Maşini Unelte – suport laborator nr.

Generalităţi privind maşinile unelte şi prelucrările clasice /

neconvenţionale
Se stie faptul ca „fabricatia” este o activitate industriala care schimba forma materialelor brute pentru
a se realiza produse finite. Tehnologiile de fabricatie sunt constituite din toate metodele utilizate
pentru a modifica materiale brute cu proprietati comune in repere finite cu proprietati speciale. Dupa
cum este prezentat si in fig.1, tehnologiile de fabricatie includ: deformarea plastica, forjarea, sudarea
si prelucrarea (mecanica si neconventionala).

Tehnicile de deformare plastica sunt utilizate extensiv pentru a forta materialul metalic sa ia anumite
forme cerute. Aceste tehnici sunt foarte diferite in functie de scala de marime: de la forjarea sau
rularea lingourilor de cateva zeci de tone la tragerea firelor cu diametre de 0.025mm sau mai putin.
Cele mai multe dintre aceste procedee sunt realizate la temperaturi inalte pentru ca forcele necesare
sa fie minime si pentru ca procesul de recristalizare sa imbunatateasca calitatea materialului.

Fig.1

Materialele metalice brute sunt realizate, in general, sub

forma de bare sau placi (table). Pe de alta parte, prin
turnare sunt produse piese de o larga varietate de forme
si marimi printr-o singura operatie ce nu necesita costuri
prea mari comparative cu costurile din domeniul
industrial. De cele mai multe ori, reperele obtinute prin
deformare plastica, forjare, sinterizare, turnare sunt aduse
la forma finita cu ajutorul tehnicilor si metodelor de
prelucrare clasica sau neconventionala (fig.2).

Prelucrarea mecanica is definita, in general, ca fiind indepartarea materialului excedentar de pe un

reper, astfel incat piesa rezultata sa corespunda d.p.d.v. al marimii, formei si calitatii suprafetei cu
standardul cerut. Daca prelucrarea clasica presupune formarea si indepartarea aschiileor cu ajutorul
sculelor aschietoare, prelucrarea neconventionala ofera metode alternative pentru prelucrarea
materialelor mai dure, mai rezistente si cu forme mai complexe. Aceste caracteristici fac extrem de
1
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

dificila prelucrarea prin metode clasice. In fig.3 este prezentata o clasificare generala a tehnicilor de
prelucrare bazate pe principiul eliminarii de material.

Fig.3

Comparand cu deformarea plastica, prelucrarea mecanica este adoptata ori de cate ori precizia si
calitatea suprafetei reperelor este de maxima importanta. Tehnologia de prelucrare prin eliminare de
material este implementata pe masini unelte care sunt reponsabile cu generarea miscarilor necesare
(fig. 4, 5) realizarii geometriei piesei finite. Masinile unelte formeaza ≈ 70% dintre masinile din
productie si sunt caracterizate de o inalta productivitate si precizie in comparatie cu utilajele pentru
deformare plastica.

Fig.4
2
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

Fig.5

Simboluri utilizate în reprezentarea lanţurilor cinematice

Lanţul cinematic este ansamblul de sisteme cinematice care concura la realizarea unor miscari cu
traiectorii si parametri cinematici impusi de procesul de generare al suprafetelor prin aschiere.

In cadrul masinilor unelte, lanturile cinematice pot fi :

 Mecanice
 Hidraulice
 Electrice
 Combinate

Indiferent de tipul mecanismului, lanturile cinematice au in general in structura sa urmatoarele grupe

de mecanisme, miscari, lagare, cuplaje, transmisii si alte elemente:

 Grupe de mecanisme

1 Motor de curent continuu

2 Motor de curent alternativ

Mecanismul de pornire-oprireare rolul de a opri miscarea la iesirea lantului

3
cinematic (cuplaj

4 Mecanismul de inversare a sensului

3
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

5 Mecanism de fracţionare a mişcării (mec.cruce de Malta, mec cu clichet)

Mecanismul de reglare are rolul de largire a domeniului de parametri

6
cinematici ai motorului (cutii de viteze, avansuri si filete)

7 Mecanismul de transformare a miscraii de rotatie in miscare de translatie

 Grupe de mecanisme mecanice

1) Rotile dintate

1 Roată fixă pe ax ----

2 Roată dinţată liberă pe ax ----

3 Roată baladoare ----

4 Angrenaj exterior cu dinti drepti i = z1/z2

5 Angrenaj planetar simplu i = 1- z1/z2 · z3/z4

i1,2 = 1
6 Angrenaj diferenţial cu roţi conice i1,3 = 1/2
i2,3 = 1/2

7 Angrenaj melc cilindric-roata melcată i = km /zrm

4
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

2) Cuplaje

a) Cuplaje nepermanente (ambreiaje)

1 c. cu dinţi intr-un sens

2 c. cu dinţi in ambele sensuri

3 c. cu lamele de fricţiune

4 c. comandat electromagnetic intr-un sens

5 c. automat cu limitare de sarcina

6 c. automat cu cuplare intr-un sens

b) Cuplaje permanente

1 c. rigid

2 c. mobil

3 c. elastic

c. axial compensator
4 (telescopic)

3) Lagare

5
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

1 Lagar radial

Lagar radial axial intr-un sens

2 Lagar radial axial in ambele sensuri

3 Lagar radial cu bile

4 Ladar radial cu role

 Mecanisme de transformare a miscarii, prin frictiue

1
Mec. şurub piuliţă i = pşc

2
i = p zpn
Mec. Pinion-cremalieră i = zpn m π

Componente hidraulice

1 Pompa cu debit constant

2 Pompa cu debit variabil

3 Motor hidrastatic rotativ

6
 Maşini Unelte – suport laborator nr.1

4 Motor hidrostatic liniar cu tija unilaterala

5 Motor hidrostatic liniar cu tija bilaterala

6 Drosel

7 Supapa de sens