FAP- MSP ANUL I -IFR

O LECTIE DE REINVENTARE

1)Cadrul. Care au fost condițiile sociale, economice, și, în special, cele politice ale
mediului în care a avut loc cazul menționat.
 Primarul a considerat necesară revizuirea situației orașului,care avea
cele mai mici venituri din regiune,cele mai mari impozite din Virginia,un
buget limitat și totodată pierdeau întreprinderi în favoarea
comuniităților vecine. Angajații administrației orășenești din Hampton-
Virginia, nu și-au indeplinit întotdeauna obligațiile de serviciu.
 În această lucrare întâlnim importanţa noului management public în
dezvoltarea concepţiilor cu privire la administrația publică se
evidențiază prin faptul că această abordare a propus și a promvat
reforma managementului în administrația publică, nu numai prin
introducerea de noi tehnici, dar și prin impunerea unui set de valori, în
mod special, un set de valori în mare măsură extrase din sectorul privat.
 Această lucrare scoate în evidenţă importanţa reinventării şi reformării
managementului public prin implementarea unor măsuri şi valori noi,
legate strict de problemele existente în cadrul sectorului public , dar
preluate în mare parte din sectorul privat.
2.)Participanții. Ce persoane, organizații interesate, părți au fost implicate în
acest caz
 Persoanele implicate în acest caz au fost : Primarul James Eason, Bob O”Neill care
a început așa-zisa strategie de control pentru rezolvarea problemelor strategice pe
termen lung.
  Departamentul Lucrarilor Publice, Departamentul pentru serviciile în
cartiere , Consiliul Municipal, angajații administrașiei orășenești din Hampton,
părinții, adolescenții din școli , companiile comerciale, grupurile comunitare
și sustinătorii tineretului,Don Gurley cel care a condus organizarea expoziției
pentru Colegiul Cartiere,prezentând discursuri în fața participanților.
 Noul Management Public argumentează că, autorităţile administraţiei
publice ar trebui să adopte nu numai tehnici din administrarea publică, dar
de ar trebui, asemenea, să preia și unele valori din domeniul privat. Astfel,
această concepție a promovat concurența, preferința pentru piață,
mecanismele de alegere socială și respectul pentru spiritul antreprenorial.
3)Problemele. Identificați și descrieți principalele întrebări și probleme abordate
în studiu.
 Flexibilitatea angajatilor este una dintre problemele regăsite în acest
studiu,aceștia nu și-au îndeplinit obligaţiile revenite
 Conducătorii departamentelor tăinuiau deciziile și informațiile importante,
așteptau ordinele șefilor,deoarece Organizația aprecia
loialitatea ,stabilitatea,certitudinea și controlul,fiind neimplicaţi în toate
activităţile administrative, creând astefel rivalităţi între unităţile
administrative teritoriale ,dând ocazia să apară inevitabil concurenţa care
prelua unele serevicii ,oferind servicii cetăţenilor.Administraţia publică de
regulă cheltuie bani,nu produce ,iar cetăţenii ar trebui trataţi ca pe nişte
clienţi fideli ,care au nevoi şi exigenţe pe măsură.
4)Deciziile cheie. Enumerați deciziile cheie luate, cine le-a luat și explicați cum
au fost luate. A fost oare important momentul luării deciziei? Ce acțiuni
alternative au fost ignorate?
 Una dintre deciziile cheie a fost revizuirea situației orașului de către primar și
Consiliu.Strategia de control a lui O’Neil, acesta le-a spus adjunctilor sai sa
inceteze microgestionarea departamentelor lor si sa lucreze asupra
problemelor strategice pe termen lung, ca de exemplu, relatia administratiei
orasenesti cu scolile locale,acodând directorilor control deplin asupra
agențiilor conduse de către aceștia.
 Alta decizie ar fi crearea a catorva grupuri interdepartamentale de lucru care
s-au concentrat asupra principalelor functii comune, cum ar fi infrstructura
fizica, siguranta publica si deservirea cetatenilor.
 Administrația a organizat o coaliție comunitară formată din părinți,companii
comerciale,grupuri comunitare ,susținători ai tineretului și
adolescenșilor,elaborând recomandările care au fost incluse în planul de
strategie a orașului
 Orașul a creeat Departamentul pentru Servicii în Cartiere,pentru satisfacerea
necesităților specific fiecărui cartier urban
  Au fost încheiate contracte cu conducătorii de departamente ,care stipulau
rezultatele ce urmau a fi obținute
 A fost elaborate o viziune și o misiune care promitea că Orașul Hampton va
îmbina resursele sectorului de afaceri ,grupurile comunitare și ale
administrației pentru realizarea viziunii.Misiunea administrației orășenești era
de a devein gestionarul resurselor comunitare
 Consiliul a acceptat ambele formulări,fiind folosite pentru eleaborarea
obectiveleo și a planurilor.Aceste formulări au remodelat mentalitatea
angajaților despre cum trtebuie să îndeplinească sarcinile.
 S-a gestionat creerea a două centre Asociația Creștină a Tinerilor care a
renovat două săli de sport
 Majoritatea angajaților au agreeat schimbările ,astfel testând insistenţa
administrației orășenești de a edifica noua cultură.

