Cerere anulare decizie de sanctionare disciplinara concediere din 01-ian-2013 Modele de cereri si actiuni

Cerere anulare decizie de sancţionare disciplinară concediere

Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Nulităţi de fond şi de formă: inexistenţa vinovăţiei şi a
raportului de cauzalitate, lipsa cercetării disciplinare, lipsa motivării deciziei de concediere.
Fapta ilicită a angajatorului, având drept consecinţă depăşirea termenului legal pentru contestarea măsurii concedierii
disciplinare. Repararea în natură a prejudiciului.
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – secţia a VIII-a, conflicte de muncă şi asigurări sociale1
ONORATĂ INSTANŢĂ
IONESCU IOANA
cu domiciliul în Bucureşti, sector 3, str. Primăverii nr. 1, CNP 22222, tel. +40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-mail
ionescu@e-mail.ro
cu domiciliul ales în Bucureşti, sector 3, str. Marcus nr. 2
la sediul SCPA AURELIUS ŞI ASOCIAŢII, av. Marcus Aurelius
prin subsemnatul av. Marcus Aurelius, cu sediul profesional în Bucureşti, sector 3, str. Marcus nr. 2, tel. +40.000.000.000,
fax +40.000.000.000, e-mail marcus@e-mail.ro
în contradictoriu cu
BANCA DE CREDIT SA
cu sediul în Bucureşti, sector 1, str. Primăverii nr. 1
înmatriculată în registrul comerţului sub nr. J40/33333/1997, cod unic de înregistrare 33333, cont 33333 deschis la Banca
Naţională a României
formulăm prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care solicităm
I.
– constatarea nulităţii absolute a Deciziei Directorului Sucursalei Tunari a Băncii de Credit SA nr. 17 din 09.10.2012 privind
încetarea contractului individual de muncă al doamnei Ionescu Ioana
– reintegrarea reclamantei în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei menţionate
– obligarea Băncii de Credit SA la plata salariului şi a celorlalte drepturi cuvenite reclamantei pentru perioada cuprinsă între
data încetării contractului de muncă în baza deciziei menţionate şi momentul reintegrării în funcţie
II.
– obligarea Băncii de Credit SA la restituirea sumei de 8.279 lei, încasate nelegal de la reclamantă
– obligarea Băncii de Credit SA la reîntregirea garanţiei constituite de reclamantă, cu suma de 1.720 lei
III.
– obligarea Băncii de Credit SA la plata indemnizaţiilor restante cuvenite reclamantei, ca urmare a muncii suplimentare
prestate
IV.
– obligarea Băncii de Credit SA la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces
MOTIVARE
în fapt
Până la data emiterii deciziei a cărei anulare o solicităm, reclamanta ocupa funcţia de casier central la Compartimentul
Casierie în cadrul Sucursalei Tunari a Băncii de Credit SA.
La data de 10.09.2012, în timpul programului de lucru, a avut loc un incident la sediul sucursalei. Astfel, o persoană a
pătruns în sala de numărat din Casierie şi a sustras suma de 10.000 lei.
Faptele care au concurat la producerea acestui eveniment nu sunt imputabile contestatoarei.
Astfel:
1. sistemul de securitate care ar fi trebuit să blocheze accesul persoanelor neautorizate în incinta respectivă fusese
dezactivat de către jandarmi, pentru a-i scuti pe aceştia de un efort suplimentar, acela al folosirii cartelelor magnetice;
pag. 1 2/9/2017 : officemures@hodos.eu
 Cerere anulare decizie de sanctionare disciplinara concediere din 01-ian-2013 Modele de cereri si actiuni
Astfel, de la jandarmi şi până la Casierie erau trei uşi dintre care una era dotată cu sistemul de siguranţă al cartelei
magnetice. Sistemul cartelei magnetice a fost dezactivat de către jandarmi, chiar de când s-a dat în folosinţă sediul
Sucursalei, pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să folosească cartela ori de câte ori veneau în spate la dispecerat, care se află
lângă casierie.
Aşadar, dezactivarea sistemului de securitate nu s-a produs la iniţiativa sau din vina reclamantei.
2. exista o defecţiune gravă la coloana de canalizare (de la WC) a blocului cu 10 nivele în care se află sediul sucursalei. Din
cauza defecţiunii coloana de canalizare refula în Casierie.
Reclamanta a adus la cunoştinţa Directorului şi a Contabilului Şef situaţia încă din luna mai 2012. Aceştia au chemat
persoane de specialitate, chiar de 3-4 ori pentru reparaţii, dar situaţia tot nu s-a remediat, persistând în continuare
defecţiunea, cu tot cortegiul ei de efecte negative: infiltrarea dejecţiilor în pereţi şi în mochetă.
Pe de altă parte aerul condiţionat era defect exact în Casierie (aerul condiţionat nu a funcţionat niciun moment în Casierie
încă de la deschiderea Sucursalei).
Aşadar, în urma inundaţiilor cu dejecţii şi a lipsei aerului condiţionat, condiţiile de muncă nu făceau posibilă desfăşurarea
muncii.
Faţă de această situaţie, soluţia, acceptată temporar, a fost continuarea activităţii în acele condiţii precare, cu permisiunea
de a lăsa deschisă uşa ghişeului. Era singura posibilitate de aerisire a încăperii. Situaţia era cunoscută şi asumată de către
persoanele din conducere.
3. numărul mare de operaţiuni care trebuiau desfăşurate aproape concomitent făceau imposibilă observarea de către
reclamantă a pătrunderii hoţului şi sustragerii sumei de 10.000 lei.
Nici jandarmii şi nici funcţionarii celorlalte ghişee nu au observat acest lucru.
Lipsa jandarmului de la postul de observaţie a făcut posibilă pătrunderea hoţului în încăperea în care se aflau banii.
