Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facilitatorul cere participanților să facă explicite valorile diferitelor părți interesate în acest caz, legate de
dilema. Pentru fiecare valoare, grupul este, de asemenea, invitat să formuleaze o regulă normativă de
acțiune (o normă) care urmează de la valoare. El notează rezultatele sistematic pe flip chart.
Pentru a obține o perspectivă asupra complexității cazului, participanții investighează valorile și normele
părților interesate, implicate, și construiesc împreună o perspectivă, valori, și diagrama normelor. Asta
înseamnă că participanții fac o lista a perspectivelor relevante (părților interesate) și pentru fiecare
perspectivă investigată evidențiază care sunt valorile importante legate de dilema, și ce măsuri ar trebui să
fie luate pentru a realiza o valoare specifică (aceasta numim normă).
În cazul în care grupul pare că a trece cu vederea o importantă parte interesată, valoare sau normă,
facilitatorul poate verifica acest lucru punând întrebări participanților. “Credeți că X ar fi o perspectivă
relevantă care ar trebui inclusă?” Valorile și normele nu sunt formulate în general ci sunt legate strict de
situație și de modul cum sunt experimentate de parțile interesate.
P E R S P E CT I VE VALORI O B L I GA Ț I E M O R A LĂ A C Ț I U N I / OP Ț I U N I P R E F E R A TE
Pasul 5- analizarea cazului (exemplu)
Perspective Valori Norma/Obligație morală/ Ce spune conștiința
Prezentator de caz Onestitate Ar fi bine să îi spun că..
Consecvență E corect să îmi țin promisiunea făcută..
Respect
Facilitatorul cere participanților să formuleze
alternative de acțiuni.
Scopul acestui pas este de a avea un
brainstorming pentru a obține o vizualizare a
cursurilor sau acțiunilor posibile care
depășesc limitele dilemei.
Pasul 6 – Accentul se pune pe stimularea creativității
Căutare de pe gândirea în afara cutiei (nu pe
oportunitate sau fezabilitatea dintre
alternative alternative). Unele dintre alternativele
menționate poate fi util mai târziu, când
participanții răspund dilemei morale, când
se întreabă pentru ei înșiși și reflectă pe
considerentele de bază.
❑ Facilitatorul cere participanților să ia stilou și
hârtie și să dea răspunsuri individuale la următoarele
întrebări:
A) Este justificat din punct de vedere moral că aleg
opțiunea … (A sau B ca alternativă).
B) din cauza…. (ce valoare sau normă?)
c) în ciuda…. (ce valoare sau normă?)
D) cum puteți limita daunele alese de dvs, menționat la C?
Pasul 7 – E) cum trebuie să acționați conform răspunsului
dumneavoastră dat la „A”?
Perspective , ❑ Facilitatorul întreabă cine a ales alternativa A și îi oferă
alegeri cuvântul. Apoi pe cine a ales alternativa B.
Facilitatorul îi întreabă pe ceilalți participanți ce alegere
individuale
❑
au făcut și ce considerații pot fi adăugate la acestea.
❑ Facilitatorul notează toate răspunsurile pe flip chart. Scopul
acestui pas este de a-i face pe participanți să formuleze
opiniile lor personale, valorile și normele în legătură cu
cazul. Justificarea morală pe care o Prezentatorului de caz
(„ar trebui să faceți acest lucru aceasta”), ci pentru a
examina propria gândire cu privire la problema morală
centrală în acest caz.
Se investighează dialogic ce valori , norme și
optiuni au fost afirmate.
Se compară cele două mai des întalnite valori A,
B.
Mediatorul întreabă pentru ce valoare este sub
presiune, în opoziție.În cazul în care se face
orientarea pe valoarea A sau pe valoarea B, se
evidențiază si alegerea pacientului sau familiei.
Pasul 8 - Se solicită clarificări de cum este resimțită
această valoare de către participanți.
Investigarea Se caută asemanări si diferențe de cum sunt
dialogică resimțite valorile luate în discuție.
Atenție!
Un dialog se distinge de o discuție. Într-o discuție,
participanții încearcă să se convingă reciproc că
propria lor poziție este superioară. Într-un dialog,
participanții se concentrează asupra înțelegerii și
examinării punctului de vedere al celuilalt. Un
dialog necesită o atitudine critică, dar
constructivă, de a asculta și a pune întrebări.
Participanții sunt invitați să se tragă concluzii și să facă un plan de
acțiune.
Facilitatorul revine la întrebarea morală care a fost formulată la
începutul MCD-ului, și cere grupului să facă explicite perspectivele
care au fost atinse.
Aceste perspective se pot referi la problema în cauză, la reflecția
comună asupra procesului, sau unele principii cheie, de bază care pot
fi un punct de plecare pentru un caz similar în viitor sau piatră de
Pasul 9 – temelie pentru elaborarea politicilor sau orientărilor privind cazul
specific.
Concluzii , Nu este necesar să se ajungă la un consens; concluzia poate fi, de
asemenea, că există o multitudine de idei care pot duce la întrebări
consecințe , ce înseamnă această pluralitate pentru practica de zi cu zi și cum să
se desfașoare de ea. În cazul în care o idee sau un participant
decizie este dominant, facilitatorul poate pune întrebări încurajatoare pentru
reflecția critică în rândul participanților.
Acest lucru poate deschide din nou dialogul și poate duce la idei noi și
concluzii. O atitudine critică și socratică a facilitatorului este esențială
aici.
Uneori, concluziile ar trebui să fie înțelease ca fiind concluzii
preliminare, deoarece o trimitere la un expert extern sau la o altă
perspectivă este necesară după sesiunile MCD.
În caz de limitare a timpului, acest pas poate fi scurtat la un inventar
scurt al concluziilor participanților sau un rezumat al acestora al
facilitator.
Facilitatorul evaluează MCD-ul împreună cu
participanții.
Care sunt rezultatele discuției de caz și MCD?
Cum a fost experimentat procesul?
Bioethics education in clinical settings: theory and practice of the dilemma method of moral case
deliberation (Margreet Stolper1*, Bert Molewijk1,2 and Guy Widdershoven1)
Impact of moral case deliberation in healthcare settings: a literature review (Maaike M. Haan* , Jelle L. P.
van Gurp, Simone M. Naber and A. Stef Groenewoud)
Întrebari?
Cu ce valori rezonezi?