CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND RAȚIONALIZAREA

SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ÎN ÎNTREPRINDERE

MANAGEMENT

Chișinău 2016
 CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................2
1 Considerații generale privind sistemul informational în întreprindere.........................4
1.1 Date, Informații......................................................................................................4
1.1.1 Informația economică: notiune, continut, clasificare, flux informațional..........7
1.1.2 Clasificarea informațiilor economice...............................................................10
1.2 Importanţa, conţinutul şi structura sistemului informațional...............................12
1.2.1 Componentele sistemului informațional..........................................................12
1.2.2 Subsistemul de evidență economică: component al sistemului informațional.14
1.3 Sistemul informational sau de comunicatii al firmei sau intreprinderii...............15
1.3.1 Definirea sitemului informațional al întreprinderii..........................................15
1.3.2 Funcţiile sistemului informațional....................................................................16
1.3.3 Principiile de concepere și rationalizare a sistemului informațional................18
1.3.4 Deficientele și cerintele functionării sistemului informațional........................20
1.3.5 Etapele de elaborare a unui sistem informațional de management..................22
1.4 Eficientizarea sistemului informațional al întreprinderii.....................................26
2 Studiu de caz privind posibilitatile de perfecţonare a sistemelor informaționale la SC
MOD TRANS SRL........................................................................................................................28
2.1 Prezentarea firmei................................................................................................28
2.2 Prezentarea studiului privind sistemul informațional..........................................29
2.2.1 Analiza critica a situatiei existente...................................................................33
2.2.2 Concluzii şi propuneri......................................................................................35
3 Concluzii.....................................................................................................................37
4 Bibliografie..................................................................................................................38

Introducere
”Capacitatea unei organizatii de a invata, si de a transforma
invatarea in actiune, rapid, este avantajul competitiv suprem”
Jack Welch, Presedinte, General Electric

2
 În lumea contemporana, în tarile dezvoltate, sistemul informațional este prezent în toate
sferele activității umane nu numai în sfera economică. Astfel computerul este prezent în scoli,
locuinte, institutii ale administratiei publice, institutii culturale, etc. Copii isi aleg jocurile și
povestile de pe internet, elevii isi rezolva temele utilizand informații culese din bazele de date
ale site-urilor internet, batranii isi citesc ziarele pe calculator și corespondeaza prin e-mail.
Oamenii receptioneaza și comunica informații din orice colt al pamantului utilizand telefoanele
mobile și conexiunile internet iar televiziunea prin satelit permite transmiterea de informații
digitale din aproape toate colturile lumii. În conditiile în care accesul la informații este mult
usurat, în comparatie cu anii trecuti, problema manageriala se muta din jurul detinerii
informației inspre cel al gestionarii informației. Ca orice resursa economică, informația, tinde să-
și piarda din valoare odata cu pierderea „raritatii” ei, utilitatea ei scade și informația se ieftineste.
În aceste conditii un randament economic superior se poate obtine prin ridicarea gradului de
procesare al informațiilor și prin eficientizarea utilizarii ei.
Actualitatea temei investigate. Societatea informationala este societatea in care producerea
si consumul de informatie este cel mai important tip de activitate, informatia este recunoscuta
drept resursa principala, tehnologiile informatiei si comunicatiilor sint tehnologii de baza, iar
mediul informational, impreuna cu cel social si cel ecologic - un mediu de existenta a omului.
Majoritatea companiilor folosesc tehnologia digitala pentru a-si monitoriza operatiile elementare:
pentru desfasurarea sistemelor de productie, pentru a genera facturi si liste cu consumatori,
pentru a-si face contabilitatea, pentru a calcula impozitele. Dar acestea sunt doar automatizari ale
vechilor procese. Managementul informational in cadrul intreprinderilor din economia nationala
este slab dezvoltat ceea ce contribuie la o gestionare mai dificila a tuturor activitatilor firmei.
Suportul teoretic al cercetării îl reprezintă cercetările din domeniu, concepţiile
fundamentale ale savanţilor cu renume mondial străini şi autohtoni, diverse publicaţii periodice,
reţeaua Internet, investigaţiile şi observaţiile proprii. In cercetare au fost utilizate mai multe
metode de analiza, cum ar fi deductia si inductia, precum si metode de rationalizare a
managementului informational.
Lucrarea dată prezintă o viziune complexă asupra sistemului informațional al unei
întreprinderi şi prezintă modul în care acesta poate fi îmbunătăţit întru consolidarea succesului
antreprenorial al organizaţiei.
Scopul lucrării constă în analiza sistemului informațional al întreprinderii şi determinării
premiselor şi căilor de perfecţionare a acestuia.
În procesul de efectuare a lucrării ne-am călăuzit de următoarele sarcini:
- studierea conţinutului şi structurii sistemului informațional;
- analiza impactului sistemului informațional asupra întreprinderii;
- determinarea tendinţelor în evoluţia sistemului informațional;
- cercetarea etapelor de raţionalizare şi reproiectare a sistemului informațional al
organizaţiei.
Realizarea acestor sarcini este importantă atât din punct de vedere teoretic, deoarece
asigură o complexitate sporită a investigaţiilor efectuate, cât şi din punct de vedere aplicativ,
deoarece contribuie la extinderea arealului de soluţii pentru problemele cu care se confruntă
întreprinderile din Republica Moldova.

3
 Structura lucrării: introducere, două capitole (unul teoretic și un studiu de caz asupra unei
societăți comerciale), concluzii de rigoare privind aceasta lucrare și bibliografie.

1 Considerații generale privind sistemul informational în întreprindere

1.1 Date, Informații
Aproape ca este banal să tot vorbim despre importanta informației în activitatea economică
contemporana, acest lucru fiind în unanimitate recunoscut de catre toti economistii ca fiind
elementul principal al oricarei activitati economice, unii considerand informația resursa
economică iar altii factor economic de productie alaturi de natura, munca și capital. În opinia
noastra informația, din punct de vedere economic, este „data” procesata. Se impune deci
lamurirea celor doua notiuni și precizarea rolului fiecareia în sistemul Informațional al firmei.
Data reprezintă transcrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fapte, fenomene
referitoare la firma .Spre exemplu „… a avut loc sarbatoarea sfarsitului de an la firma X ” este
o data bruta care are o semnificatie redusa din punctul de vedere al celui care o furnizeaza. Daca
aceasta data se coroboreaza cu alta precum „ firma X este client al firmei noastre” , gradul de
semnificatie creste. Daca la precedentele se adauga faptul ca „ la sarbatoare a fost invitat
managerul firmei Y concurentul principal al firmei noastre”, gradul de semnificatie sporeste
considerabil și Informația în varianta combinata trebuie să ajunga pe masa managerului
general. Informația este data care aduce elemente noi care contribuie la realizarea
obiectivelor firmei. În opinia noastra orice informație, la întrarea în sistemul informațional al
firmei, este catalogata ca data pana cand, în urma unui proces de selectie, este apreciata
ca Informație. În privinta informațiilor economice exista doua acceptiuni în teoria economică:
restansa și larga. În acceptiunea restransa, informația economică este aceea care se referă direct
la activitatea economică a firmei precum Informația de productie, contabila, financiara, etc. În
sens larg, informația economică este orice Informație care poate fi utilizata direct sau indirect în
folosul firmei. Spre exemplu informația ca „la clientul X conducerea a majorat salarile
lucratorilor” în sens restrans nu este catalogata ca o Informație economică în timp ce în sens larg
ea este o Informație economică deoarece poate fi utilizata în relatiile comerciale ale firmei cu
clientul respectiv, spre exemplu prin cresterea indicatorului de bonitate al acestuia. Procesul
transformarii datelor în informații este unul complex deoarece el se bazeaza pe interpretare
subiectiva din partea celui desemnat cu aceasta. Procesul gestionarii datelor și al creerii de
Informații poate fi realizat mai bine sau mai rau în cadrul sistemului Informatic al firmei,
rezultatele fiind apreciate prin decizile conducerii firmei. Nu de putine ori, decizii gresite au fost
luate în urma unor informații incomplete sau insuficient procesate. În cele ce urmeaza vom
analiza conditiile pe care trebuie să le indeplineasca o informație pentru a fi pe deplin utila în
cadrul firmei. Informația este de utilizata în special în procesul decizional de conducerea
societatii.dar nu terbuie neglijat rolul ei în procesele operative, interne, de lucru ale firmei
sau rolul ei pur documentar în formarea unei imagini asupra mediului intern, respectiv extern
firmei.
Principalele tipuri de informații vehiculate în firma sunt:
- Informații strategice provenite de la conducerea superioara a firmei (politica firmei,
obiectivele pe termen lung, utilizarea resurselor, etc)
4
 - Informații directe de lucru ce provin din repartizarea sarcinilor de productie
- Informații pe orizontala de la alte departamente cu care se colaboreaza (nivelul de
calitate al productiei, al stocurilor, situatia incasarilor, etc)
- Informații din mediul extern (starea pietei, situatia clientilor și furnizorilor, noutati
legislative în domeniu, cerinte fiscale, etc)
- Informații feedback la decizile luate
Eficienta utilizarii informațiilor depinde în mare masura de structura fluxului Informațional
și personalitatea managerului de compartiment, cele doua elemente care fac ca Informația să
ajunga în locul potrivit, la timpul potrivit și în forma potrivita pentru a fi folosite. Astfel putem
delimita doua aspecte legate de Informație: continutul Informației și transmiterea ei.
Continutul Informației depinde în mare masură de personalitatea managerului de modul
în care acesta o prezintă în limbajul potrivit pregatirii, intelegerii și personalitatii utilizatorului.
Spre exemplu, aceiasi Informație transmisa în acelasi mod unui subaltern apatic și unuia dinamic
produce efecte diferite. Daca în cazul subalternului dinamic informația „… stocurile de materii
prime sunt la limita de alarma” conduce la transmiterea ei de urgenta compartimentului de
aprovizionare, în cazul celui apatic, transmiterea se face cu intarziere conducand la întreruperea
temporara a fluxului de productie. Acestuia din urma, pentru a produce aceiasi reactie spontana,
Informația trebuie transmisa sub forma „ …stocurile de materii prime ne mai ajung doar pana
maine dimineata cand vom opri productia”.
Referitor la continutul lor, se disting doua laturi ale oricarei Informații: cea obiectiva și cea
subiectiva.
Latura obiectiva a Informației cuprinde valori ale indicatorilor economici și de productie,
valori statistice, extrase documentare sau legale, etc.
Latura subiectiva cuprinde aprecieri, opinii, impresii, etc.
Calitatile pe care trebuie să le indeplineasca o Informație, din punct de vedere al
continutului, pentru a fi eficienta sunt:
 claritatea
 caracterul complet
 concizia
Claritatea se referă la explicitarea pe intelesul adresantului a datelor transmise. Astfel,
informația privind atingerea pragului de alarma la stocul de materii prime, transmisa directorului
financiar este insuficient de clara daca nu are specificat și costul acesteia . Fara aceasta din urma
completare, informația este nefolositoare la nivelul compartimentului financiar, are un nivel
scazut de semnificatie.
Caracterul complet se referă la insuficienta consistenta în date a unei informații. O singura
informație este de multe ori insuficienta și este nevoie ca ea să fie sustinuta de alte Informații
care să întregeasca orizontul de cunoastere în vederea luarii deciziei corecte. Spre exemplu,
informația primita referitor la insolvabilitatea comerciala a unui client primita pe canale
comerciale este insuficienta pentru întreruperea relatiilor cu acesta daca nu este completata cu
informații provenite din circuitul bancar sau juridic.
Concizia se referă la volumul de date continute care poate fi un impediment în luarea cu
promptitudine a deciziei potrivite. Astfel gradul de concizie creste pe masura cresterii nivelului
5
ierarhic caruia i se adreseaza. Datele cuprinse în balanta lunara de verificare a rezultatelor firmei
sunt necesare la nivelul compartimentului economic dar mult prea voluminoase pentru
informarea managerului general al societatii caruia ii sunt suficiente cateva date sintetice extrase
din aceasta balanta.
Transmiterea informației se referă atat la destinatar cat și la canalele de transmitere. De
obicei aceasta se stabileste în faza de proiectare a sistemului informațional și se pune în practica
prin proceduri de lucru privind colectarea și transmiterea Informațiilor. În afara circuitului
Informațional un rol important il au distribuitorii din nodurile Informaționale. Acestia sunt
persoanele desemnate cu filtrarea Informațiilor și transmiterea lor adecvata pe unul sau mai
multe canale. Un asemenea nod Informațional este compartimentul de vanzari unde se culeg atat
Informații legate de clienti sau piata cat și Informații diverse colaterale atributiunilor sale. Astfel
Informația privitoare la controlul la care a fost supus un client al societatii de catre Oficiul pentru
Protectia Consumatorilor (OPC) privind calitatea produselor comercializate de acesta se
transmite pe canale directe managerului general al societatii pentru a permite decizia prompta de
verificare a Informației și oprire, daca este cazul, a fabricatiei.
Calitatile transmiterii informațiilor se apreciaza prin:
 relevanta
 credibilitate
 oportunitate
Relevanta informațiilor este elementul primordial în alegerea destinatarului și a canalului
de transmitere catre el. Orice Informație contine de obicei o sumedenie de date mai mult sau mai
putin relevante din punct de vedere al activității firmei. Este de competenta distribuitorilor de
informații să stabileasca în mod cat mai obiectiv gradul de relevanta al fiecarei Informații
receptionate și în functie de acesta să decida modul ei de transmitere. Se asigura astfel
eficientizarea utilizarii informațiilor acestea ajungand la cei care au nevoie de ele cel mai mult.
Inchipuiti-va situatia în care, nerespectand filtrajul prezentat anterior, managerul general s-ar
confrunta zilnic cu o avalansa de informații mai mult sau mai putin relevante rolului sau în
organizatie care nu ar face dacat să-i consume inutil timpul de lucru și să dilueze importanta
informațiilor cu relevanta ridicata.
Credibilitatea informațiilor este necesară a fi apreciata inainte de trimiterea ei mai departe.
Eliminarea ei sau catalogarea din start ca nesigura sau estimativa va contribui la evitarea luarii
deciziei gresite sau la economisirea timpului necesar analizei Informației la nivel superior.
Astfel, aprecierea facuta de un client privind starea de faliment a altui client trebuie catalogata ca
nesigura avand în vedere pozitia de concurenta a celor doi clienti și supusa unor verificari
suplimentare.
Oportunitatea transmiterii informațiilor se referă atat la momentul transmiterii acestora cat
și la destinatarul și canalul Informațional utilizat. O Informație transmisa ulterior luarii deciziei
devine inutila chiar daca relevanta ei era ridicata. În acest sens este de apreciat caracterul sintetic
al distribuitorului de informații care trebuie să decida asupra vitezei de circulatie a acesteia. O
varianta utilizata cu succes în multe firme o reprezintă scurtcircuitarea canalelor ierarhice astfel
incat Informația să ajunga direct la persoana cea mai indreptatita valorificarii ei. Acest lucru se

