Sunteți pe pagina 1din 945

1.

Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea : valori pozitive sau
negative;

2. Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia: mng_a165.mht


3. Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: cuplul
maestru;
4. Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt
cuprinse in fisele de securitate : in sectiunea 4.
5. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde: toate cele trei activitati mentionate.
6. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde: toate cele trei activitati mentionate.
7. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde: toate cele trei activitati mentionate.
8. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde: toate cele trei activitati mentionate.
9. Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand: aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
10. Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand: grupurile de ambalare II si III;
11. Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand: grupul de ambalare III;
12. Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de
transport, dar si in cazul unui accident, sunt : ambalaje de tip B;
13. Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica
orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran
de protectie, sunt : ambalaje de tip A;
14. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:
grupului de ambalare I;
15. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:
grupului de ambalare II;
16. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:
grupului de ambalare III;
17. Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 4;
18. Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate
punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
buna stare de navigabilitate;
19. Asieta navei se poate calcula cu relatia: mng_a172.mht
20. Asieta navei este : materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa;
21. Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
centrul de greutate al suprafetei de plutire;
22. Bordul liber de iarna este egal cu: mng_d16.mht
23. Bordul liber in apa dulce este egal cu: mng_b18.mht
24. Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu
lungime mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia: mng_a217.mht
25. Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu: mng_d17.mht
26. Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu
lungime mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia: mng_b216.mht
27. Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
mng_a212.mht
28. Bordul liber de vara se calculeaza in functie de : lungimea navei;
29. Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza
cu relatia: mng_a215.mht
30. Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
mng_b214.mht
31. Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu: mng_b19.mht
32. Bordul liber la tropice este egal cu : mng_a15.mht
33. Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
34. Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie
de : lungimea totala, efectiva a suprastructurilor;
35. Bordul liber reprezinta : rezerva de flotabilitate a navei;
36. Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:
37. Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:
38. Bratul de redresare al navei mai este denumit si : bratul stabilitatii statice;
39. Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se
realizeaza prin : ventilatie eficienta;
40. Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se
atesta prin : cartea instalatiei de ridicat marfuri.
41. Butoaiele se stivuiesc orizontal (culcat) cand : au vrana practicata in doaga (pe
generatoare).
42. Butoaiele se stivuiesc vertical (in picioare) cand : au vrana practicata in capac.
43. Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde: toate cele trei etape
mentionate.
44. Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :
simetric, in oricare din borduri;
45. Canarisirea navei este : materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri,
la centrul navei;
46. Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect : negativ;
47. Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:
NUMAI PE PUNTE;
48. Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de
gaze explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila
a structurii navei, se recomanda stivuirea: NUMAI PE PUNTE;
49. Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este
efectuat uzual, in contul : incarcatorului;
50. Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda
stivuirea: NUMAI PE PUNTE;
51. Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in : TEU.
52. Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii
fortelor care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste : stabilitatea
navei;
53. Cargo-planul initial sta la baza : calcului de stabilitate si asieta;
54. Cargo-planul se intocmeste pe baza : listei de incarcare;
55. Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de : registrul de
clasificare;
56. Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de : Informatia de stabilitate pentru
comandant.
57. Clasa 1 de marfuri periculoase (explozivi) cuprinde : 6 diviziuni.
58. Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune)
cuprinde : 3 diviziuni;
59. Clasa 3 de marfuri periculoase (lichide inflamabile) cuprinde : clasa 3 nu are
diviziuni.
60. Clasa 4 de marfuri periculoase (substante solide inflamabile) cuprinde : 3
diviziuni;
61. Clasa 5 de marfuri periculoase (substante oxidante si peroxizi organici) cuprinde :
2 diviziuni;
62. Clasa 6 de marfuri periculoase (substante toxic-otravitoare si infectioase) cuprinde :
2 diviziuni;
63. Clasa 7 de marfuri periculoase (materiale radioactive) cuprinde: clasa 7 nu are
diviziuni.
64. Clasa 8 de marfuri periculoase (substante corozive) cuprinde : clasa 8 nu are
diviziuni.
65. Clasa 9 de marfuri periculoase (diverse substante si articole periculoase) cuprinde :
clasa 9 nu are diviziuni.
66. Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in : Volumul 1, Partea 2;
67. Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face
dupa: riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare;
68. Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 6;
69. Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :
3 volume;
70. Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:
mng_b177.mht
71. Coeficientul stabilitatii transversale are expresia: mng_a167.mht
72. Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante
lichide si 0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil: pentru aceste colete
marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
73. Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si
5 kg pentru substante solide , vor fi marcate durabil: pentru aceste colete
marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
74. Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :
coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.
75. Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:
76. Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :
Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS);
77. Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 6;
78. Congelarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care : apa
continuta isi schimba starea de agregare;
79. Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune: ventilatia
corespunzatoare a magaziilor;
80. Constanta navei reprezinta : diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe
timpul exploatarii si masa initiala a navei goale;
81. Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :
Conventiei MARPOL 73/78;
82. Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este
reglementata de : Codul IBC;
83. Containerele deschise se incarca la bordul navelor containiere : pe punte si
sub punte;
84. Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere : pe punte sau
sub punte (in numar limitat);
85. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de
separare DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca : intre ele exista un
spatiu interzis stivuirii;
86. Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane
gaze inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui: SEPARAT DE
unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire;
87. Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi
stivuite pe aceeasi verticala daca : sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa;
88. Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere : pe punte si sub
punte;
89. Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere : pe punte sau sub
punte;
90. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective : toate cele trei obiective mentionate.
91. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective : toate cele trei obiective mentionate.
92. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective: toate cele trei obiective mentionate.
93. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor : de
pescuit.
94. Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
santierul constructor;
95. Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:
96. Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza: cu graficele sau
tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor;
97. Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia: mng_c453.mht
98. Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia: mng_a451.mht
99. Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia: mng_b452.mht
100. Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia: mng_d464.mht
101. Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin : utilizarea tabelelor
sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor;
102. Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:
mng_b459.mht
103. Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia: mng_b456.mht
104. Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia: mng_a460.mht
105. Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:
mng_c457.mht
106. Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are
expresia: mng_c169.mht
107. Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea : numai valori pozitive;
108. Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
109. Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu "Diagrama pentru cota
metacentrului transversal";
110. Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu "Diagrama curbelor de
carene drepte";
111. Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu formule empirice.
112. Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: planul de
baza.
113. Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il
constituie : valoarea inaltimii metacentrice transversale;
114. Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare
transversala : diferite (mici si mari);
115. Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa
3.2 (cu punct de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de
plastic, vor fi stivuite : NUMAI PE PUNTE;
116. Deadweightul brut al navei este : capacitatea totala de incarcare a navei;
117. Deadweightul caracterizeaza : capacitatea de incarcare.
118. Deadweightul net al navei este: capacitatea utila de incarcare a navei.
119. Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la
bordul navelor este:
120. Deplasamentul de plina incarcare corespunde : liniei de plutire de vara, in
apa sarata;
121. Deplasamentul navei goale este: o marime constanta data de santierul
constructor;
122. Deplasamentul navei reprezinta: masa volumului de apa deslocuit de nava.
123. Descarcarea navelor petroliere se realizeaza : numai cu pompele navei;
124. Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza : numai cu
pompele navei;
125. Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord
(care nu constituie marfa) reprezinta : deadweightul net.
126. Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale
reprezinta: deadweightul brut;
127. Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute(
inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in: constanta navei.
128. Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica,
avand dimensiunile ; 450 x 25 mm;
129. Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic,
aplicat pe bordajul navei, avand : diametrul exterior 300 mm si diametrul interior
250 mm;
130. Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul
tancului (sau alt punct de referinta), se defineste ca : ulaj.
131. Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si
metacentrul transversal, constituie : raza metacentrica transversala;
132. Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal
si centrul de greutate al navei, constituie : inaltimea metacentrica transversala.
133. Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de
performanta, spre deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza "
Certificatul de buna ambalare" de catre: incarcator;
134. Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de : inaltime metacentrica nula;
135. Echilibrul instabil al navei este caracterizat de : inaltime metacentrica
negativa;
136. Echilibrul stabil al navei este caracterizat de : inaltime metacentrica
pozitiva;
137. Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de
interventie si decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate : in sectiunea 2;
138. Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei;
139. Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
lungimea si latimea tancului;
140. Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
scaderea inaltimii metacentrice;
141. Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care
completeza etichetele patrate de risc primordial) au forma de: dreptunghi;
142. Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma
de: dreptunghi.
143. Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
triunghi isoscel;
144. Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au
dimensiunile: minim 100x100 mm;
145. Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:
triunghi echilateral;
146. Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:
patrat;
147. Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii
pe mare se intalnesc la : navele pasagere de tip Ro-Ro;
148. Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 5;
149. Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:
mng_b461.mht
150. Fardajul magaziilor are rol in : prevenirea contactului marfurilor cu peretii
metalici ai navei;
151. Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil: cu
denumirea tehnica corecta si numarul ONU;
152. Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa
deslocuit de carena navei este : mng_b27.mht
153. Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este:
mng_c166.mht
154. Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din: clasa 2,
diviziunea 2.2.
155. Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din: clasa 2, diviziunea 2.1;
156. Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din: clasa 2, diviziunea 2.3;
157. Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de
lichefiere cuprins intre : minus 30 grade C si minus 40 grade C;
158. Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in : Volumul 3;
Partea 2;
159. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea
incarcata se determina cu relatia: Q= (B-b)-(A-a);
160. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate
determina: inainte de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii;
161. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta: calculand
pescajul de medie a mediilor
162. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru inclinarile longitudinale ale navei se realizeaza: cu formule de calcul, tabele
sau diagrame din documentatia navei;
163. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza: facand media pescajelor
masurate in ambele borduri;
164. In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea
descarcata se determina cu relatia: Q= (A-a) - ( B-b);
165. In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative
pentru diferenta de temperatura se obtine cu relatia : mng_b485.mht
166. In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului
marfii la temperatura standard, se utilizeaza : tablele ASTM-IP;
167. In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se
recomanda utilizarea de : mari cantitati de apa;
168. In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :
prin fumigare;
169. In cazul marfurilor periculoase din clasa 2 se recomanda stivuirea :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
170. In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba
instalatiei in functionare trebuie efectuata : inaintea inceperii fiecarei etape de
operare;
171. In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se
deplaseaza pe : o curba de raza variabila;
172. In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul
transversal se deplaseaza pe : o evoluta metacentrica.
173. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
centrul de carena se deplaseaza pe : un arc de cerc;
174. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
intersectia a doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin : centrul
lor de greutate;
175. In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
metacentru transversal este : un punct fix;
176. In mediu umed bumbacul absoarbe apa marindu-si greutatea cu : 27-30%;
177. In mod frecvent, la bordul navelor containiere se incarca :
mng_d498.mht
178. In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
"ordinar" corespunde : tipului de stivaj I;
179. In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de
tip "depozit" corespunde : tipului de stivaj II;
180. In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
pentru "articole speciale" corespunde : tipului de stivaj IV.
181. In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
pentru "pirotehnice" corespunde : tipului de stivaj III;
182. In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare
transversala care se aplica navei : rapid;
183. In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare
transversala se aplica navei : lent;
184. In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula,
temperaturi cuprinse intre : minus 18 grade C si minus 30 grade C;
185. In timpul incarcarii navelor mineraliere se urmareste: toate cele trei
activitati mentionate.
186. Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase
este de: 3 m;
187. Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia : GM = KM - KG.
188. Incarcarea navelor petroliere se realizeaza : numai cu mijloacele
terminalului (pompe sau prin cadere libera);
189. Incarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza : numai cu
pompele terminalului;
190. Indicele de stivuire reprezinta : volumul unitatii de masa a marfii;
191. Indicele ideal de stivuire satisface : capacitatea de incarcare a navei.
192. Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor,
capabile sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica, sunt :
registre de clasificare;
193. Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea :
comandantului navei;
194. La deplasarea de greutati, variatia asietei se calculeaza cu formula:
mng_c174.mht
195. La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, puturile de
alimentare au rol in limitarea efectelor: tasarii cerealelor;
196. La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, separatiile
longitudinale au rol in limitatrea efectelor: alunecarii cerealelor;
197. La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor
unitare care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
DEPARTE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de : minim 3 m;
198. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv
cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 40 m;
199. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv
cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea
se face printr-o distanta orizontala de : minim 20 m;
200. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare
SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de : in acest caz nu se
impune distanta se separare.
201. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE,
separarea se face printr-o distanta orizontala de : minim 3 m;
202. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor
unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARATE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
in acest caz nu se impune distanta de separare.
203. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face : prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa,
asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc si apa;
204. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-
UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face : prin doi pereti
despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si apa;
205. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT DE, separarea se face : printr-o distanta orizontala de minim 12 m;
206. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face : printr-o distanta orizontala de minim 40 m,
asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si apa;
207. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT (SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;
208. La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care
contin marfuri incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face
: printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa;
209. La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite
: NUMAI PE PUNTE;
210. La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala,
pentru : studiul asietei;
211. La descarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia: mng_a466.mht
212. La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:
mng_a173.mht
213. La incarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia: mng_b465.mht
214. La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de
marfa se realizeaza : prin detenta;
215. La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala
(corectata pentru efectul suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:
0,3 m;
216. La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea
efectelor: incingerii cerealelor;
217. La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala
datorata deplasarii incarcaturii nu trebuie sa depaseasca: 12 grade;
218. La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o
sectiune a navei in plan : orizontal;
219. La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in
tancuri se determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de : ulajul marfii;
220. La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o
sectiune a navei in plan : longitudinal-diametral;
221. La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata,
are valori cuprinse intre : 0,4 - 0,6 m;
222. La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in
plan : longitudinal-diametral.
223. La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui: PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;
224. La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui: PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;
225. La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui: NUMAI PE
PUNTE;
226. La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui: NUMAI PE
PUNTE;
227. La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui: PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;
228. La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "A" se vor stivui: PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
229. La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "B" se vor stivui: NUMAI PE PUNTE;
230. La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "C" se vor stivui: NUMAI PE PUNTE;
231. La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "D" se vor stivui: INTERZIS.
232. La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "E" se vor stivui: INTERZIS.
233. La navele mineraliere, inaltimea metacentrica transversala, pentru nava
incarcata, are valori cuprinse intre : 2,5 m - 4,0 m.
234. La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror
pereti nu se invecineaza sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei
sunt : tancuri independente;
235. La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o
presiune indicata care nu depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt : tancuri
gravitationale;
236. La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o
presiune indicata de peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt : tancuri sub presiune.
237. La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac
parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt : tancuri integrale;
238. La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa
impotriva riscului de explozie se realizeaza : cu gaz inert;
239. La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se
realizeaza : cu o cantitate mica de gaz lichefiat;;
240. La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea
metacentrica initiala este : mica;
241. La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea
metacentrica initiala este : mare;
242. La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate
avea o canarisire de: la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din
portul de incarcare.
243. La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi
protejate impotriva : radiatiei solare;
244. La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi
depozitate in spatii de marfa : ventilate mecanic;
245. La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE
PUNTE, separarea se face alegandu-se o distanta : corespunzatoare.
246. La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare
DEPARTE DE se asigura o separare orizontala intre colete de minim : 3m;
247. La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare
SEPARAT DE , in cazul stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de
minim : 3 m;
248. La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand
separarea verticala nu satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de
separare : SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE);
249. La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
250. La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
251. La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-
UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea
longitudinala se face printr-o distanta de : 24 m;
252. La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT: printr-un spatiu echivalent cu un container;
253. La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.
254. La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea
longitudinala se face : printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si
apa;
255. La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea
transversala se face : printr-un container neutru;
256. La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea
longitudinala se face : printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si
apa;
257. La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea
transversala se face : printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
258. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un perete rezistent la foc si apa.
259. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
printr-un perete rezistent la foc si apa;
260. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
face : prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
261. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face : prin 2 pereti
rezistenti la foc si apa;
262. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face : prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
263. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face : printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de 24 m (distanta de
perete fiind de minim 6,1 m).
264. La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face : printr-un perete rezistent la
foc si apa;
265. La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata
trebuie sa fie mai mare de : 0,08 din latimea navei.
266. Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
267. Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si
+61 grade Celsius (inclusiv) fac parte din: clasa 3;
268. Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23
grade Celsius (exclusiv) fac parte din: clasa 3;
269. Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
clasa 3;
270. Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-
o banda metalica avand dimensiunile : 380 x 25 mm;
271. Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o
banda metalica avand dimensiunile : 230 x 25 mm.
272. Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala,
aplicata pe bordajul navei, avand dimensiunile : 300 x 25 mm;
273. Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice
orizontale, avand dimensiunile : 230 x 25 mm;
274. Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate
spre : prova navei;
275. Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre
: pupa navei;
276. Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de
Codul IMDG, in : Volumul 2, Partea 3;
277. Marca de bord liber include : discul Plimsoll;
278. Marca de tonaj a fost introdusa de : Regulamentul pentru masuratorile
de tonaj (UK);
279. Marca de tonaj include: un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.
280. Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat
si dupa ce coletele au stat in apa de mare timp de cel putin: trei luni;
281. Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
marfuri periculoase;
282. Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc : DEPARTE DE spatiile de
locuit, de surse de caldura si de marfuri alimentare.
283. Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
marfuri periculoase.
284. Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt
considerate : marfuri periculoase;
285. Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :
marfuri periculoase;
286. Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt
considerate : marfuri periculoase;
287. Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa : numarul si marcajul
coletelor.
288. Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :
ordinului de imbarcare;
289. Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile
din clasa 2 se recomanda a fi stivuite: DEPARTE DE spatiile de locuit;
290. Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:
SEPARAT DE marfurile alimentare;
291. Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi
stivuite, de preferinta : NUMAI SUB PUNTE;
292. Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi
stivuite : NUMAI SUB PUNTE;
293. Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite : DEPARTE DE surse de
caldura;
294. Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite : DEPARTE DE spatiile de
locuit;
295. Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc : DEPARTE DE spatiile de
locuit;
296. Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta : sub temperatura controlata..
297. Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui : DEPARTE DE surse de
caldura;
298. Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
299. Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de
ambalare I si II vor fi stivuite: SEPARAT DE marfurile alimentare;
300. Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfurile
alimentare;
301. Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui : SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfuri alimentare, spatii de locuit si cai
de acces;
302. Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi
stivuite: SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE)de
spatiile de locuit;
303. Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
304. Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite : DEPARTE DE
spatiile de locuit;
305. Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie
exterioara, vor fi mentinute la : temperaturi scazute;
306. Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde: grupul de
ambalare I;
307. Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde: grupul de
ambalare II;
308. Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde: grupul de
ambalare III;
309. Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face : cu toate cele
trei metode mentionate.
310. Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase
(prezentate sub forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 5;
311. Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt
cuprinse in Codul IMDG, in : Volumul 3, Partea 1.
312. Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate
specifica este mai mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din: clasa 7;
313. Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din: clasa 7;
314. Momentul stabilitatii transversale are expresia: mng_a168.mht
315. Navele cargou sunt caracterizate de : instalatii proprii de operare;
316. Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite
in mod curent : nave mama (mother vessels);
317. Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod
curent : nave de aprovizionare (feeders);
318. Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :
nave frigorifice de transport;
319. Navele frigorifice care preiau produsele perisabile in stare proaspata sunt :
nave frigorifice industriale;
320. Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare :
prin compresie;
321. Navele frigorifice sunt caracterizate de : termoizolatia peretilor si a puntilor;
322. Navele petroliere sunt caracterizate de : sistemul de pompe si tubulaturi
pentru operarea marfii;
323. Navele port-container sunt caracterizate de : magazii cu structura celulara.
324. Navele Ro-Ro sunt caracterizate de : axa de operare orizontala;
325. Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de
balastare de : 10 % din capacitatea totala de transport;
326. Navele vrachiere sunt caracterizate de : forma magaziilor care asigura
autorujarea marfii;
327. Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de
securitate : in sectiunea 1;
328. O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este
definita ca: explozie in masa;
329. O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :
stabil;
330. O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:
contraarcuita
331. O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:
arcuita;
332. O nava cu asieta zero este : pe chila dreapta.
333. O nava cu canarisire zero este : in pozitie dreapta;
334. O nava dura este caracterizata de : stabilitate excesiva;
335. O nava zvelta este caracterizata de : stabilitate redusa.
336. O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata
interactiona periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi
compartiment sau pe punte) corespunde cerintei de separare : DEPARTE DE;
337. O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant
(sau poluanti) marin in proportie de peste: 10%;
338. O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant
(sau poluanti) marin sever in proportie de peste: 1%.
339. O stabilitate transversala initiala negativa determina : canarisirea navei;
340. O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce
efect prin incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat
al propriilor reactii chimice exotermice (fara detonatie) este definita ca: substanta
pirotehnica;
341. O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care
sa emane gaze la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri
in imprejurimi este definita ca: substanta exploziva;
342. O tona deadweight are : 1000 kg;
343. O tona lunga are : 1016 kg.
344. O tona metrica are : 1000 kg;
345. O tona registru are ; 2,83 m cubi;
346. O tona registru este egala cu : 100 pc;
347. O tona scurta are : 907 kg;
348. Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea
mai mare masura, de : natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate;
349. Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de :
informatia de stabilitate pentru comandant;
350. Ordinul de imbarcare este intocmit de : incarcatorul navei;
351. Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru : intocmirea cargo-
planului final;
352. Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea : valori pozitive
sau negative;
353. Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult
de: 0,5 grade;
354. Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :
la temperaturi joase;
355. Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza toate dispozitivele
mentionate
356. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se
face: la scarile de pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri;
357. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la
bord se determina: prin sondarea tancurilor;
358. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea
temperaturii si densitatii apei de mare se face: in cadrul masuratorilor initiale si
finale;
359. Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se
masoara : la fiecare tanc de marfa;
360. Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza
spreader
361. Pentru manipularea sacilor se recomanda : paleti;
362. Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa,
dupa sacrificare, la cel mult : 4 ore;
363. Pentru o nava avand deplasamentul D= 11200 t, momentul unitar de asieta MCT
= 120 t cm, abscisa centrului de greutate XG = 0,4 m si abscisa centrului de carena XB =
0,25 M, asieta calculata t are valoarea: 0,44 m;
364. Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala
GM=0,49m, perioada de ruliu Tr are valoarea: 20 s;
365. Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota
metacentrului transversal KM are valoarea: 7,670 m;
366. Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea
metacentrica transversala GM are valoarea: 0,41 m;
367. Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza
metacentrica transversala BM are valoarea: 6,55 m;
368. Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are
valoarea: 4,452 m;
369. Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in
plan : transversal;
370. Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi),
spatiile de depozitare au fost impartite in : 4 tipuri de stivaj;
371. Perioada de ruliu se poate calcula cu formula: mng_b171.mht
372. Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din: clasa 5, diviziunea 5.2;
373. Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in
plan : transversal;
374. Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu
modifica inaltimea metacentrica transversala, este denumit : plan neutru;
375. Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de : precizia intocmirii
cargo-planului final;
376. Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune : indepartarea
mirosurilor remanente.
377. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: curatarea
santinelor;
378. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: maturarea
magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior;
379. Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune: fardarea
peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor;
380. Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de
navigatie, contribuie la : atestarea bunei stari de navigabilitate;
381. Prevederile referitoare la transportul marfurilor periculoase sunt cuprinse in
Codul IMDG, in : Volumul 1, Partea 7;
382. Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri
periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in : Volumul 1, Partea 4;
383. Prin afundare pe unitate se intelege : variatia deplasamentului capabila sa
produca o variatie unitara a pescajului mediu;
384. Prin amarajul marfurilor se urmareste: excluderea deplasarii marfurilor pe
timpul transportului;
385. Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor
periculoase retin atentia asupra: riscului prezentat de marfuri;
386. Prin intocmirea cargo-planului se urmareste : excluderea manevrelor
suplimentare de marfa;
387. Prin intocmirea cargo-planului se urmareste : pierderea minima de spatiu
prin stivuire;
388. Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste : reducerea la minimul
necesar a materialelor de separatie si de amaraj;
389. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura : un numar maxim de
guri de magazii la operare.
390. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste : o buna stabilitate si o
asieta corespunzatoare;
391. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste : distributia uniforma a
marfurilor la bord;
392. Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste : protejarea marfurilor,
avand in vedere compatibilitatea lor reciproca;
393. Prin moment unitar de asieta se intelege : momentul capabil sa creeze o
variatie unitara de asieta;
394. Prin moment unitar de banda se intelege : momentul capabil sa creeze navei o
inclinare transversala unitara;
395. Prin pantocarena se intelege : bratul stabilitatii de forma.
396. Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de: nivelare a
marfii;
397. Prin rujarea marfurilor solide in vrac se urmareste: limitarea deplasarii marfii;
398. Prin stabilitate se intelege : o calitate nautica;
399. Prin stivuirea "pe jumatate sac" se urmareste : spatiu mort minim;
400. Prin stivuirea "sac pe sac" se urmareste : ventilatie pronuntata;
401. Prin stivuirea sacilor "tesut" se urmareste : stabilitatea stivei de marfa;
402. Prin testul de stabilitate se intelege : determinarea pe cale experimentala a
inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor centrului de greutate pentru nava
goala;
403. Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se
urmareste : limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei;
404. Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se
urmareste : limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei;
405. Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste :
evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei;
406. Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri
periculoase, sunt date de Codul IMDG, in : Volumul 3, Partea 3;
407. Procedurile de siguranta in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase
sunt cuprinse in fisele de securitate : in sectiunea 3;
408. Procesul de racire a tancurilor de marfa, la navele transportoare de gaze
lichefiate, dureaza intre : 30 - 45 ore;
409. Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala
(considerat ca o masura a stabilitatii initiale) este denumit : coeficient de
stabilitate;
410. Proprietatile fizico-chimice ale carbunilor, care influenteaza procesul de
transport pe mare, sunt: toate cele 3 proprietati mentionate.
411. Proprietatile fizico-chimice ale cerealelor, care influenteaza procesul de
transport pe mare, sunt: toate cele 3 proprietati mentionate.
412. Protectia tancurilor petroliere impotriva riscului de explozie datorat electricitatii
statice se realizeaza : cu gaz inert;
413. Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu
planul ei diametral, este definit ca : metacentru transversal.
414. Refreigerarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :
apa continuta isi pastreaza starea de agregare;
415. Reglementarile privind siguranta manipularii si transportului pe mare al
marfurilor periculoase sunt cuprinse in : Codul IMDG;
416. Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de
descarcare, este data de : cargo-plan.
417. Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al
navei, la diferite unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in : curba de
stabilitate dinamica.
418. Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri
de inclinare transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza
in : curba de stabilitate statica;
419. Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de : inaltimea de bord
liber;
420. Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de : aria delimitata de
curba stabilitatii statice si abscisa.
421. Riscul major prezentat de marfurile ambalate in saci de plastic este :
compromiterea stabilitatii prin deplasarea marfii;
422. Rolele de tabla cu greutatea mai mare de 12 tone se vor stivui pe maxim : 2
randuri;
423. Sageata negativa (hog) se determina cu relatia: mng_a455.mht
424. Sageata pozitiva (sag) se determina cu relatia: mng_b454.mht
425. Sageata navei se determina facand diferenta dintre: pescajul centru si
pescajul mediu;
426. Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o
banda metalica verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului
Plimssol : la 540 mm spre prova;
427. Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin : schimbarea de
drum.
428. Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
nava imbarca apa pe punte;
429. Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului
atmosferic;
430. Semnificatia fizica a canarisirii navei este : reducerea rezervei de stabilitate
dinamica
431. Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase
incompatibile, printr-un compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de
separare : SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
432. Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o
punte rezistenta la foc si apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde
cerintei de segregare : SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU
MAGAZIE);
433. Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente
diferite, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare : SEPARAT DE;
434. Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin : canarisirea navei;
435. Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date
de : Codul LSA;
436. Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de :
Conventia SOLAS;
437. Stantele pentru havalea se instaleaza : la intervale de maxim 3 m;
438. Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara
restrictie : in plan longitudinal si transversal;
439. Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :
DEPARTE DE surse de caldura;
440. Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii
comportamentului navei : la unghiuri mici de inclinare transversala.
441. Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri
periculoase din: clasa 1, diviziunea 1.4.
442. Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din: clasa 5,
diviziunea 5.1.
443. Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord
: la temperaturi scazute;
444. Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:
clasa 4, diviziunea 4.1;
445. Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii
oamenilor (daca sunt inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri
periculoase din: clasa 6, diviziunea 6.1;
446. Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri,
paraziti, ciuperci sau un hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a
cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si animalelor sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
447. Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase
din: clasa 4, diviziunea 4.3;
448. Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen,
marind riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri
periculoase din: clasa 5, diviziunea 5.1;
449. Substantele corozive sunt marfuri periculoase din: clasa 8;
450. Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din: clasa 6, diviziunea
6.2;
451. Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata
externa sunt marfuri periculoase din: clasa 5, diviziunea 5.2;
452. Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100
grade Celsius sunt marfuri periculoase din: clasa 9;
453. Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri
periculoase din: clasa 3;
454. Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri
periculoase din: clasa 3;
455. Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri
periculoase din: clasa 3;
456. Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa
devina inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt
considerate marfuri periculoase din: clasa 4, diviziunea 4.3;
457. Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii
normale de transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere,
sunt marfuri periculoase din : clasa 4, diviziunea 4.2;
458. Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri
periculoase, dar dovedesc un risc evident, sunt cuprinse in: clasa 9.
459. Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie
risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din: clasa 1, diviziunea 1.3;
460. Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri
periculoase din : clasa 1, diviziunea 1.1;
461. Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie
in masa, sunt marfuri periculoase din : clasa 1, diviziunea 1.2;
462. Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa,
sunt marfuri periculoase din: clasa 1, diviziunea 1.6;
463. Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt
marfuri periculoase din: clasa 1, diviziunea 1.5;
464. Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240
grade Celsius sunt marfuri periculoase din: clasa 9;
465. Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt
susceptibile de aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din: clasa 4,
diviziunea 4.1;
466. Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea
comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:
clasa 8;
467. Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase
din: clasa 4, diviziunea 4.2;
468. Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin
frictiune, substantele care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase
din: clasa 4, diviziunea 4.1;
469. Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din: clasa 6,
diviziunea 6.1;
470. Te peratura sta dard pe tru care este i toc ită docu e tatia de i carcare de
la bordul navelor este: +15 grade C.
471. Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii : la unghiuri mici de
inclinare transversala;
472. Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub
presiune, trebuie efectuata : ori de cate ori este nevoie.
473. Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in
principal, de : natura marfurilor;
474. Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie
trebuie intregistrate in : planul de intretinere a navei;
475. Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in
: 13 grupe de compatibilitate;
476. Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia: mng_a20.mht
477. Tonajul navei reprezinta : volumul total al spatiilor interioare;
478. Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare
conducerii navei in siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta : buna practica
marinareasca;
479. Transportul marfurilor pe punte se face : pe riscul incarcatorului.
480. Traversa discului Plimsoll corespunde : liniei de incarcare de vara;
481. Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:
articol exploziv;
482. Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in
totalitate sub forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
gaz comprimat;
483. Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid,
datorita temperaturii sale scazute, este definit ca: gaz lichefiat refrigerat;
484. Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la
temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca: gaz lichefiat refrigerat;
485. Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat
intr-un solvent, este definit ca: gaz in solutie.
486. Un metru cub are : 35,3 picioare cubice;
487. Unghiul critic de canarisire se considera : jumatatea unghiului maxim de
canarisire;
488. Unghiul critic de ruliu se considera : unghiul corespunzator maximului diagramei
statice;
489. Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice
indica : unghiul maxim de canarisire;
490. Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este
complet imersata si daca nu depasesc : 15 grade - 20 grade;
491. Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 5;
492. Valoarea optima a inaltimii metacentrice, la navele de pasageri, este : 0,04 -
0,05 din latimea navei;
493. Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala,
depinde exclusiv de : forma si dimensiunile corpului navei;
494. Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de
carena, corespunzatoare unei inclinari transversale, determina : bratul stabilitatii
dinamice;
495. Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de
marfa : 8 schimburi de aer pe ora;
496. Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde : 6 parti;
497. Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde : 1 parte;
498. Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde : 7 parti.
499. Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau
cazarii pasagerilor, reperezinta : tonajul registru net;
500. Volumul specific al marfii reprezinta : suma dintre indicele de stivuire si
spatiul mort aferent;
501. Volumul specific al navei reprezinta : raportul dintre volumul magaziilor si
deadweightul net al navei;
502. Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta : tonajul
registru brut;
1 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste:
A. distanta zenitala;
B. declinatie;
C. inaltime;
D. distanta polara;
2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia:
A. paralelului de inaltime cu cercul orar;
B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
C. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
3 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
A. este uniforma;
B. este izocrona;
C. este directa;
D. este aparenta.
4 Un astru la culminatie intersecteaza:
A. meridianul superior, meridianul inferior;
B. primul vertical estic, primul vertical vestic;
C. orizontul astronomic;
D. ecuatorul ceresc.
5 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical
in emisfera vizibila se numeste:
A. relevment adevarat;
B. elongatie;
C. elongatie minima;
D. digresiune.
6 Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
A. echinoctiu de primavara;
B. solstitiu de iarna;
C. solstitiu de vara;
D. echinoctiu de toamna.
7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la
urmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie;
B. 21 martie,22 iunie;
C. 21 martie, 23 septembrie;
D. 22 iunie, 22 decembrie.
8 Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
A. emisfera boreala;
B. emisfera vizibila;
C. emisfera estica;
D. emisfera sudica.
9 Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin
punctul vernal se numeste:
A. an sideral;
B. an tropic;
C. an calendaristic;
D. an solar mediu.
10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida
nautica este necesara pentru:
A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare;
B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare;
C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11 Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:
A. Alpha Canis Majoris;
B. Alpha Virginis;
C. Alpha Tauri;
D. Alpha Orions;
12 Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
A. colatitudine si inaltime;
B. latitudine si timpul sideral al locului;
C. longitudine si timpul sideral al locului;
D. longitudine si declinatie.
13 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:
A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;
D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14 Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astruse numeste:
A. cerc de egala distanta;
B. cerc de inaltime;
C. dreapta de inaltime;
D. izoazimutala.
15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
A. primul vertical;
B. meridianul ceresc al locului observatorului;
C. orizontului adevarat astronomic al observatorului;
D. ecuatorul ceresc.
16 Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sanaturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctulnavei;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
17. Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul
Pamantului;
B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic
de la Greenwich.
18 Polii geografici sunt:
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul
navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul Greenwich.
19. Axa de rotatie a Pamantului este:
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic
de la Greenwich.
20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
B. Pol Nord, pol Sud
C. Zenit, Nadir
D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21 Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
A. Emisfera boreala
B. Emisfera estica
C. Emisfera vizibila
D. Emisfera sudica
22 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste:
A. Distanta zenitala
B. Declinatie
C. Distanta polara
D. Inaltime 23 Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:
A. Inaltime, distanta polara
B. Unghi orar, unghi la pol
C. Declinatie, unghi orar
D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24 Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:
A. Inaltimea, declinatia, latitudinea
B. Azimutul, declinatia, unghiul orar
C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia:
A. Paralelului de inaltime cu cercul orar
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
A. Este uniforma
B. Este izocrona
C. Este aparenta
D. Este directa
27. Un astru la culminatie intersecteaza:
A. Meridianul superior,meridianul inferior
B. Primul vertical estic,primul vertical vestic
C. Orizontul adevarat astronomic
D. Ecuatorul ceresc
28 Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea
intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare
B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic
C. Rasaritului, apusului
D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de
semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
A. Astrii circumpolari vizibili
B. Astrii cu rasarit si apus
C. Astrii care intersecteaza primul vertical
D. Astrii circumpolari invizibili
30 Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand
declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
A. Numai cadranele de orizont SE, SW
B. Numai cadranele de orizont NE, NW
C. Toate cadranele de orizont
D. Este invizibil
31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:
A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
B. Toti astrii au rasarit si apus
C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32 Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu
latitudinea observatorului.Ce valoripoate lua azimutul Soarelui in acest caz?
A. 090 grd -270 grd
B. 0 grd -360grd
C. 0 grd -180 grd
D. 180 grd -360 grd
33 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical inemisfera vizibila se numeste:
A. Digresiune minima
B. Digresiune
C. Elongatie minima
D. Elongatie
34 La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele deintersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
A. 20 martie, 22 iunie
B. 21 martie, 23 septembrie
C. 22 iunie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea laurmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie
B. 21 martie, 22 iunie
C. 21 martie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatiaastronomica sunt:
A. Mercur, Venus Marte, Jupiter
B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus
D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37 In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioaresunt:
A. Mercur, Venus
B. Venus, Marte
C. Mercur, Jupiter
D. Jupiter, Saturn
38 Timpul civil se defineste astfel:
A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianulinferior al observatorului
B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianulinferior al observatorului
C. Unghiul orar al punctului vernal
D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39 Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianulsuperior al observatorului a....
A. Soarelui mediu
B. Punctului vernal
C. Soarelui adevarat
D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in
jurnalul de bord, ora bordului pentru ao aduce in concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii
B. In momentul traversarii meridianului limita
C. Indiferent la ce ora a bordului
D. Nu se modifica
41 Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromicacorespund situatiei in care punctul initial si cel final
se situeaza pe:
A. O latitudine oarecare
B. Latitudini diferite
C. Acelasi meridian sau pe ecuator
D. Latitudini egale si de semn contrar
42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nauticaeste necesara pentru:
A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30
B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare
C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43 In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii invederea determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optimade intersectie
B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia deintersectie la limita
C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima deintersectie
D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditiifavorabile de intersectie
44 Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:
A. Cu ajutorul efemeridei nautice
B. Prin calcul
C. Cu ajutorul hartilor ceresti
D. Cu ajutorul navisferei
45 Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
A. Reflexiei
B. Dublei reflexii
C. Refractiei
D. Dublei refractii
46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permiteverificarea preciziei valorii obtinute este:
A. Cu orizontul
B. Cu o stea de magnitudine mica
C. Cu Soarele
D. Cu o stea de magnitudine mare
47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor estedeterminata de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
B. Eroare de gradare a limbului sextantului
C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului
48 Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie
B. Corectia de depresiune si paralaxa
C. Corectie de refractie si semidiametru
D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomandautilizarea urmatoarei metode:
A. Repetarea observatiilor
B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit
D. Serie de observatii
50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatiila astri indiferent de latitudinea locului
observatorului este :
A. Cu Soarele la rasarit sau apus
B. Cu un astru la inaltime oarecare
C. Cu azimutul stelei polare
D. Cu o planeta inferioara
51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru senumeste:
A. Cerc de egala distanta
B. Dreapta de inaltime
C. Izoazimutala
D. Cerc de inaltime
52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:
A. Punctul determinativ
B. Punctul subastral
C. Polul ridicat
D. Punctul estimat al navei
53 Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi
succesiune.Stabiliti care dinvariantele de mai jos este FALSA:
A. Prima observatie a.m. a doua p.m.
B. Prima observatie meridiana, a doua p.m.
C. Prima observatie a.m., a doua meridiana
D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
54 Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:
A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in
timpul efectuarii observatiilor
B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor
D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55 Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
A. Cu tablele A.B.C.
B. Cu formula ctg Z
C. Prin masurare cu alidada
D. Cu formula sin Z
56 Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prinmetoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie
B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor dintable
C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrulin orizontul adevarat astronomic
D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui.
57 Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont lao inaltime negativa cuprinsa intre:
A. 0-18grd
B. 6-12 grd
C. 12-18 grd
D. 0-6 grd
58 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste laintersectia:
A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de inaltime cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59. Ecuatia medie a timpului exprima:
A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat
B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta aSoarelui
60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:
A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61 Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:
A. La zenit, paralactic, la pol
B. La pol, sideral, distanta polara
C. La zenit, declinatia, distanta zenitala
D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62 Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primulrand de:
A. Eroarea in estima
B. Eroarea in corectia sextantului
C. Eroare de masurare a timpului
D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie
63 Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
C. Eroarea in citirea cronometrului
64In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,
serveste:

