DUREREA NEUROGENĂ

 1. durerile nevralgice paroxistice

 1.1. nevralgia esențială trigeminală
 1.2. nevralgia esențială gloso-faringiană
 1.3. nevralgia nervului laringeu superior
 2. durerile nevralgice pe fond dureros continuu
 2.1. durerile nevralgice tipice cu fond dureros continuu
 2.1.1. nevralgia trigeminală din scleroza multiplă (în plăci)
 2.1.2. nevralgia trigeminală zosteriană (herpetică)
 2.1.3. nevralgia gloso-faringiană (secundară) simptomatică
 2.1.4. nevralgia secundară a facialului și ganglionului geniculat
 2.1.5. nevralgia ganglionului sfeno-palatin
 2.1.6. nevralgia nervului mare pietros superficial

CLASIFICARE 
 2.1.7. sindromul stilo-hioidal (Eagle)
2.2. durerile nevralgice atipice cu fond dureros continuu
 2.2.1. sindroame dureroase nevritice
 2.2.1.1. durerile nevritice de origine odontogenă
 2.2.1.2. durerile nevritice de origine nazală
 2.2.1.3. durerile nevritice de origine sinuzală
 2.2.1.4. durerile nevritice de origine auriculară
 2.2.1.5. durerile nevritice de origine salivară
 2.2.1.6. durerile nevritice din procesele inflamatorii ale oaselor maxilare

 2.2.2. sindroame dureroase post-traumatice

 2.2.2.1. durerea stimulată
 2.2.2.2. cauzalgia
 2.2.2.3. anestezia dureroasă
 2.2.2.4. durerea facială fantomă

 2.2.3. durerea facială atipică

1. DURERILE NEVRALGICE PAROXISTICE
1.1. nevralgia esențială trigeminală
ETIOPATOGENIE
 Declanșare de către un excitant slab a unei zone restrânse
(cutanată, gingivală, mucoasă jugală, etc.)
 Mereu aceeași zonă = zonă trigger, dolorigenă
 Stimul reprezentat de:
 atingere ușoară,
 vibrație,
 distorsiune a țesuturilor
 Cauze și mecanisme necunoscute
TABLOU CLINIC
 Durerea este simptomul de debut și cel dominant
 Debut brusc, subit, violent
 Intensitate fără echivalent în medicină
 Orarul durerii – diurn (ani)
 Durata crizei:
 la început – câteva fracțiuni de secundă,
 apoi intervalul dintre crize se micșorează,
 afecțiune veche – secunde și minute
 Localizarea – strict teritoriul unei ramuri trigeminale
 Iradierea – numai după învechirea bolii, se produce pe teritoriul aceleiași ramuri:
 Ramura I – spre vertex și orbită
 Ramura II – arcada dentară superioară, hemibuza superioară, comisură, pleoapa inferioară
 Ramura III – arcada dentară inferioară, hemibuza inferioară, menton, comisura labială, ureche
 Caracterul durerii: fulger, descărcare electrică, lovitură de cuțit
 Punct de plecare frecvent: dinții
 Declanșarea crizei dureroase în timp:
 atingerea unei zone a feței,
 distorsionarea unui fir de păr,
 curent de aer,
 fonație, masticație, deglutiție
 Față încremenită/ mască
 Bolnavul își întrerupe orice activitate de vorbire, masticație sau deglutiție
 Se acoperă fața pentru a o feri de curenții de aer
 Se evită spălatul feței, dinților, alimentația
 Contractura musculaturii hemifaciale – rictus = tic dureros al feței
 Congestie hemifacială
 Hiperlăcrimare
 Hipersecreție nazală, senzația de nas înfundat
 Perioadele interparoxistice – complet liniștite
 Episod dureros ”în salve”
 Evoluție cronică, discontinuă
DIAGNOSTICUL POZITIV

