UE

Proiect

HOTĂRÂRE nr. _______

din ________________2023
Chișinău

Cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului

În temeiul art. 7, 8 și 13 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 59-65, art.120), cu
modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Hotărârea Guvernului nr. 216/2008 cu privire la aprobarea Reglementării

tehnice “Gemuri, jeleuri, dulcețuri, piureuri și alte produse similare” (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2008, Nr. 49-50 art. 311), cu modificările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1) clauza de emitere a hotărârii va avea următorul cuprins: „În temeiul art. 7, 8
și 13 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2019, nr. 59-65, art.120), cu modificările ulterioare”;
2) în titlu și textul Hotărârii, cuvintele „Reglementare tehnică”, la orice formă
gramaticală, se substituie cu textul „Cerințe de calitate (în continuare – Cerințe)”
la forma gramaticală corespunzătoare;
3) clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezentele Cerințe transpun:
- art. 1, Anexa I, Anexa II și Anexa III din Directiva 2001/113/CE a
Consiliului din 20 decembrie 2001 privind gemurile, jeleurile și marmeladele de
fructe, precum și piureul de castane îndulcit destinate alimentației umane, publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 010 12.1.2002, p. 67, așa cum a fost
modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1021/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de modificare a Directivelor
1999/4/CE și 2000/36/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a
Directivelor 2001/111/CE, 2001/113/CE și 2001/114/CE ale Consiliului în ceea ce
privește competențele care urmează să fie conferite Comisiei;
- Codex STAN 296-2009 (amendat în: 2017, 2020, 2022) standard pentru
gemuri, jeleuri și marmelade.”;
4) pct. 2 din Hotărâre se abrogă;
 5) pct. 2, din Cerințe, se modifică după cum urmează: „Cerințele nu se aplică
produselor destinate fabricării produselor de panificație sau de patiserie sau a
biscuiților”;
6) pct. 3 din Cerințe, se expune în următoarea redacție:
„1) gemul – reprezintă un amestec, cu o consistență adecvată de gel, obținut
din zaharuri, pulpa și/sau piureul obținut din unul sau mai multe tipuri de fructe și
apă. Cu toate acestea, gemul de citrice poate fi obținut din întregul fruct tăiat în
fâșii și/sau felii”. Cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1000 g de produs finit
trebuie să fie de minim:
a) 350 g – în general;
b) 250 g – în cazul coacăzelor roșii, al scorușelor, al fructelor de crușin, al
coacăzelor negre, al măceșelor și al gutuilor;
c) 150 g – în cazul ghimbirului;
d) 160 g – în cazul alunelor de caju;
e) 60 g – în cazul fructelor pasiunii.
2) gemul de calitate superioară – reprezintă un amestec, cu o consistență
adecvată de gel, obținut din zaharuri, pulpa neconcentrată a unuia sau a mai multor
tipuri de fructe și apă. Cu toate acestea, gemul de calitate superioară de măceșe și
cel fără sâmburi de zmeură, mure, coacăze negre, afine și coacăze roșii poate fi
obținut în întregime din piureul neconcentrat din fructele respective. Gemul de
calitate superioară de citrice poate fi obținut din întregul fruct, tăiat în fâșii și/sau
felii. Următoarele fructe nu se pot utiliza, în amestec cu alte fructe, la producerea
gemului de calitate superioară: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene,
pepene verde, struguri, dovleac, castraveți și roșii. Cantitatea de pulpă utilizată la
fabricarea a 1 000 g de produs finit trebuie să fie de minimum:
a) 450 g – în general;
b) 350 g – în cazul coacăzelor roșii, al scorușelor, al fructelor de crușin, al
coacăzelor negre, al măceșelor și al gutuilor;
c) 250 g – în cazul ghimbirului;
d) 230 g – în cazul alunelor de caju;
e) 80 g – în cazul fructelor pasiunii.
3) jeleul – un amestec cu consistență de gel, obținut din zaharuri și sucul
și/sau extractele apoase din unul sau mai multe tipuri de fructe. Cantitatea de suc
și/sau extracte apoase utilizate la fabricarea a 1 000 g de produs finit nu trebuie să
fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantități se
calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.
4) jeleul de calitate superioară – cantitatea de suc de fructe și/sau de extracte
apoase utilizate la fabricarea a 1 000 g de produs finit nu trebuie să fie inferioară
celei stabilite pentru fabricarea gemului de calitate superioară. Aceste cantități se
calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.
Următoarele fructe nu se pot utiliza, în amestec cu alte fructe, la producerea
jeleului de calitate superioară: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene,
pepene verde, struguri, dovleac, castraveți și roșii.
5) marmelada - un amestec, cu consistență de gel, obținut din apă, zaharuri și
unul sau mai multe dintre produsele următoare obținute din citrice: pulpă, piure,
suc, extracte apoase și coaja fructelor. Cantitatea de citrice utilizate pentru
fabricarea a 1 000 g de produs finit trebuie să fie de minimum 200 g din care cel
puțin 75 g trebuie să fie obținute din endocarp.
6) marmeladă jeleu - poate fi utilizată în cazul în care produsul nu conține
materie insolubilă cu excepția, eventual, a unor mici cantități de coajă mărunțită.
7) marmeladă de fructe, alte decât citrice – este produs preparat prin gătirea
fructelor, întregi, în bucăți sau zdrobite adăugând alimente cu proprietăți de
îndulcire, pentru a obține un lichid vâscos.
8) piureul de castane îndulcit - un amestec, cu consistență de gel, obținut din
apă, zahăr și cel puțin 380 g de piure de castane (Castanea sativa) la 1 000 g de
produs finit.
9) fructe – fructe proaspete, sănătoase, fără deteriorări, conținând toate
elementele constitutive esențiale și suficient de coapte pentru a putea fi utilizate,
după aplicarea procedeelor de spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului și a cozii.
Roșiile, părțile comestibile ale tulpinilor de rubarbă, morcovii, cartofii dulci,
castraveții, dovlecii, pepenii și pepenii verzi se consideră ca fiind fructe.
„Ghimbirul” este rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în stare proaspătă sau
conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop.
10) pulpă de fructe – partea comestibilă a fructului în întregime , dacă este
cazul, fără coajă, semințe, sâmburi și alte astfel de elemente, care se poate să fi fost
tăiată sau zdrobită, dar care nu a fost transformată în piure.
11) piureul de fructe – partea comestibilă a fructului în întregime, dacă este
cazul, fără coajă, semințe, sâmburi și alte astfel de elemente, care a fost
transformată în piure prin pasare sau printr-un alt procedeu similar.
12) extracte apoase (din fructe) – extracte din fructe, cu consistență apoasă,
care, în urma pierderilor care au loc în mod necesar în timpul procesului adecvat de
fabricare, conțin toate elementele constitutive solubile în apă ale fructului utilizat.
13) alimente cu proprietăți de îndulcire – toate zaharurile, zaharuri extrase
din fructe, sirop de fructoză, zahăr brun, miere.
14) magiun – produs dens, cu consistență onctuoasă, gelificat sau negelificat,
obținut prin fierberea piureului dintr-una sau mai multe specii de fructe sau
amestecul lor cu alimente cu proprietăți de îndulcire, conservat prin metodă fizică
sau chimică.
15) dulceață – produs fabricat din una sau mai multe specii de fructe întregi
sau tăiate, fierte în sirop de zahăr, conservat prin metodă fizică sau chimică.
 16) paste de fructe – produse obținute prin concentrarea piureurilor de fructe
și pomușoare, închise ermetic, conservate prin metodă fizică sau chimică.
17) sosuri de fructe – produse obținute din fructe sau pomușoare pasate sau
mărunțite cu adaos de zahăr, sare, condimente, aditivi alimentari, cu sau fără adaos
de ulei, muștar, închise ermetic, conservate prin metodă fizică sau chimică.
18) fructe confiate – produs fabricat din fructe întregi sau tăiate, fierte în sirop
de zahăr, parțial uscate, presărate cu zahăr sau glazurate în sirop de zahăr;
19) confitură de fructe – produs cu consistență gelificată, obținut prin
fierberea uneia sau mai multor specii de fructe întregi sau tăiate ori a pulpei cu
