1.Enumerati principalele cauze cardiovasculare de durere toracica.

Exemplificati principalele afectiuni.

- Angina pectorala

- Infarctul miocardic

- Disectia de aorta

- Pericardita

- Miocardita

- Prolapsul de valva mitrala

Durerea din infarctul miocardic este severa , cu durata prelungita ( peste 30

minute ) si

frecvent insotita de transpiratii , varsaturi sau greata , anxietate marcata.

Durerea pericardica este accentuata cu respiratia , tusea , modificarea pozitiei si

este

lozalizata la nivel toracic anterior .

Durerea angioasa este durerea ce apare dupa efort sau dupa o masa copioasa , cu

lozalizare retrosternala . Durata este de 15-20 minute si dispare la administrarea

de

nitroglicerina , sau in cazul anginei de efort , la intreruperea efortului .

2.Enumerati cauzele de edem. Descrieti edemul din tromboza venoasa

profunda.

Cauze:cardiaca,renala,hepatica,limfatica,inflamatorie,alergica,endocrina-
mixedem;

1. Cardiaca (insuficienta cardiaca)= edem gravitational; este simetric, rece,

cianotic, ferm.= pac
buhait, obez, cu edeme gambiere bilaterale, cu tulb trofice (piele crapata,
pilozitate absenta,

descuamari, musculatura mica), va respira greu; edemul este tare, dur=lasa

godeu, picior

cianotic

2. Renala (insuf renala-sdr. Nefrotic)= pers slabite, nu au tulb trofice, au aspect

fin, de piele de

bebelus; edemele sunt moi si pufoase, nedureroase, simetrice, nu lasa godeu;

apar dimineata (

se form pe parcursul noptii ); apar in zonele cu cea mai joasa presiune si dispar
prin gravitatie

3. Hepatica (ciroza hepatica)= edem alb, pufos, iniţial retromaleolar şi pretibial.

Apare după ascită

şi este însoţit de semne clinice de insuficienţă hepatica

ALTE CAUZE:

1. carenţial (marantic)

2. endocrin: catamenial, mixedem , iatrogen

3. alergic

4. inflamator

5. vascular (venos, arterial, limfatic)

6. neurotrofic

EDEMUL ESTE SEMN ŞI NU BOALĂ. ÎNTOTDEAUNA SE ÎNSOŢEŞTE

DE SEMNELE

BOLII DE BAZĂ

???

— edemul – semnul constant de TVP. Apare iniţial distal şi se extinde proximal.

Se
recunoaşte ca diferenţă de circumferinţă între două segmente simetrice (cel puţin
1-1,5

cm). Edemul este întotdeauna deasupra obstrucţiei venoase. Caracterele sale

sunt:

unilateral, elastic, nedureros,

influenţat de poziţie la fel ca şi durerea, cu durată variabilă în funcţie de

precocitatea

tratamentului şi de instalarea insuficienţei venoase. Există două forme

particulare de edem:

edemul masiv, alb (phlegmasia alba dolens) şi edemul masiv, cianotic, dureros,
însoţit de peteşii

şi bule hemoragice, rece prin spasm arterial asociat (phlegmasia caerulea

dolens).

TVP :

- edemul este unilateral,clasic,nedureros si influentat de pozitie;

- diferenta de circumferinta 1-1,5 cm;

- formele particulare sunt:flebita albastra

3.Enumerati principalele cai de administrare a medicatiei in patologia

cardiovasculara si oferiti

cateva exemple.

- Percutana: nitroglicerina(unguent, plasturi sau dispozitivul transdermic

nitroderm)

- Sublinguala: Captopril sau nitroglicerina in timpul crizelor anginoase

- Enterala: majoritatea principiilor active se pot adm pe aceasta cale

- Parenterala: sc, id( testarea sensib la atb),im,iv. : principiile medicamentoase
sub forma lichida

4.Cum se plaseaza corect electrozii pentru inregistrarea derivatiilor ECG?

plasarea electrozilor se face pe masele musculare la membre, iar tegumetul

trebuie sa fie

degresat, eventual epilat si acoperit cu gel electroconductor.

Plasarea firelor este standardizata dupa un cod de culori:

- 4 fire pt derivatiile membrelor marcate prin culoarea rosie- antebrat drept,

culoarea galbena

– antebrat stang, culoarea verde, gamba stanga si culoarea neagra – gamba

dreapta

- 6 fire pentru derivatiile toracice marcate prin culoarea rosie-V1, galbena-V2,

verde-V3,

maro-V4, neagra-V5 si violet-V6.

- 2 categorii pentru derivatiile membrelor

 Derivatiile bipolare-DI:intre antebratul drept(-) si antebratul stang(+)

-DII:intre antebratul drept(-) si glezna stanga(+);

-DII:intre antebratul stang(-) si glezna stanga(+);

 Derivatiile unipolare:-aVR membrul superior drept-rosu;

-aVL membrul superior stang-galben;

-aVF membrul inferior stang-verde;

 Derivatiile precordiale: V1-spatiul IV intercostal pasternla drept-rosu;

- V2-spatiul IV intercostal parasternal stang-galben;

- V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4-verde;

- V4-intersectia liniei medioclaviculare cu spatial V intercostal

stang-maro;

- V5-intersectia linei axilare anterioare cu orizontala prin V4-

negru;

- V6-intersectia liniei axilare mijlocii cu orizontala prin V4;

-Toracice laterale si posterioare:

 V7 intersectia liniei axilare posterioare cu orizontala prin V4

 V8 intersectia verticalei coborate din varful omoplatului cu orizontala prin V4

 V9 intersectia linei paravertebrale stangi cu orizontala prin V4;

de preferat pe repere osoase (stern, coaste) pentru reducerea artefactelor

degresarea, epilarea tegumentului pentru realizarea contactului optim cu

electrozii

folosirea electrozilor autoadezivi, de unică folosinţă

fixarea firelor de tegument, cu buclă de siguranţă, cu bandă adezivă

pacientul trebuie informat asupra necesității de a proteja sistemul de

monitorizare și a utilizării

(„buton eveniment” )

Durata normală a monitorizării este 24-72 de ore

Sisteme de monitorizare Holter cu înregistrare prelungită (zile-săptămâni-luni)

5.Care sunt pasii interpretarii unei electrocardiograme(ECG)?

