Arta bizantină

arta realităților
transfigurate de
lumina sau harul
Împărăţiei Cerurilor
Prezentare realizată de profesor educație plastică Irinel-Lucia
Oltean
 Cronologie
• Din anul 395 e.n., Imperiul roman se împarte în
Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de
Răsărit.
Răsărit Capitala Imperiului Roman de Răsărit
este reconstruită de împăratul protector al
creștinismului, Constantin, pe fundamentele
vechiului Bizanț, redenumit Constantinopol
• Cultura în cadrul stilului bizantin poate fi
urmărită pe o durată de mai bine de un
mileniu.
mileniu Bizanțul a creat o cultură proprie și
extrem de personală, ale cărei componente au
influențat ulterior întreaga lume creștină.
 Etapele artei bizantine
• începuturile artei bizantine (secolele IV si V)
• epoca lui Justinian (secolul VI - „secolul de
aur”)
• perioada iconoclastă (secolul VII - secolul IX)
• dinastiile Macedonenilor și Comnenilor
(secolul IX - XII)
• renașterea paleologă (secolele XIII - XV)
 Caracteristici generale ale artei
bizantine
• corelația cu creștinismul:
creștinismul cultura și arta bizantină au constituit instrumentul
de propagare a religiei creștine. Arta avea rolul de a impresiona, de a înălța
sufletul către divinitate.
• dualitatea:
dualitatea exista o artă oficială închinată bazileului și elaborată la curtea de
la Constantinopole și mai exista o componentă populară, specifică mediilor
formate din călugări și oameni simpli, care era promovată de mănăstiri și de
școli locale. Între cele două direcții existau influențe reciproce.
• tradiționalismul:
tradiționalismul păstrarea regulilor și canoanelor care determină stabilitatea
artei și lipsa ei de libertate creativă și fantezie. Orice inovație adoptată devine
regulă, ceea ce explică evoluția înceată și fără salturi a întregii arte. Artiștii
sunt, în general, anonimi, neinteresându-i promovarea de sine
• lipsa de omogenitate și unitate:
unitate dincolo de un numitor comun, cum ar
fi iconografia și mijloacele de exprimare în pictură, există în plan local trăsături
de individualizare, specifice diferitelor școli și centre existente pe teritoriul
imperiului. Predomină amestecul între tradițiile romane, orientale și creștine.
 Manifestările artei bizantine
• Icoana pe lemn
• Icoana pe sticlă
• Mozaicul
• Pictura murală (fresca)
• Arhitectura religioasă, decorată cu
mozaic, fildeș, aur
 Semnificații iconografice
• Iconografia bizantină este teologie în imagini și culori, iar adevărul acesta îl
înțelegem în deosebi dacă privim icoanele sărbătorilor liturgice şi cugetăm la
înțelesurile profunde ale imaginilor înfăţişate în ele, adică oameni și evenimente în
legătură de credinţă şi rugăciune cu lumina Împărăției Preasfintei Treimi.
• Din această perspectivă, arta icoanei şi a picturii murale bizantine nu este o artă
naturalistă, care copiază natura, ci arta realităților transfigurate de lumina sau
harul Împărăţiei Cerurilor.
• Arta bizantină transfigurează realitatea, o îndreaptă spre un mod nou de existență,
şi anume spre existenţa eternă pascală, spre existenţa sufletului şi a trupului în
lumina Învierii lui Hristos, care umple „cerul şi pământul şi cele de sub
pământ”, cum se spune în slujba Învierii din noaptea Sfintelor Paşti, această
lumină fiind scopul ultim al creaţiei şi gloria sfinţeniei.
• Prin urmare, icoanele şi pictura bisericii sunt veşmântul vizual al spaţiului liturgic,
sunt parte a vieții liturgice, iar acele icoane care se află în afara locașurilor de cult,
în case, în școli sau alte instituții, prelungesc prezența harică a lui Hristos din
Biserică în lume şi stabilesc o legătură tainică între „Casa Domnului” şi casa
omului.
 Simbolurile Jertfei mântuitoare
• Reprezentarea Răstignirii – trupul lui Iisus țintuit pe
Cruce
• Crucea – pe care a fost adusă jertfa, pentru ispășirea
păcatelor omenirii, altarul mântuirii întregii omeniri
• Copacul – asimilat crucii
• Stânca – simbolul înălțării spirituale
• Casa – simbol al lui Dumnezeu Tatăl
• Masa – altar pentru săvârșirea jertfei
• Pocalul - simbol al sălășuirii trupului și sîngelui lui Iisus,
primește însemnătate euharistică, reamintind tot
timpul cele petrecute la Cina cea de Taină
• Chitul – simbol al mormântului lui Hristos
• Cei trei Îngeri – reprezentare a Sfintei Treimi
 Icoana – semnificații
• Icoanele, alături de Cruce, sunt obiectele de cult pe care creștinii
tradiționali (exclus protestanții de orice latură ar fi ei) le
respectă în mod deosebit. Icoana este reprezentarea prin desen
și culoare a Sf. Treimi, a Maicii Domnului, a Sfinților, precum si a
scenelor din istoria sfântă.
sfântă
• Nu orice reprezentare poate fi icoană,
icoană ci numai aceea care
respectă legile icoanelor.
• De ce ne închinăm la icoane? În lucrarea sa „Spiritualitate și
comuniune în liturghia ortodoxă”, părintele Dumitru Stăniloae
abordează rolul și semnificația sfintelor icoane în contextul
cultului ortodox. „Noi ne închinăm Domnului Hristos și cinstim pe
Maica Domnului și pe sfinți, și prin icoanele care îi reprezintă”,
adică ele reprezintă un mijloc spre lumea lui Dumnezeu.
Dumnezeu
• Icoanele au fost numite "ferestre spre cer",
cer" adică acele căi de a
ne îndrepta spre transcendent. Icoanele se sfințesc, si prin asta
icoana devine semnul unei prezențe harice.
harice
 Estetica icoanei pe sticlă
Icoană pe sticlă transilvăneană, sec XIX
Culoarea creează simboluri:
•Albul are o semnificaţie aparte în creştinism. Noul botezat
îmbrăca veşminte albe, ca semn al naşterii la o viaţă
adevărată. Albul a devenit prin Creştinism culoarea Revelaţiei,
a Harului, a Teofaniei. Albe sunt veşmintele Domnului nostru
Iisus Hristos în icoana Învierii. De asemenea, albe sunt
veşmintele lui Lazăr în icoana învierii sale de către
Mântuitorul. Albul se foloseşte în icoane plecând şi de la
cuvântele Sfântului Evanghelist Ioan: „păcatele voastre se vor
face albe ca zăpada“.
•Albastrul, culoarea cerească prin exelenţă, predominantă în
vitraliile medievale, simbolizează în icoane smerenia tăcută.
•Simbol al iubirii, al jertfei şi al altruismului, roşul ocupă în
creştinism un rol esenţial. Roşie este mantia lui Iisus în
pretoriu, roşii sunt veşmintele martirilor, ca şi mantia Sfântului
Arhanghel Mihail şi a serafimilor. Roşul poate să însemne
deopotrivă egoism, ură, orgoliu luciferic şi, prin extensiune,
focul iadului.
•Aurul nu este o culoare întâlnită în natură, astfel încât fondul
aurit al icoanei creează un spaţiu divin
•Deşi există un puternic contrast din punct de vedere vizual
între roşu, galben şi albastru, aceste culori creează o armonie
deplină.
 Icoana pe lemn

