Metoda VML (Invatarea verbal-motorie)

1. Deficitul motor al vorbirii

Apraxia este un termen introdus de catre Liepman (1900), pentru a

desemna disparitia capacitatii de executare corecta a unor actiuni obisnuite
(imbracarea, scrierea, mersul) datorita pierderii intelegerii modului de
intrebuintare a obiectelor uzuale si a imposibilitatii de a executa diverse
miscari (intr-o succesiune corecta) subordonate unui scop. Subiectul pierde
posibilitatea de exprimare gestuala datorita unor leziuni localizate in
regiunea parietala sau in corpul calos. Poate imbraca mai multe forme, cea
care ne intereseaza din perspectiva terapiei tulburarilor de limbaj, este
apraxia buco-linguo-faciala.

Apraxia verbala la copii este un sindrom de origine motorie, care

afecteaza capacitatea tehnica a copilului de a isi planifica vorbirea. Aparitia
apraxiei se poate datora incapacitatii de colectare a informatiilor senzoriale
si/sau deficitelor de planificare motorie, nu lipsei de ton a vorbirii, sau unei
musculaturii fonoarticulatorii insuficient dezvoltate sau, pur si simplu, lipsei
motivatiei copilului de a vorbi. Un copil cu apraxie vrea si incearca sa
vorbeasca, dar nu stie cum. E ca si cum ar sta in mijlocul unei camere
circulare intunecate, inconjurat de sute de usi si ar incerca sa o gaseasca pe
cea corecta.

Principalele caracteristici ale apraxiei vverbale la copil sint

inconsistenta in producerea sunetelor, deficitul motor al verbalizarii, imitatia
verbala saraca, slaba particulare a cuvintelor. Apraxia verbala poate fi
regasita alaturi de diferite sindroame, cum ar fi tulburarile de spectru autist
sau retardul mintal grav, dar poate aparea si de sine statatoare si sa constituie
o sursa de intirziere in dezvoltarea copilului.

2. Invatarea verbal-motorie
 Metoda invatarii verbal-motorie a fost dezvoltata in Israel, in limba
ebraica, prin studii clinice si incercari alaturi de copiii cu apraxie verbala.

Invatarea verbal-motorie este o metoda structurata care implica:

 evaluarea sopilului, pe baza unui protocol specific si a unui formular
de evaluare;
 o analiza atenta a situatiei copilului, [pe baza unui formular de analiza
(diagnostic diferentiat);
 intocmirea si aplicarea planului de interventie, specific pentru fiecare
copil in parte;
 tehnicile de interventie.

Metoda foloseste principii de baza ale invatarii motorii, considerind

apraxia verbala drept o problema de programare si planificare motorie. Cu
toate acestea, insusirea limbii si imbunatatirea capacitatilor de comunicare
ale copilului au un loc important atit in evaluarea si analiza fiecarui caz, cit
si in orientarea terapiei propriu-zise. In plus, fiecare vocala, consoana sau
silaba beneficiaza de tehnici speciale care il ajuta pe copil in invatarea
limitarii sunetelor dorite.

Desi bazata la origine pe particularitatile limbii ebraice, in ultimii ani

mai multi copii vorbitori de limba engleza au beneficiat de terapie verbal
motorie in limba engleza, iar recent intreaga metoda a fost tradusa in limba
engleza.

3. Scurt istoric al Metodei de invatare verbal motorie

Dezvoltarea Metodei de invatare verbal-motorie a inceput in anul

1995, prin tratamentul unui copil autist non-verbal, in virsta de 5 ani.
Copilul putea imita numeroase silabe, desi avea o grava afazie receptiva si
expresiva si urma programul de terapie ABA cu citiva terapeuti
neexperimentati. Dupa un an de terapie intensiva pe baza metodei invatarii
verbal-motorii, copilul a invatat sa imita toate silabele si incepuse deja sa
pronunte cuvinte. Conducatorul echipei de terapeuti VML era doctorul Elad
Vashdi, cel care, pe baza rezultatelor obtinute, a dezvoltat seria de tehnici
manuale folosite in metoda invatarii verbal-motorii si care ajuta la insusirea
limbajului oral. De-a lungul anilor, aceasta colectie s-a marit si s-a dezvoltat
si a devenit un sistem organizat si structurat de ajutorare a copiilor cu
apraxie verbala. De la inceputuri, sute de copii au beneficiat de aceasta
metoda dar, in acelasi timp a fost aprofundata si dezvoltata baza teoretica a
metodei, s-au facut cercetari suplimentare, iar metoda a fost popularizata in
Israel si in Australia.

4. Populatia tinta

In primii ani, metoda de invatare verbal-motorie a fost folosita cu

succes la copiii cu autism sau la cei cu apraxie a vorbirii, ultimii ani fiind
dedicati copiilor cu diferite niveluri de severitate a tulburarilor: de la cei
care nu vorbesc deloc pina la cei cu defecte minor in vorbire.

Virsta copiilor care pot beneficia de aceasta metoda variaza de la un an

si jumatate pina la 15 ani, modalitatile de actiune si scopurile terapiei
variind in functie de virsta acestora, dar metoda poate fi aplicata cu succes si
la adultii cu apraxie datorata accidentelor cerebrale.

Terapia incepe cu analiza copilului si incearca sa stabileasca daca

aceasta metoda este in folosul acestuia, care sint cauzele nivelului de
dezvoltare a limbajului si care este felul in care va fi aplicata terapia (numar
de ore, de obicei intre una si sase, numar de terapeuti, tehnici, intensitatea
exercitiilor). Fiecare plan de terapie este monitorizat saptaminal si i se aduc
modificari in functie de cursul terapiei, daca este cazul. La fiecare sase luni,
are loc o reevaluare generala a copilului, pentru a se verifica eficienta
programului.