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;


B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;
C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
65 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,
serveste

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;


B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;
C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
66. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromicese stabileste in functie de:
A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final
B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
C. Diferenta dintre drumul initial si cel final
D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final
67. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
A. 180 grade E
B. 41 grade E
C. 141 grade W
D. 039 grade W
68. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarearelatie:
A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine
egala cu 180 grd
B. Diferentele de coordonate zero
C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu180 grd
D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta delongitudine egala cu zero
69. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 min.;
B. 30 grade;
C. 15 grade.
70. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
A. reflexiei;
B. dublei reflexii;
C. dublei refractii.
71. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoareloroperatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2.
controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici.
A. 2,1,3;
B. 1,3,2;
C. 2,3,1;
72. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este
mai mica sau mai mare ; plus sauminus 2 min.5 se:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
C. determina din nou corectia sextantului.
73. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:
A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.
B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.
74 Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurareainaltimilor la astri cind este imperios necesar sa
se determine punctul in astfel deconditii :
A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape desuprafata
marii la miraj superior.
B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape
desuprafata marii, cind mirajul este inferior.
C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din tablefunctie de latitudine si inaltimea astrului.
75. Polii geografici sunt:
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteazasuprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului siobservatorul astronomic de la Greenwich.
76 Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 minute;
B. 30 grade;
C. 15 grade.
77. Cadranele de orizont sunt delimitate de:
A. linia Nord-Sud, axa lumii;
B. axa lumii, linia Est-Vest;
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
78. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
A. reflexiei;
B. dublei reflexii;
C. dublei refractii
79 Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1.Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2.
Controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici.
A. 2,1,3;
B. 1,3,2;
C. 2,3,1.
80. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:
A. plus sau minus 2.5 minute;
B. plus sau minus 1.5 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute.
81 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al precizieicorectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
A. plus sau minus 1.0 minute;
B. plus sau minus 0.1 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute.
82. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei sextantului
obtinuta este mai mare sau egala cuplus sau minus 2.5 minute este:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
C. determina din nou corectia sextantului.
83. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:.
A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
84. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distantaloxodromica, respectiv ortodromica este
intotdeauna:ortodromica;
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente derelevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;
B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de
eroare sistematica.
953
87Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
88 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului;


B. meridianul inferior al observatorului;
C. cercul orar al astrului.
89 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. unghiul orar al astrului.