• Cina cea de taină – icoana comuniunii și a jertfei lui Hristos

pentru om, una din temele abordate de iconografia bizantină
Semnificațiile și simbolurile Jertfei
în estetica icoanei pe lemn
• Formele umane, gesturile
stilizate, expresive, drapaje
ușoare
• Tratare plată, decorativă, cu
foarte puține efecte de
spațialitate
• Estetica are ca principală însușire
abastractizarea, abandonează
încercările de aborda realitatea
cât mai veridic, în favoarea unei
abordări simbolice
• Pezența simbolurilor jertfei
mântuitoare: trupul Fiului
răstignit, casa, stânca,
personajele evangheliilor, crucea
• Compoziția în cerc, simbol al
veșniciei
 Semnificațiile și simbolurile Jertfei
în estetica picturii murale
Arătarea celor Trei Îngeri lui
Avraam, de Andrei Rubliov
• Simbolistică extinsă, în cei trei Îngeri reprezentați de către
Cuviosul Andrei, noi vedem pe Dumnezeu Tatăl,
Dumnezeu Fiul (Hristos) și Dumnezeu Duhul Sfânt
• imaginea potirului, care simbolizează Jertfa
• Dumnezeu Tatăl este așezat în stânga, având drept simbol
casa situată deasupra lui
• Copacul din centru simbolizază Crucea, pe care a fost
adusă Jertfa pentru ispășirea păcatelor Omenirii, astfel
încât personajul din mijloc este asimilat lui Dumnezeu Fiul
• Îngerul din dreapta indică reprezentarea Sfântului Duh,
având ca simbol în dreptul său stânca, simbolul înălțării
duhovnicești
• Contururile interioare ale îngerilor formează cupa
potirului
• Mișcarea mâinii îngerului din stânga simbolizează
chemarea Fiului la Jertfă
• Îngerul central înclină capul, drept gest de răspuns al
binecuvântării, este semnul învoirii cu Tatăl, luarea de
bună voie a Jertfei asupra Sa: "Însă nu precum voiesc Eu,
ci precum Tu voiești”
• Îngerul din dreapta - Mângâietor
• Compoziția în cerc – simbolul veșniciei – inovația lui
Rubliov în pictură
Patimile lui Hristos pe Muntele Golgota
Răstignirea
Așezarea în mormânt
Așezarea în mormânt
Așezarea în mormânt
Învierea