zahăr, conservate prin metodă fizică sau chimică.”;
7) la pct. 4, se substituie cu următorul tabel:
Poziția tarifară conform NM
Denumirea produsului
al Republicii Moldova
Legume, fructe, nuci, coji de fructe și alte părți de
2006 00
plante, confiate (uscate, glasate sau cristalizate):
Dulcețuri, jeleuri, marmelade, paste și piureuri de fructe
2007 obținute prin fierbere, cu sau fără adaos de zahăr sau de
alți îndulcitori:
8) pct. 12 sintagma „regulile sanitaro-igienice stabilite de organul central de
specialitate al administrației publice în domeniul ocrotirii sănătății” se substituie cu
sintagma "regulile igienice, stabilite de legislația in vigoare.", conform art.16 din
Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare și
art.23 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor;
9) pct. 15 sintagma „pe baza actelor în formă scrisă, care confirmă originea,
calitatea și siguranța alimentară” se substituie cu sintagma „pe baza certificatului
de
calitate eliberat de către producător, confirmat prin rapoarte de încercări de
laborator acreditat”;
10) pct. 16 va avea următorul conținut:
„16. Produsele definite la pct. 4 din Cerințe, materiile prime pot fi astfel:
- proaspete;
- uscate;
- încălzite, răcite sau congelate;
- liofilizate;
- concentrate, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic;
- cu excepția materiilor prime utilizate la fabricarea produselor „de calitate
superioară”: utilizarea dioxidului de sulf (E 220) sau a sărurilor acestuia (E 221, E
222, E 223, E 224, E 226 și E 227) ca adjuvant în procesul de fabricare, cu condiția
să nu se depășească;
- Caisele și prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi, de asemenea, tratate,
pe lângă liofilizare, prin alte procedee de desicare.
 - Coaja de citrice se poate conserva în saramură.”;
11) pct. 18, se modifică după cum urmează:
„18. Fabricarea produselor cu utilizarea aditivilor alimentari, inclusiv a
conservanților, se admite cu condiția respectării cerințelor aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii
alimentari.”
12) pct.37 sintagma „de organul central de specialitate al administrației
publice în domeniul ocrotirii sănătății” se substituie cu sintagma „de Ministerul
Sănătății”, conform lit. b) alin.(2) și alin.(4) art.21 din Legea nr.10/2009 privind
supravegherea de stat a sănătății publice;
13) pct. 39, va avea următorul conținut:
„39. Introducerea pe piață a produselor care cad sub incidența prezentelor
cerințe, atât de producția autohtonă, cât și de import, se efectuează cu respectarea
Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor și a Legii nr. 296/2017 privind
cerințele generale de igienă a produselor alimentare. Produsele urmează a fi
etichetate și marcate în conformitate cu Legea nr. 279/2017 privind informarea
consumatorului cu privire la produsele alimentare.”;
14) pct.44 sintagma „de organul central de specialitate al administrației
publice în domeniul ocrotirii sănătății” se substituie cu sintagma „de Ministerul
Sănătății”;
15) se completează cu pct. 471 cu următorul cuprins:
„471. La plasarea pe piață, produsele trebuie să fie însoțite de certificatul de
calitate eliberat de către producător, confirmat prin rapoarte de încercări de
laborator acreditat. Verificarea indicilor de calitate, prelevarea probelor,
determinarea formelor de prezentare, marcare și etichetare se efectuează de către
producător pentru fiecare lot.”;
16) se abrogă capitolul V. Evaluarea conformității produselor;
17) în Anexa nr.1 „Materia primă și ingredientele utilizate la fabricarea
produselor”, la poziția NOTE din Tabelul 1.3 „Ingredientele utilizate pentru
fabricarea gemurilor, jeleurilor, dulcețurilor, magiunurilor, fructelor confiate.
Limitele admise” , textul „pectină lichidă – în gem, jeleu, confitură” se substituie
cu textul „pectină – în gem, gem extra, gem cu valoare energetică redusă, jeleu,
jeleu extra, jeleu cu valoare energetică redusă, marmeladă, marmeladă jeleu, pireu
de castane îndulcit, confituri, magiun” se substituie cu textul: „pectină lichidă – în
toate produsele”;
18) se exclude Anexa nr. 4 „DECLARAŢIE DE CONFORMITATE”.