90 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. inaltimea astrului.
91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. unghiul la pol al astrului;


B. azimutul astrului;
C. unghiul orar al astrului.
92 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. inaltimea astrului;
B. declinatia astrului;
C. distanta zenitala a astrului.
93 Coordonatele punctelor intermediare sedetermina pentru diferentele de longitudine(valori recomandate) de:
A. 7°.30’ sau 15°
B. 5° sau 10°
C. 15° sau 22°30’
D. 15° sau 30°
94 Diferenta minima de azimut la determinareapunctului navei cu doua observatii succesive laSoare trebuie sa fie:
A. Az=60°
B. Az=30°
C. Az=150°
D. Az=90°
95 Elementul care este trasat cu o culoare maideschisa si este marcat cu semnul intrebariireprezinta urmatoarea coordonata a
astrului:
A. unghiul orar:
B. unghiul la pol;
C. azimutul.

96 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului;


B. meridianul inferior al observatorului;
C. cercul orar al astrului.
97 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului;


B. meridianul inferior al observatorului;
C. cercul orar al astrului.
98 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. cercul vertical al astrului;


B. meridianul inferior al observatorului;
C. meridianul superior al observatorului.
99 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului;


B. primul vertical estic;
C. primul vertical vestic.
100 Fie un observator M pe sfera terestra din imagineaalaturata. Elementul marcat cu semnul intrebariireprezinta:

A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
101Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea
alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta:

A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
102 In figura alaturata, unghiul la pol este:

A. la est;
B. la vest;
C. la sud.
103 In marginea alaturata este reprezentata proiectiasferei ceresti in planul orizontului astronomic, cuzenitul (Zen) in centru. Indicati
ce este elementulmarcat cu semnul intrebarii:

A. Almucantarat;
B. Verticalul;
C. Meridianul ceresc al observatorului.
104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. unghiul orar;
B. unghiul sideral;
C. azimutul.

105 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea;
B. declinatia;
C. ascensia dreapta.
106 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea;
B. declinatia;
C. unghiul sideral.
107Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu
semnul intrebarii:

A. azimutul;
B. unghiul orar;
C. unghiul sideral.
108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.

109 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.
110 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul cardinal est;


B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal sud.
111 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
A. cercul vertical al astrului;
B. cercul orar al astrului;
C. meridianul observatorului.
112 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cercul vertical al astrului;


B. cercul vertical al observatorului;
C. meridianul observatorului.

113 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
114 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
115 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal est;


B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal vest.
116 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. linia est vest;


B. linia nord sud;
C. dreapta de inaltime

117 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
118 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.
119 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul vertical;
B. meridianul ceresc;
C. cercul orar.
120 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii

:
A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.
121 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.
122 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul de inaltime;
B. almucantaratul;
C. paralelul de declinatie.
123 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal nord;


B. punctul cardinal sud;
C. nadir.
124 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul vernal;
B. zenitul;
C. punctul cardinal nord.
125 Limita admisa pentru comparatia rezultatuluicalculului de control al preciziei corectieisextantului cu semidiametrul soarelui este:
A. ±1’.0
B. ±0’.2
C. ±0’.1
D. ±1’.5
126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimiimasurate la astrii sunt:
A. 30°>h<70°
B. 30°<70°
C. 30°70°
D. 30°>h>70°
127 Orizontul astronomic alobservatorului;

A. orizontul astronomic al observatorului;


B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.

128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cuajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
A. ta=Ta+α
B. ta=Ta+λ
C. ta=Ta-α
D. ta=Ta-λ
129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimutlimita este:
A. 30°>ΔAz<150°
B. 30°<150°
C. 30°>Az<150°
D. 30°150°
130 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridianul astronomic;
B. cercul de inaltime;
C. orizontul astronomic.
131 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. cercul de inaltime;
B. orizontul astronomic;
C. meridianul astronomic.
132 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. cercul de inaltime;
B. meridianul astronomic;
C. orizontul astronomic.
133 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica;
B. ecuatorul ceresc;
C. orizontul astronomic.
134 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.
135 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridian ceresc;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.
136 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. punctul vernal;
B. polul ceresc;
C. zenitul.
137 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. polul ceresc;
B. zenitul;
C. punctul vernal
138 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului;


B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului.
139 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului;


B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului.
140 Sageata din imagine indica:

A. oglinda de noapte a sextantului;


B. luneta sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa.
141:

A. limbul gradat al sextantului;


B. tamburul sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .
142 Sageata din imagine indica:

A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;