Criterii: P sinusal urmat de comlexe QRS normale la intervale regulate cu fr

intre 60-
100/min. Unda P sinusala este intotdeauna o unda pozitiva in derivatiile
membrelor cu

exceptia a VR

-Unda P se vizualizeaza optim in derivatiile DII, aVf, V1

-Complexul QRS normal are durata de 0,06-0,11 sec si aspect variabil in functie
de derivatie:

-prima unda negativa= Q; absenta in V1-V4

-prima unda pozitiva= R; creste progresiv in amplitudine din V1 in V6

-cea de-a doua unda negativa sau prima neg dupa R= S: scade progresiv in
aplitudine din C1 in

V6.

ASPECT NORMAL:

- R/S<1 in V1-V2

- R=S in V3-V4

- R/S > 1 in V5-V6

-Unda T este rotunjita, asimetrica, are aceleasi sens cu complexul QRS, este + in
majoritatea

derivatiilor

-Uneori se poate obs Unda U ca o unda mica, rotunjita, cu acelasi sens cu unda
T in derivatia

respectiva, de amplitudine mult mai mica

-Segmentul P-R (P-Q) este pe linia izoelectrica si are durata normala de 0,12-
0,20

sec

1. Calculul FC – se face dupa formula 60/distanta R-R (mm) x 0,04

-Fr normala este de 60-80/ min

-Daca viteza de derulare a hartiei este de 50 mm/sec= 60/distanta R-R x 0,02

-Exista si o metoda de calcul rapid a FC, aplicabila doar daca varful undei R
coincide cu o

linie groasa a caroiajului hartiei.

2. Determinarea axei electrice – se face fie utilizant triunghiul lui Eithoven, fie
prin met

mai rapide.

-Axa normala este cuprinsa intre 30-60 grade. Deviatii fixiologice ale axei pot fi
legate de

constitutie sau de af specifice.

3. Analiza morfologica a traseului ECG – urmareste aprecierea caracterelor

undelor,

segmentelor si intervalelor. Exista dif entitati ECG: hipertofii atriale si

ventriculare, tulb

de ritm si de conducere (aritmii), ischemia, IM.

prezenţa/absenţa undei P sinusale

determinarea ritmului dominant?

relația P-QRS

analiza complexelor QRS:

frecvenţa

succesiune regulată/neregulată

morfologia şi durata (fine sau largi)

CRESCUTĂ – TAHIARITMIE > 100/min

ATENȚIE! > 140/min

SCĂZUTĂ – BRADIARITMIE < 60/min

ATENȚIE! < 40/min

 6.Criterii de recunoastere si cauzele sincopei.

 Criteriile de recunostere sunt:

- Pierdere tranzitorie si de scurta durata a starii de costienta cu revenire rapida si

complete fara

vreo tulburare mentala;

- Absenta convulsiilor si a relaxarii sfincteriene.

 Cauzele sincopei:

- Hipersensibilitatea sinusului carotidian;

- Hipotensiunea artriala ortostatica;

- Tulburari de ritm si de conducere;

- Stenoza aortica,mixom atrial,embolie pulmonara,disectie de aorta.

A nu se confunda cu:

- Sincopa vaso-vagala= lesinul(cauza: stress la tineri in general)

- Crize epileptic, crize isterice, accidente vasculare cerebrale, hipoglicemie

7.Enuntati testele non-invazive de evaluare a aparatului

cardiovascular.Indicatii.

1.Tehnici de electrocardiografie: Electrocardiografia conventionala(EKG)-

tehnica de inregistrare a

activitaii electrice a corduluii.

indicatii: in scop dg pt stabilirea originii unor simptome, detectia si urmarirea

aritmiilor si
evenimentelor ischemice; in scop terapeutic: evaluarea eficientei
medicatiei/procedurilor

antiaritmice sau antiischemice; in scop prognostic: eval postnfarct miocardic

acut sau a

ischemiei silentioase la pac cu factori de risc majori

- ECG de inalta rezolutie: indicatie

- : stratificarea riscului de aparitie a tahicardiilor ventriculare post IMA

2.Tehnici ecografice:

Ecografia transtoracica- tehnica care utilizeaza ultrasunetele pt vizualizarea

cordului. Imaginile se obtin

prin plasarea sondei in diveres zone numite incidente. Orice examinare trbuie sa
cuprinda cel putin 4

sectiuni.

 Indicatii : scop diagnostic complet, permite evaluarea structurilor cardiatice si

a vaselor

mari de la baza cordului, ofera informatii functionale (gradiente ,viteze,

suprafete, functie

ventriculara, debit cardiac etc), ghideaza anumite procedure invasive(punctia

pericardica,

biopsia endomiocardica,tehnici operatorii)

Ecografia vasculara: tehnica de vizualizare a arterelor si vaselor cu ajutorul

ultrasunetelor.