 1. interogatoriul:
 1.1. durerea cu caracterele ei
 1.2. topografia durerii
 1.3. răspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos (anestezia
sediului primar)
 2. examenul clinic obiectiv:
 2.1. absența leziunilor ramurilor nervoase periferice
 2.2. prezența zonelor trigger
 2.3. prezența ticului dureros în criză
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
 Nevralgia de nerv gloso-farigian
 Nevralgia nervului facial
 Nevralgia intermediarului Wrisberg
 Nevralgia occipitală
 Nevralgia nervului laringeu superior
 Nevralgia vidiană (Vail)
 Nevralgia nazociliară (sindromul Charlin)
 Nevralgia sfenopalatină (sindromul Sluder)
 Sindromul paratrigeminal
 Sindromul Tolosa-Hunt
 Sindromul occipitolingual
 Nevralgia trigeminală postherpetică
 Nevralgiile faciale atipice
TRATAMENTUL
 Tratamentul medicamentos:
 Carbamazepină (Tegretol)
 Baclofen
 Difenilhidantoina (Fenitoina)
 Blocajul chimic anestezic
 Terapia tisulară
 Stimularea nervoasă transcutanată (TENS)
 Neuroliza trigeminală:
 Neuroliza chimică (alcoolizarea)
 Neuroliza termică (crioterapia, termocoagularea, electrocoagularea)
 Neuroliza prin compresiune
 Tratamentul chirurgical:
 Neurectomiile ramurilor periferice ale trigemenului
 Decompresiunile microchirurgicale vasculare endocraniene
 Neurectomiile, rizotomiile endocraniene
1. DURERILE NEVRALGICE PAROXISTICE
1.2. nevralgia gloso-faringiană
IDIOPATICĂ (ESENȚIALĂ)
 Frecvență mult mai redusă față de durerea trigeminală
 Afectate ambele sexe
 50-60 de ani
 Cauze și mecanisme necunoscute
TABLOUL CLINIC
 Debut – instantaneu, spontan/ provocat
 Zone trigger – preauricular, din conductul auditiv
 Declanșare de: deglutiție, supt, căscat, tuse, fonație
 Localizare:
 Orofaringiană – baza limbii, amigdale, peretele posterior al faringelui, epiglota. Durerea este unilaterală
 Otică – ureche (zonă trigger = punct preauricular) și zonele învecinate
 Intensitatea – variabilă (severă, violentă, atroce, cu salve repetitive)
 Caracter – lancinantă, junghi, electrocutare
 Durata – 20-30 secunde până la 2 minute
 Dispariție bruscă
 Intervalul dintre crize este complet liniștit (minute, luni)
 Atitudinea bolnavului:
 Crispare, imobilizare
 Capul aplecat înainte
 Gura întredeschisă (ușurarea scurgerii salivei)
 Tulburări gustative (amar)
 Senzația de uscăciune a gâtului
 Evoluție spre agravare
DIAGNOSTICUL POZITIV

 Debutul brusc/ brutal al paroxismului dureros

 Localizarea durerii la baza limbii, regiunea amigdaliană, peretele
posterior al faringelui, în ureche sau în jurul ei
 Declanșarea durerii la stimularea zonelor trigger
 Poziția pacientului
 Întreruperea/ blocarea durerii prin anestezia zonelor trigger
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL

 Nevralgia gloso-faringiană secundară

 Nevralgia esențială trigeminală
 Nevralgia ganglionului sfenopalatin
 Nevralgia marelui pietros superficial
 Nevralgia ganglionului geniculat
 Nevralgia facialului
TRATAMENTUL
 Tratament conservativ, medicamentos (antiepileptice)
 Aplicații locale cu anestezice pe zonele trigger
 Infiltrații anestezice la baza limbii, amigdale, peretele posterior al faringelui
 Infiltrații tronculare la foramenul jugular
 Excluse alcoolizările nervului
 Necroliza percutană controlată cu radiofrecvență la foramenul jugular
 Tratamentul chirurgical
SECUNDARĂ
 Frecvență mai mare față de varianta esențială/ primară
 Vârsta și sexul sunt nerelevante
 Etiologie: tumori intra și extracraniene, anomalii vasculare ce
compresează nervul
 Existența unui fond dureros continuu peste care se suprapun
episoadele paroxistice
 Absența intervalului liber între episoadele paroxistice
 Evoluție continuă – durere continuă intensă
 Ritm mai mult sau mai puțin rapid
 Apariția semnelor de leziune organică a nervului sau a vecinilor lui
 Evoluție spre agravare

TABLOUL CLINIC
 Pe baza datelor clinice – particularități

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Nevralgia idiopatică gloso-faringiană
 Nevralgia trigeminală esențială