B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului;
C. tamburul sextantului.
143 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipulfusului tf cu relatia:
A. tf=tm-(lf-l)
B. tf=tm+(lf-l)
C. tf=tm+lf
D. tf=tm-l
144 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiuneaB, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
A. tribord-verde, babord-rosu;
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
C. tribord-rosu, babord-verde;
D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosireeste:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului deplecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului deplecare pana la paralelul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana laparalelul punctului de sosire.
146 Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:
A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere);
C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
147. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decatlatitudinea punctului de sosire;
B. latitudine punctului de plecare este mai mare decatlatitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire.
148. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sferaterestra se numesc:
A. Vertexuri
B. Zenit, Nadir
C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
D. Vortexuri
149 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
A. Scade ca si temperatura aerului
B. Scade in timp ce temperatura aerului creste
C. Creste ca si temperatura aerului
D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 212 grade;
B. Dc este egal cu 34 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
151. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 112 grade;
B. Dc este egal cu 34 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
152Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
. A. Dc este egal cu 102 grade;
B. Dc este egal cu 234 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
153. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 102 grade;
B. Dc este egal cu 234 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
154 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta careperul se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
155 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 60 grade
B. RpBd este egal cu 60 grade;
C. RpBd este egal cu 30 grade.
156. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 165 grade
B. RpBd este egal cu 165 grade;
C. RpBd este egal cu 25 grade.
157 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord.
158 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
159 1009. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
160. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
161 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
162. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade;rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. babord,inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
163 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta luminafarului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. tribord, inapoia traversului;
C. babord, inapoia traversului
164 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta luminafarului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului
165 Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu30 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
166. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Navase va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
167 O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
168 O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
169 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava esteegal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
170. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea navaeste egal cu:
A. 270 grade;
B. 90 grade;
C. 180 grade;
171 Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Navase va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
172 Semnul corectiei ortodromice depinde de:
A. distanta nava-radiofar;
B. semnul declinatiei magnetice;
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173 Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei
ortodromice se stabileste in functie de:
A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final;
B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. diferenta de drumul initial si cel final;
D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;
174 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
B. diferenta de coordonate zero;
C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175 Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de:
A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade;
B. 5 grade sau 10 grade;
C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;
D. 15 grade sau 30 grade;
176 Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe
drumurile loxodromice si distant ortodromica este:
A. mai mare;
B. total neglijabila;
C. maxima;
D. mai mica.
177 Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt
determinate predominant de:
A. conditiile hidrometeorologice;
B. nivelul de instruire a observatorului;
C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;
D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
178 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;
C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare;
D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare.
179. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
A. conditii improprii de observare;
B. nivelul de instruire a observatorului;
C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura.
180 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin
A. executarea de serii de masuratori;
B. executarea observatiilor in conditii optime;
C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare;
D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.
181 Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor
sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca :
A. metoda triunghiurilor asemenea;
B. metoda locului de egala diferenta de relevment;
C. metoda dreptei de inaltime adevarata;
D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei Solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
A. eliminarea erorilor grosiere de observare;
B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice;
C. refacerea calculelor;
D. repetarea integrala a observatiilor.
183 Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;
B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;
D. observatiile sa fie simultane.
184 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize catre navigatori saptamanale;
B. avize radio catre navigatori;
C. editiile corectate ale hartilo;
D. editiile noi ale cartii farurilor.
185 Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la
A. asigurarea hidrografica si de navigatie;
B. rutele de apa adanca;
C. rutele recomandate de traversada;
D. facilitati portuare.
186 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat
C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare
D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare
187 Viteza deasupra fundului se determina cu
A. lochul electromagnetic;
B. lochul Doppler;
C. lochul mecanic;
D. lochul hidrodinamic.
188 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura;
B. nivelul mediu al apei joase la sizigii;
C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura;
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
A. stereografica;
B. conica;
C. cilindrica;
D. policonica.
190 Harta Mercator este realizata in proiectie
A. centrala cilindrica dreapta;
B. centrala cilindrica dreapta conforma;
C. centrala cilindrica transversala;
D. centrala cilindrica transversala convorma;
191Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
A. conica;
B. stereografica;
C. policonica;
D. gnomonica.
192 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil;
D. avizele meteorologice.
193 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea
punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
194 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai micsorarea vitezei;
C. numai cresterea vitezei;
D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
A. perioada luminii;
B. bataia;
C. inaltimea constructiei farului;
D. culoarea luminii.
196 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct
A. estimat-observat;
B. observat;
C. estimat;
D. determinativ.:
197. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment;
B. cerc de egala distanta;
C. aliniament;
D. izoazimutala.
198 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compass este:
A. nordica;
B. estica;
C. sudica;
D. vestica.
199 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta;
B. sa fie vizibile din orice directie;
C. sa fie usor de identificat;
D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
A. trei;
B. unu;
C. doua;
201 Derivatia compas este produsa de
A. masele amagnetice ale corpului navei;
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
C. magnetul compensator de banda;
D. masele magnetice ale corpului navei.
202 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in
sensul ca ofera posibilitatea de control):
A. patru;
B. doua;
C. trei;
D. una.
203 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;
B. negru-galben-negru;
C. negru-galben;
D. galben-negru.
204 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
D. lumina care se repeta cu regularitate.
205 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie
A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
D. durata luminii egala cu cea de intuneric.
206. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm;
B. 6 Mm;
C. 10 Mm;
D. 12 Mm;
207 Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului:
A. 5 picioare;
B. 5 metri;
C. 5 brate;
D. 5 yarzi.
208. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc;
C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre unite la varf;
C. doua conuri negre cu varful in jos;
D. doua conuri negre unite la baza;
210 In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
A. Zona de joasa presiune
B. Front rece
C. Z de inalta presiune
D. Front cald
211 Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade;
C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850 grade;
D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade;
212 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este
A. 120 grade;
B. 90 grade;
C. 60 grade;
D. 30 grade.
213Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare;
B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare;
C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica;
D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite.
214 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
A. cerc de egala distanta;
B. dreapta de relevment;
C. ortodroma;
D. alimiament.
215 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru;
B. galben-negru;
C. galben-negru-galben;
D. negru-galben.
216 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru;
B. galben-negru-galben;
C. negru-galben.
D. galben-negru;
217 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajul lateral;
C. marcajul cardinal;
D. marcajul special.
218 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre unite la varf;
C. doua conuri negre unite la baza;
D. doua conuri negre cu varful in jos;
219 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
A. un con rosu cu varful in sus;
B. o sfera neagra;
C. un cilindru rosu;
D. un cilindru verde.
220. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
A. Conditiile improprii de observare
B. Nivelul de instruire a observatorului
C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura
222 Adancimea apei se masoara cu:
A. lochul;
B. sonda;
223 In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:
A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
224 Harta marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice;
B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225 Scara numerica a unei harti este:
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
226 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand
A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil.
227 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
228 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
229 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
230 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
231 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
232 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
233 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
234In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
235 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
236 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
237In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
238 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
239In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
240 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
241 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
242 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
243 Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
244 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
245 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta;
C. faruri de aterizare.
246 Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
A. directia Nord magnetic;
B. axul longitudinal al navei;
C. directia Nord compas.
247 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;
B. negru-galben-negru;
C. negru-galben.
248 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
249 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
250 Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre unite la varf;
C. doua conuri negre unite la baza;
251Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru;
B. galben-negru-galben;
C. negru-galben.
252 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcaje laterale;
C. marcajul cardinal.
253 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre unite la varf;
C. doua conuri negre unite la baza;
254 Marcajul lateral de tribord din regiunea A :
A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
B. un cilindru verde;
C. un cilindru rosu.
255 Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg;
B. in sensul de larg catre coasta;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256Drumul adevarat al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
257 Drumul magnetic al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
258 Drumul compas al navei este
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
259 Drumul giro al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
260 Relevmentul adevarat la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
261Relevmentul magnetic la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier;
262 Relevmentul compas la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
263 Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
264 In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
265 Lumina marcajului special este de culoare
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
266 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
267 Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
268 Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:
A. rosie;
B. alba;
C. galbena.
269 Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
270 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
271 Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
A.rosie;
B. galbena;
C. alba.
272Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
273 Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. 3 sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
274 Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul
A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. 6 sclipiri rapide;
C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275 Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. 9 sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide;
276 Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:
A. izofaza;
B. 2 sclipiri rapide;
C. 3 sclipiri rapide;
277 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. 2 sclipiri rapide;
B. 3 sclipiri rapide;
C. litera A in codul Morse.
278 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
A. Executarea de serii de masuratori
B. Executarea observatiilor in conditii optime
C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare
D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura
279 Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
280 Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de est.
281 Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta
este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
283Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Aceasta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
285 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de tribord;
C. un semn de babord.
287 Longitudinea geografica este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
288 Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
289 Deplasarea est-vest este:
A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
290 Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade, 25.
291 Cartul N este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
C. inter-intercardinal;
292 1320. Cartul SW este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
C. inter-intercardinal;
293 Cartul SSE este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
C. inter-intercardinal;
294 Cartul E la N este un cart
A. intercardinal;
B. inter- intercadinal;
C. intermediar
295. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
296Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord
B. Est;
C. Sud;
297 Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
298 Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
299 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc=212 grade
B. Dc=034 grade;
C. Dc = 328 grade.
300 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc 328 grade.
301 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
302Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
A. Partea din fata a navei
B. Stanga traiectoriei furtunii
C. Partea din spate a navei
D. Dreapta traicetoriei furtunii
303 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
304 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
305 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
B. RpBd=060 grade;
C. RpBd=060 grade;
306 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=165 grade;
B. RpBd=165 grade;
C. RpBd=025 grade;
307 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. prova
B. pupa;
C. travers babord.
308 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
309 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
310 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului;
311 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului;
312 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. babord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului;
313 Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului;
314 Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da= 204 grade.5
B. Da= 200 grade.5
C. Da= 199 grade.5
315Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dg= Da - Delta c
B. Dg= Da + Delta g
C. Dg= Da - Delta g
316 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da= Dg - Delta c
B. Da= Dg + Delta g
C. Da= Dg - Delta g
317Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da = 143 grade .5
B. Da = 150 grade .5
C. Da = 144 grade .5
318 Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
319 Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
320O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade
321O nava se vede in travers babord.Relevmentul prova la acea nava este egal cu
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
322 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
323 O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 270 grade;
B. 090 grade;
C. 180 grade.
324 Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
325 Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
326 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul
A. de a indica directia nord compas;
B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic;
C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei
327 Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului.
328 Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului.
329Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in cutia compasului.
330 Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
A. pe postament, langa cutia compasului;
B. in interiorul postamentului;
C. in cutia compasului.
331 Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului;
C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
332 Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;
A. peretele despartitor al cutiei compasului;
B. pivot;
C. acele magnetice.
333 Cesculita are rolul:
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
B. de a asigura plutirea rozei;
C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
A. alcool si apa;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336 Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
B. de a completa cu glicerina;
C. de a completa cu apa alcool.
337 Pe timpul cartului, timonierul are obligatia
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ;
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro;
C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS.
338 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
B. de a preintampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339 Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:
A. continuu, din 10 grade in 10 grade;
B. numai daca I se ordona;
C. din grad in grad.
340 La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul
A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului;
B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic;
C. raporteaza unghiul de carma.
341 Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum
A. la initierea giratiei;
B. pe segmentul final al giratiei;
C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum.
342Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor
B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant
C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica
D. Observatiile sa fie simultane
343 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
A. Avize catre navigatori saptamanale
B. Avize radio catre navigatori
C. Editiile corectate ale hartilor
D. Editiile noi ale cartii farurilor
344Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
B. Rutele de apa adanca
C. Rutele recomandate de traversada
D. Facilitati portuare
345 Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului
observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
A. 12.5 Mm
B. 16.0 Mm
C. 20.0 Mm
D. 23.5 Mm
346 Daca nava se deplaseaza spre Est:
A. diferenta de longitudine este pozitiva
B. diferenta de latitudine este pozitiva
C. diferenta de latitudine este negativa
D. diferenta de longitudine este negativa
347 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord
A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire
B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire
D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire
348 Deviatia compas este produsa de:
A. masele amagnetice ale corpului navei
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
C. magnetul compensator de banda
D. masele magnetice ale corpului navei
349 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compass este:
A. nordica
B. estica
C. sudica
D. vestica
350Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
A. declinatiei magnetice
B. deviatiei compas
C. corectiei compas
D. corectiei giro
351 Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de
A. izodiname
B. izocline
C. izogone
D. izostadii
352 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
A. zero
B. egala cu declinatia magnetica
C. constanta
353 Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero
C. valoarea deviatiei compas este zero
354 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
A. diminuarea influentei magnetismului terestru
B. diminuarea influentei magnetismului navei
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru
D. anularea influentei magnetismului navei
355 Viteza deasupra fundului se determina cu:
A. lochul electromagnetic
B. lochul hidrodinamic
C. lochul mecanic
D. lochul Doppler
356Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
A. negativ
B. supraunitar
C. subunitar
D. pozitiv
357 Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
A. Cosec j
B. Sec j
C. Cos j
D. Cotg j
358 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula
A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura
B. nivelul mediu al apei joase la sizigii
C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
A. stereografica
B. conica
C. cilindrica
D. policonica
360 O harta avind scara de 1:160.000 este :
A. harta costiera
B. harta generala
C. plan
D. harta oceanica
361 Proiectia gnomonica este:
A. centrala plana tangenta
B. centrala cilindrica transversala
C. conica dreapta
D. centrala cilindrica dreapta
362 Harta Mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta
B. centrala cilindrica dreapta conforma
C. centrala cilindrica transversala
D. centrala cilindrica transversala conforma
363Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
A. conica
B. stereografica
C. policonica
D. gnomonica
364 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
A. hartile rutiere
B. avizele pentru navigatori
C. hartile meteorologice in facsimil
D. avizele meteorologice
365 Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine
sub un unghi de:
A. 30 grd
B. 60 grd
C. 90 grd
D. 120 grd
366 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
A. este centrala
B. este echivalenta
C. este cilindrica
D. este dreapta
367 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant
B. numai micsorarea vitezei
C. numai cresterea vitezei
D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
A. perioada luminii
B. bataia
C. inaltimea constructiei farului
D. culoarea luminii
369 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct
A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
D. determinativ
370 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
371 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment
B. cerc de egala distanta
C. aliniament
D. izoazimutala
372 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta
B. sa fie vizibile din orice directie
C. sa fie usor de identificat
D. sa fie trecute pe harta si vizibile
373 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
A. trei
B. unu
C. doua
D. patru
374 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:
A. patru
B. doua
C. trei
D. una
375 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
B. intensitatea luminii este constanta
C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina
D. lumina care se repeta cu regularitate
376 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
A. intensitatea luminii este variabila
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
C. culori diferite in sectoare strict delimitate
D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm
B. 6 Mm
C. 10 Mm
D. 12 Mm
378 Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de:
A. 5 picioare
B. 5 metri
C. 5 brate
D. 5 yarzi
379Bataia geografica a unui far este calculata in functie de
A. inaltimea luminii si refractia atmosferica
B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
380 Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri
orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc
C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este
A. 120 grd
B. 90 grd
C. 60 grd
D. 30 grd
382 Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
A. unghi orizontal-distanta
B. relevment-unghi orizontal
C. relevment-distanta
D. unghi orizontal-aliniament
383 Un aliniament are sensibilitate maxima cand
A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare
C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica
D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
384 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
A. depinde de valoarea corectiei compas
B. depinde de valoarea drumului navei
C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente
D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
385 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
A. cerc de egala distanta
B. dreapta de relevment
C. ortodroma
D. aliniament
386 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru
B. galben-negru
C. galben-negru-galben
D. negru-galben
387 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben
B. negru-galben-negru
C. negru-galben
D. galben-negru
388Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea
B, marcajele laterale au urmatoarele lumini
A. tribord-verde, babord-rosu
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
C. tribord-rosu, babord-verde
D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru
B. galben-negru-galben
C. negru-galben
D. galben-negru
390 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
A. marcajul de pericol izolat
B. marcajul lateral
C. marcajul cardinal
D. marcajul special
391 Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus
B. doua conuri negre unite la varf
C. doua conuri negre cu varful in jos
D. doua conuri negre unite la baza
392 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
A. un con rosu cu varful in sus
B. o sfera neagra
C. un cilindru rosu
D. un cilindru verde
393 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
B. diferenta de coordonate zero;
C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
394 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
395Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final;
C. egala si de semn contrar.
396 Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distant loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distant ortodromica;
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica
397 Viteza navei se masoara cu:
A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
398 Adancimea apei se masoara cu:
A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul
399 In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
400. Harta marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara aunei z oceanice;
B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
401Scara numerica a unei harti este:
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta.
402Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil.
403 Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade si 25min.
404 Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
A. pe postament, langa cutia compasului;
B. in interiorul postamentului;
C. in cutia compasului.
405 Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului;
C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
406Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
A. peretele despartitor al cutiei compasului;
B. pivot;
C. acele magnetice .
407 Cesculita are rolul;
A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
B. de a asigura plutirea rozei;
C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
408 Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
409 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
A. alcool si apa;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
410 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
A. de a fixa cutia compasului pe postament;
B. de a preintampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
411 Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
A. o parabola;
B. un cerc mic;
C. un cerc mare;
412 Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
A. 7 m;
B. 9 m;
C. 11 m.
413 Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
A. 1850;
B. 1852;
C. 1845;
414 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste
A. longitudine;
B. diferenta de latitudine;
C. latitudine;
415 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
A. diferenta de longitudine;
B. latitudine;
C. diferenta de latitudine;
416 Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste
A. longitudine;
B. diferenta de longitudine;
C. diferenta de latitudine;
417 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
A. diferenta de longitudine;
B. longitudine;
C. diferenta de latitudine;
418 Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
A. 0 - 90 grade;
B. 0- 180 grade;
C. 0-360 grade.
420 Derivatia compas este unghiul format intre:
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat si meridianul compas;
421 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
A. zero;
B. egala cu declinatia magnetica;
C. constanta
422 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
A. diminuarea influentei magnetismului terestru;
B. diminuarea influentei magnetismului navei;
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru.
423 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
424 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
A. egal cu 1;
B. supraunitar;
C. subunitar
425 Sonda ultrason masoara:
A. viteza maselor de apa;
B. adancimea apei la mareea joasa;
C. adancimea apei sub chila.
426 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427 Harta mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
B. centrala cilindrica transversala;
C. centrala cilindrica transversala conforma.
428Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
A. izoazimutala;
B. ortodroma;
C. loxodroma.
429 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
A. elemente de topografia coastei;
B. pericolele de navigatie;
C. frecventa de lucru a radiofarurilor
430 Deplasarea est-vest este:
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;
B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431 In proiectie Mercator ecuatorul este:
A. o curba cu concavitatea spre nord;
B. un segment de elipsa;
C. un segment de dreapta.
432In proiectie Mercator paralele sunt:
A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
B. segmente de parabola;
C. segmente de hiperbola.
433 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara
A. vantul adevarat;
B. vantul aparent;
C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.
434 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
435 Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:
A. cerc de egala distanta;
B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;
C. aliniament.
436 Linia de pozitie este:
A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei;
B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant;
C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.
437 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct
A. estimat-observat;
B. observat;
C. estimat
438 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
B. observat;
C. estimate
439 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
A. estimat;
B. observat;
C. estimat-observat.
440 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment;
B. cerc de egala distanta;
C. aliniament.
441 Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
442 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda
independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii
este adevarata :
A. in zona actiaza un curent de West;
B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;
C. in zona actiaza un curent de Est.
443Curentul care produce efect maxim de deriva este
A. curentul din prova;
C. curentul din travers.
444.Izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
446 Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
447Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
A. depinde de configuratia coastei;
B. depinde de valoarea drumului navei;
C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.
448 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
A. 9 sclipiri;
B. 6 sclipiri;
C. 3 sclipiri
449 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
A. 6 sclipiri;
B. 9 sclipiri;
C. 3 sclipiri
450 Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
A. sclipiri rapide de culoare verde;
B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
C. un con verde cu varful in sus.
452 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajele laterale;
C. marcajele cardinale.
453 Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B .doua conuri negre cu varful in jos;
C. doua conuri negre unite la varf.
454 Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre cu varful in jos;
C. doua conuri negre unite la varf.
455 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
456 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
457In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
458 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
459 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
460 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
461 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
462 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
463 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
464 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
465Temperatura apei de mare se exprima in :
A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur;
466 Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
467 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
468 Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta trecuta in harta;
C. faruri de aterizare
469Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
A. directia nord magnetic;
B. axul longitudinal al navei;
C. directia nord compas
470 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
471 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
A. tribord-verde, babord-rosu;
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
C. tribord-rosu, babord-verde.
472 Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473 Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg;
B. in sensul de la larg catre coasta;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
474 Drumul magnetic al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
475 Drumul compas al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
476 Drumul giro al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
477 Relevmentul adevarat la un reper costier este
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
478 Relevmentul magnetic la un reper costier este :
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
479 Relevmentul compas la un reper costier este
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
480 Relevmentul prova la un reper costier este :
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
481Lumina marcajului special este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
482 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:
A Alba
B Rosie
C Galbena
483 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
484 Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
A .rosie;
B. galbena;
C. alba.
485 Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide(2+1);
B. sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
486 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. izofaza;
B. 2 sclipiri rapide;
C. 3 sclipiri rapide.
487 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. 2 sclipiri rapide;
B. 3 sclipiri rapide;
C. litera A in codul Morse.
488 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Acesta este
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Vest.
489 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta
este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Est.
490 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua
sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Vest.
491Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta
regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de Sud;
C. un semn de pericol izolat;
492 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Vest.
493 Precizia de masurare a drumului compas este de:
A. 1 grad;
B. 0 grade.5;
C. 0 grade.1.
494 Precizia de masurare a drumului giro este de:
A. 1 grad;
B. 0 grade.5;
C. 0 grade.1.
495 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de babord.
496Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de tribord;
C. un semn de babord.
497 Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
498 Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
499 Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
500 Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
501Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 212 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
502Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
503 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 202 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
504 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
505 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
506 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
B. RpBd=060 grade;
C. RpBd=030 grade;
507 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=165 grade;
B. RpBd=165 grade;
C. RpBd=025 grade;
508. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord
509 Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe
drumurile loxodromice si distant ortodromica este:
A. Mai mare
B. Total neglijabila
C. Maxima
D. Mai mica
510 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
B. travers babord;
511 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
512 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
513 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. babord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
514 Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. babord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
515 Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului;
516 Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat
Da?
A. Da=204 grade.5;
B. Da=200 grade.5
C. Da=199 grade.5
517Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat
Dc?
A. Dc= 077grade.0;
B. Dc= 078 grade.0;
C. Dc= 079grade.0;
518. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord
519 Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord
520O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
521 O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
522 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
523 O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
A. 270 grade;
B. 090 grade;
C. 180 grade;
524 Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
525Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe;
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
527 Adancimea apei se masoara cu
A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul.:
528Harta marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice;
B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
529 Scara numerica a unei harti este:
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
530 . Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil.
531 Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
A. directia nord magnetic;
B. axul longitudinal al navei;
C. directia nord compas.
532 Latitudinea geografica este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
533 Longitudinea geografica este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
534 Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade 25 secunde.
535 Ce intelegeti prin "directia vintului
A. Directia dinspre care bate vintul.
B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul.
C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.
536 Cartul N este un cart
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-cardinal.
537 Cartul SW este un cart:
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-cardinal.
538 Cartul SSE este un cart:
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-intercardinal.
539 Cartul E la N este un cart:
A. intercardinal;
B. inter-cardinal;
C. intermediar.
540 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
A. de a indica directia nord compas;
B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic;
C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
541 Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului.
542 Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat
A. pe postament, langa cutia compasului;
B. in interiorul postamentului;
C. in cutia compasului.
543 Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului
B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului;
C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului.
545. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
546. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
A. alcool si apa distilata;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
547. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
B. de a completa cu glicerina;
C. de a completa cu alcool.
548. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
B. de a preantampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
549. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
550. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
551. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
552. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
553 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
554. Daca vantul bate din travers acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. doar cresterea vitezei;
C. deriva de vant.
555. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
B. deriva de vant la babord;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
556. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
557. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
558. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta;
C. faruri de aterizare.
559 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
560. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
561. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.
B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
562. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajele laterale;
C. marcajul cardinal.
563. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
A. un con cu varful in sus;
B. un cilindru verde;
C. un cilindru rosu.
564. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
B. un cilindru verde;
C. un cilindru rosu.
565 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
A. un con rosu cu varful in sus;
B. o sfera de culoare rosie;
C. o sfera de culoare neagra.
566. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg;
B. in sensul de larg catre coasta;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
568. Drumul adevarat al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei.
569. Drumul magnetic al navei este
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
570. Drumul compas al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
571. Drumul giro al navei este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
572. Relevmentul adevarat la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
573. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul costier.
574. Relevmentul compas la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
575. Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
576. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
577. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
579. Lumina marcajului de pericol este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
580. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
581. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:
A. rosie;
B. alba;
C. galbena.
582. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
583. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
584. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
585. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide (2+1);
B. sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
586. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide (2+1);
B. 3 sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
587. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide (2+1);
B. 6 sclipiri rapide;
C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide (2+1);
B. 9 sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
589. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:
A .2 sclipiri rapide;
B. 3 sclipiri rapide;
C. 4 sclipiri rapide.
590. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. izofaza;
B. 2 sclipiri rapide;
C. 3 sclipiri rapide.
591. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:
A. 2 sclipiri rapide;
B. 3 sclipiri rapide;
C. litera A in Codul Morse.
592. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se
repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Vest.
593. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta
regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Est.
594. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta
regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de Vest.
595. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga
care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de Sud;
C. un semn de pericol izolat.
596.Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena.
Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
597. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de babord.
598. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta
este:
A. un semn special;
B. un semn de tribord;
C. un semn de babord.
599. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
600. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
601 Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
A. Costiera
B. Estimata
C. Radioelectronica
D. Ortodromica
602. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
603. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
604. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
605. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
606. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 212 grade;
B. Dc = 034 grade;
C. Dc = 328 grade.
607. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 112 grade;
B. Dc = 034 grade;
C. Dc = 328 grade.
608. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 102 grade;
B. Dc = 234 grade;
C. Dc = 328 grade.
609. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc = 102 grade;
B. Dc = 234 grade;
C. Dc = 328 grade.
610. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
611. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord.
612. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
613. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului.
614. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului.
615. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat
Da ?
A. Da = 204 grade.5;
B. Da = 200 grade.5;
C. Da = 199 grade.5.
616. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas
Dc ?
A. Dc = 077grade.0;
B. Dc = 078 grad.0;
C. Dc = 079 grade.0.
617. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
618. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
619. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
620. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
621 Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
622 Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
623 Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie;
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro;
C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS.
624Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:
A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere);
C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
625 Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare
A. verde;
B. alba;
C. rosie.
626 Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ
A. 20 secunde;
B. 30 secunde;
C. 90 secunde.
627 Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de
A. 5 faruri de aterizare;
B. 7 faruri de aterizare;
C. 10 faruri de aterizare.
628 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste
A. longitudine;
B. diferenta de latitudine;
C. latitudine.
629 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
A. diferenta de longitudine;
C. diferenta de latitudine.
630Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
A. longitudine;
B. diferenta de longitudine;
C. diferenta de latitudine.
631 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
A. diferenta de longitudine;
B. longitudine;
C. diferenta de latitudine.
632 Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
A. 0 - 90 grade;
B. 0 - 180 grade;
C. 0 - 360 grade
633 Sonda ultrason masoara:
A. viteza maselor de apa;
B. adancimea apei la mareea joasa
C. adancimea apei sub chila.
636 Harta marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice;
B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
637 Scara numerica a unei harti este:
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
639. Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11.25 grade.
640 Cartul N este un cart
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-intercardinal.
641 Cartul SW este un cart:
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-intercardinal
642Cartul SSE este un cart
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-intercardinal.
643 Cartul E la N este un cart:
A. intercardinal;
B. inter-intercardinal.
C. intermediar.
644 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
A. de a indica directia nord compas;
B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic;
C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.
645 Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului
646 Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului.
647 Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului.
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in cutia compasului;
649 Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
650 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
A. alcool si apa;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
651 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
B. de a preintampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
652 Relevmentul adevarat se masoara de la:
A. axul longitudinal al navei;
B. meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat.
653 Deviatia compas este unghiul format intre:
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654 Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
A. declinatiei magnetice;
B. deviatiei compas
C. corectiei compas
655. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
A. 0 grade 39 min W;
B. 2 grade 25 min E;
C. 0 grade 39 min E
656 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
A. zero;
B. egala cu declinatia magnetica;
C. constanta
657 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
A. diminuarea influientei mangnetismului terestru;
B. diminuarea influientei navei;
C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
659 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
A. egal cu 1;
B. supraunitar;
C. subunitar.
660 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.
661 Harta Mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
B. centrala cilindrica transversala;
C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :
A. elemente de topografia coastei;
B. pericolele de navigatie;
C. frecventa de lucru a radiofarurilor.
663Deplasarea est-vest este:
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane:
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
664 In proiectie Mercator ecuatorul este
A. o curba cu concavitatea spre nord;
B. un segment de elipsa;
C. un segment de dreapta.
665 In proiectie Mercator paralele sunt:
A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
B. segmente de parabola;
C. segmente de hiperbola.
666 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara
A. vantul adevarat;
B. vantul aparent
C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent
667 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
668 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
A. estimat-observat;
B. observat
C. estimat.
669 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
B. observat
C. estimat.
670 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
A. estimat;
B. observat
C. estimat-observat.
671Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier
de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment;
B. cerc de egala distanta;
C. aliniament.
672Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars determinat printr-o metoda
independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile
de mai jos sunt adevarate
A. in zona actiaza un curent de West;
B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
C. in zona actiaza un curent de est.
674 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
A. trei;
B. unu;
C. doua.
675. Izofaza are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.
677 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
A. depinde de configuratia coastei;
B. depinde de valoarea drumului navei;
C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
678 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga
B. 9 sclipiri;
C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
679Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
A. 9 sclipiri;
B. 6 sclipiri;
C. 3 sclipiri.
680 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
A. 6 sclipiri;
B. 9 sclipiri;
C. 3 sclipiri.
681 Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
A. slipiri rapide de culoare verde;
B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.
682 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
C. un con verde cu varful in sus
683 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajele laterale;
C. marcajele cardinale.
684. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre cu varful in jos;
C. doua conuri negre unite la varf.
685 Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf
A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre cu varful in jos;
C. doua conuri negre unite la varf.
686 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
B. diferentele de coordonate zero;
C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
687. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final;
C. egala si de semn contrar
688 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize radio catre navigatori;
B. avize catre navigatori saptamanale;
C. editiile corectete ale hartilor
689 Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World;
B. Ships' Routeing;
C. Sailing Directions.
691 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C.hartile meteo in facsimil
692 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
693 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
694 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
695. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
696 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
697. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
698 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
699 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pedirectia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decatlongitudinea punctului de sosire.
696 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudineapunctului de plecare;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decatlongitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decatlongitudinea punctului de plecare.
697 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decatlatitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decatlongitudinea punctului de sosire.
698 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudineapunctului de plecare;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decatlongitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decatlongitudinea punctului de plecare.
699 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pedirectia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
700 Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei potfi:
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta;
C. faruri de aterizare.
701 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea
A. tribord-verde, babord-rosu;
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
C. tribord-rosu, babord-verde.
B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
702. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
C. limitele laterale ale senatului navigabil.
703 Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj seaplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg;
B. in sensul de la larg catre coasta;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
704. Relevmentul prova la un reper costier este:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axulprova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directianord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
705 Lumina marcajului special este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
706 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
707 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
708. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
709. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide (2 plus 1)
B. sclipiri rapide
C. 12 sclipiri rapide
710 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. izofaza;
B. 2 sclipiri rapide;
C. 3 sclipiri rapide.
711 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. 2 sclipiri rapide;
B. 3 sclipiri rapide;
C. litera A in codul Morse.
712 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta
este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de est.
713. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
714. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat.
Acesta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de sud;
C. un semn de pericol izolat.
715 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
716. Precizia de masurare a drumului giro este de:
A. 1 grad;
B. 0.5 grade;
C. 0.1 grade.
717. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de babord.
718. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de tribord;
C. un semn de babord.
719Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarateste in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;
C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