2. Hotărârea Guvernului nr. 1111/2010 cu privire la aprobarea

Reglementării tehnice „Sucuri și anumite produse similare destinate consumului
uman” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, Nr. 247-251 art. 1234), cu
modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
 1) clauza de emitere a hotărârii va avea următorul cuprins: „În temeiul art. 7, 8
și 13 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2019, nr. 59-65, art.120), cu modificările ulterioare”;
2) în titlu și textul Hotărârii, cuvintele „Reglementare tehnică”, la orice formă
gramaticală, se substituie cu textul „Cerințe de calitate (în continuare – Cerințe)”
la forma gramaticală corespunzătoare;
3) clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezentele Cerințe transpun:
- Anexa I, Anexa II, Anexa IV și Anexa V din Directiva 2001/112/CE a
Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe și anumite produse
similare destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L 010 12.1.2002, p. 58, așa cum a fost modificată ultima dată prin
Regulamentul Delegat (UE) nr. 1040/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014 de
modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și
anumite produse similare destinate consumului uman, în vederea adaptării la
progresele tehnice a anexei I la respectiva directivă;
- Codex STAN 247-2005 (amendat în: 2022) standard pentru sucuri de fructe
și nectare.”
4) pct. 2 din Hotărâre se abrogă;
5) pct. 3 din Cerințe, se modifică după cum urmează:
„1) suc de fructe – produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut din partea
comestibilă a fructelor sănătoase și coapte, proaspete sau conservate prin
refrigerare sau congelare, din una sau mai multe varietăți amestecate, care are
culoarea, aroma și gustul caracteristice sucului fructului din care provine. Aroma,
pulpa și celulele care se extrage în timpul prelucrării pot fi adăugate la același suc.
Unele sucuri pot fi procesate cu sâmburi, semințe și coajă, care, de obicei, nu
sunt încorporate în suc, dar unele părți sau componente din sâmburi, semințe și
coajă, care nu pot fi îndepărtate prin bunele practici de producere (GMP), vor fi
acceptabile.
Sucurile de fructe (cu excepția sucului de tomate) pot fi supuse fermentării
acido-lactice.”;
2) suc de fructe obținut din concentrat/reconstituit – produsul obținut prin
reconstituirea sucului de fructe concentrat, cu apă potabilă. Conținutul de substanță
uscată solubilă din produsul finit trebuie să respecte valorile Brix minime pentru
suc reconstituit. Dacă sucul obținut din concentrat este produs dintr-un, valoarea
Brix minimă a sucului reconstituit este valoarea Brix a sucului extras din fructul
utilizat la producerea concentratului. Aroma, pulpa și celulele obținute prin
mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului de
fructe obținut din concentrat. Sucul de fructe obținut din concentrat trebuie să fie
preparat prin procedee adecvate, prin care să se păstreze caracteristicile fizice,
chimice, organoleptice și nutriționale esențiale ale unui tip mediu de suc din
fructele respective. La producerea sucului de fructe obținut din concentrat, este
autorizat amestecul de suc de fructe și/sau de suc de fructe concentrat cu piure de
fructe și/sau cu piure de fructe concentrat.
3) suc de fructe concentrat – produsul obținut din suc de fructe din una sau
mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din
conținutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului direct, partea
îndepărtată este de minimum 50 % din conținutul de apă. Aroma, pulpa și celulele
obținute prin mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite
sucului de fructe concentrat.
4) suc de fructe extras cu apă – produs obținut prin difuzia în apă, a fructului
cu pulpă întreg, al cărui suc nu poate fi extras prin mijloacele fizice sau a fructului
întreg deshidratat.
5) suc de fructe deshidratate/sub formă de praf – produsul obținut din suc de
fructe din una sau mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a
cvasitotalității conținutului de apă.
6) nectar de fructe – produs fermentabil, dar nefermentat , care se obține prin
adăugarea de apă, cu sau fără adaosul de zaharuri și/sau de miere, la produsele de
la pct. 1-5.
7) fructe – fructe proaspete, sănătoase, fără deteriorări, conținând toate
elementele constitutive esențiale și suficient de coapte pentru a putea fi utilizate,
după aplicarea procedeelor de spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului și a cozii.
Roșiile, părțile comestibile ale tulpinilor de rubarbă, morcovii, cartofii dulci,
castraveții, dovlecii, pepenii și pepenii verzi se consideră ca fiind fructe.
„Ghimbirul” este rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în stare proaspătă sau