 Tehnica complete este numita DUPLEX ASISTAT COLOR si combina in

timp real modul

bidimensional(analiza structurii vasculare) cu vizualizarea fluxului sanguine in

Doppler color

si spectral
 utila pt depistarea trombilor intravasculari, evidentierea modif de calibrua
vaselor (stenoze,

obstructii), anevrismelor, malformatiilor vasculare, studiul bolii varicoase si a

insuficientei

venoase cronice.

 Indicatii:pentru depistarea trombilor , evidentierea modificarilor vasculare,

studiul bolii

varicoase si a insuficientei venoase cornice, urmarirea rezultatelor

revascularizarii

interventionale sau chirurgicale(by pass) sau farmacologice(tratament

fibrinolite)

3.Tehnici radio-imagistice neinvazive:

Fluoroscopia(radioscopia)- configuratia si mobilitatea cordului; pacientul poate

fi evaluat in orice

incidenta; doza de radiatii este mare

 aprecierea funcţionării protezelor valvulare vechi,

 defectării calcificărilor coronariene valvulare şi pericardice,

 identificării fracturii de pacemaker

Radiografia: explorare afectiuni cardiovasculare, ofera informatii despre

etiologie, evolutie, complicatiile

unei afectiuni cardiatice.

oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică

Ct(Tomografia computerizata)-

- Imagistica prin rezonanta magnetica: studiul afectiunilor pericardice, dg de

miocardita si

etiologia sa, tumorilor cardiace, af vasculare

 Indicatii: situatii de urgenta pentru diagnosticul de disectie de aorta sau pt

explorarea
sistemului arterial perfieric (angio-CT) ca alternative la angiografia cu substanta
de contrast.

Nu se recomanda la gravide si pacienti cu afectiuni renale

IRM Imagistica prin rezonanta magnetica:

 indicatii: pentru studiul afectinilor pericardice (pericardita constrictiva),

diagnosticul de

miocardita si etiologa sa, tumorile cardiace, afectiunile vasculare(disectii si

anevrisme de

aorta,anomalii arteriale sau venoase pulmonare)

 Nu se utilizeaza la pacientiic care au dispositive metalice (proteze)

Scintigrafia: metoda imagistica nucleara care are ca principiu achizitia si redarea

radiatiilor emise de

pacient dupa administrarea unei substante radiofarmaceutice

 Indicatii: studiul bolii coronariene

4.Testele de stres :

- Testarea de efort: evaluarea bolii coronariene

- ECG de stres: studiul ischemiei miocardice inainte si dupa adm unui stres
farmacologic

- Ecocardiografia de stres: metoda de apreciere a kineticii regionale a Vstg in

conditii de

efort. Utilizata si in scop dg (angina pectorala ) sau prognostic (post IMA)

- Scintigrafia de stres: se urm perfuzia miocardica in cond de repaus apoi se

efect un test de

stres
 8.Rolul asistentei in ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut.

 Monitorizare clinica si paraclinica

 A se evalua statusul pacientului

 Evaluarea parametrilor:TA, ECG, SATURATIA, temperatura, diureza

 Asistentul medical generalis se va asigura de respectarea conditiilor pt o buna

determinare a TA

 Este important sa ii explicam pacientului orice actiune medicala efectuam

 Monitorizare continua-electrocardiografie

 Monitoarizare noninvaziva a saturatiei in oxigen a sangelui periferic

9.Descrieti carecterele durerii din angina pectoral stabila.

 Durere retrosternala cu iradiere tipica in membrul superior stang pe fata

interna a antebratului

si marginea cubitala a mainii,iradierea poate fi si in regiunea

cervicala,mandibular,dinti;

 resimţită ca senzaţie de “arsură, gheară, durere surdă”, constantă ca intensitate

 poate iradia: în umărul drept, braţul drept, marginea cubitală a antebraţului

drept şi ultimele

două degete ale mâînii drepte; sau – identic, la membrul superior stâng sau
ambele braţe, către
mandibulă, în spate (durere centrifugă); uneori durerea debutează în zonele de
iradiere şi apoi

se localizează retrosternal (durere centripetă) sau se manifestă doar în zonele de

iradiere

 Este perceputa ca apasare,constricte,greutate,arsura cu character

profund;descrisa intotdeauna

cu intreaga palma alpicata pe stern,iar pacientul are o atitudine sobra impusa de

senzatia de

moarte iminenta;

 Apare la efortul fizic sau pranzuri abundente,expunere la frig,stress emotional;

 Durerea cedeaza in 3-5 min dupa adm de nitroglicerina si repaus.

10.Indicatiile si contraindicatiile cardioversiei.

 Indicatii:-aritmii atriale sau ventriculare,care det instabilitatea hemodinamica;

- Tratamentul TV, FiA, FlA, stabile hemodinamic dar care nu au raspuns la

terapia

medicamentoasa;

- Conversia FiA SAU FlA, in mod selective la pacienti satabili hemodinamici;

 Contraindicatii:-aritmiile din intoxicatiile digitalice;

- Tahiaritmiile din sindromul nodului sinusal bolnav;

- Tahicardii sinusale cauzate de alte conditii clinice:febra,durere,agitatie,soc de

alta

etiologie;

- Tromboza intracardiaca;
- Accidente embolice recente;

- Hipokaliemie;

- aritmiile din intoxicațiile digitalice sau hipokaliemie

- torsada de vârfuri

- tahiaritmiile din sindromul sinusului bolnav (BNS)

- tahicardii sinusale cauzate de alte condiții clinice: febră, durere, agitație, șoc de
altă

etiologie

- tromboza intracardiaca

11.Indicatiile pericardiocentezei.

o In urgenta –tamponada cardiaca, manifestat prin colaps hemodinamic:

scaderea TA sistolice<90-

100mmHg sau cu>30mmHg fata de valoarea cunoscuta anterior, prezenta

pulsului

paradoxal,FR>30/min

o Electiva-revarsate pericardice>20 mm

-revarsate mai reduse cantitativ in scop diagnostic(tuberculoza,neoplazie)

12.Moduri de administrarea a oxigenoterapiei.