720 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?


A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este incadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

721 Care din relatiile de mai jos este adevarata ?


A. Dg=Da-Δc
B. Dg=Da+Δg
C. Dg=Da-Δg
722Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, decinegativa;
B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica;
C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, decipozitiva.

723Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ?
A. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decinegativa;
B. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decipozitiva;
C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica

.
724 Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ?
A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

725Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
A. observatorul M se gaseste in emisfera estica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

726 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?


A. Dc=Da+d+δc
B. Dc=Da-d-δc
C. Dc=Da+d-δc
727 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
728 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Ra=Rc+d+δc
B. Ra=Rc-d-δc
C. Ra=Rc+d-δc
729 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Dc=Da-Δc
B. Dc=Da+Δc
C. Dc=Da-Δg
730 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Da=Dg-Δc
B. Da=Dg+Δg
C. Da=Dg-Δg
731 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da+d+δc
B. Dc=Da-d-δc
C. Dc=Da+d-δc
732 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da+d+δc
B. Dc=Da-d-δc
C. Dc=Da+d-δc
733 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
734 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
735 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da-Δc
B. Dc=Da+Δc
C. Dc=Da-Δg
736 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra-Δc
B. Rc=Ra+Δc
C. Rc=Ra-Δg
737Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Ra=Rc-Δc
B. Ra=Rc+Δc
C. Ra=Rc-Δg
738 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dg=Da-Δc
B. Dg=Da+Δg
C. Dg=Da-Δg
739 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da=Dg-Δc
B. Da=Dg+Δg
C. Da=Dg-Δg
740Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc= Da+ d+ δc
B. Dc=Da-d-δc
C. Dc=Da+d+δc
741 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da= Dc+ d+ δc
B. Da= Dc-d- δc
C. Da= Dc+ d- δc
742 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
743 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Ra=Rc+d+δc
B. Ra=Rc-d-δc
C. Ra=Rc+d-δc
744 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da-Δc
B. Dc=Da+Δc
C. Dc=Da-Δg
745 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da=Dc-Δc
B. Da=Dc+Δc
C. Da=Dc-Δg
746 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra-Δc
B. Rc=Ra+Δc
C. Rc=Ra-Δg
747 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Ra=Rc-Δc
B. Ra=Rc+Δc
C. Ra=Rc-Δg
748 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dg=Da-Δc
B. Dg=Da+Δg
C. Dg=Da-Δg
749 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da=Dg-Δc
B. Da=Dg+Δg
C. Da=Dg-Δg
750 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da+d+δc
B. Dc=Da-d-δc
C. Dc=Da+d-δc
751 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da=Dc+d+δc
B. Da=Dc-d-δc
C. Da=Dc+d-δc
752 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
753Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Ra=Rc+d+δc
B. Ra=Rc-d-δc
C. Rc=Ra+d-δc
754 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da-Δc
B. Dc=Da+Δc
C. Da=Dg+Δg
755 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da=Dc-Δc
B. Da=Dc+Δc
C. Da=Dc-Δg
756Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Rc=Ra-Δc
B. Rc=Ra+Δc
C. Rc=Ra-Δg
757 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Ra=Rc-Δc
B. Ra=Rc+Δc
C. Ra=Rc-Δg
758Ce linie de pozitie costiera este indicata desageata din imaginea alaturata?
A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;
B. cercul de inaltime;
C. cercul de distanta.
759 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea apei pe aceastaharta este exprimata in:
A. fathoms;
B. metri;
C. inch.
760 In figura alaturata este reprezentat un extrasdintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ?
A. 1/15.000;
B. 1/1.500;
C. 1/150.000.
761 In figura alaturata este reprezentat:
A. coperta Cartii Pilot;
B. coperta Cartii Farurilor;
C. titlul unei harti de navigatie.

762 In imaginea alaturata este reprezentat …


A. un compas magnetic simplu;
B. un compas magnetic cu reflexie;
C. un repetitor giro.

763 In imaginea alaturata este reprezentat … :


A. habitaclul unui compas magnetic;
B. magnetii compensatori de fier moale;
C. cutia compasului magnetic.

764 In imaginea alaturata este reprezentat … :


A. un curentometru;
B. o sonda de mana;
C. un loch mecanic.

765 In imaginea alaturata este reprezentat:


A. un ceas la bord;
B. un barometru;
C. un cronometru pentru observatii astronomice.

766 In imaginea alaturata este reprezentata … :


A. cutia unui compas magnetic;
B. o girosfera;
C. un repetitor giro.
767In imaginea alaturata sageata indica … :
A. habitaclul;
B. magnetii compensatori de fier moale;
C. postamentul compasului.

768 In imaginea alaturata sageata indica … :


A. suspensia cardanica a cutiei compasului;
B. magnetii compensatori de fier moale;
C. postamentul compasului.

769 In imaginea alaturata sageata indica … :


A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas magneticmagnetic;
B. roza compasului;
C. postamentul compasului magnetic.

770 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
A. plus;
B. nu are importanta;
C. minus.

771Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
A. plus;
B. minus;
C. nu are importanta.
772Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
A. plus;
B. minus;
C. nu are importanta.

773 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
A. minus;
B. plus;
C. nu are importanta.

774. Lungimea milei marine exprimata in metri este:


A. 1850 m;
B. 1852 m;
C. 1845 m.
775Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj alsistemului de balizaj. O nava care se deplaseazain sensul sagetii trebuie sa … :
A. schimbe de drum la babord;
B. schimbe de drum la tribord;
C. mentina drumul.