6
poate realiza numai prin sporirea competentelor distribuitorilor de informații, diminuarea
orgoliului personal și reducerea birocratiei institutionale.
1.1.1 Informația economică: notiune, continut, clasificare, flux
informațional

Activitatea care se desfasoară în cadrul unitatii economice se bazează pe schimburi de

informații, care să asigure o functionare normala a unității în care se desfășoară procesele
economice. Pentru intelegerea continutului Informației trebuie facuta o deosebire între notiunile
de informație și data. Datele sunt reprezentate de diferite cuvinte, cifre care descriu sau reflecta
anumite fapte sau situatii petrecute. Ele alcatuiesc materia bruta pe care se intemeiaza informația.
Cand sunt trecute intr-un document reprezinta suportul simbolic al informației, iar documentul
pe care sunt trecute este purtatorul material al datelor. Intr-un sens mai larg, informația
reprezintă o comunicare sau stire despre obiecte, oameni, timp sau procese economice. Privita
sub aspectul continutului, informația este o noutate, o stire, o comunicare asupra unor fapte,
intamplari, evenimente, experiente, idei și opinii care urmeaza a fi transmise, intelese
sau acceptate, în vederea unui nou scop. Informația reprezintă o comunicare, un mesaj care
contine elemente noi de cunoastere a unei stari, situatii sau a continutului unor evenimente,
procese, fapte economice, sociale, culturale, stiintifice și tehnice din trecut, prezent și viitor. Din
punct de vedere practic, locul Informației poate fi privit sub doua aspecte:

 sub aspectul posibilitatii de transmitere a Informației (din punct de vedere cibernetic);

 sub aspectul continutului concret al Informației.

a) Din punct de vedere al posibilitatilor de transmitere, este necesară vehicularea unei

cantități mari de informații intr-un timp scurt, cu cheltuieli minime, astfel incat informația să fie
utilă și ieftină. Mijloacele sau echipamentele electronice de calcul și de evidență, prin care se
poate realiza aceasta cerinta, impun adaptarea unui sistem specific de culegere, prelucrare și
transmitere a informației care să aiba în vedere corelarea vitezei de lucru a acestor echipamente
cu operativitatea și volumul foarte mare de Informații care trebuie prelucrate.
b) Referitor la continut, accentul se pune pe utilitatea lor, adica pe gradul lor de
intrebuintare. În functie de nivelul organizatoric la care se situeaza receptorul de informații,
aceste Informații prezintă unele particularitati. Astfel, la nivel macroeconomic informațiile
reprezintă un complex de date prelucrate statistic referitoare la dezvoltarea economică în
ansamblu, a ramurilor și subramurilor respective, la potentialul tehnico-economic existent și
eficienta economică. Toate aceste Informații sunt concentrate în anuare, rapoarte, studii, analize
intocmite pe baza datelor provenite de la unitatile economice subordonate și centralizate pe
ministere. Aceste Informații se caracterizeaza printr-un mare grad de sinteza și prin redarea celor
mai semnificative aspecte ale procesului dezvoltarii economico-sociale. La nivel
microeconomic informațiile formeaza un circuit ascendent, pornind de la întreprindere, fiind
supuse unei prelucrari succesive și selective, în scopul obtinerii indicatorilor sintetici de mare
capacitate Informațiva. La nivel microeconomic (întreprindere, sectie, atelier) Informația
inglobeaza un volum mare de date, în care se reflecta procesul complex de realizare a

7
obiectivelor prestabilite și abaterile de la aceste obiective, servind la fundamentarea deciziilor
manageriale. Pentru necesitatile procesului de conducere informațiile trebuie să circule într-o
întreprindere în mod continuu și ritmic, constituind un flux Informațional eficient. Totalitatea
Informațiilor care circula în sens descendent și ascendent, de la centrul decizinal al întreprinderii
la subsistemele conduse și invers, precum și colateral, între compartimentele organizatorice,
functionale și de productie (sectii de baza, auxiliare, de deservire, ateliere, servicii, birouri),
impreuna cu cele care se primesc din exterior și cele care se transmit în afara întreprinderii
formeaza fluxul Informațional.

Rezulta că fluxul Informațional poate fi:

- descendent, în care Informațiile circula de la centrul managerial la unitatile de

executie și este alcatuit din informații de comanda sau decizii;

- ascendent, în care informațiile circula de la subsistemele conduse la centrul

decizional. În cadrul acestuia circula Informații de stare și care se refera la stadiul
indeplinirii anumitor programe, planuri, instructiuni, sarcini.

- colateral, în care informațiile circulă între diferite subdiviziuni structurale, de

productie și functionale, ale întreprinderii (servicii, birouri, sectii).

- extern, în care informațiile circulă între unitatea respectiva și organismele din

mediul exterior cu care întreprinderea sau firma întretine anumite relatii.

Informațiile trebuie să indeplineasca anumite conditii:

1. să fie exacte, respectiv în deplina concordanta cu adevarul, deoarece o Informație inexacta

poate conduce la decizii gresite.

8
2. să fie completa, adica să contina toate elementele și să fie intacta. Asupra gradului de
integritate a Informației exercita o influenta fundamentala și anumite bariere Informaționale
(istorice, geografice, economice, politice).
3. să fie pusa în timp util la dispozitia conducatorului, deoarece Informațiile tardive isi pierd
eficacitatea și devin inutile.
4. să fie elaborate în concordanta cu frecventa necesară adoptarii deciziilor.
5. continutul Informațiilor să se adapteze și să se limiteze la sarcinile care urmeaza a fi
solutionate.
6. forma de prezentare a Informațiilor să permita prelucrarea automata a datelor.
7. să permita obtinerea, dîntr-o Informație initiala, a unor Informații derivate.
8. să ajunga pana la cei care le utilizeaza și să aiba calitatea de a putea fi folosita în practica.
Aceasta cerinta este posibila în conditiile în care Informațiile contin elemente noi de
cunoastere, în care reprezintă noutati și satisfac o anumită necesitate a procesului de
management.

Nivelul calitativ al Informațiilor este conditionat de mai multi factori:

a) în faza de culegere și inregistrare a Informațiilor mentionam: amplasarea locului de

culegere a Informațiilor fata de sursele care culeg Informații, metodele de culegere și
caracteristicile acestora, sistemul de prelucrare a lor și personalul folosit.
b) în faza de prelucrare calitatea Informațiilor este influentata de: metodele și mijloacele
de prelucrare folosite, personalul utilizat, calificarea și specializarea lui.
c) în etapa de transmitere a Informațiilor calitatea acestora este influentata de:
metodele și mijloacele materiale folosite (formulare, grafice, transmiterea orala sau prin instalatii
telemecanice), stabilirea destinatarilor în functie de responsabilitatile și atributiile lor în structura
functionala.

Eficienta Informațiilor este criteriul de baza dupa care se aleg și se organizeaza procesele
Informaționale. Astfel nu poate fi conceput un proces informațional daca acesta nu serveste o
anumită activitate sau act decizional. Principalele criterii de evaluare a eficientei economice a
Informațiilor sunt: utilitatea, valabilitatea, precizia, oportunitatea. Utilitatea informațiilor se
refera la cerinta informațiilor de a contine problemele de care se ocupa cel care primeste
infoamtia respectiva. Astfel, daca conducatorul are la dispozitie Informații certe, el poate adopta
decizii eficiente și rapide, faraa consuma mult timp cu cercetarea și solutionarea surselor
Informaționale din domeniul unde urmeaza să adopte deciziile respective.
Valabilitatea informațiilor se refera la actualitatea pe care o prezintă, precum și la perioadele în
care isi mentine valoarea. Precizia informațiilor se referă la gradul de detaliere și la veridicitatea
datelor respective. Precizia este determinata de obiectul Informațiilor, repectiv daca este globala
sau de detaliu, de modul de exprimare a Informațiilor (daca acesta este cifric sau prin descriere)
și de gradul de aprofundare. Oportunitatea informațiilor se referă la furnizarea acestora
utilizatorului la momentul necesar. Daca Informația ajunge la utilizator dupa producerea
evenimentului sau într-un moment în care un anumit aspect negativ nu mai poate fi evitat, atunci
este clar ca acea Informație nu mai este utila.
9
 1.1.2 Clasificarea informațiilor economice

Din punct de vedere al domeniului de activitate la care se referă, informațiile pot fi:
economice, tehnice, stiintifice, culturale. Informațiile economice reflecta activitatile desfasurate
de catre întreprinderile sau firmele producatoare de bunuri sau prestatoare de servicii.
Informațiile care circulă în cadrul întreprinderii sunt complexe, iar pentru a usura intelegerea lor
și a permite evidentierea unor aspecte semnificative necesare în activitatea de management este
necesară o anumită clasificare a acestora și care se poate face dupa urmatoarele criterii:

1. după modul de exprimare:

- Informațiile orale se exprima prin viu grai și nu implica investitii necesare pentru
mijloacele de prelucrare. Au viteza mare de circulatie, nu sunt controlabile, dand nastere
la interpretari.
- Informațiile scrise sunt consemnate pe diferite suporti și pot fi pastrate timp indelungat
fara a se altera.
- Informațiile audio-vizuale se adreseaza atat auzului cat și vazului, necesita aparatura
speciala și cheltuieli de investitii, au viteza mare de circulatie.

2. după gradul de prelucrare:

- Informațiile primare (de baza) nu au mai fost supuse anterior unei anumite
prelucrari, au caracter analitic; sunt foarte diverse, fiind cele mai raspandite la nivelul
executiilor.

- Informațiile intermediare se gasesc în diferite faze de prelucrare, sunt specifice la

nivelul personalului functional și de conducere interioara.

- Informațiile finale au parcurs toate fazele de prelucrare, au caracter sintetic,

decizional și se adreseaza managerilor de esalonul superior și mediu.

3. după sensul vehicularii:

- Informațiile descendente se transmit de la nivelurile ierarhice superioare spre cele

inferioare, fiind alcatuite preponderent din decizii, instructiuni, recomandari.

- Informațiile ascendente se transmit de la esaloanele ierarhice inferioare la cele

superioare și reflecta modul de realizare a obiectivlor și deciziilor adoptate de
centrele manageriale.

- Informațiile orizontale circulă între anumite posturi sau functii situate la acelasi nivel
ierarhic.

4. după modul de inregistrare și prelucrare:

10
 - Informațiile tehnic-operationale localizeaza în timp și spatiu procesele care au loc în
întreprindere, fiind utilizate cu preponderenta de catre managerul de nivel superior,
pentru a controla activitatea executantilor.

- Informațiile contabile se referă la aspectele economico-financiare ale activitatilor

întreprinderii și sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor strategice și tactice.

- Informațiile statistice au caracter post-operativ și sintetic, se utilizeaza cu prioritate

la evaluarea rezultatelor întreprinderii și la previzionarea de noi obiective.

5. după sursa de provenienta:

- Informațiile exogene provin din medii situate în afara întreprinderii, fiind alcatuite
din decizii, instructiuni, iar cea mai mare parte a lor au caracter obligatoriu.

- Informațiile endogene se referă la procesele ce se desfășoară în interiorul

întreprinderii.