conservată. Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop.
8) piureul de fructe – produs fermentabil, dar nefermentat, obținut prin
procedee fizice adecvate, precum pasarea, pisarea sau măcinarea părții comestibile
a fructului întreg sau curățat de coajă, fără a îndepărta sucul.
9) piureul de fructe concentrat – produsul obținut din piure de fructe prin
îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul de apă. În cazul piureului de
fructe concentrat, poate fi restituită aroma obținută prin mijloace fizice adecvate,
care provine în totalitate de la aceeași specie de fructe.
10) aroma – se obține în cursul procesării fructului prin aplicarea unor
procedee fizice adecvate. Procedeele fizice respective pot fi utilizate pentru a
menține, a conserva sau a stabiliza calitatea aromei și includ, în special, stoarcerea,
extracția, distilarea, filtrarea, adsorbția, evaporarea, fracționarea și concentrarea.
Aroma se obține din partea comestibilă a fructului; poate fi însă obținută și din ulei
de coji de citrice presat la rece sau dintr-un compus de sâmburi.
 11) pulpă sau celule – produse obținute din partea comestibilă a fructelor din
aceeași specie, fără a îndepărta sucul. În plus, în cazul citricelor, pulpa sau celulele
constau în veziculele cu suc extrase din endocarp.
12) săculeți de fructe citrice – structuri multiple voluminoase peliculare, ce
conțin sau nu suc, formate din celulele epidermei și sub epidermei, constituind
segmente interne ale părții comestibile a fructelor citrice. Săculeţii unui tip de fruct
citric pot fi adăugați în sucurile obținute din concentrat/reconstituite, în nectarele
fabricate din sucurile fructelor citrice cu aceeași denumire.
13) suc limpezit – suc din care sânt extrase suspensiile până la starea străvezie
observată vizual;
14) suc nelimpezit – suc cu suspensii;
15) suc cu miez – suc cu fragmente de pulpă având fracția masică de
minimum 8%;
16) suc cupajat – suc obținut prin intermediul amestecării mai multor sucuri
de legume și fructe de diferite specii cu/sau fără adaosuri de piure;
17) suc obținut prin stoarcere directă – suc obținut prin procedee mecanice
nemijlocit din fructe și/sau legume proaspete fără adaosuri de zaharuri și/sau miere
sau menținute proaspete;
18) suc concentrat (limpezit, nelimpezit) – produs obținut din suc de fructe
și/sau legume de unul sau mai multe tipuri, prin eliminarea unei părți de apă prin
metode fizice, în scopul majorării conținutului de substanțe uscate de minimum
două ori;
19) suc reconstituit (limpezit, nelimpezit) – suc obținut în urma restabilirii
sucului concentrat cu apă potabilă în proporții care asigură caracteristicile fizico-
chimice, microbiologice și organoleptice ale sucului, cu reconstituirea aromei prin
adăugarea concentratului de substanțe aromatice naturale sau fără reconstituirea
aromei;
20) suc deshidratat/sub formă de praf – suc obținut prin eliminarea
conținutului de apă prin metode fizice până la obținerea unui praf capabil să
fermenteze după reconstituirea lui cu apă potabilă;
21) suc difuziv – suc obținut prin extragerea substanțelor extractive cu apă
potabilă, din fructe proaspete sau uscate de un singur tip, produs care nu poate fi
obținut prin metoda mecanică. Sucul difuziv poate fi concentrat și apoi reconstituit
cu apă potabilă;
22) suc gazat – suc saturat cu dioxid de carbon.
23) sirop de zahăr – produs preparat pe bază de apă potabilă şi zahăr.”;
6) pct. 5 din Cerințe se abrogă;
7) pct. 9 se completează cu sintagma „și să corespundă cerințelor de igienă
stabilite în Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor
alimentare.”.
 8) pct. 11 sintagma „de documente ce confirmă originea, calitate și siguranța
1or” se substituie cu sintagma „pe baza certificatului de calitate eliberat de către
producător, confirmat prin rapoarte de încercări de laborator acreditat”.
9) pct. 26 din Cerințe se completează cu următoarea propoziție „Conținutul de
substanță uscată solubilă din produsul finit trebuie să respecte valorile Brix minime
pentru sucul de fructe reconstituit și pentru piureul de fructe reconstituit, conform
anexei nr. 7”.
10) pct. 34 se modifică, după cum urmează:
„34. Transportarea și depozitarea sucurilor și nectarelor trebuie efectuate în
conformitate cu Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, numai cu
mijloace autorizate sanitar, care să asigure pe toată perioada acestei activități
păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, fizico-chimice, microbiologice,
precum și protecția împotriva prafului, dăunătorilor și altor posibilități de
degradare și contaminare.”;
10) în Anexa nr. 3 se completează cu Tabelul 3.1 „Caracteristicile indicilor de
calitate pentru nectarurile de fructe”;