5)Rezultatele. Analizați decizia principală sau seria de decizii și acțiunile

întreprinse. De ce s-a pledat pentru aceste opțiuni? Care a fost impactul lor asupra
participanților și cetățenilor?
 Indicatorii financiari ai orasului au ramas inalti, chiar si in timpul recesiunii de
la inceputul anilor 90. Dezvoltarea centrului orasului a progresat mult.
Impozitele pe proprietate, care fusese candva inalte, acum erau unele dintre
cele mai joase din Virginia.
 Plățile datoriilor au fost reduse la jumătate
 Primarul Eason a fost reales de trei ori,fiind agreeat împreună cu consiliul de
către alegători
 Moralul angajațlor era unul apreciat și susținut la un nivel înalt
 90% din rândul cetățenilor erau mulțumiți de lucrul administrației municipale
 Lansarea dezvoltării economice ,achiziții și dezvolarea terenurilor
 Depășirea barierelor orgazițonale a fost realizată prin convingerea
conducătorilor departamentelor orășenești de a deserve raioanele,ca o priorita
te a lor.
 Autocorectarea și obținerea rezultatelor aşteptate şi în folosul societăţii depind
de factorii de decizie abordaţi în sfera problemelor existente , ce trebuie să se
bazeze pe schimbările radicale care trebuiesc intreprinse pentru a putea învăţa
şi adopta modelele necesare ,punând în aplicare partea teorietică şi practică
existentă .
6)Generalizările. Ce învățăminte pot fi trase din acest caz? Cum ilustrează acest
caz comportamentul administrației publice?
 Indiferent de catalogările și reputaţia pe care o avea în trecut
oraşul și minusuri imense regăsite în acest studiu de caz , s-a facut
posibilă o reinventare pe baza a 5 strategii ,chiar dacă nu acesta era
 rezultatul așteptat . Clarificarea scopului și determinarea consecinţelor
care ar duce la sporirea performanţei, cerinţele impuse de client,
transferarea controlului spre nivelurile mai joase de luarea deciziilor ,
crearea culturii antreprenoriale au fost strategile adoptate.
 Astfel,noul Management Public a introdus în administrația publică ideea că
de cetăţeanul sau clientul mai nou trebuie să fie deservit . Măsurarea
performanței funcţionarului publice e alt criteriu introdus ,pe lângă
modelul de piaţă. Toate aceste stragii introduse au ca scop satisfacerea
nevoilor materiale şi spirituale ale cetăţenilor ,creându-se astfel instituţii
şi întreprinderi noi, care pot realiza cele mai variate prestaţii și servicii în
favoarea cetățenilor(clienților) .

7)Prezentați un caz similar din România.

DIGITALIZAREA SECTORULUI PUBLIC ROMÂNESC

 Nevoia de digitalizare a sectorului public este motivată de nevoia de

eficientizare a calității serviciilor publice, de debirocratizare, dar și de
creșterea transparenței instituțiilor de stat. Cu toate acestea, accelerarea
procesului de transformare digitală a fost determinată, în mare parte, de
restricțiile impuse de pandemia din ultimii doi ani.
 Digitizarea pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României dorește să o
implementeze , inseamnă practic că datele analog sunt transformate în
digital, în timp ce digitalizarea foloșeste aceste informații digitizate pentru a
creeaa noi fluxuri de automatizare .Acest proces de digitalizare atât pentru
populație, cât și pentru mediul de afaceri, este unul care este în continuă
evoluție, chiar dacă de multe ori reprezintă o adevărată provocare în
societatea românească .
 Un proces de digitalizare înseamnă totodată și deblocarea unor perspective noi
de a percepe rolul în ecosistemul său, precum și oferirea unor oportunități
 reale de creștere a profitabilității,astfel crescând productivitatea, reducând în
același timp costurile operaționale, îmbunătățind experiența și comunicarea
cu clienții, agilitate mai mare din partea acestora, cât și o transparență
sporită.
 De asemenea, un mare avantaj este faptul că procesul de decizie este mai
rapid , iar digitalizarea se poate traduce ca fiind automatizarea proceselor și
satisfacerea clienților finali.
 Prin înțelegerea nevoilor specifice și prin implementarea corectă a proceselor
digitale , se speră că această implementare săaibă succesul scontat.