6. după natura proceselor pe care le reflecta:

- Informațiile de cercetare-dezvoltare reflecta activitatile din cadrul functiunii de cercetare-

dezvoltare a unității.
- Informațiile comerciale se referă la activitatile comerciale.
- Informațiile de productie reflecta activitatile functiunii de productie.
- Informațiile financiar-contabile reflecta activitatile functiei financiar-contabile.
- Informațiile de personal se referă la activitatile functiunii de personal.

7. după continutul lor:

- Informațiile de stare reflecta procesele curente sau trecute, au ca scop caracterizarea

posibilitatilor tehnice, de productie, economice, ale unității respective în diferite perioade
de timp.
- Informațiile de intrare au rolul de a exprima cantitativ și calitativ nivelul obiectivelor și al
resurselor pe parcursul desfasurarii activității.
- Informațiile de iesire exprima cantitativ și calitativ nivelul rezultatelor și al consumurilor
de resurse în diferite perioade.
- Informațiile de cooperare exprima cantitativ și calitativ relatiile operationale cu alte
unitati economice.
- Informațiile de executie au drept obiectiv să informeze managerii în legatura cu modul și
nivelul indeplinirii deciziilor adoptate.

8. din punct de vedere al modului în care exprima diferite laturi ale operatiilor sau
fenomenele:

11
 - Informațiile cu caracter cantitativ redau latura cantitativa a activității (Informații
referitoare la realizarea programelor de productie, a programelor fortelor de munca,
utilizarea capacitatii de productie, respectarea normelor de consum la materii prime,
materiale etc.).

- Informațiile cu caracter calitativ reflecta latura calitativa a activității (nivelul costului

de productie, al productivitatii muncii, nivelul profitului, calitatea produselor).

1.2 Importanţa, conţinutul şi structura sistemului informațional

Practica de management din unităţile economice a evidenţiat legătura directă care există
între procesul managerial propriu-zis şi sistemul informațional existent. Latura dinamică a
procesului de management o reprezintă informaţiile existente cantitativ şi calitativ, asamblate
logic în sistemul informațional. Pe baza unui flux continuu de informaţii în sens ascendent şi
descendent se poate urmări şi regla întreaga activitate economică din unitatea economică.
Sistemul informațional poate fi definit ca ansamblul datelor, informațiilor, circuitelor şi
fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informațiilor menite să
contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor unităţii. Acesta asigură cunoaşterea permanentă
a proceselor economice şi are un impact din ce în ce mai mare asupra desfăşurării şi eficienţei
activităţii unităţilor economice. Prin intermediul său se asigură informaţiile necesare
fundamentării deciziilor, se furnizează datele necesare cunoaşterii gradului de realizare a
obiectivelor la anumite perioade prestabilite etc. Între sistemul informațional şi sistemul
informatic există deosebiri, deşi ca utilitate pentru activitatea de management au acelaşi rol.
Sistemul informatic are obiective similare şi îndeplineşte aceleaşi funcţii, dar pentru desfăşurarea
proceselor informaţionale utilizează procedeele oferite de ştiinţa managementului, teoria
sistemelor, cibernetica economică, cercetarea operaţională etc. redate prin mijloace automatizate.
1.2.1 Componentele sistemului informațional
Constructia și functionarea eficienta a sistemului informațional presupune existenta unor
componente cu caracter general, prezente la nivelul oricarei firme indiferent de marimea,
obiectul de activitate și modul de organizare specific. Aceste componente sunt:

1. data;
2. informația;
3. circuitul informațional;
4. fluxul nformațional;
5. procedura informaționala;
6. mijloace de tratare a informațiilor.

1. Data poate fi definita ca fiind o descriere letrica sau cifrica a unei fapte, fenomen, proces sau
actiuni care privesc mediul intern sau extern al firmei și prezintă interes pentru activitatea
acesteia.
2. Informația rezulta prin asocierea mai multor date, prelucrate după anumite reguli pentru a
aduce un plus de cunoastere celui careia ii este adresata, servindu-i, de regula, la realizarea
12
obiectivelor individuale. Informațiile reprezintă „materia prima” pentru fundamentarea deciziilor
dar și factorul declansator al diferitelor actiuni. Ea sta la baza fundamentarii, elaborarii și
implementarii subsistemului informațional.
3. Circuitul Informațional - se poate defini prin drumul urmat de Informație sau de un grup de
Informații de la emitator pana la receptor cu precizarea punctelor de trecere (sau a statiilor
intermediare). Acesta se caracterizeaza prin lungime, structura și capacitate de transport.
Lungimea reprezintă distanta parcursa de informație de la emitator pana la utilizatorul final.
Structura specifica numarul de emitenti și receptori specifici circuitului Informațional, precum și
pozitionarea lor în structura organizatorica a firmei, astfel incat să se identifice cu claritate
traseul urmat de Informație. Capacitatea de transport specifica cantitatea de Informații care se
vehiculeaza prin circuitul Informațional respectiv. Aceasta depinde de mijloacele, procedurile de
prelucrare a Informațiilor și de fluxul informațional.
Circuitele informaționale se clasifica după mai multe criterii:
1. După directia de vehiculare a informațiilor, acestea pot fi:
a) Circuitele Informaționale verticale se stabilesc între elemente ale structurii organizatorice
aflate pe niveluri ierarhice diferite, între care exista relatii de subordonare nemijlocita sau între
firma și suprasistemele organizatorice, carora li se subordoneaza direct. Prin intermediul lor se
vehiculeaza Informații ascendente și descendente.
b) Circuitele Informaționale orizontale se stabilesc între elemente ale structurii organizatorice
aflate pe aceleasi niveluri ierarhice, între care exista relatii de cooperare sau functionale, sau între
firma și alte organizatii ale mediului extern, cu care se dezvolta relatii de colaborare sau
functionale. Prin intermediul lor se vehiculeaza Informații orizontale.
c) Circuitele Informaționale oblice se stabilesc între elemente ale structurii organizatorice aflate
pe niveluri ierarhice diferite, între care nu exista relatii de subordonare nemijlocita sau între
firma și suprasisteme organizatorice, carora nu li se subordoneaza direct. Au la baza relatii
functionale, de stat major sau de control. Prin intermediul lor se vehiculeaza Informații
ascendente și descendente.
2. După frecventa constituirii și utilizarii circuitelor Informaționale, acestea se pot clasifica în:
a) Circuitele Informaționale permanente sunt acelea prin intermediul carora se vehiculeaza
Informații zilnice. De regula sunt utilizate pentru transmiterea unor Informații primare și
intermediare, necesare exercitarii functiei de control evaluare și partial de coordonare.
b) Circuitele Informaționale periodice sunt acelea prin intermediul carora se vehiculeaza
Informații la intervale regulate. S-au dezvoltat ca urmare a caracterului secvential și ciclic al
unor procese de executie și de management. Sunt utilizate pentru transmiterea unor Informații
necesare exercitarii functiilor de previziune, organizare, coordonare, antrenare și control
evaluare.
c) Circuitele Informaționale ocazionale sunt acelea prin intermediul carora se vehiculeaza
Informații rezultate ca urmare a unor situatii inedite din interiorul sau din exteriorul organizatiei.
Servesc fundamentarii unor decizii cu caracter de unicat.
4. Fluxul Informațional - este reprezentat de viteza cu care circulă Informațiile între emitator și
receptor utilizand un anumit circuit Informațional. Sau altfel spus, reprezintă cantitatea de
Informații care circulă în unitatea de timp prîntr-un circuit Informațional.

13
5. Procedura informaționala – poate fi definita prin totalitatea metodelor și tehnicilor care sunt
utilizate pentru culegerea datelor și Informațiilor, înregistrarea, prelucrarea și transmiterea
acestora.
6. Mijloacele de prelucrare –cuprind totalitatea instrumentelor, masinilor, instalatiilor cu ajutorul
carora se asigura culegerea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea Informațiilor de la
emitator la receptor (utilizator).
1.2.2 Subsistemul de evidență economică: component al sistemului
informațional

În cadrul sistemului informațional majoritatea covarsitoare a informațiilor sunt colectate,

prelucrate și vehiculate pe suporti purtatori de Informații și care formeaza sistemul de
evidență a activității întreprinderii sau firmei. Prin evidență se intelege consemnarea sau
inregistrarea, într-o anumită ordine, a faptelor sau fenomenelor socio-economice care se petrec
într-un anumit loc și timp, în scopul de a servi ca material Informațiv imediat sau mai tarziu în
activitatea practica din diferite domenii ale vietii economico-sociale. Evidență care urmareste
procesele ce se desfășoară în cadrul întreprinderii este denumita evidență economică.
Subsistemul de evidență al întreprinderii poate fi divizat în urmatoarele trei forme:

a) Evidență tehnic-operativa reprezintă acea parte a evidentei economice care asigura

înregistrarea operativa și sistematica a datelor referitoare la evenimentele și procesele ce se
realizeaza în cadrul diverselor activitati și care, după o prima prelucrare, se transforma în
informații necesare conducerii operative a proceselor tehnice, de productie, economice și sociale.
Caracteristica esentiala a evidentei tehnic-operativa o reprezintă localizarea în timp și spatiu a
fenomenelor care se desfășoară în cadrul diverselor activitati ale unității și pe care le
înregistreaza în documentele de evidență primara. Printre cele mai frecvente documente utilizate
de aceasta forma de evidență se pot mentiona: situatiile, rapoartele, graficele, care reprezintă
purtatori de informații zilnice. În activitatea de productie, evidență tehnic-operativa înregistreaza
informații referitoare la modul cum sunt utilizate capacitatile de productie, cum este folosit
timpul de munca, care este nivelul consumului de materiale pentru fiecare loc de productie, pe
fiecare produs. În activitatea tehnic-operativa, aceasta evidență vehiculeaza informațiile cu
privire la realizarea programelor de aprovizionare tehnico-materiala, la ritmicitatea acestora, la
calitatea și sortimentul materiilor prime și ale materialelor și la situatia stocurilor. În activitatea
de desfacere, evidență tehnic-operativa furnizeaza Informații referitoare la derularea programului
de desfacere, la disciplina contractuala.

b) Evidență contabilă consemneaza, controleaza și reflecta sistematic și neîntrerupt, prin

prelucrarea Informațiilor oferite de evidență tehnic-operativa, existenta și miscarea mijloacelor
economice ale unității, sursele acestora și este expresia sintetica a rezultatelor economico-
financiare.

14
 c) Evidență statistică este acea componenta a evidentei economice care are drept scop
obtinerea unor Informații într-o forma sistematizata și generalizata asupra fenomenelor
economice din cadrul unității respective. Statistica foloseste o serie de procedee proprii:

- observarea (culegerea și consemnarea Informațiilor din diverse domenii: productia,

consumul, circulatia)
- prelucrarea are drept scop gruparea și centralizarea datelor culese, efectuarea calculelor
economice, în urma carora se obtin indicatori exprimati în marimi absolute, relative, medii.
Reprezentarea indicatorilor obtinuti se face cu ajutorul anumitor documente, tabele, grafice. Ca
purtatori de informații folositi curent de catre evidență statistica se pot aminti: tabelul statistic,
raportul statistic, reprezentarile grafice.
1.3 Sistemul informational sau de comunicatii al firmei
1.3.1 Definirea sitemului informațional al întreprinderii
Desfasurarea activității întreprinderilor sau firmelor, ca sistem socio-economic, este
conditionata de existenta unui schimb permanent de informații între subsistemele sau elementele
componente, precum și între fiecare unitate economică și alte sisteme socio-economice. Aceasta
cerinta se realizeaza prin intermediul sistemului Informațional economic care, prin implicatiile
sale în activitatea economică a unității și subunitatilor componente, poate fi asemanat cu aparatul
circulator din corpul omenesc. Pornind de la premisa ca, alaturi de sistemul decizional, sistemul
organizatoric, sistemul metodelor și tehnicilor de management, sistemul Informațional reprezintă
și el o componenta de baza a managementului. Sistemul informațional poate fi definit ca
reprezentand totalitatea datelor, informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale, a
procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor existente în cadrul unei unitati, avand drept
scop să asigure suportul informațional necesar pentru asumarea și indeplinirea obiectivelor
programate. Luand în considerare importanta și functiile sale, sistemul informațional poate fi
considerat ca reprezentand sistemul circulator al întreprinderii. Acesta asigura culegerea datelor
și Informațiilor, prelucrarea lor, transportul catre beneficiari, realizand fluxul ascendent sau
orizontal, iar după elaborarea deciziilor și instructiunilor, prin fluxul descendent are loc difuzarea
acestora. Odata cu dezvoltarea și perfectionarea mijloacelor tehnice și a procedurilor de tratare a
Informațiilor, în scopul automatizarii prelucrarii datelor are loc o mutatie calitativa în continutul
sistemului Informațional. Astfel, atunci cand pentru prelucrarea și pastrarea datelor și
Informațiilor sunt utilizate calculatoare, sistemele se numesc Informațice (computerizate).
Prin sistem informatic se intelege un ansamblu de resurse fizice (hardware) și resurse logice
(software), de proceduri și personal, organizat în scopul prelucrarii datelor pentru indeplinirea
anumitor sarcini de gestiune și realizarii unor perfomante masurabile prin criterii stabilite. Un
sistem informatic poate fi reprezentat sub forma unei cutii negre, alcatuita din elemente de
întrare, resurse, proceduri:

