SEMNIFICAȚIA TITLULUI „MOARA CU NOROCˮ DE

IOAN SLAVICI

1
Semnificația titlului nuvelei „Moara cu Norocˮ de Ioan Slavici

Subspecie a nuvelei, opera „Moara cu Norocˮ de Ioan Slavici este o nuvelă tragică și
realistă. Subiectul este tragic, prin încercarea nereușită a personajului principal Ghiță de a-și
schimba destinul. Întâmplările dezvăluie urmările negative și consecințele nefaste ale setei de
îmbogățire asupra vieții sufletești a omului.
Acțiunea este amplă și se desfășoară gradat; nuvela aducând în prim-plan personaje dilemice.
Scriitor afirmat la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ioan Slavici este unul dintre adepții
realismului clasic. Publicată în 1881 în volumul de debut „Novele din poporˮ, nuvela realistă, de
factură psihologică „Moara cu Norocˮ devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui
Ioan Slavici asupra lumii și asupra vieții satului transilvănean.
Lucrarea lui Slavici este considerat a fi o nuvelă realist, deoarece cuprinde majoritatea trăsăturilor
Realismului :
- preocuparea pentru reprezentarea veridică și obiectivă a realității
- tendința de a construi viziuni de ansamblu ale societății
- descoperirea universului interior
- stil sobru si impresional
Titlul operei este mai degrabă ironic pus în balannță cu destinul protagonistului. Dacă la
început Ghiță ia în arendă Moara cu noroc, deznodământul arată adevărata semnificație a
toponimului: Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, deoarece câștigurile obținute aici ascund în
spatele lor nelegiuiri și crime.
Acțiunea se desfășoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu valoare religioasă: de la
Sfântul Gheorghe pănă la paștele din anul următor. Numele protagonistului este sugestiv pentru
încercarea de a nimici răul și de a impune ordinea și legea la cârciumă, dar păcatele săvârșite sunt
cauze ale deznodământului tragic.
Stilul nuvelei este sobru și concis iar limbajul naratiorului și al personajelor valorifică aceleași
registre stilistice: limbajul regional și popular.
În toată opera lui Slavici ideea de noroc este sinonimă cu destinul. Moara, hanul reprezintă
un spațiu inițiatic, loc al întâlnirii forțelor malefice cu cele benefice, aflat la hotarul dintre viață și
moarte.
Semnificația malefică a morii este sugerată în nuvelă prin descrierea locului care, deși aparent
binecuvântat, este situat într-o pustietate fără egal, unde se află doar „un trunchi înalt, pe jumătate
ars, cu crengileuscate, loc de popas pentru corbii care se lasă croncănindˮ.
„Moara cu Norocˮ de Ioan Slavici este o nuvelă realistă, psihologică, pentu că urmărește
efectele dorinței de îmbogățire, frământările și neliniștile personajelor și conflictul interior.
Analiza psihologică detaliază și susține o teză morală: goana după bogăție cu orice preț distruge
echlibrul interior și liniștea familiei.
Structura narativă a nuvelei: Acțiunea este amplă, construită gradat:
- Începe la Ineu și se încheie cu plecarea copiilor și a bătrânei la Ineu
- Personajele principale sunt prinse într-un cerc tragic care se încheie cu moartea
- Desfășurarea întâmplărilor se întinde pe parcursul unui an: Ghiță ia în arendă moara de Sf.
Gheorghe, acțiunea se încheie, după un an, de Paște.
Acțiunea se petrece în momentele subiectului: Expozițiune, Intrigă, Desfășurarea acțiunii,
Punctul culminant, deznodământul.
În Expozițiune este surprins locul acțiunii, întâmpările se petrec la moara cu noroc, loc care
va schimba destinul protagonistului (Ghiță).

2
 - Spațiul desfășurării acțiunii își pune amprenta asupra conflictului, în nuvelă se confruntă
două lumi.
Intriga cuprinde scena cum Ghiță renunță la meseria de cizmar, pleacă cu familia la Ineu și
se hotărăște să ia în arendă moara cu noroc, pe care o transformă în cârciumă.
Desfășurarea acțiunii: - până în momentul apariției porcarului Lică Sămădău, Ghiță își
dovedește calitățile de bun gospodar și reușește prin muncă să facă locul să prospere, astfel încât
moara părăsită devine devine pentru drumeți „cârciuma lui Licăˮ, iar pentru cârciumar „moara cu
norocˮ.
Punctul culminant: Frământat de remușcări, Ghiță îl trădează pe Lică. Acesta își aruncă
propria nevastă, pe Ana, în brațele lui Lică drept momeală.
Deznodământul:
- Încheierea cercului tragic prin moartea personajelor principale: Ana (ucisă de Ghiță), Lică
(se sinucide), Ghiță (împușcat de unul din oamenii lui Lică).
- Arderea din final a cârciumii.

Bibliografie :
- Limba și literatura română, ghid de pregătire pentru teze și bacalaureat
- eseul varianta rapidă de pregătire pentru Bacalaureat, literatura română