- O2 cu flux gazos scazut:canula,cateter nazal,masca simpla de O2,masca cu
balonrezervor,cateterul transtraheal;

- O2 cu flux de gaze crescut:masca venturi,masca/piesele in T cu aerosoli;

Se poate realiza in ventilatie spontana sau controlata.

A. invaziv (ventilatie pe sonda de IOT)

Indicatiile IOT:

-eliberarea cailor aeriene superioare in caz de obstructie

-prevenirea aspiratiei continutului gastric (pacientii comatosi, intoxicatii

medicamentoase)

-toaleta bronsica (secretii bronsice abundente)

-facilitarea ventilatiei mecanice

B. noninvaziv (ventilatie pe masca faciala)

- pacient treaz si cooperant

- capabil sa sustina pe perioade scurte ventilatia spontana

- functii CAS intacte

- stabil hemodinamic

- absenta leziunilor traumatice faciale

- absenta secretiilor bronsice abundente

Canula introdusa in narine

Flux de oxigen utilizat 1-4 l/min

FiO2=0,24 – 0,40 la nivel traheal

Avantaje: -sistem simplu

-costuri mici

-permite fonatia si alimentatia bolnavului

Dezavantaje: -FiO2 variabil

-obstruare prin secretii

-risc de leziune a mucoasei nazale cu epistaxis

-distensie gastrica cu regurgitare

Masca faciala simpla

Flux de gaz >5l/min FiO2 0,35-0,50

Trebuie adaptata formei si marimii fetei pacientului

Avantaje: -sistem simplu

-fara risc de epistaxis

-costuri mici

-se poate utiliza si la cei cu obstructie nazala

Dezavantaje: -interfera cu alimentatia, hidratarea si expectoratia

13.Tehnica de masurare a TA.

 Conditii confortabile pentru a elimina “efectul de halat alb”

 Se face la cel putin 30 de minute dupa utilizarea unei substante

stimulante(fumat,alcool,cafea)

 Se realizeaza la 5 minute dupa odihna pacientului

 La prima detrminare se masoara obligatoriu si in ortostatism-pt a vedea daca

pacientul prezinta

hTA ortostatica

 Se fac 3 determinari la distanta de 1-2 minute intre ele,se masoara tensiunea la

ambele brate
 Manseta se alege in functie de greutatea si varsta pacientului(standard 12-13
cm latime si 35

lungime)

 Manseta trebuie situate cu 2-3 cm deasupra plicii cotului iar stetoscopul se

fixeaza pe artera

humerala reperata prin palpare

 Gonflam manseta la o presiune de 20-30 mm Hg TA sistolica iar degomflarea

se face cu

3mmHg/secunda

 Se asculta zgomotele korotkoff pentru a determina TA sistolica si diastolica

 Se masoara FC si se palpeaza pulsul periferic pt a exclude o aritmie.

14.Rolul asistentului medical in educatia pacientului cu HTA.

-masurarea TA dupa regulile standard si incadrarea HTA in grade

- masureare (talie, circumf abd) si cantarire pt eval obezitatii si adaptarea

regimului igienodietetic

- recoltarea de probe sanguine si de urina dupa discutia cu medicul cuant

- efct ECG standard

- efect inventarului medicatiei anterioare utilizate de pac

- anamneza referitoare la obiceiurile alimentare

Asistentul medical poate sa recunoasca:

-Acuzele subiective sugestive pt cresterea tensionala (vertij, palpitatii, cefalee,

tulb de vedere

sau auz) – se masoara TA si se info medicul

-O urgenta hipertensiva

-Efectele secundare ale principalelor clase de antihipertensive: edeme la

blocantele de canale

de Ca, tuse la IECA, bradicardia la B-blocante

Asistentul medical trebuie sa fie familiarizat cu:

-Medicam utilizate in caz de urgente hipertensive, resp modul de adm si

urmarire

-Gesturi simple ca adm de Captoptil 25mg jum-1 cp sublingual in caz de

crestere tensionala

brusca, modul de adm a O2 in caz de dispnee, efect ECG in caaz de durere

anginoasa.

Educatia pacientului hipertensiv:

Asistenul medical ofera informatii si indicatii despre

- Tehnica de masurare a TA la domiciliu;

- Masurile de tratament nefarmacologic:detalierea dietei DASH si a alimentelor

cu continut

moderat de sare;

- Evitarea interferentelor medicamentoase care pot crea falsa rezistenta la

tratament(AINS,amphetamine,simpaticomimetice)

- Trebuie sa recunosca medicamentele adm (in cazul in care pacientul este

internat) si orele de

administrare;

- Modul de administrate pentru Captopril in caz de crestere tensionala brusca(!

doar la nevoie,

sublingual ½-1 cp, pentru controlul creşterilor tensionale bruşte, simptomatice)

- recunoasterea simptomelor saltului tensional

medicație utilizată – i.v.

o nitroglicerina p.i.v.

o nitroprusiat de sodiu (medicaţie optimă)

o labetalol

o enalapril

o furosemid

15.Enumeratii pasii resuscitarii cardio-pulmonare(basic life support).

