Sunteți pe pagina 1din 7

Prof.

Ciobanu Vasile Bogdan, clasa a XI-a


 Mentionaţi două trăsături ale democraţiei din spaţiul
european în prima jumatate a secolului al XX-lea.
 O caracteristică a democraţiei este respectarea drepturilor şi
a libertăţilor cetăţeneşti. Cele mai importante dintre acestea
sunt dreptul la viaţă, egalitatea în faţa legii, libertatea
individului, dreptul la educaţie, libertatea de expresie,
dreptul la proprietate. Toate aceste drepture şi libertăţi sunt
legiferate prin constituţiile statelor democratice dar şi prin
acte internaţionale, cum ar fi „Declaraţia universală a
drepturilor omului.”
 După al Doilea Război Mondial, competiţia dintre democraţie şi
totalitarism a continuat, statele lumii regrupându-se în cadrul a
două tabere aflate în conflict (cunoscut sub numele de război rece).
Prima dintre aceste tabere a continuat să funcţioneze pe principiile
democraţiei pluraliste. Un asemenea exemplu este cel al Marii
Britanii care punea accentul pe promovarea liberei iniţiative,
descentralizare, implicarea limitată a statului în rezolvarea
problemelor sociale. Modelul politic britanic a cunoscut
ascensiunea Partidului Laburist, care a guvernat în alternanţă cu
Partidul Conservator. În perioada postbelică s-a remarcat un prim-
ministru conservator, Margaret Thatcher care prin măsurile de
consolidare a economiei a contribuit la sporirea prestigiului extern
al Marii Britanii. Un alt caz de stat democratic din perioada
postbelică este cel al Franţei. După război, statul francez a
cunoscut o instabilitate politică şi guvernamentală, însă prin
adoptarea unei noi constituţii, situaţia s-a reglementat, astăzi Franţa
fiind un model de republică prezidenţială, în care prerogativele
preşedintelui sunt mult mărite.
 Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea
comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de
instituţiile statului. În România înregimentarea politică era instituită
de la vârste fragede. Astfel, copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o
organizaţie specifică, numită ,,Şoimii Patriei” în care erau educaţi în
spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. De la
vârsta de 7 ani, elevii deveneau fără excepţie membri ai Organizaţiei
Pionierilor, care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control.
Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie, care
indica, de asemenea, tendinţa de anihilare a personalităţii şi
uniformizarea membrilor societăţii. La 14 ani pionierii treceau la o
nouă etapă socială şi politică devenind membri U.T.C. (Uniunea
Tineretului Comunist), depuneau un jurământ specific şi se pregăteau
pentru a deveni ,,oamenii noi” ai regimului comunist. După vârsta de
18 ani adulţii puteau deveni membri ai Partidului Comunist Român
sau, în funcţie de locurile de muncă, erau încadraţi în organizaţii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.
 Două ideologii totalitare prezente în secolul al XX-
lea au fost fascismul (impus ca regim politic în Italia
în 1922 de către Benito Mussolini) şi nazismul
(instaurat în Germania ca politică de stat în 1933 de
Adolf Hitler).

S-ar putea să vă placă și