Urmare a sustragerii sumei de bani au fost anunţate Poliţia precum şi persoanele ierarhic superioare.
S-a convenit acoperirea prejudiciului pentru a se evita desfacerea contractului de muncă al Directorului Sucursalei şi al
Contabilului Şef.
O sumă de 8.279 lei a fost adusă în sediul sucursalei de către Director şi depusă de către acesta, în numele reclamantei, la
casierie. Această operaţiune a avut loc a doua zi. Restul până la valoarea de 10.000 lei a fost reţinut din garanţia constituită
de reclamantă la angajare.
În cursul aceleiaşi zile, Directorul a solicitat reclamantei restituirea împrumutului. Aceasta s-a conformat, şi-a asumat plata
făcută şi a acceptat împrumutul, de teama de a nu-i fi desfăcut contractul de muncă.
După o lună de la incident, a fost emisă decizia de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă.
În luna care trecuse, activitatea se desfăşurase normal, neexistând niciun indiciu care să determine convingerea că incidentul
va avea astfel de urmări.
Singura preocupare pe care a avut-o reclamanta în toată această lună a fost restituirea sumei împrumutate pentru
acoperirea prejudiciului produs prin furt.
Dorinţa reclamantei de a rezolva incidentul paşnic şi cu bună-credinţă a fost răsplătită prin îndepărtarea ei din unitate.
I. NULITATEA DECIZIEI DE DESFACERE DISCIPLINARĂ A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
Lipseşte cercetarea disciplinară prealabilă
În fapt, faţă de reclamantă nu s-a pus niciun moment problema unei cercetări disciplinare.
Niciuna dintre persoanele care erau realmente răspunzătoare pentru acest incident nu a fost, de altfel, cercetată.
Nicio altă persoană nu a suportat măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă.
Efectuarea unei astfel de cercetări este prevăzută tocmai în scopul de a se evita abuzurile din partea angajatorului şi de a se
da posibilitatea salariatului să explice conjunctura în care s-a petrecut evenimentul, precum şi motivele pe care le poate
invoca în apărarea sa. Reclamantei i-a fost răpit acest drept.
Urmarea a reprezentat-o desfacerea contractului său de muncă din motive disciplinare.
Motivele nu-i sunt cunoscute, în consecinţă nu le-a putut combate.
Importanţa deosebită pe care legea o acordă cercetării prealabile rezultă din sancţiunea care este prevăzută pentru
nerespectarea ei, respectiv nulitatea absolută a măsurii dispuse mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare
prealabile2 .
Decizia de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă nu conţine menţiunile obligatorii prevăzute de
lege
Fapta nu este descrisă. În conformitate cu dispoziţiile art. 252 alin. (2) lit. a) C. m., lipsa descrierii faptei se sancţionează cu
pag. 2 2/9/2017 : officemures@hodos.eu
 Cerere anulare decizie de sanctionare disciplinara concediere din 01-ian-2013 Modele de cereri si actiuni
nulitatea absolută a deciziei de aplicare a sancţiunii disciplinare.
Sub aceeaşi sancţiune, a nulităţii absolute, este prevăzută şi obligaţia menţionării motivelor pentru care au fost înlăturate
apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile legii, nu a fost
efectuată cercetarea3 .
Desigur motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei nu sunt menţionate, întrucât nici cercetarea disciplinară
în cadrul căreia ar fi putut fi formulate nu există.
Reclamanta nu a săvârşit nicio abatere disciplinară
Abaterea disciplinară, astfel cum este definită de Codul muncii, presupune o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o
acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor
ierarhici4 .
În speţă, reclamanta nu a săvârşit nicio abatere disciplinară.
Faptele ilicite care au condus la situaţia creată aparţin altor salariaţi, astfel:
– salariaţi cu funcţii de conducere, care cunoşteau situaţia şi nu au găsit soluţii pentru rezolvarea ei. Nu intra în atribuţiile
reclamantei rezolvarea problemelor legate de defecţiuni ale conductelor sau ale instalaţiei de aer condiţionat.
– salariaţii cu funcţii de pază. Aceştia aveau obligaţia de a proteja banca împotriva hoţilor, iar nu reclamanta. Reclamanta nu
are în fişa postului paza băncii.
Lipseşte vinovăţia reclamantei
Rezultatul nefast – prejudiciul – se datorează faptei unei terţe persoane care a sustras banii. Reclamanta nu este ţinută să
răspundă pentru faptele altuia.
Pe de altă parte, reclamanta nu a prevăzut şi nici nu ar fi avut cum să împiedice acest eveniment, date fiind împrejurările de
fapt în care s-a petrecut.
Lipseşte legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu
Prejudiciul a fost produs de o altă persoană decât reclamanta. Este vorba despre persoana care a sustras suma de 10.000
lei.
Menţionăm că persoana care a comis furtul a fost prinsă, împotriva acesteia întocmindu-se dosarul penal nr. 111111 pe
rolul Secţiei 6 Poliţie, dosar care a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub nr. 2222/300/2012.
În acest dosar penal, Banca nu s-a constituit parte civilă arătând că prejudiciul a fost deja recuperat!
Mai menţionăm încă o împrejurarea care denotă reaua-credinţă şi imoralitatea Băncii: reclamanta nici măcar nu a fost
chemată ca martor în proces. Banca nu este interesată în niciun fel de autorul prejudiciului. Bănuim de ce: pentru a nu se
mai pune în discuţie gravele erori comise de conducere.