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Cel al bolii declanșatoare

TRATAMENTUL
1. DURERILE NEVRALGICE PAROXISTICE
1.3. nevralgia nervului laringeu superior
 Localizare – dureri la baza limbii și în regiunea supraglotică
 Iradiere – în urechi, față, gât, torace
 Caracter - dureri puternice, lancinante, paroxistice
 Declanșare – tuse, fonație, deglutiție, căscat
 Zonă trigger – cartilajul tiroid
 Durata – zile, săptămâni, uneori cu perioade de remisiuni
 DIAGNOSTICUL POZITIV - caracteristicile durerii
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL – nevralgia gloso-faringiană/ test anestezic
 TRATAMENTUL:
 conservator/ medicamentos;
 blocaj anestezic;
 chirurgical
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND DUREROS
CONTINUU
2.1. durerile nevralgice tipice cu fond dureros continuu
2.1.1. nevralgia trigeminală din scleroza multiplă (în plăci)
 Tulburări vizuale
 Nevrita optică
 Defecte ale câmpului vizual
 Diplopia
 Nistagmusul
 Triada Charcot:
 Tremor intențional
 Disfagia
 Vorbirea sacadată
 Colaborare cu medicul neurolog
 Caracterul durerii – asemănător cu nevralgia trigeminală esențială
 Localizarea durerii – teritoriul trigemenului
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND DUREROS
CONTINUU
2.1. durerile nevralgice tipice cu fond dureros continu
2.1.2. nevralgia trigeminală zosteriană (herpetică)
 Herpes zoster
 Nervii cranieni V, VII și IX
 Provoacă degenerarea parțială a nervilor
 Frecvență – după localizarea toracică
 Vârsta a III-a mai expusă
 Sexul feminin
 Factori favorizanți – reexpunerea la infecție, stres, oboseala,
imunosupresia
 Stadiul preherpetic:
 Durere severă în regiunea implicată
 Durere sub formă de arsură, înțepătură
 Parestezia zonei
 Punct central al zonei extrem de sensibil
 Stadiul eruptiv:
 Zona dureroasă – modificări eruptive
 Pareze/ paralizii ușoare și pasagere ale musculaturii
 2-3 săptămâni
 Stadiul postherpetic:
 Caz fericit – dispariția erupției și durerii
 Caz nefericit – dureri restante, lancinante, spontane, arzătoare
Evoluție – remisiune treptată și integrală a durerii/ cronicizare și permanentizare

TABLOUL CLINIC
 Pe baza datelor clinice

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Nevralgia esențială trigeminală
 Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Stadiul preherpetic – tratament analgezic obișnuit cu nesteroizi
 Stadiul eruptiv – terapie antivirală (Aciclovir)
 Stadiul postherpetic – corticoterapie, blocaj anestezic, sedative,
antidepresive

TRATAMENTUL
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND DUREROS
CONTINUU
2.1. durerile nevralgice tipice cu fond dureros continuu
2.1.4. nevralgia secundară a facialului și ganglionului geniculat
 Sinonime – nevralgia ganglionului geniculat, nevralgia HUNT,
nevralgia facialului
 Inflamația herpetică a intermediarului și ganglionului geniculat
 Frecvență – foarte rară
 Sexul feminin mai expus
 Vârsta predilectă – adultul tânăr/ vârstă medie
 Caracterul durerii – continuu
 Pareze, paralizii faciale periferice
 Hipoestezie în 2/3 anterioare ale limbii de partea afectată
 Erupții veziculoase pe membrana timpanică, conductul auditiv
extern, pre/ retro-auricular; 2/3 anterioare ale limbii; mucoasa
vălului palatin
 Evoluție – favorabilă; durerea dispare odată cu cauza
 Pe baza datelor clinice
 Caracterul durerii
 Erupția herpetică/ cicatrici
 Fenomene de deficit neurologic asociate

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Nevralgiile trigeminale
 Nevralgiile gloso-faringiene
 Nevralgiile laringeului superior
 Nevralgiile ganglionului sfenopalatin
 Otitele medii
 Artrita ATM
 Sindromul de disfuncție mandibulară
 Sindromul stilo-hioidian

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Medicamentos: antiinflamator și antiviral

TRATAMENTUL
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND DUREROS
CONTINUU
2.1. durerile nevralgice tipice cu fond dureros continuu
2.1.5. nevralgia ganglionului sfeno-palatin
 Sinonime: nevralgia SLUDER, nevralgia jumătății inferioare a feței
 Frecvență – rară
 Sexul feminin mai afectat (menopauza)
 Vârsta – 30-50 de ani
 Etiologie - discutabilă
 Simptomul dominant – durerea
 Unilaterală
 Caracter profund
 Localizare – unghiul extern al orbitei, baza nasului, înapoia apofizei mastoide
 Iradiere:
 în orbită, nas
 arcadele dentare superioară și inferioară
 Fenomene asociate – lăcrimare, rinoree, senzație de obstrucție nazală,
senzație de dinți alungiți, senzație de ureche înfundată
 Intensitatea – variabilă, puternică
 Evoluție cronică
 Durata:
 continuă, cu exacerbări în crize
 de la câteva minute la câteva zile