- Verificarea raspunsului/constientei victimei

- Asigurarea libera a cailor aeriene A

- Verificarea respiratiei B

- Alterarea serviciilor de urgenta

- Compresii toracice 30 compres; 100-120/; la 5-6 cm adancime; locul:

jumatatea inf a sternului;

suprafata ferma

- Ventilatii durata 1 sec; 2 ventilatii

- Raportul optim compresie toracica 30:2

- Verificarea prezentei pulsului

- Defibrilarea

16.Descrietii masurile igieno-dietetice in insuficienta cardiaca.

 Recomandarile privind aportul de sodiu sunt intre 2000 si 4000 mg/zi; in
functie d severitatea

afectiunii si de prezenta edemului. Ot a asigura aderenta la regimul hiposodat,

pacientii sunt

instruiti in legatura cu continutul de sodiu sin alimente si li se recomanda sa nu

adauge sare la

gatit sau in timpul mesei.

 Inlocuitorii de sare pe baza de potasiu sunt recomandati la pacienti nu IC in

mod individualizat

deoarece contin cantitati excesive de potasiu intr-o cantitate mica de sare;

- Aportul de potasiu – este o componenta importanta a indicatiilor nutritionale

deoarece

medicatia utilizata in IC poate scadea ( diureticele de ansa ) sau poate creste

(IECA, diuretice

economisitoare de potasiu) mivelul seric. In timp ce o dieta normala poate

contine 2000 si 4000

mg/zi prin aport de fructe si legume, in anumite sit se poate suplimenta cu inca
2000mg de

potasiu. Inlocuitorii de sare pe baza de potasiu sunt recomandati la pac cu IC in

mod

indivizualizat, deoarece contin cant excesive de potasiu intr-o cantitate mica de

sare.

 Dieata DASH poate fi aplicata in varianta cu continut scazut de

sodium(1300mg sodiu/zi)

 Dieta mediteraniana a dat rezultate benefice, in special legat de diminuarea

riscului de deces al

pac cu IC. Alim consumate in aceasta sunt

Se recomanda diatea mediteraneana-varietate de legume consummate crude sau

putin gatite,fructe
consumate crude,peste gras,lapte cu continut redus de grasimi,comsum moderat
de alcool;

-o varietate larga de legume consumate crude sau putin preparate asezonate cu

ierburi aromatice

-fructe consumate de-a lungul intregului an in stare proaspata sau uscate

-o gama larga de nuci si seminte bogate in acis alfa-linoleic

-cereale integrale mai ales sub forma de paine preparata in casa din grau bio

-pestele gras bogat in omega 3:sardine, ton, merluciu

-uleiul de masline cu raport optim omega6/omega3

- lactate cu continut redus de grasimi, cum ar fi cele derivate din lapte de capra

- consum moderat de alcool, mai ales in timpul meselor si cel mai des fiind vb
de vin rosu

17.Enumerati si descrieti principalele simptome din afectiunile

respiratorii.

• Durere toracica:cauze generale-pulmonara,cardiaca,gastrointestinala,musculo-

scheletala,alte

cauze;

• Dispneea: FR normala 15-18 resp/min

- Forme clinice: dispnee de efort/decubit/repaus,tahipneea,bradipneea,dispneea

paroxistica;

• Tusea productiva/uscata;

- Tonalitatea: ragusita,afona,latratoare,cavitara,convulsiva;
- Momentul aparitie:matinala,vesperala,nocturna,continua;

- Complicatii:varsatura,sincopa;

• Expectoratia=sputa; analiza sputei se face macroscopic si microscopic;

• Hemoptizia-cauze:TBC,pneumonie,abces pulmonar,traumatisme,corpi straini;

18.Cauze de dispnee si factori precipitanti.

Cauze:

1. Respiratorie

2. Cardiaca

-semn de insuficienta cardiaca stanga

-produsa sau agravata de asocierea :

o *unor afectiuni (infectii respiratorii, BPOC, anemie, diabet dezechilibrat,

uremie,)

o *factori precipitanti( nerespectarea regimului hiposodat, efort fizic

inadecvat, administrarea anumitor medicamente contraindicate )

3. Metabolica

4. Centrala

5. Psihogena
 19.Descrieti tehnica punctiei pleurale si pregatirea pacientului.

Pregătirea pacientului:

Înaintea oricărei manevre, pacientului i se va explica gestul medical ce urmează

a fi efectuat, raţiunea acestuia, beneficiul scontat, riscul eventual, precum şi

măsurile

medi- cale de minimalizare a acestuia.

Manevra nu va fi efectuată fără consimţământul informat al bolnavului.

Înainte de realizarea punţiei pleurale se va efectua radiografia toracică şi se vor

determina testele de hemostază şi coagulare, precum şi grupul sangvin al

bolnavului.

Premedicaţia:

Pentru prevenirea tusei se recomandă cu aproximativ o oră înaintea manevrei

administrarea unui comprimat de Codeină.

Pentru evitarea şocului vagal este obligatorie admi- nistrarea unei fiole de
Atropină

1% s.c. cu 20-30 min înain- tea puncţiei pleurale, în absenţa contraindicaţiilor

(glaucom sau

adenom periuretral cu retenţie cronică de urină).

Nu este recomandabilă administrarea medicaţiei sedative de tipul

benzodiazepinelor

sau a opiaceelor, datorită riscului de detresă respiratorie, în special la vârstnici.

