Schiţa tablei

Forme de denaturare a persoanei umane

(corupţia, minciuna, înşelătoria)

Minciuna: afirmaţie prin care se denaturează în mod deliberat adevărul.

Corupţia: stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
Înşelătoria: infracţiune constând în inducerea în eroare şi păgubirea unei persoane prin
prezentarea drept adevărate a unor fapte mincinoase sau invers, în scopul de a obţine pentru
sine sau pentru altcineva un anumit folos material.
Denaturare:
a altera natura, caracterele distinctive ale unui lucru, înelesul unui cuvânt, al unei idei etc

Minciuna, împreună cu corupţia şi înşelătoria au drept cauze ataşamentul bolnăvicios al

omului faţă de valorile materiale. Omul corupe, minte şi înşală atunci când îşi doreşte mai
mult diverse foloase materiale, renunţând la valori, pe care le consideră de mai mică
importanţă, precum, adevărul, cinstea, dreptatea sau iubirea de semeni. Aparent minciuna,
ascunderea parţială sau totală a adevărului, este folosită ca modalitate de apărare. Uneori ea
se naşte din frică, părând că nu există o cale morală de a o evita, însă, de cele mai multe ori,
oamenii apelează la ea pentru a obţine diverse avantaje, materiale sau psihologice, care nu li
se cuvin.

DENATURARE – abatere de la ce este natural, anormal

MINCIUNA – neadevăr
„Adevărul vă va face liberi” Ioan 8, 32

ÎNŞELĂTORIE – păcăleală, excrocherie

„Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu” Matei 5, 37

CORUPŢIA – stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.