INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ

Insuficienţa respiratorie este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii în serviciul terapiei

intensive. Pacienţii ajung în serviciul terapiei intensive cu insuficienţă respiratorie datorită
complicaţiei secundare a patologiei pulmonare intrinsece, cum ar fi pneumonia; într-un şir de
cazuri insuficienţa respiratorie este secundară sepsisului, insuficienţei cardiace, disfuncţiei
neurologice. Astfel, insuficienţa respiratorie include în sine un şir de patologii.

Insuficienţa respiratorie este definită ca incapacitatea sistemului respirator de a asigura

funcţia de schimb a gazelor: oxigenarea şi/sau eliminarea bioxidului de carbon, expresia clinică
fiind valori ale PaO2<60 mmHg la o fracţie de inspir a O2 de 21 % la o presiune atmosferică de
760 mmHg şi/sau valori ale PaCO2>50 mmHg.

Deşi există mai multe clasificări ale insuficienţei respiratorii, una dintre cele mai uzuale este
clasificarea în hipoxemică şi hipercapnică.

Insuficienţa respiratorie tip I sau hipoxemică se caracterizează prin valori ale PaO 2<60
mmHg şi valori normale sau reduse ale PaCO 2. Este una din cele mai comune forme de
insuficienţă respiratorie şi virtual poate fi asociată oricărei patologii pulmonare în care se
produce fie “inundarea”, fie colabarea alveolelor. Cauze ale insuficienţei respiratorii hipoxemice
sunt edemul pulmonar cardiogen, edemul pulmonar noncardiogen (leziunea pulmonară
acută/detresa respiratorie), pneumonia, trombembolia arterei pulonare etc. Criterii de distincţie a
insuficienţei respiratorii hipoxemice acute de cea cronică ne servesc datele gazometriei, marcheri
clinici pentru forma cronică fiind policitemia, cordul pulmonar, care sugerează schimbări de
durată.

Insuficienţa respiratorie tip II sau hipercapnică este caracterizată prin valori ale PaCO 2>50
mmHg. Starea de hipoxemie este absolut comună pacienţilor cu insuficienţă respiratorie formă
hipercapnică. Valoarea pH-lui este determinată de nivelul bicarbonatului seric, cel din urmă, la
rândul său, de durata hipercapniei. Printre cele mai comune cauze ale insuficienţei respiratorii
hipercapnice sunt enumerate: supradozajul de opioizi, patologiile neuromusculare, patologii ale
cutiei toracice şi disfuncţii aeriene severe (astmul bronşic, BPOC). Pentru insuficienţa
respiratorie hipercapnică, forma acută, care se dezvoltă de la căteva minute până la câteva ore,
sunt caracteristice valori ale pH<7,3.