Prezenta contestaţie împotriva deciziei de sancţionare disciplinară este formulată cu respectarea termenului
legal
Pârâta se face vinovată de comiterea faţă de reclamantă a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
Astfel, după emiterea deciziei de sancţionare disciplinară, reclamanta a fost amăgită cu ştiinţă de către conducerea
sucursalei în unicul scop de a nu face contestaţie în termenul legal.
Astfel, Directorul Sucursalei, care are calitatea de reprezentant legal al centralei în ceea ce priveşte toate activităţile legate
de Sucursală, a indus-o în eroare pe reclamantă, creându-i deliberat convingerea că decizia de sancţionare disciplinară va fi
revocată cu siguranţă, având în vedere că nu există niciun fel de vinovăţie a acesteia în legătură cu prejudiciul produs.
Chiar cu ocazia acoperirii prejudiciului, reclamanta a fost păcălită, fiind convinsă de Director să plătească, întrucât nu i se va
întâmpla nimic rău, deoarece ea salvează în acest fel pe şeful ei ierarhic – Directorul Sucursalei – care la rândul lui o va
proteja.
Reclamantei i s-a promis că se va întruni Consiliul de administraţie al Băncii pentru schimbarea deciziei.
Directorul General al Sucursalei i-a promis verbal în audienţă reclamantei că se va schimba situaţia. Directorul a chemat-o
din nou peste o săptămână, promiţându-i că se va revoca decizia de sancţionare, dacă reclamanta va aduce o adeverinţă
că se va încadra în altă parte. Reclamanta a adus adeverinţa. Directorul i-a spus să meargă peste 10 zile să îşi ridice cartea
de muncă cu decizia schimbată.
Din păcate, însă, peste 10 zile reclamanta a primit acasă o înştiinţare prin care era anunţată că nu se va schimba nimic.
Aşadar, autorul faptei ilicite este pârâta – BANCA DE CREDIT SA – care a acţionat prin reprezentantul său, Directorul
Sucursalei, care reprezintă centrala în toate actele şi faptele ce privesc activitatea sucursalei.
Prejudiciul suportat de pârâtă constă în pierderea termenului de 45 de zile de zile pentru contestarea deciziei de sancţionare
disciplinară, emise cu încălcarea legii.
pag. 3 2/9/2017 : officemures@hodos.eu
 Cerere anulare decizie de sanctionare disciplinara concediere din 01-ian-2013 Modele de cereri si actiuni
Întrucât principiul este repararea în natură a prejudiciului, cea mai bună reparaţie constă în considerarea termenului pentru
contestarea deciziei disciplinare ca neîmplinit, urmând aşadar, ca prezenta contestaţie să fie examinată pe fond de instanţa
de judecată.
Menţionăm că, termenul de prescripţie pentru repararea prejudiciului nu s-a împlinit, fiind de 3 ani, în conformitate cu
dispoziţiile art. 268 alin. (2) C. m.
II. PÂRÂTA A ÎNCASAT NELEGAL DE LA RECLAMANTĂ SUMA DE 8.279 LEI
Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi
exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă5 .
Însă, în conformitate cu dispoziţiile art. 254 alin. (3) C. m., părţile – salariatul şi angajatorul – se pot înţelege în privinţa
recuperării pagubei pe cale amiabilă, dar numai cu observarea condiţiilor prevăzute de lege. În speţă au fost nesocotite
ambele condiţii stabilite de art. 254 alin. (3) şi (4) C. m.:
– termenul de minimum 30 de zile pentru recuperare pagubei
– plafonul maxim al pagubei recuperabile pe cale amiabilă – 5 salarii minime brute pe economie6 .
Reclamanta nu putea renunţa tacit la condiţiile stabilite de lege. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile care le sunt
recunoscute prin lege7 . Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la aceste drepturi este lovită de nulitate.
Pe de altă parte, o parte din prejudiciu a fost acoperit prin reţineri din garanţia constituită de reclamantă. Or, în conformitate
cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea
în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste8 , reţinerile din garanţie nu se pot efectua decât în baza unui titlu
executoriu. În speţă nu există niciun titlu executoriu9 .
Aşadar, suma de 8.279 lei plătită de reclamantă trebuie restituită acesteia de către pârâtă, iar restul până la 10.000 lei
(adică 1.720 lei) trebuie să întregească fondul de garanţie al reclamantei.
III. RECLAMANTA ARE DREPTUL LA PLATA ORELOR SUPLIMENTARE
Reclamanta a prestat în folosul pârâtei muncă suplimentară, fapt dovedit prin evidenţele proprii ale instituţiei.
Obligaţia angajatorului la plata sumei reprezentând orele suplimentare are la bază raporturile de muncă. La stabilirea sumei
se vor avea în vedere salariul primit de reclamantă în luna în care a prestat muncă suplimentară, la care se va aplica sporul
aplicabil potrivit legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
Vă solicităm să admiteţi cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
în drept
art. 194 C. pr. civ.
art. 38, art. 169 alin. (2), art. 247 alin. (2), art. 251 alin. (1), art. 252, art. 254, C. muncii.
PROBAŢIUNE
înscrisuri
martori
– Mihăiescu Mihai, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, str. Toamnei nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-
mail mihaiescu@e-mail.ro
– Dumitrescu Dumitru, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1, str. Iernii nr. 1, tel. +40.000.000.000, fax +40.000.000.000, e-
mail dumitrescu@e-mail.ro
interogatoriu
Bucureşti, 23 februarie 2013
pentru Ionescu Ioana
av. Marcus Aurelius