776 Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj alsistemului de balizajO nava care se deplaseazain sensul sagetii trebuie sa
A. schimbe de drum la babord;
B. schimbe de drum la tribord;
C. mentina drumul.
777 Pe harta alaturata este reprezentata simbolic obaliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie(litera R - red). Acest simbol
reprezinta un marcaj
A. lateral;
B. special;
C. de pericol izolant.

778 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensulsagetii trebuie … :
A. sa stopeze masina;
B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord;
C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.

779 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :


A. cardinal de vest;
B. cardinal de Est;
C. special.

780 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :


A. cardinal de nord;
B. cardinal de sud;
C. cardinal de est.

781 Pe harta din figura alaturata este reprezentata:


A. un recif;
B. un poligon maritim cu destinatie militara;
C. o schema de separare a traficului maritim.
782 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul:
A. IV;
B. III;
C. II.

783 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul:


A. III;
B. I;
C. II.

784 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul


A. IV:
B. III;
C. II.

785Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj lateral de babord;
B. un marcaj lateral de tribord;
C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

786 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj lateral de babord;
B. un marcaj lateral de tribord;
C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

787 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj cardinal de est;
B. un marcaj cardinal de sud;
C. un marcaj cardinal de nord.
788 Semnul din imagine simbolizeaza:
A. un marcaj cardinal de est;
B. un marcaj cardinal de vest;
C. un marcaj cardinal de sud.

789 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj cardinal de est;
B. un marcaj cardinal de vest;
C. un marcaj cardinal de sud.

790 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj cardinal de est;
B. un marcaj cardinal de vest;
C. un marcaj cardinal de sud.

791 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj de ape sigure;
B. un marcaj special;
C. un marcaj de pericol izolat.

792 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. un marcaj de ape sigure;
B. un marcaj special;
C. un marcaj de tribord.

793 Semnul din imagine simbolizeaza:


A. sensul curentului;
B. sensul conventional de balizaj;
C. sensul de trafic pe o pasa.
794 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
795 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;

C. ocolit pe la nordul semnalului.


796 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

797 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

798 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

799 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

800 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

801 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
802 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
803 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

804 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
805 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
806 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

807 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
808 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
809 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.

810 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
811 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
812 Unghiul din imaginea alaturata este:
A. deviatia compas;
B. corectia totala compas;
C. declinatia magnetica.

813 Unghiul din imaginea alaturata este:


A. deviatia compas;
B. corectia totala compas;
C. declinatia magnetica.
814 Unghiul din imaginea alaturata este:
A. deviatia compas;
B. corectia totala compas;
C. declinatia magnetica.

815 Unghiul din imaginea alaturata este:


A. corectia totala compas;
B. drumul compas;
C. deviatia compass

.
816. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta,
unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
A. Conditiile hidrometeorologice
B. Nivelul de instruire a observatorului
C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat
D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
818 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceastaeste:
A. un semn special;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de babord.
819 Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. tribord, inapoia traversului;
C. babord, inapoia traversului;
820. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
821. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus
B. doua conuri negre unite la varf
C. doua conuri negre unite la baza
D. doua conuri negre cu virful in jos
822. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
A. declinatiei magnetice;
B. deviatiei compas;
C. corectiei compas.
823 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;
B. 9 sclipiri;
C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824 Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi
distanta fata de nava proprie.Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
825. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului demaree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;
B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;
C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
D. nici una dintre aceste erori
826. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. nu are nici o influienta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la tintarespectiva.
827. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului
valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata.
828 CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in MiscareRelativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" navaproprie;
C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta
unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in modevident.
831. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine constant;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta.
832. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave
ajunse din urma" este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
833 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii.
834. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva.
835. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la navatinta
C. viteza curentului
837 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way point;
C. valoarea corectiei giro.
838 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe;
B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut;
C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setatade utilizator
839. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatieiradar.
840 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
841 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
842 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza
navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginearadarul;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscariirelative a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
844Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza naveiproprii este diferita de zero. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia dedeplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza canava proprie;
D. o nava ajunsa din urma.
846 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente;
D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei.
847Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului;
B. detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice;
C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna,pentru a se vedea daca functiaza corect;
D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul.
848 Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp deceata este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectieiradar;
B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmenteleradar;
D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decato coasta stancoasa.
849 Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata;
D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata.
850. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie;
C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;
D. marimea si forma navei.
851 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper
de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei;
B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii;
C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza curentului;
D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelorconstruit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului.
852. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta
in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este
FALSA?
A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca;
B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa
scada;
C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca;
D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
853 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor
indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva;
D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate.
854 Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei deurmat;
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazulPI;
D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pescala radar pe care a fost trasat.
855Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu
urmatorii parametri de miscare pentrunava proprie:
A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;
B. drum adevarat/viteza deasupra fundului;
C. drum adevarat/ viteza prin apa;
D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856 Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de
catre utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca:
A. radarul functiaza in Miscarea Reala/ N-UP;
B. radarul functiaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitionamanual harta electronica.
857 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
C. valoarea corectiei giro;
D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. arata care dintre tinte vine la coliziune;
B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare;
D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859 Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);
B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric;
C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar;
D. vector relativ sau real de miscare
860 Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul preliminar trasat pe harta;
D. drumul adevarat.
861. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. viteza deasupra fundului;
B. viteza prin apa;
C. viteza indicata de GPS;
D. viteza indicata de lochul Doppler.
862. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar
foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate;
B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
863. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
A. nu vor fi nici un fel de erori;
B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor;
C. pot aparea erori la calculul CPA-ului;
D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
864. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
navele dotate cu radare ARPA?
A. NU;
B. DA;
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare reala/ N-UP/ vector real;
B. Miscare reala/ C-UP/ vector real;
C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;
D. drumul navei noastre.
867. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare;
D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii;
B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA;
C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta.
869. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon;
B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta?
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator;
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare.;
870. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de
evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -uluila o tinta mobila;
C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilireamanevrelor
D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei lacentrul geometric al PAD-ului.
871 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se
face in functie de:
A. numarul de nave existente in rada;
B. distanta la un reper fix la coasta;
C. numarul de chei de lant la apa;
D. adancimea apei.
872 Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
A. Relevmentul la o tinta
B. Marimea unei tinte
C. Viteza unei tinte
D. Distanta la o tinta
873. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea
punctului navei?
A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper
B. Masurarea a doua distante
C. Masurarea a doua relevmente
D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei
874 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului
B. Detectia radar nu este influentata de conditiileHidrometeorologice
C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitatebuna, pentru a se vedea daca functiaza corect
D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul
875 Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este
ADEVARATA?
A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regulaaceeasi orientare cu harta de navigatie
B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmenteadevarate
C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poateobserva vizual de pe puntea de comanda
D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensulgiratiei navei
876. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. Nu are nici o infuenta
B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective
C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva
D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. Da
B. Nu
C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata
D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata
878 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper
de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei
B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii
C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului esteegala cu viteza curentului
D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construitpentru reperul respectiv se poate determina directia curentului
879Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei navecare naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava este FALSA?
A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta
B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar
C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant
D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea
aceeasi directie cu drumul navei proprii
880. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta
in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este
FALSA?
A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca
B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie,va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada
C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea DirectieiMiscarii Relative a navei tinta sa creasca
D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modificavaloarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
881 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumitdrum
B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari dedrum
C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema deseparare a traficului
D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre deevitare
882. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa
B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan
C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva
D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate
883. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum
C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si incazul PI
D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decatpe scala radar pe care a fost trasat
884. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie
B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza navaproprie
C. Unghiul total de deriva
D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei
B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta
C. Viteza curentului
D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece dela o anumita distanta fata de reperplotand pe Planseta RADAR
pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
886 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii
parametri de miscare pentrunava proprie:
A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului
B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului
C. Drum adevarat/ viteza prin apa
D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar(True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre
utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca:
A. Radarul functiaza in Miscarea Reala/ N UP
B. Radarul functiaza in Miscare Relativa/ N UP
C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.
D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
888 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. Viteza navei prin apa
B. Distanta pana la urmatorul Way Point
C. Valoarea corectiei giro
D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889 Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
A. Arata care dintre tinte vine la coliziune
B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleazamanevra de evitare
D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe
B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut
C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setatade utilizator
891. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza
reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real
B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real
C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat
D. Nici una dintre acestea erori
892. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger)
B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric
C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar
D. Vector relativ sau real de miscare
893 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. Drumul deasupra fundului
B. Drumul compas
C. Drumul de urmat, trasat pe harta
D. Drumul adevarat
894 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. Viteza deasupra fundului
B. Viteza prin apa
C. Viteza indicata de GPS
D. Viteza indicata de lochul Doppler
895. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar
foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate
B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate
C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896 Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie
A. Nu vor fi nici un fel de erori
B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor
C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului
D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
897 Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care
din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat
B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate siurmarite automat
C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vorfi plotate si urmarite automat
D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zlor deveghe
898 Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele
dotate cu radare ARPA?
A. NU
B. DA
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real
B. Miscare Reala/C-UP/ vector real
C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
900 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistemvectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
B. Viteza navei proprii
C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare
D. Drumul navei noastre
901 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei deevitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea
B. Stabilirea distantei de siguranta optima
C. Stabilirea TCPA
D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se potestima:.
A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii
B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA
C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA
D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta
903 La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modificaparametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta
C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distanteidintre nava noastra si nava tinta
D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric alPAD-ului
904. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon
B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare
905. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar
ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila
C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei
D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului
906 Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi
masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio
A. efectul de uscat
B. efectul de noapte
C. efectul de antena
D. efectul de emisie secundara
907 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals
A. Vol.3 B. Vol.4 C. Vol.2 D. Vol.1
908. Efectul de noapte este generat de:
A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite
B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei
D. Eroarea in corectia compasului
909 Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu seva deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza canava proprie.
910 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este
cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente.
911 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce
influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al uneitinte?
A. nu are nici o influenta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva.
912. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata.
913. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi
determinat;
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la
aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
915 In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie;
C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta
unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste;
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917 Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este 0;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta.
918Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave
ajunse din urma " este FALSA?
A.distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave
care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii..
920 Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare)este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva.
921 Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale
unui reper fix se poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracta efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta;
C. viteza curentului.
923. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
A. viteza navei prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way Point;
C. valoarea corectiei giro.
924 Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza informatieiradar
925 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
926. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi
modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca
rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
928. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix;
B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cunava proprie.
929 Care din afirmatii sunt adevarate?
A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova;
B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova
C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa
D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza parametrii de miscare.

930 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?
A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;
B. ambele tinte sunt neprivilegiate;
C. ambele tinte sunt privilegiate;
D. vectorii sunt adevarati.
931Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?
A. tinta este fixa;
B. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii;
D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.

932 Din fig, 17 selectati informatia FALSA:


A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;
B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza;
C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de derivade curent;
D. timpul de ploting este de 6 minute.

933Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig.2) este:


A. head up, vectori relativi;
B. head up, vectori reali;
C. north up, vectori relativi;
D. north up, vectori reali.

935In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe


planseta radar a unei probleme de;
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareNorth Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateHead Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North Up;
D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate NorthUp;
936 In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de :
A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;

937 In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;

937 938
938In fig. 13 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
939 In fig. 14 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;

940
940 In fig. 15 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;
941In fig. 16 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe
planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentareNorth Up;
B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, nouaviteza impusa, North-Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drumimpus, Head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, NorthUp;

942
942 In fig. 18 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up;
B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North Up;
C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus,head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp.
943In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):
A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord;
B. tinta din babord este fixa;
C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;

944Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:


A. Head;
B. North;
C. Head Up;
D. North Up;
945 Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:
A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita;
B. este o tinta fixa;
C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
D. este o nava in deriva.

946Tinta din figura 4 radar:


A. este periculoasa;
B. este nepericuloasa;
C. va intersecta drumul propriu prin pupa;
D. are drumul in cadranul 2 de orizont.

947 Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:


A. tinta este reprezentata in miscare relativa;
B. tinta prezinta pericol de coliziune;
C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.
948Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:
A. 12 nd;
B. 10 nd;
C. 22 nd;
D. 0 nd.