15
 O componenta a sistemului Informațional, care tinde să dobandeasca un rol preponderent
în întreprinderea moderna, o reprezintă procedurile informaționale, care cuprind ansamblul
elementelor prin care se stabilesc modalitatile de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare
a Informațiilor. Specific procedurilor Informaționale este caracterul lor foarte detaliat. Prin
proceduri Informaționale se stabilesc suporturile de Informații utilizate, adica materialele folosite
pentru consemnarea Informațiilor. Dîntre suporturile Informaționale cele mai frecvent utilizate se
pot mentiona: registre, boniere, formulare tipizate din hartie, cartele, benzi de hartie, benzi
magnetice, discuri magnetice. Pentru fiecare dîntre aceste suporturi se precizeaza carcateristicile,
dimensiunile adecvate categoriilor de informații pentru care vor fi utilizate. Procedurile
Informaționale nu se reduc doar la stabilirea, înregistrarea, transmiterea și prelucrarea
Informațiilor. De asemenea, procedurile Informaționale cuprind succesiunea tratarii
Informațiilor, operatiilor pe care acestea le suporta, modelele și relatiile de calcul utilizate.
Astfel, se stabilesc relatiile de calcul al cifrei de afaceri, al productiei-marfa, al productivitatii
muncii, al profitului, al ciclului de fabricatie, al costului pe produs, al capacitatii de productie.
1.3.2 Funcţiile sistemului informațional
Sistemul informațional trebuie să realizeze patru funcţii principale, anume: înregistrarea,
memorarea, prelucrarea şi comunicarea.
Funcţia de înregistrare, arată că o dată sau o informație poate exista, dar atât timp cât ea
nu este percepută, nu se poate spune că este utilizată şi că face parte din sistemul informațional.
Funcţia de memorare constă în stocarea datelor pe purtătorii tehnici de mare capacitate
în vederea utilizării lor în cadrul unor procese de prelucrare ulterioară.

16
 Funcţia de prelucrare, ce se poate face cu muncă manuală, intelectuală sau cu
tehnologiile informaționale. Ea constă în: accesul la date şi manipularea datelor.
Funcţia de comunicaţie cunoaşte forme extrem de variate situându-se atât la nivelul de
schimb, între funcţiile deja enumerate cât şi în interfaţa dîntre sistemul informațional însuşi şi
sursele sau utilizatorii săi.
Funcţiile subsistemului informațional managerial
Realizarea obiectivelor întreprinderii solicita o cunoastere permanenta de catre manager
sau conducator a sistemului resurselor umane, materiale, tehnice, financiare, a modului cum sunt
combinate și consumate aceste resurse, precum și a cerintelor pietii interne sau externe pe care
vor fi desfacute produsele, lucrarile, serviciile respective.
Pornind de la aceste cerinte, sistemul infomational al întreprinderii trebuie să indeplineasca
cumulativ urmatoarele functii:
Funcţia decizională exprimă menirea sistemului informațional de a asigura elemente
informaționale necesare luarii deciziilor. Data fiind importanţa să deosebită exista tendinţă de a
utiliza denumirea de sistem informațional al managementului (MIS-management informațional
sistem), ştiut fiind ca decizia constituie elementul specific cel mai important al managementului.
Funcţia operaţionala prin care sistemul informațional asigură operaţionalizarea
deciziilor, metodelor manageriale şi realizarea obiectivelor cuprinse în strategia organizaţiei.
Funcţia de documentare a sistemului informațional exprimă înregistrarea de informații
ce servesc imbogaţirii cunoştintelor personalului şi care, numai ulterior, este posibil să fie
utilizate pentru a lua decizii sau pentru efectuarea anumitelor operaţii. Trecerea la firma bazată
pe cunoştinţe determina o amplificare substanţială a importanţei acestei funcţii.
Funcţia educaţională se referă la preocuparea permanentă la nivel de organizaţie,
compartimenete şi titulari de posturi, de însuşirea intensă de cunoştiinte, cu efecte directe în
planul performanţelor.
Sistemul informațional contabil (SIC)
Sistemul contabil poate fi descompus în şapte nivele , astfel:
 aplicaţie;
 prezentare;
 control;
 gestiune;
 conformitate;
 logic;
 fizic.
17
 Nivelul fizic, conţine caracteristicile şi tehnicile înţelegerii suportului contabil.
Nivelul logic, asigură descrierea programelor necesare exploatării nivelului fizic,
utilizabile într-o firmă sau companie.
Nivelul conformitate, ce conţine regulile şi principiile contabile generale.
Nivelul gestiune, care regrupează toate regulile contabile interne ale firmei sau
companiei.
Nivelul de control, care regrupează regulile de control necesare pentru gestiunea
informațiilor care întră sau ies din firmă sau companie. Nivelul de prezentare, care ne
prezintă modul de afişare a datelor.
Nivelul aplicaţie, care conţine parametrii şi serviciile utilizate în programele Informațice
ale firmei sau companiei.

1.3.3 Principiile de concepere și rationalizare a sistemului informațional

Conceperea sistemului informațional al firmei trebuie să se bazeze pe o anumite principii
care să-i asigure acestuia calitatile necesare realizarii cu succes a functiei de informare. În
proiectarea lui trebuie pornit mereu de la lista cerintelor acestuia vis a vis de managementul
societatii. Întrebari de genul „ care sunt Informațiile de care avem nevoie?”, „ de unde se pot
obtine aceste Informații ?” sau „ cine trebuie să aiba acces la aceste Informații” sunt normale și
frecvente în aceasta faza de debut. În aceste conditii principiul subordonarii sistemului
informatic managementului societatii pare esential în faza de proiectare a afacerii. Desi
aparent conceperea sistemului informațional urmeaza după faza de proiectare a structurii
manageriale a societatii de multe ori ea poate să o preceada sau să chiar să stea la baza proiectarii
întregii afaceri. Nu sunt putine cazurile în care afaceri importante au fost demarate în baza unui
sistem Informațional existent între viitorii parteneri și mediul extern în care urma să se
desfasoare afacerea. Cunostiintele și sistemul relational al persoanelor implicate se agregheaza și
constituie osatura sistemului informațional al viitoarei firme.
Este de asemenea adevarat ca de cele mai multe ori, după faza de proiectare și
implementare a afacerii, sistemul informațional se restructureaza, se diversifica și se
personalizeaza în functie de nevoile suplimentare aparute. În acest moment putem vorbi despre
un sistem Informațional integrat activității firmei pe principiul corelarii cu structura
organizatorica. Astfel sistemul informațional trebuie să asigure Informațiile necesare fiecarui
compartiment functional și să faciliteze legaturile dîntre aceste compartimente în conformitate cu
structura organizatorica a societatii.
În faza urmatoare de proiectare a sistemului informațional întra în discutie noi principii
care se referă în special la modul de colectare, prelucrare, analiza și transmitere a informațiilor.
Principiul unității metodologice în ceea ce priveste tratamentul la care este supusa fiecare
Informație se referă la implementarea unor proceduri de lucru privind colectarea, masurarea,
selectarea, etc a Informațiilor astfel incat să se evite multipla interpretare sau caracterul subiectiv

18
al acestora. Aceiasi Informație ajunsa la compartimentele decizionale filtrata prin mai multe
persoane creaza nesiguranta și deruta diminuand sansele luarii deciziei corecte.
Principiul selectarii informaților se referă la modul de transfer al acestora între
compartimente în scopul asigurarii minimului necesar desfasurarii activității. Trebuie evitate pe
cat posibil Informații avand alocutiunea „ spre stiinta” mai mult sau mai putin relevante care vor
sfarsi cel mai frecvent la cosul de gunoi de cele mai multe ori necitite sau citite superficial.
Principiul concentrarii informațiilor este de dorit și se referă la insumarea datelor care
se referă la acelasi subiect într-o singura Informație concentrata, sintetica. Prin respectarea
acestui principiu se reduce numarul Informațiilor transmise, se rarefiaza fluxul Informațional
obtinandu-se un plus de eficienta al acestuia, subiectul ne mai fiind bombardat cu multiple
Informații despre aceiasi problema.
Principiul asigurarii vitezei maxime de reactie se referă la directionarea fluxului
informațional pe canalele și inspre compartimentele capabile să reactioneze în conformitate
cugradul de alterare al informației. O informație cu un grad mare de operativitate esate astfel
transmisa pe caile cele mai scurte comparimentului insarcinat cu solutionarea ei. Astfel în cazul
aparitiei unei defectiuni la un utilaj informația trebuie să ajunga direct la compartimentul
mecanic sef insarcinat cu reparatia lui și abea apoi la directorul general al societatii. Aplicarea
acestui principiu este usurata de respectarea unui alt principiu, al flexibilitatii sistemului
informațional. Conform acestuia, sistemul trebuie să permita schimbari functionale determinate
de importanta fiecarei Informații primite prin intermediul unor nuclee decizionale incluse în
sistem. Desi se incearca în multe firme implementarea acestui principiu prin
automatizarea sistemului informațional și întroducerea unor blocuri de decizie logica de tipul
„IF”, în opinia noastra rolul factorului subiectiv, specializat poate aduce randamente superioare
acestuia. Informația bruta receptionata contine de cele mai multe ori nuante, semnificatii și
tonalitati diferite, unele dificil de sesizat chiar de entitati umane specializate.
Un ultim principiu care trebuie luat în considerare în proiectarea unui sistem informațional
este cel al utilitatii marginale al acestuia. Conform acestui principiu se impune verificarea
permanenta a utilitatii Informației în comparatie cu costul obtinerii ei. Un sistem Informațional
trebuie să fie astfel în acelasi timp eficient și eficace pentru a corespunde pe deplin nevoilor
sistemului. O informație utilă dar prea scump platita poate crea mai degraba pierdere decat profit
firmei.
Principul subordonării conceperii și functionarii sistemului informațional cerintelor
de conducere a unității. Existenta oricarui sistem Informațional o reprezintă asigurarea bazei
Informaționale necesare pentru desfasurarea atat a procesului de management cat și a celor de
executie, în cadrul unității economice respective.
Concentrarea sistemului informațional asupra furnizarii informațiilor referitoare la
abaterile esentiale de la obiective, norme, standarde. În acest sens trebuie urmarit ca, pe
verticala sistemului de management al unității, informațiile să fie transmise nu global, ci selectiv,
referindu-se la abateri semnificative de elementele prestabilite. În felul acesta se reduce la strictul
necesar vehicularea Informațiilor și se economiseste timpul personalului implicat.
Principiul asigurării unui timp corespunzator de reactie decizionala și operationala
pentru toti beneficiarii de informații. Prin utilizarea utilizarea unei game variate de proceduri

19
și mijloace de tratare a Informațiilor, caracterizate prin viteze și debite diferite de tratare a
acestora, trebuie să se acorde prioritate asigurarii informațiilor la timp în acele puncte care sunt
considerate critice pentru unitatea respectiva.
Obtinerea de informații maxime finale din fondul de informații primare. Informațiile
primare sunt folosite nemijlocit atat pentru evidență și controlul desfasurarii procesului, cat și
pentru adoptarea unor decizii cu caracter operativ la nivelul locurilor de munca de catre
esaloanele inferioare ale sistemului de management. Deciziile strategice și tactice ale conducerii
întreprinderii se fundamenteaza pe Informații sintetice, finale.
Principiul eficientei, care are valabilitate generala în conducerea unității economice și
care, aplicat la specificul sistemului informațional, presupune o permanenta evaluare și
comparare a efectelor cantitative și calitative ale unui sistem Informațional cu costurile realizarii
și functionarii lui. La abordarea eficientei perfectionarii sistemului informațional trebuie să se
porneasca de la cerinta ca acest sistem să satisfaca integral necesitatile informaționale ale
actitivatii de management, în conditiile realizarii unui echilibru între efectele sistemului
informațional și valoarea resurselor alocate pentru realizarea lui.
1.3.3.1 Cerinte de rationalitate
Pentru ca sistemul informațional să-și poata indeplinii funcțiile pentru care a fost proiectat
și implementat, trebuie ca informațiile vehiculate de acesta să indeplineasca o serie de cerinte de
rationalitate. Astea se referă la o serie de calitati ale informațiilor, precum:
Ø Realism - presupune ca Informația să realizeze o reflectare corecta a proceselor și
fenomenelor pe care le caracterizeaza.
Ø Complexitate – exprima capacitatea Informației de a surprinde fatetele multiple ale
proceselor și fenomenelor, caracterizandu-le din punct de vedere economic, tehnic, socio-uman
etc.
Ø Concizie și claritate – presupune exprimarea sintetica și inteligibila a diferitelor mesaje pe
care le transmit.
Ø Precizie – are în vedere exactitatea mesajului furnizat, oferindu-i receptorului o imagine
corecta despre procesul sau fenomenul pe care il caracterizeaza.
Ø Oportunitate – se referă la disponibilitatea Informației la momentul oportun, în forma de
prezentare și de prelucrare necesară receptorului, astfel incat aceasta să poata fi utilizata imediat.
Ø Dinamismul – presupune reflectarea proceselor și fenomenelor în evolutia lor astfel incat să
se poata trage concluzii cu privire la traiectoria acestora, la directia spre care se indreapta.
Ø Adaptabilitate – presupune corelarea formei de prezentare, a gradului de prelucrare cu
nivelul de pregatire, gradul de informare, pozitia ierarhica detinute de catre receptor.
Ø Caracter prospectiv – presupune prezentarea informațiilor astfel incat să dea posibilitatea
receptorului să-și creeze o imagine cu privire la evolutia viitoare a proceselor și fenomenelor
caracterizate.
Ø Reprezentativitate – se referă în general la informațiile care caracterizeaza o multime de
fenomene sau procese și are în vederea surprinderea aspectelor cu caracter general, care ofera o
imagine de ansamblu asupra multimii.