Poziţia pacientului:

Pacientul va fi aşezat în poziţie şezândă, călare pe scaun, cu faţa la spătarul

acestuia,
cu braţele sprijinite pe spătar şi cu braţul de partea hemitoracelui puncţionat
ridicat

deasupra capului.

În cazul în care pacientul nu poate menţine poziţia şezândă, puncţia pleurală se

poate

efectua în decubit lateral de partea sănătoasă, cu spatele la operator şi braţul de

partea

bolnavă ridicat deasupra capului.

-Se verifică din nou de către operator prin percuţie prezenţa matităţii pleurale şi
se

fixează locul de puncţie.

-Pentru evacuarea colecţiilor lichidiene ale marii cavităţi pleurale se utilizează

spaţiul VII sau VIII intercostal, pe linia axilară posterioară sau pe linia
scapulară, în plină

matitate.

-Se antiseptizează larg tegumentele hemitoracelui afectat, iodând de trei ori

consecutiv.

-Se poate practica anestezia locală cu Xilină 1% (în cazul utilizării pentru
puncţia

pleurală a trocarului), prin infiltrare plan cu plan, până la nivelul pleurei

parietale, aşteptând 10-15 minute instalarea efectului. Pentru majoritatea
pacienţilor anestezia

locală este inutilă în cazul utilizării unor ace de puncţie obişnuite.

-Puncţia propriu-zisă se efectuează cu acul montat direct la seringă sau cu un

robinet cu trei căi interpus între ac şi seringă în cazul în care se doreşte

evacuarea

pleurală.

-Introducerea acului se va face perpendicular pe spaţiul ales, razant cu marginea

superioară a coastei ce delimitează inferior spa- ţiul intercostal, în timp ce
pacientul se

află în apnee după un inspir profund.

-Progresia acului se va face sub aspiraţie continuă. În momentul străbaterii

pleurei

parietale operatorul va simţi senzaţia palpatorie a penetrării unei structuri de

consistenţa unui carton, iar în seringă va apare lichid pleural.

-În raport cu indicaţia puncţiei pleurale, se vor aspira 20-30 ml de lichid pleural

pentru examenele bacteriologice, citologice şi biochimice în cazul puncţiei

diagnostice

sau se va adapta acul (după închiderea robinetului) la dispozitivul de aspiraţie

pleurală, redeschizând robinetul după conectarea acestuia, în cazul toracentezei

evacuatorii. Se vor evacua maxim 1.500 ml lichid pleural într-o şedinţă

terapeutică.

-După extragerea lichidului, se va închide robinetul şi se va extrage blând dar

ferm acul din cavitatea pleurală, pe locul puncţiei, după iodarea tegumentului,

aplicându-se pansament steril, fixat cu leucoplast.

20.Educatia pacientului cu astm bronsic.

-pacientul trebuie sa recunoasca simptomele crizei de astmului bronsic

(respiratie ingreunatadispnee, anxios, palid, tuse, senzatie constrictie toracica,
wheezing)

-crizele apar in a doua jumatete a noptii sau dimineata

-pacientul trebuie sa evite factorii declansatori:

 Alergeni: praf, polen, alergeni animali, chimici (industria lemnului)

medicamente-aspirina,

 Factori iritanti: fumatul, poluarea atmosferica(Carbon, sulf), infectii

respiratorii

virale

 Alti factori: efort fizic, aditivi alimentari, emotii severe, refluzul gastro-
esofagian,

obezitatea, vremea(ceata)

-pacientul trebuie instruit in privinta administrarii medicamentatiei

-control periodic

21.Mentionati principalele recomandari igieno-dietetice in ulcerul gastro-

duodenal.

Masurile igieno-dietetice au rol redus in prezent,datorita beneficiului medicatiei

antisecretorii

noi.Principiul de baza este dieta adaptata tolerantei individuale,deci nu exista

alimente interzise. Totusi

se recomanda ca in perioadele de activitate sa se evite:

- alimentele acide,condimentele,supa de carne,legumele si fructele prospete;

- cafeaua,alcoolul,fumatul;

- AINS,corticosteroizi;

- Recomandari generale:

- - evitarea eforturilor fizice excesive, a starilor conflictuale, a stresului

- - Renuntarea la fumat, evit consumului de alcool, a excesului de cafea si a
bauturilor ce contin

cafeina

- - 3 mese principale la ore regulate, in cantitati reduse si 2 gustari pe zi

- - masa de seara cu 2-3 ore inainte de culcare

- - este importanta metoda de preparare a alimentelor pentru a fi cat mai usor de

digerat

- - consumarea alimentelor la temperaturi cat mai aproape de cele de confort

- - evitarea foamei, care accentueaza contractiile stomacului agravand durerea

- - regimul alimentar individualizatin functeide etapa evolutiva a bolii precum si

de toleranta,

preferintele individuale si starea de nutritie a bolnavului

- - bananele si laptele dulce au un rol benefic

- - evitarea medicamentelor ulcerogene (AINS, corticosteroizi)

- - eradicarea inf cu Helicobacter pylori

22.Descrieti succint pregatirea pacientului pentru explorarea

endoscopica a tubului digestiv

superior.

- In ziua examinarii nu trebuie adm medicamente antiacide sau citoprotectoare;

- Pentru reducerea riscului de hemoragie cu cateva zile inaintea explorarii nu se

vor administra

antiagregante plachetare(aspirina) si AINS;

- Tratamentul cu anticoagulante nu se va adm dimineata in ziua explorarii;

- Pacientul trebuie sa faca un repaus alimentar de 6-8 ore inaintea explorari;

- Se poate ingera orice cantitate de lichide limpezi pana la 4 ore inainte de

interventie;

- Este interzis fumatul si consumul gumei de mestecat in ziua examinarii;

- Se poate adm medicamentatie care stiumuleaza motricitatea(eritromicina) in

cazul in care se

suspicioneaza prezenta cheagurilor mari/intarzierea golirii gastrice.