Tabelul 3.1
La Cerințe de calitate pentru Sucuri
și anumite produse similare destinate consumului uman
Caracteristicile indicilor de calitate pentru nectarurile de fructe

Nectaruri de fructe obținute din Conținutul minim de suc și/sau de piure

(% din volumul produsului finit)
I. Fructe cu suc acid, neconsumabil în stare naturală
Fructul pasiunii 25
Quito naranjillos 25
Coacăze negre 25
Coacăze albe 25
Coacăze roșii 25
Agrișe 30
Cătină albă 25
Porumbe 30
Prune 30
Quetsches 30
Scorușe 30
Măceșe 40
Vișine 35
Alte cireșe 40
Afine 40
Soc 50
Zmeură 40
Caise 40
Căpșuni 40
Dude/mure 40
Merișoare 30
Gutui 50
Lămâi și lămâi verzi 25
Alte fructe din această categorie 25
II. Fructe cu conținut scăzut de acid, cu pulpă abundentă sau foarte aromate, al căror suc
nu poate fi consumat în stare naturală
Mango 25
Banane 25
Guave 25
Papaya 25
Lychee 25
Azerole (fructe de moșmon din Napoli) 25
Fructele arbustului Annona muricata 25
Fructele arborelui Annona reticulata 25
Mere dulci (fructele arborelui sau 25
arbustului Annona cherimola)
Rodii 25
Nuci de Cajou 25
Prune spaniole (Spondia purpurea) 25
Fructe Umbu (Spondia tuberosa aroda) 25
Alte fructe din această categorie 25
III. Fructe al căror suc poate fi consumat în stare naturală
Mere 50
Pere 50
Piersici 50
Citrice, cu excepția lămâilor și a lămâilor verzi 50
Ananas 50
Roșii 50
Alte fructe din această categorie 50
 11) se completează cu Anexa nr. 7 „Valorile Brix minime pentru sucul de
fructe reconstituit și pentru piureul de fructe reconstituit”;

Anexa nr. 7
La Cerințe de calitate pentru Sucuri
și anumite produse similare destinate consumului uman
Valorile Brix minime pentru sucul de fructe reconstituit și pentru piureul
de fructe reconstituit
Denumirea comună a Valorile Brix
Denumirea botanică
fructului minime
Măr Malus domestica Borkh. 11,2
Caisă Prunus armeniaca L. 11,2
Banană Musa x paradisiaca L. (cu excepția bananelor 21,0
plantain)
Coacăză neagră Ribes nigrum L. 11,0

Strugure Vitis vinifera L. sau hibrizii acesteia 15,9

Vitis labrusca L. sau hibrizii acesteia

Grepfrut Citrus x paradisi Macfad. 10,0

Guavă Psidium guajava L. 8,5
Lămâie Citrus limon (L.) Burm.f. 8,0
Mango Mangifera indica L. 13,5

Portocală Citrus sinensis (L.) Osbeck 11,2

Fructul pasiunii Passiflora edulis Sims 12,0
Piersică Prunus persica (L.) Batsch var. persica 10,0
Pară Pyrus communis L. 11,9
Ananas Ananas comosus (L.) Merr. 12,8
Zmeură Rubus idaeus L. 7,0
Vișină Prunus cerasus L. 13,5
Căpșună Fragaria x ananassa Duch. 7,0
Roșie Lycopersicon esculentum, Mill. 5,0
Mandarină Citrus reticulata Blanco 11,2
12) se completează cu Anexa nr. 8 „Ingrediente, tratamente și substanțe
autorizate”.
Anexa nr. 8
La Cerințe de calitate pentru Sucuri
și anumite produse similare destinate consumului uman