20
 1.3.4 Deficientele și cerintele functionării sistemului informațional

Din studiile și analizele efectuate în cadrul unitatilor economice a rezultat concluzia ca se

manifesta unele deficiente în functionarea sistemului informațional la nivel microeconomic, care
genereaza la randul lor disfunctionalitati în celelalte componente ale sistemului de management,
influentand negativ calitatea actului decizional. Dîntre aceste deficiente se pot mentiona:

1) Distorsiunea Informațiilor constă în modificarea partiala, intamplatoare și

neintentionata a continutului unei Informații, pe parcursul culegerii și transmiterii ei de la
emitator la receptor. Poate fi provocata de urmatoarele cauze:

- manipularea necorespunzatoare a suporturilor de Informații în procesul transmiterii lor

catre beneficiari;
- o pregatire necorespunzatoare a personalului care vehiculeaza Informațiile;
- utilizarea unor suporturi materiale necorespunzatoare pentru înregistrarea Informațiilor;
- folosirea unor mijloace necorespunzatoare pentru înregistrarea și transmiterea
Informațiilor.

2) Filtrajul Informațiilor reprezintă modificarea intentionata, partiala sau totala a

continutului Informațiilor și este determinata de interventia, pe parcursul înregistrarii,
transmiterii și prelucrarii informațiilor, a unor persoane care au interesul ca beneficiarii
informațiilor să primeasca un mesaj schimbat. Efectul negativ al distorsiunii și filtrajului este o
dezinformare partiala sau intergala a beneficiarilor de Informații. Atunci cand dezinformarea se
produce la nivelul conducerii se diminueaza calitatea deciziilor, iar cand sunt dezInformați
executantii efectele imediate se resimt în timpul executarii proceselor cu caracter operational.
Efectele pe termen lung ale filtrajului și distorsiunii Informațiilor se manifesta prin diminuarea
eficientei activității firmei, prin deteriorarea, într-o anumită masura, a climatului de munca și a
relatiilor dîntre angajatii întreprinderii.

3) Redundanta informațiilor este reprezentata, pe de o parte, de existenta unui numar mai

mare de informații fata de cele strict necesare pentru un anumit scop, iar, pe de alta parte, de
înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetata a unor Informații. Cauza majora a redundantei
o reprezintă lipsa unei coordonari sau o coordonare defectuoasa a anumitor elemente ale
sistemului de management. Redundanta apare atunci cand nu se respecta principiul unității de
decizie și de actiune, respectiv cand unii dîntre factorii decizionali, endogeni și exogeni unității
economice, solicita nemijlocit Informații unor compartimente, fara ca personalul de conducere
responsabil nemijlocit de activitatea respectiva să fie Informaț și să intervina. Efectele
redundantei, care se manifesta prin solicitarea acelorasi Informații de catre diversi beneficiari,
dar sub alte forme, determina consum inutil de timp și mijloace materiale din partea celor
implicati.

4) Supraincarcarea canalelor de comunicatii cu informații inutile este o situatie în care

volumul informațiilor vehiculate pe anumite circuite depaseste capacitatea de transmitere
21
Informaționala a acestuia. Aceasta supraincarcare se datoreaza nerespectarii caracterului
piramidal al fluxurilor informaționale, a unei dimensionari necorespunzatoare a acestora și a
redundantelor existente în cadrul sistemului Informațional. Proliferarea calculatoarelor
electronice, ca mijloace de tratare a Informațiilor, a condus la aparitia unor deficiente în cadrul
sistemului informațional al întreprinderii. În conditiile utilizarii calculatorului electronic,
sistemul informațional proiectat nu ajunge dintr-odata în forma lui finala. Se creeaza, de fapt,
implementarea unui numar mai mare de sisteme, egal cu numarul etapelor intermediare de
trecere partiala a proceselor Informaționale pe calculator, iar cu fiecare etapa se parcurge un pas
catre sistemul final, în care se rezolva problemele specifice datorate, pe de o parte, functionarii
partial incomplete a sistemului informațional, iar, pe de alta parte, unei serii de perturbatii care se
aduc sistemelor informaționale existente. Trebuie cunoscute aceste abateri pentru a fi limitate și a
nu permite blocarea sistemului informațional. În acest scop trebuie realizate în fiecare etapa noi
proceduri de exploatare pentru sistemul informațional, proceduri care să tina seama de
functionarea partiala a sistemului și de necesitatea prelucrarii manuale și mecanice a
Informațiilor, care să întregeasca fluxurile și circuitele informaționale. Numai o abordare
sistemica a dezvoltarii treptate a sistemului informațional poate limita perturbarile aduse în etapa
proiectarii și implementarii sistemului informațional al managementului.

1.3.5 Etapele de elaborare a unui sistem informațional de management

Publicatiile de specialitate recomandă o anumită structura logica pentru elaborarea

sistemului Informațic. Aceasta structura ar cuprinde urmatoarele etape:

1. definirea temei de realizare și stabilirea conceptului de ansamblu al sistemului

informațional;
2. elaborarea conceptului de detaliu;
3. proiectarea de ansamblu;
4. proiectarea de detaliu;
5. realizarea propriu-zisa a sistemului informațional.

1. Definirea temei de realizare și elaborarea conceptului de ansamblu al sistemului

informațional
Pornind de la conceptul de sistem informațional se determina cerintele și restrictiile impuse
atat de necesitatea incadrarii în perimetrul sistemului informațional, cat și de necesitatea
cerintelor informaționale ale unității economice respective. Declansarea studiului de realizare a
sistemului informațional necesita implicarea, inca din aceasta faza, a conducerii unității
respective. Echipa de analiza și proiectare a sistemului informațional trebuie condusa de
directorul unității sau de unul dîntre directorii adjuncti și este formata din sefii compartimentelor
implicate, impreuna cu specialisti în domeniul elaborarii și perfectionarii sistemului
informațional. În aceasta etapa, ca principiu general de lucru se va aplica abordarea globala a
sistemului economic, ceea ce ar asigura conditiile de grupare și incadrare functionala a
activitatilor de executie, pe domeniile și grupele de activitati principale care stau la baza

22
structurarii sistemului informațional al managementului unității economice. Studiul preliminar
rezultat identifica și analizeaza la modul general urmatoarele aspecte:
- caracteristicile tipologice ale unității;
- structura organizatorica a acesteia;
- restrictiile sistemului analizat (legi, decrete, hotarari, instrumente);
- compartimentele implicate și atributiile acestora;
- principalele Informații și documente care vor fi vehiculate în sistem;
- o serie de studii cu privire la dezvoltarea în perspectiva a întreprinderii.
La definirea temei de realizare elaborare a conceptului de ansamblu al sistemului
informațional, acesta este abordat în mod global și etapa se inchieie cu un studiu preliminar care
să cuprinda detalii despre: structura organizatoric-functionala a unității, caracteristicile tipologice
ale unității respective, ale subunitatilor structurale de productie și functionale implicate în
elaborarea sistemului informațional, principalele suporturi purtatoare de Informații și modul de
vehiculare a acestora, legislatia în vigoare și o estimare a perspectivelor de evolutie a firmei
respective.
2. Elaborarea conceptului de detaliu al sistemului informatic
Se stabilesc componentele sistemului informațional, structura acestuia pornind de la
cerintele și restrictiile formulate în cadrul temei. Definirea detaliata a presupune parcurgerea mai
multor etape:
- delimitarea ariei de cuprindere și a legaturilor externe, prin stabilirea clara a colectiilor
de date de întrare și de iesire existente, sistematizate, pe surse și destinatii, în functie de modul
lor de exprimare, a documentelor purtatoare, a circuitului acestora, a utilitatii lor.
- definirea procedurilor Informaționale: automatizate, mecanizate, manuale.
- conturarea circuitelor și fluxurilor Informaționale, folosind metoda diagramelor de flux
informațional, bazata pe o serie de simboluri.
3. Proiectarea de ansamblu se realizează pe baza cerintelor și restrictiilor logice de
ansamblu și în functie de posibilitatile practice de realizare a sistemului informațional. Se
determina astfel cerintele și restrictiile tehnice globale și se individualizeaza sistemul
informațional la nivelul unei imagini fizice globale. Are ca obiectiv materializarea conceptiei
sistemului informațional, prin prroiectarea functionala a componentelor sale și a legaturilor
dîntre componente. Se stabilesc anumite echipamente pentru prelucrarea datelor, se precizeaza
calculele care se vor face cu ajutorul Informațiilor la diferite niveluri de informare și decizie,
urmarind drept criteriu mictorarea cheltuielilor ocazionate cu realizarea sistemului informațional.

4. Proiectarea de detaliu

Se determina toate componentele și modul lor de asamblare, activitatea de proiectare a

componentelor sistemului informațional urmarind ca, pe baza proiectului de ansamblu, să
realizeze organizarea corespunzatoare a datelor și a modului lor de prelucrare.

5. Realizarea propriu-zisa a sistemului informațional

23
 Aceasta etapa este cea de concretizare a sistemului informațional pe baza rezultatelor
obtinute în cadrul etapelor de proiectare de ansamblu și de proiectare de detaliu. Daca sistemul
Informatic incorporeaza și un sistem Informatic, activitatea cea mai laborioasa o reprezintă cea
de elaborare a programelor, iar activitatea de elaborare a programelor se finalilzeaza în produse
program și în documentatia de realizare, prezentare și exportare a sistemului Informatic.
Realizarea noului sistem se constituie de fapt în operationalizarea sa și constă în utilizarea
experimentala și implementarea acestuia în cadrul sistemului de management.

6. Rationalizarea sistemului informațional

Reprezintă procesul de analiza ritica și de reproiectare, pe baza unor principii și norme

rationale, a sistemului informațional sau a unor componente ale acestuia pentru imbunatatirea
functionarii lui, în scopul cresterii operativitatii de fundamentare a actului de management, care
este decizia. Etapele de rationalizare a sistemului informațional sunt:

1. definirea ariei și a cerintelor studiului de rationalizare a sistemului informațional;

2. analiza critica a sistemului informațional existent;
3. formularea scopurilor specifice sistemului informațional în corelatie cu dezvoltarea
ulterioara a unității respective;
4. rationalizarea propriu-zisa a sistemului informațional;
5. utilizarea experimentala și implementarea sistemului informațional rationalizat.

1. Definirea ariei și a cerintelor de rationalizare a sistemului informațional

Declansarea studiului de rationalizare a sistemului informațional poate fi generata de o

multime de cauze, de aceea necesita o stransa corelare între echipa constituita pentru realizarea
studiului și conducerea întreprinderii, în scopul delimitarii analizei și orientarii acesteia în functie
de obiectivele și necesitatile prioritare ale unității economice. Se contureaza astfel sfera
activitatilor sau atributiilor care vor fi analizate, stabilindu-se tema studiului de rationalizare.
Stabilirea problemelor care trebuie rezolvate prin rationalizarea sistemului informațional are la
baza conexiunea cauza-efect și porneste de la cauzele care au generat declansarea studiului. Pe
baza problemelor identificate se trece la formularea obiectivelor studiului, care pot fi de natura
strict Informaționala sau pot să cuprinda și elemente economice concrete, cum ar fi: reducerea
stocurilor supranormative cu un anumit procent sau imbunatatirea gradului de utilizare a
capacitatii de productie cu un alt procent. Aceasta etapa se incheie cu un studiu preliminar, unde
sunt identificate și analizate, la modul general, urmatoarele elemente:

1. caracteristicile tipologice ale unității;

2. restrictiile sistemului analizat: legi, ordonante, hotarari, instructiuni;
3. compartimentele implicate în analiza și atributiile acestora;
4. principalele informații și documente care se vehiculeaza în cadrul sistemului
informațional;
5. mijloacele de prelucrare a datelor.
24
 7. Analiza critica a sistemului informațional existent

Aceasta are ca scop principal cunoasterea temeinica a sistemului informațional existent,

pentru a identifica partile slabe ale acestuia și aprecierea gradului în care deficientele afecteaza
desfasurarea normala a activității de conducere și executie. Se realizează în mai multe faze:

a. prezentarea functionarii sistemului informațional existent . Se obtin astfel unele informații

referitoare la sistemul de obiective al firmei, la structura organizatorica a acesteia, la
sistemul informațional al activitatilor analizate.
b. analiza critica a sistemului informațional existent , în raport cu obiectivele generale ale
firmei și cele derivate, precum și cu deciziile adoptate în domeniul analizat.
c. analiza de detaliu a Informațiilor din documente , care va trebui să urmareasca și calitatile
pe care trebuie să le posede Informațiile.
d. definitivarea obiectivelor studiului, prin consultarea permanenta a factorilor de decizie pe
toata perioada duratei de analiza.

