Aspecte privind fertilizarea fractionata la grau si influenta ei asupra calitatii recoltei

In ceea ce priveste graul, in Romania avem o situatie privilegiata. Granele care dau painea cea mai fina, se produc pe pamanturile negre de stepa, pe cernoziomuri, si intr-o clima continentala relative uscata cum este a noastra. Pentru a obtine aceste calitati superioare de grau este nevoie de samanta selectionata si cultura buna. Dar ce se inzelege prin grau de calitate superioara? Acesta e un grau cu boabele tari, care apar sticloase in spartura si da faina multa. Graul de calitate superioara are mult gluten, iar glutenul este elastic, tare, nu se rupe la framantat. Se poate intampla ca ungrau sa aiba mult gluten si totusi san u fie de calitate, fiindca glutenul lui este inferior. Din aceasta cauza calitatea graului se mai evalueaza si dupa continutul de substante azotate. Cum se pot specializa agricultorii romani in productia graului de calitate? Una din optiuni consta in adaptarea corecta si verificarea unor tehnologii de success aplicate de alti fermieri. O tehnologie flexibila care tineseama de conditiile variabile de clima si de sol din fiecare exploatatie. Unul din elementele esentiale ale tehnologiei de productie a graului o constituie fertilizarea. Experienta arata ca aplicarea a 90 kg azot/ha in doua fractii egale in lunile martie si aprilie, pe solul de la Constanta a dus la obtinerea unei productii de 6 t/ha la soiul Capo. De asemenea pe solurile din Ialomita s-au realizat productii de 6 t/ha la soiul Capo si 7 t/ha la Flamura 85 prin aplicarea a 105 kg/ha in trei fractii: 35 kg/ha toamna, 35 kg/ha dupa impaiere si 35kg/ha inainte de inspicare. Dar ce influenta au dozele mari de azot asupra calitatii recoltei? Cautand raspunsuri in bibliografia de specialitate, prezentam cateva dintre ele. Popescu si colab. 1997 (ICDA Fundulea) au aratat ca in experientele desfasurate pe cernoziom cambic la Fundulea si Teleorman, pe brun roscat la Simnic si pe luvisol la Albota, efectul fertilizarii cu azot asupra depunerii proteinei in bob, s-a manifestat pana la doza maxima aplicata de 160 kg s.a./ha. Continutul de proteina a variat intre 14,8 si 15,2% valori adecvate procesului de panificatie.

Stefanescu si Tianu (2001) au ajuns la concluzia ca fertilizarea pe cernoziom argilo-iluvial de la Turda contribuie la cresterea continutului de proteina la grau cu 4-6 % ajungand pana la valoarea de 17,3 in functie de conditiile pedoclimatice. Continutul de gluten umed creste progresiv cu doza de azot, cele mai ridicate valori fiind obtinute la dozele de 120-160 kg azot/ha si 80 kg fosfor/ha. Glutenul umed a avut valorile cele mai mari la dozele maxime deazot aplicate (120 kg/hadupasoia, 160 kg/ha dupa porumb) Fertilizarea suplimentaracu 30 kg azot/ha mareste continutul de proteina al boabelor cu 0,5% la graul pentru panificatie, fata de cel furajer. De ce trebuie aplicat azotul primavara in 2-3 prize? Pentru a preveni levigarea azotului in prima parte a vegetatiei, este de preferat ca dozele mari de ingrasaminte sa se aplice pe culturile bine incheiate, aflate in plina vegetatie. Aplicarea in doze fractionate permite stabilirea dozei de azot in functie de starea culturii si de conditiile climatice. Procentul de utilizare a azotului din ingrasaminte creste pe masura ce acesta se aplica mai tarziu in vegetatie. Numarul de fractionari depinde de doza totala a ingrasamantului de aplicat. Care sunt posibilele dezavantaje ale aplicarii fractionate? Cel mai invocat dezavantaj al aplicarii faziale este nevoia de apa pentru translocarea azotului in zona radacinilor, pentru a deveni accesibil plantelor. Unii specialisti apreciaza ca ,,dupa cercetari mai noi, prin aplicarile tarzii de azot, sunt influentate, in primul rand, calitatile furajere ale boabelor de grau si mai putin insusirile de panificatie. La fractiunile tarzii insuficienta apei intarzie absorbtia azotului, acesta dizolvandu-se si fiind absorbit prea tarziu pentru a mai putea fi utilizat de catre plante,,. Un alt dezavantaj posibil al aplicarii fractionate a azotului este legat de probleme de ordin economic. Dar, desi constrangerile economice sunt reale, fertilizarea faziala este cel mai eficient mijloc (tehnic si financiar) de folosire a ingrasamintelor cu azot.