Ingrediente, tratamente și substanțe autorizate

1. Compoziție
La prepararea sucurilor de fructe, a piureurilor de fructe și a nectarurilor de
fructe, care poartă denumirea de produs a fructului respectiv sau denumirea
comună a produsului, se utilizează speciile corespunzătoare denumirilor botanice
enumerate în anexa 3. În cazul speciilor de fructe neincluse în anexa 3, se
utilizează denumirea botanică sau denumirea comună corectă.
Valoarea Brix a sucului de fructe este cea a sucului care se extrage din fruct
și nu poate fi modificată, cu excepția cazului în care se amestecă sucuri de fructe
din aceeași specie.
Valorile Brix minime stabilite în Anexa nr. 7 pentru sucul de fructe
reconstituit și piureul de fructe reconstituit nu țin seama de conținutul de substanță
uscată solubilă al ingredientelor și aditivilor opționali încorporați.
2. Ingrediente autorizate:
Doar ingredientele ce urmează pot fi adăugate la produsele menționate în
Cerințe:
- vitaminele și mineralele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 899/2017
pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind adaosul de vitamine și minerale,
precum și de anumite substanțe de alt tip în produse alimentare;
- aditivii alimentari autorizați aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
229/2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari.” ;
- în cazul sucurilor de fructe, sucurilor de fructe obținute din concentrate și
sucurilor de fructe concentrate: aroma, pulpa și celulele restituite;
- în cazul sucului de struguri: sărurile restituite ale acizilor tartrici;
- în cazul nectarurilor de fructe: aroma, pulpa și celulele restituite; zaharuri
și/sau miere, doar în cantități de până la 20 % din masa totală a produsului finit,
și/sau îndulcitori.
Mențiunea conform căreia nu s-au adăugat zaharuri la nectarul de fructe sau
orice altă mențiune care i-ar putea da de înțeles acest lucru consumatorului poate fi
introdusă doar în cazurile în care produsul nu conține niciun adaos de mono- sau
dizaharide sau orice alt aliment folosit pentru îndulcire.
Dacă nectarul conține zaharuri în mod natural, mențiunea „conține zaharuri
prezente în mod natural” ar trebui să apară de asemenea pe etichetă;
- în cazul sucului de roșii și al sucului de roșii obținut din concentrat: sare,
condimente și ierburi aromatice.
3. Tratamente și substanțe autorizate
Doar următoarele tratamente pot fi utilizate și doar următoarele substanțe pot
fi adăugate la produsele menționate în Cerințe:
- procedee de extragere mecanică;
- procedee fizice uzuale, inclusiv extracția „in-line” cu apă (difuzia) a părții
comestibile a fructelor, altele decât strugurii, pentru producerea sucurilor de fructe
concentrate, cu condiția ca sucurile de fructe astfel obținute să îndeplinească
cerințele prevăzute;
- în cazul sucului de struguri, dacă s-a recurs la sulfitarea strugurilor cu
dioxid de sulf, este autorizată desulfitarea prin mijloace fizice, cu condiția ca, în
produsul final, cantitatea totală de SO2 să nu depășească 10 mg/l;
- preparate enzimatice: pectinaze (pentru descompunerea pectinei), proteinaze
(pentru descompunerea proteinelor) și amilaze (pentru descompunerea
amidonului),
- gelatină comestibilă;
- taninuri;
- gel de siliciu;
- cărbune;
- azot;
- bentonită ca argilă absorbantă;
- adjuvanți de filtrare inerți din punct de vedere chimic și agenți de
precipitare (inclusiv perlit, diatomit spălat, celuloză, poliamidă insolubilă,
polivinilpolipirolidon, polistiren);
- adjuvanți de adsorbție inerți din punct de vedere chimic și care se utilizează
pentru a reduce conținutul de limonoid și de naringin din sucul de citrice fără a
afecta în mod semnificativ conținutul de glucozide limonoide, de acid, de zaharuri
(inclusiv de oligozaharide) sau de minerale;
- proteine de origine vegetală din grâu, mazăre sau cartofi pentru clarificare.