8. Formularea scopurilor specifice sistemului informațional în corelatie cu dezvoltarea

ulterioara a unității respective
Daca rationalizarea sistemului informațional nu se face prîntr-un studiu realizat prîntr-o
abordare sistemica și previzionala, modificarile ulterioare impun reproiectarea parțială sau
integrala a sistemului informațional. Este necesară o analiza atenta a situatiei de fapt, cat și a
criteriului previzibil pentru unitatea respectiva, în stransa corelatie cu tendintele manifestate în
domeniul informatic al firmelor competitive pe plan mondial. Conducerea întreprinderii trebuie
să sprijine echipa de rationalizare în conturarea cerintelor Informaționale pentru un orizont de
timp urmator de cel putin 5-10 ani, pentru unitatea economică respectiva.
9. Rationalizarea propriu-zisa a sistemului informațional

Aceasta este alcatuita din urmatoarele faze:

a. realizarea solutiilor pentru noul sistem informațional. Se recomanda ca proiectarea să se faca

într-o masura cat mai integrata, iar integrarea prelucrarilor automate a datelor trebuie
realizata atat pe verticala, cat și pe orizontala, prin înregistrarea Informațiilor primare o
singura data și cat mai aproape de sursa de provenienta a Informațiilor respective.
b. în faza urmatoare se realizează definitivarea conceptului general al sistemului informațional
rationalizat. Pornind de la schema generala de structura elaborata în etapa anterioara, se
precizeaza elementele componente și restrictiile acestora. Daca sistemul Informațional
necesita modificari substantiale, ca urmare a întroducerii unor metode automate de
prelucrare a datelor, atunci se va inlocui o schema de sistem, insotita de o descriere
corespunzatoare.
c. proiectarea modificarilor sistemului informațional , cand se precizeaza în cadrul rationalizarii
elementelor sistemului o serie de detalii:
b) situatiile informaționale noi, cele comasate sau modificate;
b) fluxurile Informaționale reduse;
25
 c) procedurile Informaționale noi sau imbunatatite;
d) mijloacele noi de tratare a Informațiilor.
a. operationalizarea modificarilor sistemului informațional . Pentru sistemul informațional o
componenta importanta a acestei faze o reprezintă elaborarea, testarea și experimentarea
programelor și metodelor, respectiv a pachetelor de programe aplicative.

10. Utilizarea experimentală și implementarea sistemului informațional rationalizat

Acestea se referă în principal la testarea functioanarii sistemului rationalizat în conditiile
concrete ale unității economice, care se poate realiza prin functionarea în paralel a sistemului
informațional rationalizat cu cel sistemul Informațional vechi. Pentru reusita acestei etape se
recomanda elaborarea unui program și stabilirea conditiilor de experimentare și implementare.
După expirarea perioadei de experimentare, în functie de imbunatatirile care trebuie aduse, se
trece la implementarea sistemului informațional rationalizat.
1.4 Eficientizarea sistemului informațional al întreprinderii
Asa cum am aratat în capitolele anterioare sistemul informațional are o puternica
determinare subiectiva, afectiva și psihologica ceea ce-l face mai putin supus criterilor
manageriale bazate pe calcule de eficienta economică. Mai mult, caracterul sau usor desprins de
rationalitatea activității economice, face mai dificila sesizarea deficientelor de functionare. Nu
rare sunt cazurile cand un sistem Informațional a functionat ani de zile în mod gresit neaducand
beneficii societatii dar nici pierderi semnificative ca urmare a lipsei de interes a managementului
firmei fata de aceasta activitate. Manageri supra increzatori în abilitatiile și intuitiile personale
au promovat sisteme Informaționale de tip retrospectiv de confirmare a decizilor luate după cu
totul alte criterii minimizand importanta prospectiva a acestora. În aceste conditii nu este de
mirare ca eficienta sistemelor Informaționale a fost minima daca nu chiar negativa, în numeroase
cazuri, acestea transformandu-se în sisteme de dezinformare asupra realitatii economice și de
justificare a decizilor proaste ale managerilor.
În conditiile economiei de piata, puternic ancorata în realitatea economică, firmele se
confrunta cu un mediu concurential tot mai agresiv și performant ceea ce face ca ineficienta
sistemului informațional să atarne tot mai greu în balanta eficientei economice singura în masura
să asigure succesul pe piata al firmei. Studii facute în acest sens pe mai multe firme concurente
au evidentiat importanta tot mai mare acordata gestionarii Informației mai ales în conditiile în
care, ca urmare a dezvoltarii fara precedent a circulatiei și accesului la Informații, accentul se
muta tot mai mult dinspre detinerea Informației inspre gestionarea ei.
În concluzie:
- sistemele Informaționale sunt mereu susceptibile perfectionarii și eficientizarii.
- concurenta între firme, ca urmare a cresterii omogenitatii produselor, se duce tot mai
mult pe planul gestionarii Informațiilor
- sistemele Informaționale se detaseaza cat mai mult de latura subiectiva, afectiva a
operatorilor umani și de presiunea psihologica a managementului firmei.
- sistemele Informaționale se Informațizeaza, sporind astfel viteza de prelucrare și
capacitatea de stocare a Informațiilor, și se specializeaza prin cresterea competentei profesionale

26
a personalului implicat. Astfel tot mai mult sunt implicati în aceste activitati specialisti din alte
domenii, fara conotatii economice, precum juristi, psihologi, sociologi, statisticieni, etc.
Eficientizarea sistemelor Informaționale se bazeaza pe necesitatea realizarii fiecareia din
calitatile ante-discutate ale Informației și anume, claritatea, caracterul complet, concizia,
relevanta, credibilitatea și oportunitatea.
Este de asemenea bine de precizat ca nu exista modalitati clare de lucru și nici pasi ce
trebuie obligatoriu parcursi în aceasta activitate, ca urmare a specificitatii fiecarei unitati
economice care tine cont de activitatea desfasurata, de marimea și locul pe piata, de calitatea
personalului implicat și nu în ultimul rand de personalitatea managerului. Totusi se pot desprinde
cateva orientari cu caracter general, astfel:
1. identificarea necesitatii eficientizarii sistemului informațional
2. analiza sistemului informațional existent prin evaluare critica
3. identificarea problemelor existente și stabilirea prioritatilor de rezolvare
4. stabilirea responsabilitatilor asupra problemelor depistate și gruparea lor pe categorii
comune
5. stabilirea modalitatilor de actiune concreta pe tipuri de responsabilitati și cauze.
1. Necesitatea restructurarii sistemului informațional apare în momentul în care se se
sesizeaza anumite deficiente de functionare sau se anticipeaza aparitia în viitor a unor asemenea
probleme. Nu putine firme fac periodic analize ale sitemului Informațional pentru sesizarea din
timp a prezentei germenilor unor posibile viitoare probleme.
Analiza sistemului informațional se poate face prin sondarea principalilor beneficiari ai
Informațiilor furnizate, asupra punctelor tari și slabe sau prin analize de tipul „ ce s-ar intampla
daca……”. Aceasta analiza are drept scop identificarea activitatilor care creaza sau ar putea crea
probleme, dimensiunea și impactul acestora asupra activității firmei. Între principalii beneficiari
ai Informațiilor nu trebuie evitati clientii și furnizorii, salariatii, organele administratiei publice
(în masura în care pot influenta activitatea societatii), managerii și actionarii societatii.
2. Scopul acestei evaluari este stabilirea disfunctionalitatilor care intervin pe parcursul
fluxului Informațional existent sau altfel spus a efectelor disfunctionalitatilor sistemului.
Evaluarea se face pentru fiecare compartiment și element de decizie care poate influenta
prelucrarea și transmiterea Informației. Se analizeaza în aceasta faza:
 rolul fiecarui compartiment din punct de vedere Informațional
 lista Informațiilor și a documentelor utilizate de acestea
 lista atributiunilor personale privind Informațiile
 fluxul intern Informațional
 deficiente interne sesizabile
Complexitatea sistemului informațional impune analize multicriteriale asupra
performanelor sistemului între care amintim:
 costul prelucrarii și transmiterii Informațiilor
 gradul de ocupare al personalului implicat
 ponderea decizionala a fiecarui operator Informațional
 suprapuneri, scurtcircuitari în flux

27
 La nivelul firmei se centralizeaza datele de la compartimente și se intgreaza acestea tinand
cont de modul de interconexiune dîntre compartimente la nivelul fluxului Informațional.
Modul concret de lucru în aceasta etapa il reprezintă interogarea subiectilor și decidentilor
prin chestionare tabelare, clar concepute, pentru usurarea centralizarii și integrarii ulterioare.
Rezultatul il reperezinta lista efectelor negative la nivel compartimental și de ansamblu.
3. Odata stabilite efectele negative ale functionarii sistemului informațional se trece într-o
noua etapa de determinare a cauzelor acestora și a prioritatilor în solutionarea lor. Se poate folosi
cu succes în acest sens o diagrama de tip cauza efect pe baza datelor culese de la compartimente.
Pe baza acestei analize se pot stabili și prioritatile de solutionare functie de ponderea
importanta cauzei în efectul global al procesului. Se poate lua ca reper astfel principiul enuntat
de Vilfredo Pareto care spune ca 80% din efecte sunt generate de 20% din cauzele posibile.
Conform rezultatelor obtinute, prioritatile în solutionarea cauzelor sunt în ordine: Sursele
de date, primirea datelor și procedurile de lucru urmand în continuare celelalte cauze în ordinea
punctajului acumulat.
4. În aceasta etapa se stabilesc responsabilitatile pentru fiecare tip de cauza în parte.
Analiza patrunde astfel în intimitatea cauzei și gradul de finete este tot mai accentuat. Pentru
usurinta analizei se pot folosi sabloane care au fost anterior incluse în chestionar sau se grupeaza
responsabilitatile ulterior sondajului, chestionarul avand la acest punct raspunsul liber al
subiectilor.
În aceasta ultima varianta, pentru sursele de date, s-ar fi putut identifica, spre exemplu,
urmatoarele responsabilitati: caracterul universal (au fost folosite Informații din media sau
institutii publice, nu sufucient de concise), gradul de credibilitate (Informațiile nu vin de la
persoane direct implicate), utilizarea în exces a telefoanelor pentru obtinerea Informațiilor,
abonamente la publicatii care aduc un randament saczut, etc.
5. În aceasta etapa se stabilesc masurile ce se impun pentru eficientizarea sistemului
informațional pe fiecare tip de cauze. În aceasta etapa este necesară implicarea factorilor de
decizie din firma deoarece se trece la partea practica a procesului și se angajeaza resursele
materiale și umane necesare.
Din analiza masurilor ce se impun la nivel compartimental se extrag ulterior masurile la
nivel global. Astfel, masura renuntarii la una din sursele de Informații care s-a dovedit fara
randament, este de competenta conducerii societatii. De asemenea masura revizuirii procedurilor
de lucru la nivel compartimental și global presupune costuri suplimentare ce pot fi angajate doar
de conducerea societatii.