TABLOUL CLINIC
 Pe baza datelor clinice
 Localizarea durerii
 Fenomenele vegetative asociate

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Nevralgia trigeminală esențială
 Nevralgia naso-ciliară
 Durerile migrenoase
 Alte dureri vasculare faciale

DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
 Simptomatic
 Blocaj anestezic în nas
 Aplicații topice cu cocaină sau xilină pe ganglionul sfeno-palatin

TRATAMENTUL
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND DUREROS
CONTINUU
2.2. durerile nevralgice atipice cu fond dureros continuu
2.2.1. sindroame dureroase nevritice
DURERILE NEVRITICE DE ORIGINE DENTARĂ

 Sunt încadrate în durerile dento-parodontale

DURERILE NEVRITICE DE ORIGINE NAZALĂ

 Inflamația mucoasei vestibulului nazal superior → dureri transferate în regiunea

frontală și vertex
 Inflamația vestibulului nazal mijlociu și inferior → dureri resimțite în regiunea
zigomatică, regiunea temporală, maxilar sau dinții din arcada superioară
 Inflamația cornetelor nazale → durere sub formă de arsură, de intensitate
variabilă, ce iradiază în dinții arcadei superioare, în regiunea infraorbitară, în
regiunea zigomatică, temporală sau ureche
DURERI NEVRITICE DE ORIGINE SINUSALĂ

 Sinuzita frontală – durere în regiunea frontală fără contracții musculare. În

forma acută poate fi pulsatilă
 Sinuzita maxilară are frecvent cauză dento-parodontală. Durerea este
exacerbată de mișcările bruște prin aplecare, zdruncinare în timpul mersului
accidentat sau prin mișcarea bruscă a capului. Durerea iradiază obișnuit în
dinții superiori
 Diagnosticul trebuie făcut cu atenție
 Tratamentul – tratamentul cauzei
DURERILE NEVRITICE DE ORIGINE AURICULARĂ

 Iradiere în zone oro-maxilo-faciale: dinți, limbă, faringe, ATM,

mușchii înconjurători
 Durere surdă sau ascuțită, săgetătoare, pulsatilă în otitele acute
 Localizarea auriculară și preauriculară a durerii este de obicei
unilaterală și de intensitate constantă
 Tratamentul – cauzal al otitei
DURERILE NEVRITICE DE ORIGINE SALIVARĂ

 Acute (colica salivară)

 Cauza – obstrucția canalelor excretorii (calculi, puroi, fibrină)
 Colica salivară este condiționată reflex pre și intraprandial
 Durerea apare acut la ingerarea alimentelor/la vederea lor
 Distensia acută a glandei salivare în urma imposibilității evacuării
(deformare vizibilă mai des submandibulară)
 La aprox. ½ oră postprandial durerile încetează + tumefacția
 Diagnostic – examen clinic și paraclinic (RX și ultrasonografia)
 Tratament – cauza colicii glandei salivare
DURERILE NEVRITICE DIN PROCESELE
INFLAMATORII ALE OASELOR MAXILARE

 NICO (neuralgia inducing cavitational osteonecrosis) – patologie

dureroasă vagă, asemănătoare cu durerea facială atipică
 Chiuretajul larg al zonelor NICO a dus la ameliorarea durerilor
până la dispariție
2. DURERILE NEVRALGICE PE FOND
DUREROS CONTINUU
2.2. durerile nevralgice atipice cu fond dureros continuu
2.2.2. sindroame dureroase post-traumatice
 Cauze:
 Manopere endodontice
 Anestezia
 Extracțiile dentare (deraparea instrumentelor, manipulare incorectă)
 Inciziile abceselor
 Manevre protetice pentru amprentare cu linguri neadaptate/ proteze incorecte
 Intervențiile de chirurgie protetică pentru adâncirea șanțurilor periosoase
 Intervențiile de chirurgie parodontală
 Intervențiile de chirurgie plastică
 Traumatisme accidentale
 Vindecarea/regenerarea normală a nervilor lezați:
 Mai ușor se vindecă nervii senzitivi
 Regenerarea începe din primele 24 de ore
 Clinic: senzația de parestezie prin palparea ”conului de creștere” a nervului
 Prurit
 Vindecarea anormală:
 Cicatrici post-traumatice, corpi străini
 Neurom traumatic
 Relocare/reconectare deviată