- Pentru hemoragie digestiva se efectueaza mai intai lavaj si aspiratie gastrica iar
in cazul

sangerarilor active se prefer intubatie oro-traheala de protectie.

Endoscopia digestiva superioara poate fi facuta pentru:

- detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilor

bolii de reflux

gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofagiene sau esofagul

Barrett (definita

ca metaplazia intestinala a epiteliului esofagian), afectiune ce creste riscul

dezvoltarii

cancerului esofagian

- detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor,

tumorilor sau a

altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme pot fi

depistate initial

la examenul radiologic sau la alte examinari pentru tractul digestiv superior iar
endoscopia

este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite

- determinarea cauzei hematemezei (varsatura cu sange de origine digestiva)

- determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a senzatiei
de balonare,

a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de blocare in timpul deglutitiei), a cauzei

varsaturilor

si a pierderii inexplicabile in greutate

- diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sauvirusuri

- verificarea vindecarii ulcerului gastric

- examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala

- a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul

pilorului)

23.Enumerati sindroamele biologice hepatice,exemplificati parametrii

utilizati.

 Sindromul reactivitate mezenchimala:↑gama globuline;

 Sdr. Hepatocitoliza:+- ↑transaminaze,raportul TGO/TGP<1;

 Sdr. Hepatopriv:↑IP,↓proteinele totale si albumina,fibrinogen,colesterol,factori

coagulare,tulburari glicoreglare;

 Sdr. Bileo-excretor:↑bilirubina totala,fosfataza alcalina,GGT;

 +/- Hipersplenism hematologic: anemie,leucopenie,trombocitopenie;

 24.Enuntati testele radiologice pentru explorarea tubului
digestiv.Indicatii.

 Examenul baritat al tubuluiu digestiv-.

se evidentiaza organele cavitare

 Radiografie toracica- Pneumomediastin, imagine hidro-aerica in mediastin

 Radiografia abdominala simpla-indicata in perforatiile tubului digestiv;

Obstrucție intestinală

Perforație intestinală

Patologie renală – ex. calculi radioopaci

Abdomen acut

Corpi străini

Megacolon toxic

Anevrism aortă abdominală

 Endoscopia digestiva superioara-explorarea stomacului,intestinului si

esofagului;

 Ecografia abdominala-de prima intentie in investigarea glandelor anexe dar cu

tehnici

speciale poate si utilizata si in explorarea tubului digestiv.

 CT

Inferior:

 Colonoscopia+ rectoscopia ( endoscop dig inferioara)

 Sangerarea joasa gastro-intestinala

 Monitorizare si screening a polipilor si cancerului colo-rectal: Cancer de
colon, monit

post polipectomie, boli inflamatorii intestinale

 Diaree acuta si cronia

 Indicatii terepeutice: excizia si ablatia leziunilor, tratam sangerarilor gastro-

intestinale

joase, decompresia colonica, dilatare stenoza colonica, indepartare copri straini

 Alte indicatii: examinare radiologica anormala, durere abdominala izolata

neexplicata,

constipatie cronica, localizare preoperatorie si inraoperatorie a leziunilor

colonice..

25.Ce cuprinde examenul sumar de urina?

Sumar urina:utilizeaza bandelete impregnate cu reactivi-viraj de culoare in

prezenta elementului

patologic urmarit;

Informatii oferite:

• Caractere fizice

o Culoare, densitate

• Caractere chimice

o pH, proteine, glucoză, corpi

cetonici, bilirubină,

urobilinogen, nitriți

• Examen microscopic (sediment

urinar)

o Hematii, leucocite, cilindri,

corpi birefringenți

o Bacterii, levuri

• Indicații

o Boli renale, hepatice,

metabolice

Recoltare:

• Urocultor steril

• Urina proaspătă de dimineață, după

trezire și toaletă locală

• Direct în recipient, din jetul mijlociu,

30-50 ml

• Proba se duce la laborator în 2 ore

• Se notează datele persoanei pe probă

• Concomitent se poate recolta și

urocultura

pH-urinar:densitate urinara;nitriti(test screening pt bacteriurie);

- leucociturie;

- glicozurie(prezenta glucozei in urina;la glicemie>180 mg%);

- corpii cetonici(cetonuria)(DZ complicat cu cetoacidoza,cetoza de foame,cetoza

alcoolica);

- pigmentii biliari;

- proteinurie(det. semnificativa);

- hematurie;
 26.Ce este diureza? Enumerati modificarile de volum.

Diureza reprezintă procesul de formare și de eliminare a

urinei (în 24 de ore).

Poliuria – este o tulburare de diureză cu un volum urinar de peste 2L urină/24.

Cauzele care pot sta la baza poliuriei pot fi:

 afecțiuni endocrine (diabetul zaharat, diabetul insipid, sindromul Cushing)

 boli ale rinichilor (boala renală cronică, pielonefrită cronică), cauze metabolice
(hipercalcemie

 aportul excesiv de apă, anumite medicamente (diuretice).

Oliguria – este o tulburare de diureză caracterizată prin reducerea volumului de

urină eliminat în 24 de

ore sub 500-800 ml.