2 Studiu de caz privind posibilitatile de perfecţonare a sistemelor

informaționale la SC MOD TRANS SRL
2.1 Prezentarea firmei
Denumirea firmei: S.C. MOD TRANS S.R.L.
Codul Unic de Înregistrare: 2535736
Nr de inmatriculare: J 38/1045/1992
Capital social: 1000 Ron

28
 Adresa: Romania, Valcea, str Ostroveni, nr 78
Firma are ca obiect de activitate principal confectionarea de obiecte vestimentare pentru
femei din categoria cofectia usoara și anume confectia usoara: Costume: sacou și pantalon;
Costume:sacou și fusta; Compleuri:bluze și fuste; Compleuri:bluze și pantaloni; Paltoane;
Pantaloni; Fuste; Bluze; Camasi; Tricouri; Rochii; Pantaloni. Structura sortimentală a producţiei
cuprinde produse, destinate atât pieţei interne, cât şi externe. Firma dispune de 100 de salariaţi,
din care 15 personal TESA. Se lucrează într-un singur schimb, cu săptămâna întreruptă.
Rezultatele economico-financiare înregistrate în ultimii 2 ani sunt, în general, favorabile,
în sensul că firma a obţinut profit, are o cotă absolută şi relativă de piaţă constantă, nu s-a
confruntat cu probleme de natură socială, nu are datorii la stat şi furnizori.
Beneficiarii produselor oferite de SC Mod Trans SRL constituie principalul element al
micromediului firmei, destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia.
Componentii clientelei sunt:
- pietele de consum – cumparatorii individuali din tara și strainatate, companii;
- piete guvernamentale – formate din cumparatori,
- organisme publice (scoli, centre sportive, gradinite) care beneficiaza de imbracaminte cu
diverse ocazii

Furnizorii sunt reprezentati de diversi agenti economici - firme și persoane fizice - care
asigura resursele necesare firmei de materii prime, instalatii, echipamente, informații.
În procesul de aprovizionare tinand cont de activitatea desfasurata, SC Mod Trans SRL
întra în relatii contractuale cu furnizorii privind:
 energie electrica - furnizorul onorandu-și obligatiile contractuale
 energie termica - furnizorul onorandu-și obligatiile contractuale
 materii prime - fiind achizitionate de la un numar de 15furnizori.
Din punct de vedere managerial S.C. MOD TRANS S.R.L. beneficiază de un
management clasic, cu o organizare ierarhic-funcţională, multietajată. Nu se utilizează
instrumente manageriale evoluate gen managementul prin obiective, managementul prin bugete,
managementul prin proiecte ş.a.m.d. Decizional, autoritatea nu este structurată de aşa manieră
încât să evite paralelismele şi diluarea de responsabilităţi.
Informațional, firma îşi are conturate principalele componente – de la date şi informații,
la mijloacele de tratare a informațiilor; cu toate acestea, în funcţionarea acestui subsistem al
managementului se înregistrează încă destule deficienţe. Gradul de Informațizare este destul de
scăzut, deşi au fost achiziţionate, în ultimul an, 5 calculatoare performante.
Structura organizatorica a firmei este formata din 6 compartimente precum:
1. Compartimentul de conducere
2. Compartimentul personal-organizare- salarizare
3. Compartimentul de cercetare dezvoltare
4. Compartimentul de productie și analiza tehnica

2.2 Prezentarea studiului privind sistemul informațional

Sistemul informațional se referă la totalitatea procedurilor organizate, incat să permita
furnizarea de informații necesare luarii deciziilor și/sau a controlului organizatiei. Rolul
29
sistemului informațional este de a asigura persoanele din conducere cu informații necesare
pentru luarea diferitelor decizii economice sau de alta natura şi deasemenea se observa cresterea
eficientei economice și productive. În cadrul firmei analizate sistemul informațional decizional
și strategic joacă un rol foarte important deoarece realizarea întregii activității sta la baza primirii
și prelucrarii informațiilor. Parcurgerea informaţiilo urmeaza traseul: director general →
compartimentul de management→compartimentul tehnic→director general. Deciziile cele mai
importante se i-au în cadrul unor sedinte generale. Pentru o buna desfăşurare a activitaţii firma
depinde în totalitate de sistemul informațional, de procurarea informațiilor de la beneficiar, de
prelucrarea lor prin intermediu programelor speciale de PC și în final de realizare a lor conform
contractului. În cadrul firmei se pot ivi pe traseul informației în procesele de comunicare
perturbaţii care pot produce blocaje, distoriuni și bruiaje ori în transmiterea, ori în receptarea
mesajului, care nu pot duce decat la alterarea mesajului transmis.
Compartimentul personal-organizare- salarizare dispune de 4 posturi, din care:
 un post şef compartiment (economist)
 un post tehnician protecţia muncii
 un post de inspector resurse umane
 doua posturi contabil

Principalele documente informaționale

În continuare este lista situaţiilor informaționale aparţinând compartimentului
„Personal-organizare-salarizare” (POS).
Emise de compartimentul POS raport statistic – S1 – lunar; raport statistic – S3 – annual;
fişa de control medical la încadrarea în muncă; contract individual de muncă; adresa de repartiţie
la locul de muncă, după angajare; legitimaţii de serviciu; carnete de muncă; note de lichidare;
adeverinţe pentru şomaj; preaviz; fişă de pensie; adeverinţă – baza de calcul a pensiei; adrese de
transfer; convenţie civilă de prestări servicii ; registru special pentru evidenţa personalului
angajat pe bază de convenţie civilă de prestări servicii ;comandă tichete de masă ;situaţia
analitică a tichetelor de masă distribuite salariaţilor; organigrama;descrieri de post ; stat de
funcţii; state de plată salarii în luna .... ; liste pentru plăţi parţiale în luna ...; recapitulaţie generală
în luna ....; situaţie indicatori; număr mediu şi efectiv de salariaţi pe locuri de muncă;
regulamentul de ordine interioară; decizii, adeverinţe
Documente care „trec” prin compartimentul POS ; ancheta de conjunctură; fişe
tehnologice ale produselor; centralizator structură producţie (lansat, realizat); bugetul de venituri
şi cheltuieli; cereri de pensionare.
Documnete care „vin” de la alte compartimente şi se arhivează la compartimentul POS;
certificate medicale; cereri angajare; fişă individuală privind negocierea salariului; caracterizări;
foi colective de prezenţă; note de plecare în concediu; rechemări din concediu de odihnă; cereri
de învoire, etc.
Circuite şi fluxuri informaționale
Mai jos este prezentat traseul pe care îl parcurge documentul „fişa postului”.
Inspector resurse umane Sef departament Inspector resurse umane Salariat
Inspector resurse umane Arhivare Departamentul producţie
30
 Emitent model de fişa postului
Compartimentul personal-organizare-salarizare elaborează modelul 1 de fişa postului, pe
care îl transmite compartimentelor funcţionale şi operaţionale.
Compartimente prin care „circulă” documentul
Fişa postului parcurge un traseu extrem de variat, de la compartimentul emitent, la ma-
nagerii de nivel superior, şefii de compartiment şi compartimentele funcţionale şi operaţionale
unde trebuie completate pentru personalul de execuţie.
Arhivare descrierea postului
 Un set de descrieri de post este „depozitat” la compartimentul
„Personal-organizare-salarizare” (referitoare la posturile de management şi execuţie din
întreprindere)
 Un alt set de descrieri ale postului, referitoare la posturile de execuţie şi postul de
management aferente fiecărui compartiment se regăseşte la nivelul compartimentului funcţional
sau operaţionalDescrierile de post aferente managerilor de nivel superior se regăsesc şi la nivelul
secretariatului Consiliului de administraţie.
Proceduri informaționale
Referitor la procedurile informaționale utilizate, acestea nu sunt deloc sofisticate, ci,
dimpotrivă, vizează culegerea, înregistrarea, transmiterea şi prelucrarea informațiilor de o
manieră simplificată, nealgoritmizată. Informaţiile necesare completării fişelor de post provin
din:
- discuţii cu titularii acestora
- obiectivele individuale stabilite pentru fiecare post
- componentele procesuale delimitate şi dimensionate în funcţie de obiective
- conţinutul regulamentului de organizare şi funcţionare
Mijloace de tratare a informațiilor
Elaborarea şi transmiterea descrierilor de post se realizează manual. Actualizarea se rea-
lizează, în cazuri excepţionale, la 2-3 ani.
În primul rand se efectueaza o analiza a subsistemului informațional al compartimentului
„Personal-organizare-salarizare” prin prisma principiilor şi cerinţelor informaționale, apoi se
prefigurează un demers coerent de reproiectare a subsistemului informațional prezentat,
corespunzător metodologiei din lucrare.
Necesitatea reproiectarii sistemului informațional
În vederea realizării reproiectarii sistemuli informațional este necesară o cunoaştere în
detaliu a sistemului actual din firma, a structurii organizatorice şi a nivelurilor de conducere.
Atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui nivel trebuie să fie bine delimitate şi cunoscute, pentru a
se putea face o raţionalizare corectă asupra a ceea ce se doreşte a se obţine.
Este necesară cunoaşterea în profunzime a tuturor defectelor sau problemelor existente în
sistem, punctul lor de plecare şi nivelurile sau compartimentele care sunt afectate sau cu care se
află în legătură. De asemenea este necesară cunoaşterea ordinii de realizare sau desfăşurare a
evenimentelor, precum şi a timpului necesar pentru implementarea noului sistem. O schimbare a

31
 sistemului informațional poate crea necesitatea unor persoane specializate, în vederea realizării
noilor activităţi.
În ceea ce priveşte factorii care ar putea determina o modificare a sistemului informațional,
aceştia ar putea fi:
- suprimarea unor activităţi manuale, în vederea creşterii eficienţei activităţii prin
realizarea unor operatiuni în mod electronic
- asigurarea unei securităţi mai bune a datelor;
- posibilitatea unei comunicări mai bune a informațiilor, atât pe orizontală, cât şi pe
verticală;
- cunoaşterea în orice moment şi din orice loc sau nivel ierarhic a operaţiilor din firmă.

Cerintele informațional e ale noului sistem

Diagnosticarea sistemului informațional existent ȋn cadrul compartimentului analizat.
Sistemul informațional ȋn cadrul firmei este unul reusit, fiecare Informație fiind preluata,
prelucrata și elaborate fara a suporta mari transformari de la un compartiment la altul, iar
personalul este unul calificat care se foloseste mereu de noile tehnologii pentru a fi mai
eficienti . Modul de circulatie al informațiilor se realizează ȋn functie de sistemul ierarhic,
adica de la directorul general direct la fiecare angajat sau prin intermediul compartimentelor.
Ȋn cadrul compartimentului de proiectare și analiza tehnica sistemul informațional
reprezintă punctual forte, tot ceea ce rezulta din cadrul acestui compartiment se realizează pe
baza acestui sistem. Pentru prelucrarea datelor și informațiilor necesare acest compartiment
este dotat cu calculatoare și imprimante, telefoane și fax precum și aparatura speciala de
masuratori și expertiza. Dotarea compartimentului cu o echipa de profesionisti care reusesc
să comunice între ei și să prelucreze datele procurate, precum și dotarea cu echipamente
special de ultima generatie usureaza munca echipei și ofera rezultate favorabile firmei.

Culegerea informațiilor despre sistemul informațional existent

Culegrea de informații se poate face prîntr+un chestionar gen sondaj de opinie aplicat
direct angajaţiilor firmei sau directorului general (un alt tip de chestionar)

Chestionar adresat personalului firmei.

1. Cat de eficient considerati ca este sistemul informațional în cadrul firmei în care lucrati?
2. Cunoasteti dispozitiile care reglementeaza activitatea informațional a pentru locul de
munca pe care il aveti?
3. Care este modalitatea de circulatie a informaţiile între angajati?
 Verbal
 Prin intermediul directorului de compartiment
 Prin documente
 Prin sedinte generale
4. S-a intamplat ca activitatea dumneavoastra să aiba de suferit din cauza lipsei de
Informație?
 Da
 De obicei da
32
  În unele cazuri
 De obicei nu
 Nu
5. Daca da, cine este vinovat?

........................................................................................
6. Aveti acces la un calculator conectat la internet?
 Da
 Nu intotdeauna
 Nu
7. În cadrul firmei se organizeaza întruniri generale a tuturor
angajatilor?

.......................................................................................................
8. Exista o buna circulatie a informațiilor între angajati și manageri?
 Intotdeauna
 Cu mici divergente
 Niciodata
9.Dar între dumneavoastra și colegi?

.............................................................................................
10. Sunteti multumit de ȘI actual din firma, daca nu, ce ati dori să schimbati?
......................................................................................................