1 N.A.: precizăm că data limită de referinţă avută în vedere la redactarea prezentului document este 15 februarie 2013, chiar dacă, din
motive obiective, în cuprinsul acestuia veţi găsi referiri la date calendaristice ulterioare. Prin urmare, orice modificare legislativă
intervenită după 15 februarie 2013 ar putea afecta acurateţea juridică a prezentului document.

2 Art. 251 alin. (1) C. muncii.

3 Art. 252 alin. (2) lit. c) C. muncii.

pag. 4 2/9/2017 : officemures@hodos.eu

 Cerere anulare decizie de sanctionare disciplinara concediere din 01-ian-2013 Modele de cereri si actiuni
4 Art. 247 alin. (2) C. muncii.

5 Art. 169 alin. (2) C. muncii.

6 Potrivit art. 1 din H.G. nr. 1225/2011 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariul de bază minim
brut pe ţară garantat în plată începând cu data de 1 ianuarie 2012 este de 700 lei lunar.

7 Art. 38 C. muncii.

8 Reamintim că în baza Legii nr. 54/1994 pentru modificarea unor prevederi din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, prevederile Legii nr. 22/1969 sunt
aplicabile şi persoanelor juridice de drept privat.

9 Art. 16 alin. (3) din Legea nr. 22/1969: „Când gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se
acoperă integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistă se va despăgubi din garanţia în
numerar constituită în favoarea sa.”

pag. 5 2/9/2017 : officemures@hodos.eu