Cauzele oliguriei sunt:

 cauze prerenale (deshidratări severe, insuficientă cardiacă, hiperaldosteronism,

ciroză hepatică

decompensată),

 cauze renale (insuficiență renală acută sau stadii avansate de insuficiență

renală cronică, secreție

inadecvată de ADH),

 cauze postrenale (obstacole mecanice pe căile excretorii, litiază renală,

neoplasme, adenom de

prostată)

Anuria – reprezintă scăderea diurezei sub 50-100ml/24h, din cauza suprimării

funcțiilor renale.

Anuria reprezintă încetarea producerii urinei. Consecința anuriei este

acumularea produșilor toxici, care,
în mod normal sunt eliminați prin urină: uree, creatinină, potasiu, sulfați, fosfați.

Cauzele anuriei pot fi prerenale, renale sau postrenale:

 prerenală – are ca și cauză hemoragiile, deshidratarea, scăderea tensiunii

arteriale, traumatismele,

șocul, intervențiile chirurgicale, infarctul renal;

 renală – se produce din cauza unei glomerulonefrite acută, tubulonecroze

ischemice, intoxicații, șoc

postransfuzional, arsuri, septicemii, rinichi polichistic

 postrenală – se produce prin spasm ureteral, obstrucție ureterală cu calculi,

compresiuni, ligaturi.

Nicturia – inversarea raportului între diureza nocturnă și cea diurnă. Nicturia se

manifestă prin

necesitatea frecventă de a urina pe parcursul nopții. Cauzele nicturiei sunt:

infecțiile urinare, diabet

zaharat, diabet insipid, cistite, patologii care produc urină excesivă în timpul
nopții, sarcină avansată.

Opsiuria– reprezintă eliminarea întârziată a urinei după mese ca urmare a

întârzierii absorbției

intestinale. În mod obișnuit, lichidele ingerate sunt eliminate în 3-4 ore de la

ingestie. Cauzele opsiuriei:

ciroză, hiperestrogenism
 27.Ce este anemia feripriva si care sunt principalele recomandari de
dieta?

• Anemie cauzată de:

 sinteza deficitară a Hb,

 ca urmare a pierderii cronice de fier,

 caracterizată în forma sa completă prin hipocromie si microcitoză, cu scăderea

CHEM şi VEM.

Recomandari de dieta:

 Surse alimentare de Fe: hem-ficat,carne,oua,scoici;non-hem-

cereale ,fructe,legume, paine,

seminte;

 Fe din hem are biodisponibilitate>x3;

 Cresc absorbtia Fe non-hem: acidul ascorbic, carnea, sucul de portocale si

pestele;

 Impiedica in grade variate absorbtia Fe:calciul, fitati, cereale, lapte;

28.Enuntati principalele constante hematologice utilizate in diagnosticul

anemiilor.

Anemia megaloblastica:

* Hb, Ht scazute

* GR mult mai scazute comparativ cu Hb, Ht

* VEM (volumul eritrocitar mediu) crescut, HEM(hemoblobina eritrocitara)

cresut,
CHEM(concentratia medie de hb)

* Anemie hipercroma macrocitara

* Reticulocite: normale/usor crescute

Anemia feripriva:

* Hb,Ht, GR scazute

* indici eritrocitari scazuti ( VEM, CHEM, HEM )

* anemie hipocroma microcitare

*reticulocite: normale/usor scazute

29.Precizati bolile infectioase care pot fi transmise prin transfuzia de

sange.Enumerati

accidentele transfuzionale.

 Hepatita virală - cea mai frecventă complicaţie posttransfuzională, sub formă

de hepatită B 10%,

hepatita C, A, E .

 Infecţia cu virus citomegalic (CMV) - virusul citomegalic este un virus

herpetic constatat la 10%

din donatorii sănătoşi, 50% din adulţi prezintă anticorpi antiCMV. Virusul se
află şi în genomul

limfocitelor B. Poate determina pneumopatii interstiţiale, hepatite grave,

meningo-encefalite.

 Infecţia cu virus Epstein-Barr - un virus herpetic care după 4-8 săptămâni se

manifestă ca un

sindrom mononucleozic.
 Infecţia cu virus SIDA - are frecvenţă de: 1/1 250 000-1 250 000. Testele de
depistare sunt

fiabile în 96% din cazuri;perioada de pozitivare de 3 luni a testelor face ca riscul

SIDA la transfuzii

să nu poată fi înlăturat complet.

 Luesul - stocarea sângelui la 4°C omoară spirocheta. Concentratul trombocitar

este actualmente

considerat susceptibil de transmiterea sifilisului, deoarece se păstrează la

temperatura camerei.

 Malaria posttransfuzională - incident de luat în considerare în ţările endemice

şi la donatorii

care au vizitat sau trăit în aceste zone.

Accidente transfuzionale:

Accidente neimonologice:

 Reactii febrile, reactii anafilactoide,

 Boli infecţioase transmise prin transfuzie:

 -Hepatita virală -

 -Infecţia cu virus citomegalic

 -Infecţia cu virus SIDA.

 -Malaria posttransfuzională

 Accidente legate de transfuzii masive-intoxicatia cu citrat de sodiu,aciidente

prin

supraincarcare(edem pulmonar acut/hemocromatoza)

 Accidente emblocie;

 Transfuzare de produs infectat;

Accidente imunologice:

 Accidente hemolitice acute;

 Transfuzia de sange incompatibil;

 Accidentele hemolitice tardive - apar la 3-21 zile după transfuzie printr-un

răspuns secundar.

Clinic se manifestă prin anemie hemolitică autoimună cu reticulocitoză,

creşterea bilirubinei

indirecte şi testul Coombs direct pozitiv.

 Purpura posttransfuzională - trombocitopenie severă