2.2.1 Analiza critica a situatiei existente

Coef.
Coef.
Nivel de de
Puncte tari Cauze posibile Efecte Mediu.p
evaluare import
on
anta.
Permite
Posibilitat
managerului să Firmă
e unei întelegeri
aprecize situaţia mică, puţini
adecvate a 4 0,1 0,4
actuală a firmei angajaţi
firmei
Mijloacele
Activităţil
moderne de lucru Personal
e zilnice sunt
sunt cunoscute specializat,
efectuate rapid, 0,5
foarte bine de experienţă 5 0,2
fară erori
personal
Volum Informații Creşte
sporit de interne atenţia
informații din numeroase managerului;pot 4 0,05 0,2
interiorul firmei fi evitate
conflictele

33
 Volum
Progresul Realizarea
sporit de
tehnlogic;infor numeroaselor
informații din
mații suficiente colaborari cu
exteriorul firmei
în legatura cu alte firme; ne
4 0,05 0,2
activitatea facem cunoscuti
firmei pe piata
Oferă Mediul
Ridicarea
posibilitatea din firma
gradului de
perfecţionarii permite un
cunoastere a
managementului cadru bun
firmei prin 3 0,1 0,3
pentru
promovare
perfecţionare

Analiza critica a situatiei existente prin determinarea punctelor slabe, forte și

evaluarea lor cu ajutorul nivelului de evaluare a coeficientului de importanta, precum și prin
evaluarea în functie de criteriile de calitate ale sistemului informațional. Determinarea
diagnosticului sistemului informațional al domeniului investigat.
Tabel 2

Puncte slabe Cause posibile Efecte Nivel de Coef. Coef.

evaluare de Mediu.p
imp. on
Nu se pune
accentul cuvenit
pe formarea și
instruirea Stilul Nemulţumirea 2 0,1 0,2
personalului(impl managerului din peronalului;in
icarea acestuia în firmă existenţa
activitatatea feed-back-
informaţională). ului;

Sunt stipulate Nici managerul

cateva aspecte nu ştie ce
informaționale inseamnă un Lipsa de 2 0,1 0,2
insă nu există o sistem coerenţă
strategie informațional
informaţionala
Sursele de Nu există Consum mare
informații sunt preocupari de timp pentru
diverse şi pentru identificarea 3 0,1 0,3
neorganizate organizarea surselor de
surselor de informații
34
 informații;
Nu există un
sistem
informațional Lipsa unui 2 0,1 0,2
strucurat după control asupra Dezinformare
necesităţile procesului
informaționale informațional

Nu se pune
accentual cuvenit
pe feed-backul Stilul 2 0,1 0,2
determinat de managerial
activitatea de
control
În cadrul
structurii
organizatorice nu Dezinteres 1 0,1 0,1
există un
compartiment
Informatic
TOTAL(puncte 33 1 2, 9
tari şi slabe)

2.2.2 Concluzii şi propuneri

În ceea ce priveşte compartimentul personal- organizare- salarizare acesta are nevoie de

dotarea cu computere performante pentru că stocarea informațiilor electronice este redusa şi
viteza de lucru de asemenea şi dotarea cu programe specializate în care de ex directorul general
să-şi puna semnătura electronic, iar transferul dîntre compartimente să fie facilitat.
Propuneri de îmbunataţire a structurii, funcţionării şi controlului sistemului
informațional al firmei

Recomandările privind imbunatăţirea sistemului informațional sunt:

 realizarea unui proiect dezvoltat al sistemului informațional
 organizarea și implementarea controlului sistemului informațional
 întroducerea celor mai moderne tehnici de comunicarea din domeniul Informațicii
și instruirea persoanelor pentru utilizarea lor
 Corespondenta dîntre informaţiile date și primite și realitatea existenta să fie
exacte
 Fluiditatea și rapiditatea în respectarea termenelor pentru transmiterea
informațiilor
35
 Alegerea variantei optime de proiectarea a sistemului informațional al domeniului
În faza de proiectare a sistemului informațional vor fi rezolvate următoarele
probleme:
1. Acordarea planului sistemului informațional cu strategia și obiectivele
organizaţiei.
2. Proiectarea arhitecturii sistemului informațional în aşa fel, ca să se poată face
integrarea diferitor baze de date.
3. Angajare unui specialist pentru sesizarea problemelor şi realizarea rezervarilor
acestora.
PROIECTAREA NOULUI SISTEM INFORMAȚIONAL
 Definirea principalelor centre de decizie ale domeniului
 Compartimentul de conducere
 Compartimentul personal-organizare- salarizare
 Compartimentul de cercetare dezvoltare
 Compartimentul de productie și analiza tehnica

Stabilirea deciziilor specifice fiecarui centru de decizii

Compartimentul de conducere are obligatia de a decide asupra:
 Alegerii ofertei de proiect
 Modului de desfasurare al realizarii planului
 De acceptare sau nu a ofertelor primite
 Modalitatile de promovare ale firmei
 Asupara realizarii documentatiei licitatiilor
 Metoda de atragere și pastrare a clientilor
 Este în colaborare nemijlocita cu firmele de publicitate
 Analiza serviciilor facand propuneri constructive pentru ridicarea calitatii acestora şi
diversificarea lor
 Negociază contractele.

Compartimentul de productie și analiza tehnicadecide:

 Care este cea mai avantajoasa metoda de lucru
 Care este cel mai econom mod de realizare a unei sarje de productie
 Ce trebuie imbunatatit la calitatea productiei
Compartimentul personal-organizare- salarizare

 care este bugetul alocat fiecarei expertize

 care sunt resursele pentru castigarea fiecarei licitati
 urmareste indeaproape toate analizele financiare
 raspunde de efectuarea corecta și la timp a calculului drepturilor banesti ale
personalului angajat al firmei;
 urmareste de organizarea inventarierii patrimoniului
 elaborarea și comunicarea la nivelul firmei a procedurilor de lucru în probleme de
gestiune a patrimoniului;

36
  intocmirea lunara și în mod corect a bilantului contabil
Obiective de urmarit
Stabilirea listei informațiilor finale, pe baza carora se iau deciziile, cu specificarea
surselor, beneficiarilor, periodicitatii. Se doreste actualizarea site-ului de cate ori apare o noutate
în ceea ce priveste activitatea firmei. Acordarea unei atentii maxime site-lui de licitatii și a
contactelor cu beneficiarii. Eliminarea informațiilor ce se repeta și a disfunctionalitatilor stabilite
în analiza diagnostic. Prîntre disfuncţionalităţile sesizate ce ar trebui eliminate se numara și riscul
aparitiei informațiilor eronate în ceea ce priveste modul de realizare al licitatiilor și cerintele
cerute. Stabilirea informațiilor primare ce stau la baza informațiilor finale eliminând
disfuncţionalităţile semnalate:
- facturile
- documentatia Informațiva despre contract primita prin curierat
Stabilirea prelucrărilor la care sunt supuse informaţiile primare eliminând
disfuncţionalităţile semnalate

IMPLEMENTAREA NOULUI SISTEM INFORMAȚIONAL

Stabilirea etapelor de implementare:
O elaborare eficienta a sistemelor informațional e necesita un efort comun. Printre elaboratori
trebuie să fie inclusi utilizatorii, echipa de productie și un personal de asistenta.
 Pregatirea sistemului informațional .
 Aplicarea solutiilor în etape și urmarirea evoluţei acestora.
 Corectarea disfuncţionalitatilor în cazul în care acestea exista.

3 Concluzii
Traim într-o societate informatizată și trecem printr-o explozie informaționala. De aceea
este usor să spui ca managerul are nevoie să adune informații pentru a ajuta reducerea nivelului
de incertitudine în adoptarea unei decizii, aceste Informații sunt folositoare numai daca sunt
informații corecte. Dar organizatiile produc volume de informații în fiecare zi, cum poate deci un
manager să aiba acces efectiv la toate acestea- Și odata ce are acces, cum le foloseste- Raspunsul
la aceste întrebari sta în utilizarea sistemelor informaționale de management și a sistemelor de
sustinere a deciziei. Cu ajutorul acestor sisteme managerii pot organiza, analiza și stoca cantități
uriase de Informații și le pot accesa atunci cand este nevoie. Asadar, în ultimul timp, a devenit o
realitate dependenta dintre nevoia de informații, existenta unui sistem care să asigure furnizarea
acestora și dezvoltarea societatii în general. Sistemul care poate oferi informațiile cerute este
sistemul informațional, pentru realizarea caruia se apeleaza la metode, tehnici și mijloace,
diferentiate în functie de tipul sistemului ce se va construi, de nivelul de dezvoltare a societatii
din punct de vedere economic și Informatic. În aceste conditii, sistemul informațional poate fi
vazut ca un producator și distribuitor de informații. El preia datele din mediu intern și extern al
organizatiei în care functioneaza, le prelucreaza și le distribuie celor care au nevoie de
informațiile obtinute, sub diferite forme. Asigurarea unui sistem informațional functional eficace
și eficient pentru fiecare organizatie este esentiala întrucat conditioneaza decisiv performantele
sale. Modalitatea de realizare o reprezintă reproiectarea sistemului informațional, proces deosebit
37
de laborios și decisiv datorita multiplelor elemente implicate atat de natura strict informaționala,
cat și manageriala, economică, tehnica și juridica. De aici necesitatea unei abordari riguroase a
sistemului informațional pentru a depasi complexitatea și dificultatea problemelor de solutionat.
Practica de management din unitatile economice a evidentiat legatura directa care exista între
procesul managerial propriu-zis și sistemul informațional existent.
Latura dinamica a procesului de management o reprezintă Informațiile existente cantitativ și
calitativ, asamblate logic în sistemul informațional. Pe baza unui flux continuu de Informații în
sens ascendent și descendent se poate urmari și regla întreaga activitate economică din unitatea
economică. Între sistemul informațional și sistemul informatic exista deosebiri, desi ca utilitate
pentru activitatea de management au acelasi rol. Sistemul Informatic are obiective similare și
indeplineste aceleasi functii, dar pentru desfasurarea proceselor informaționale utilizeaza
procedeele oferite de stiinta managementului, teoria sistemelor, cibernetica economică,
cercetarea operationala etc. redate prin mijloace automatizate.
În conceperea sau raţionalizarea sistemului informațional, obiectivele şi cerinţele sale
specifice trebuie să reflecte obiectivele fundamentale, derivate, specifice şi individuale ale unei
organizaţii. Aceasta implică studierea strategiei politicilor, documentelor organizaţiei cât şi
discuţii şi analize comune cu managerii, principali beneficiari ai sistemului. În cadrul acestei
lucrări am examinat în detaliu atît principiile de proiectare cît și etapele în raționalizarea
sistemului informațional al întreprinderii. După cum am văzut, există o serie de cerințe care
necesită a fi respectate pentru a raționaliza corect sistemul informațional al firmei. De altfel, am
exemplificat acestea în capitolul doi prin studiul de caz asupra companiei române Mod Trans
SRL.
Asigurarea unui sistem informațional funcţional eficace şi eficient pentru fiecare
organizaţie este esenţială întrucât condiţionează decisiv performanţele sale. Se poate afirma că în
viitor, succesul aplicării noilor concepte şi mijloace manageriale va fi condiţionat de existenţa
unui sistem informațional în continuă perfecţionare. Prin importanţa să factorul uman a întrat în
formula clasică a factorilor de producţie, aşezându-se în fruntea listei ce cuprindea capitalul şi
resursele umane. Computerul a devenit omniprezenta unealtă care asigură informaţia,
cunoaşterea, comunicarea şi raţionamentul uman.

4 Bibliografie
Scritub, articolul Sistemul informațional Sau De Comunicatii Al Firmei Sau Întreprinderii,
disponibil la http://www.scritub.com/management/SISTEMUL-INFORMAȚIONAL-SAU-DE-
15684.php 29.11.2016
Rasfoiesc.com, articolul Sistemul informațional al firmei, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/SISTEMUL-INFORMAȚIONAL-AL-
FIRM38.php 29.11.2016
Valeriu Lupu, Sistemul informațional al Întreprinderii Comerciale, 2016, Universitatea Ștefan
cel Mare, Suceava, Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, disponibil la
http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/cap1.pdf 29.11.2016
Ioan Moldovan, Maria Moldovan, Raţionalizarea Sistemului informațional Managerial, Din
Cadrul Organizaţiilor, ASE București, Studia Universitatis Petru Maior, Series Oeconomică,
38
Fasciculus 1, anul IV, 2010, ISSN 1843-1127, disponibil la http://oeconomică.upm.ro/O_4/35-
44.pdf 29.11.2016
Stiucum, articolul Analiza și reproiectarea sistemului informațional al firmei, disponibil la
http://www.stiucum.com/management/management-strategic/Analiza-și-reproiectarea-
siste52951.php 29.11.2016
Diploma.ro, articolul Eficientizarea Sistemului informațional în Cadrul Întreprinderii, disponibil
la http://www.diploma.ro/licente/eficientizarea-sistemului-Informațional-în-cadrul-întreprinderii-
2581 29.11.2016
Silvia Olaru, Managementul Întreprinderii, Curs în format digital, Biblioteca ASE București,
disponibil la http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=475&idb 29.11.2016
Regie Live, articolul Sistemul informațional al întreprinderii, disponibil la
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/sistemul-Informațional-al-întreprinderii-
118252.html 29.11.2016
Aureliu Stepan, Sisteme Informațice În Management Și Neteconomie, suport de curs,
Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, disponibil la
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_M_n18_Sisteme_Informațice_în_management_și_neteconomie.pdf.
pdf 29.11.2016
Scribd, articolul Sistemul informațional Al Întreprinderii, disponibil la
https://www.scribd.com/doc/23188334/Sistemul-Informațional-Al-Întreprinderii 29.11.2016
Document tips, articolul Sistemul informațional Al Organizatiei Sc Mod Trans Srl, 2015,
disponibil la http://documents.tips/documents/sistemul-Informațional-al-organizatiei-sc-mod-
trans-srl.html 29.11.2016
Prodan Madalina-Valentina, Analiza Şi Raţionalizarea Sistemului De Management Al
Organizaţiei, dispobibil la http://documents.tips/documents/analiza-și-rationalizarea-sistemului-
de-management-al-organizatiei-559936932698b.html 29.11.2016
Liviu Mihăescu, Sisteme-Informaționale-și-aplicatii-Informațice-în-administrarea-afacerilor,
Universitatea Lucian Balaga din sibiu, 2009, disponibil la
http://www.slideshare.net/anaany2/46678951-
sistemeInformaționalesiaplicatiiInformațiceinadministrareaafacerilor 29.11.2016
Popescu Ion, Sistemul informațional al Întreprinderii, disponibil la
http://www.proiecte.ro/management/sistemul-Informațional-al-întreprinderii-30771 29.11.2016

39