949. Deviatia radio este determinata de:


A. efectul de uscat;
B. efectul de noapte;
C. efectul de emisie secundara
950 Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe;
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
951 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili,
care este de:
A. 4;
B. 2;
952 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55 grade
C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
954. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
A. astrogeodezic
B. WGS-84
C. WGS-72
955. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT;
B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior;
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate
956. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
A. receptorul GPS;
B. girocompasul;
C. pilotul automat.
957 Deviatia radio este determinata de:
A. efectul de uscat;
B. efectul de noapte;
C. efectul de emisie secundara;
D. efectul de antena.
958 Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina
variatia de tip cuadrantal a acesteia:
A. catargele;
B. corpul navei;
C. bigile;
D. antenele navei.
959 Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;
B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe;
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe;
D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
960 O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor;
B. frecventa de repetitie a impulsurilor;
C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
D. frecventa purtatoare.
961 Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
A. pseudodistanta, inaltimea;
B. diferenta de relevement, suma distantelor;
C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
D. diferenta de distanta, azimutul
962 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili,
care este de:
A. 4;
B. 2;
C. 6;
D. 5;
963 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
964. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
A. urmarirea satelitilor GPS;
B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS;
C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
965. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
A. astrogeodezic;
B. WGS-84;
C. CLARKE;
D. WGS-72.
966. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea
afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. sferei terestre;
B. geoidului;
C. elipsoidului de referinta;
D. liniei de plutire.
967. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare
materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
A. harta nu este actualizata la zi;
B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS;
C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS;
D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. configuratia satelitilor radiovizibili;
B. eroarea in punctul estimat al navei;
C. numarul de sateliti radiovizibili;
D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS.
969 Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in
95 % din cazuri este:
A. plus sau minus 15 m;
B. plus sau minus 120 mm;
C. plus sau minus 300 m;
D. plus sau minus 50 m.
970 Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara
conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP mai mic decat 1;
B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3;
C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5;
D. HDOP mai mare decat 5;
971. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
A. plus sau minus 10 m;
B. plus sau minus 50 m;
C. plus sau minus 120 m;
D. plus sau minus 300 m
972. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in
raport de:
A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
B. pericolele de navigatie existente in zona;
C. ambardeea navei;
D. corectia compas.
973. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie
de:
A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita;
B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;
C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita;
D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974 Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
A. data la care a fost intocmita harta;
B. data ultimei corectii a hartii;
C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta;
D. data limita pana la care este valabila harta.
975. Deviatia radio este determinata de:
A. Efectul de uscat
B. Efectul de noapte
C. Efectul de emisie secundara
D. Efectul de antena
976. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina
variatia de tip cuadrantal a acesteia:
A. Catargele
B. Corpul navei
C. Bigile
D. Antenele navei
977 Semnul corectiei ortodromice depinde de:
A. Distanta nava-radiofar
B. Semnul declinatiei magnetice
C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
D. Pozitia antenei cadru
978 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-linia coastei
B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coaste
979. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta
B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe
C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe
D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
980. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
A. 1950 Khz
B. 1850 Khz
C. 1750 Khz
D. 100 Khz
981. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor
B. Frecventa de repetitie a impulsurilor
C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
D. Frecventa purtatoare
982. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
A. Diferentei de faza si amplitudine
B. Diferentei de timp si frecventa
C. Diferentei de frecventa si faza
D. Diferentei de timp si faza
983. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
A. Frecventa de repetitie a impulsului
B. Frecventa purtatoare
C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
A. Conditiile de propagare
B. Starea marii in zona de navigatie
C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie
D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985 Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
A. Pseudodistanta, inaltimea
B. Diferenta de relvement, suma distantelor
C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
D. Diferenta de distanta, azimutul
986. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital
B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital
D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
A. Urmarirea satelitilor GPS
B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS
C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
D. Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore
988 Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
A. Astrogeodezic
B. WGS-84
C. CLARKE
D. WGS-72
989 In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea
afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. Sferei terestre
B. Geoidului
C. Elipsoidului de referinta
D. Liniei de plutire
990. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare
materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
A. Harta nu este actualizata la zi
B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS
C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS
D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. Configuratia satelitilor radiovizibili
B. Eroarea in punctul estimat al navei
C. Numarul de sateliti radiovizibili
D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS
992 Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara
conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP<1
B. 2<3
C. 4<5
D. HDOP>5
993. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in
raport de:
A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
B. Pericolele de navigatie existente in zona
C. Ambardeea navei
D. Corectia compas
994 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
A. Numarul de nave existente in rada
B. Distanta la un reper fix la coasta
C. Numarul de chei de lant la apa
D. Adancimea apei
995 Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita
B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita
D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996 Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
A. Data la care a fost intocmita harta
B. Data ultimei corectii a hartii
C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta
D. Data limita pina la care este valabila harta
997 Cadranele de orizont sunt delimitate de:
A. linia Nord-Sud, axa lumii;
B. axa lumii, linia Est-Vest;
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
998. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize radio catre navigatori;
B. avize catre navigatori saptamanale;
C. editiile corectate ale hartilor.
999. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World;
B. Ships' Routeing;
C. Sailing Directions.
1000 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
A. vol.3;
B. vol.4;
C. vol.2
1001 Efectul de noapte este generat de:
A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite;
B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei.
1002. Derivata radio este determinata de:
A. efectul de uscat;
B. efectul de noapte;
C. efectul de emisie secundara.
1003 Semnul corectiei ortodromice depinde de:
A. distanta nava-radiofar;
B. semnul declinatiei magnetice;
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
1004 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili,
care este de:
A. 4;
B. 2;
C. 6;
1005 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este
urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu 21.200km;
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55 grade;
C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
1007 Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
A. Astrogeodezic;
B. WGS-84;
C. WGS-72.
1008. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea.
Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. sferei terestre;
B. geoidului;
C. Elipsoidului de referinta.
1009Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT;
B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT-ul anterior;
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;
1010 Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
A. Receptorul GPS;
B. Girocompasul;
C. Pilotul automat;
1011 Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
A. ±10m
B. ±50m
C. ±120m
D. ±300m
1012Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentruutilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa,
in 95%din cazuri este:
A .±15m
B. ± 150 m
C. ±300m
D. ±50m
1013 Care sint norii etajului mijlociu ?
A. Altocumulus si altostratus.
B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.
C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis.
1014 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
1015 Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
A. Furtuna cu grindina
B. Precipitatii cu caracter general
C. Precipitatii insotite de descarcari electrice
D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
1016. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. Vreme frumoasa si uscata
B. Cer innorat si vanturi puternice
C. Precipitatii continue si rafale de vant
D. Cer complet acoperit si vant slab
1017 Cand temperatura unei mase de aer scade:
A. Temperatura punctului de roua variaza
B. Umiditatea absoluta scade
C. Umiditatea relativa creste
D. Umiditatea relativa scade
1018 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:.
A. Trecerea unui front cald
B. Trecerea unui front rece
C. Sistem de inalta presiune
D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
1019 107. Vanturile catabatice bat:
A. Dinspre uscat spre mare
B. In sens direct in emisfera nordica
C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
D. Ascendent, de-a lungul pantei
1020 Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:
A. Curentul Alaska
B. Curentul Oya Shivo
C. Curentul Californiei
D. Curentul Kuro Shivo
1021 In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
A. anticicloni;
B. cicloni tropicali;
C. sa barica;
D. talveg depresionar.
1022 Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
A. izoterme;
B. izohipse;
C. izobare;
D. izotabate.
1023 Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
A. Muson;
B. Alizeu de NE;
D. Briza de mare.
1024 Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. ENE;
B. SSW;
C. ESE;
D. WSW.
1025. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
A. scade ca si temperatura aerului;
B. scade in timp ce temperatura aerului creste;
C. creste ca si temperatura aerului;
D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat
in:
A. NE;
B. WSW;
C. NW;
D. SSE.
1027 Frontul oclus este cauzat de obicei de:
A. frontul rece care devine stationar;
B. frontul cald care se destrama;
C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
D. frontul cald care devine stationar.
1028. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. vreme frumoasa si uscata;
B. cer innorat si vanturi puternice;
C. precipitatii continue si rafale de vant;
D. cer complet acoperit si vant slab.
1029 Cand temperatura unei mase de aer scade:
A. temperatura punctului de roua variaza;
B. umiditatea absoluta scade;
C. umiditatea relativa creste;
D. umiditatea relativa scade;
1030 Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
A. Perpendicular pe izobare
B. Paralel cu linia frontului rece
C. Nu bate vantul, este calm
D. Perpendicular pe linia frontului cald
1031 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
A. trecerea unui front cald;
B. trecerea unui front rece;
C. sistem de inalta presiune;
D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.
1032. Vanturile catabatice bat:
A. dinspre uscat spre mare;
B. in sens direct in emisfera nordica;
C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
D. ascendent, de-a lungul pantei.
1033 Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza
A. perpendicular pe izobare;
B. paralel cu linia frontului rece;
C. nu bate vantul, este calm;
D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
A. drept in fata sa;
B. spre dreapta, usor in spatele sau;
C. spre stanga, usor in spatele sau;
D. spre stanga usor in fata sa.
1035 Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
A. prin ochiul furtunii;
B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;
C. prin semicercul periculos;
D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece;
D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1037 Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua sau Luna plina;
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie;
D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
1038. Mareele de sizigii au loc cand:
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar;
B. este Luna noua sau Luna plina
C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite;
D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
1039 Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
A. conditiile de inalta presiune;
B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
C. disparitia norilor Cirrus;
D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
1040. Circulatia aerului in zle de joasa presiune in emisfera nordica este:
A. in sens direct;
B. variabila;
C. in sens retrograd;
D. rectilinie.
1041. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
A. Presiune atmosferica joasa
B. Presiune atmosferica stationara
C. Presiune atmosferica inalta
D. Presiune atmosferica in scadere
1042 Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
A. schimbarea conditiilor de vreme;
B. variatia declinatiei Lunii;
C. Luna aflata la apogeu;
D. Soarele aflat la periheliu.
1043 Expresia " aerul este saturat" inseamna:
A. umiditatea relativa este de 100%;
B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore;
D. norii acopera total bolta cereasca.
1044Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
A. in sens retrograd spre interior;
B. in sens direct spre exterior;
C. in sens retrograd spre exterior;
D. in sens direct spre interior.
1045 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
A. ceata de radiatie;
B. ceata de conductie;
C. ceata frontala;
D. ceata de advectie.
1046 Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
A. 760 mb;
B. 938,9 mb
C. 1000 mb;
D. 1013,2 mb.
1047 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
A. umiditate absoluta;
B. punct de roua;
C. punct de precipitatii;
D. deficit de saturatie.
1048 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
A. SW, S si SE;
B. NE, E si S;
C. W, NW si N;
D. NW, N si NE
1049 Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
A. este prezent efectul de recurbare;
B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii;
C. se produce extensia spre margine a zi de joasa presiune;
D. gradiebntul de presiune este mare.
1050. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
A. Drept in fata sa
B. Spre dreapta, usor in spatele sau
C. Spre stanga, usor in spatele sau
D. Spre stanga usor in fata sa
1051. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei;
B. valuri lungi ce-si pastreaza directia;
C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
A. Vanturi puternice
B. Calm sau vanturi slabe
C. Nebulozitate 8/8
D. Ploi continui
1053. In zle cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;
D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054 In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului
B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece
D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
A. Front oclus
B. Zona de presiune inalta
C. Front stationar
D. Zona de presiune joasa
1056. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
A. Calma
B. Moderata, dar navigabila
C. Montata si confuza
D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057 In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
A. Este in trecere un front rece
B. In apropiere este un centru de inalta presiune
C. In apropiere exista un front stationar
D. Se apropie un front oclus
1058 Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
A. Celor mai inalte ape
B. Celor mai joase ape
C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile
D. Tuturor apelor inalte
1059 Mareea joasa medie are inaltimea media a:
A. Suprafetei marii
B. Tuturor apelor joase
C. Apelor inalte si apelor joase
D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
1060 Musonii sunt caracterizati ca:
A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa
B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului
C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei
1061 Mareele de cuadratura se produc:
A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal
B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90grd
C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie
D. La intervale de 28 de zile
1062. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?
A. Curentul Ecuatorial de nord
B. Curentul Benguelei
C. Curentul Acelor
D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063 Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt
A. Alizeele de NE
B. Vanturile de West
C. Musonii
D. Vanturile de Est
1064 Temperatura apei de mare se exprima in:
A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur.
1065. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
A. Oceanului Indian
B. Oceanului Pacific de Nord
C. Oceanului Pacific de Sud
D. Oceanului Atlantic de Sud
1066. Mareele de sizigii au loc cand:
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar
B. Este Luna noua sau Luna plina
C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite
D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
1067 Mareele de sizigii se produc cand:
A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele
B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant
C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine
D. O singura data in decurs de 28 de zile
1068 Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
A. Conditiile de inalta presiune
B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
C. Disparitia norilor Cirrus
D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069 Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera
nordica, este numita:
A. Zona adapostita de vant
B. Semicercul periculos
C. Ochiul furtunii
D. Semicercul manevrabil
1070 Curentul Braziliei curge in directia generala:
A. NW
B. SSW
C. S
D. NE
1071 Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
A. In sens direct
B. Variabila
C. In sens retrograd
D. Rectilinie
1072. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de
A. Schimbarea conditiilor de vreme
B. Varitia declinatiei Lunii
C. Luna aflata la apogeu
D. Soarele aflat la periheliu
1073. Expresia "aerul este saturat" inseamna:
A. Umiditatea relativa este de 100%
B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
D. Norii acopera total bolta cereasca
1074. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala
B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse
C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci
D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
1075. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
A. In sens retrograd spre interior
B. In sens direct spre exterior
C. In sens retrograd spre exterior
D. In sens direct spre interior
1076 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
A. Ceata de radiatie
B. Ceata de conductie
C. Ceata frontala
D. Ceata de advectie
1077. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
A. Spre S-W
B. Spre N
C. Spre E-S-E
D. Spre W
1078. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
A. Nord
B. Est
C. Sud-West
D. Nord-Est
1079. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
A. NW
B. SE
C. S
D. NE
1080. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:.
A. 760 mb
B. 938,9 mb
C. 1000 mb
D. 1013,3 mb
1081. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
A. Curentul vanturilor polare
B. Curentul Perului
C. Curentul de deriva al vanturilor de W
D. Curentul Falkland
1082 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
A. Umiditatea absoluta
B. Punct de roua
C. Punct de precipitatii
D. Deficit de saturatie
1083 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
A. SW, S si SE
B. NE, E si S
C. W, NW si N
D. NW, N si NE
1084 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:
A. NW, W si S
B. SW, S si SE
C. N, NW si E
D. W, NW si N
108. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
A. Este prezent efectul de recurbare
B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
C. Se produce extensia spre margine a zi de joasa presiune
D. Gradientul de presiune este mare
1086 Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
A. De E la W
B. De W la E
C. De N la S
D. In orice directie
1087 Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia
C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
A. 10 la 12 Nd
B. 4 la 6 Nd
C. 15 la 20 Nd
D. 40 Nd
1089 Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
A. 10 la 15 Nd
B. 20 la 30 Nd
C. 5 la 10 Nd
D. 70 Nd
1090. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord
B. O hula neobisnuit de lunga
C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
1091. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
A. Mare violenta cu valuri din toate directiile
B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii
C. Hula moderata cu directie nedefinita
D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
A. Altostratus si Fractostratus
B. Altocumulus si Cirrus
C. Cirrostratus si Cumulus
D. Cumulonimbus si Cumulus
1093 Ce vanturi isi schimba periodic directia?
A. Alizeele
B. Musonii
C. Sirocco
D. Vanturile de West
1094 Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?
A. Vanturi predominant vestice
B. Musoni
C. Brize
D. Alizeele de NE
1095 Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe
B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front
C. Sa se schimbe in linii drepte
D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front
1096 Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte
succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
A. Maree diurna
B. Mare semidiurna regulata
C. Maree mixta
D. Mare semmidiurna neregulata.
1097 Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei?
A. O hula lunga din directii diferite
B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii
C. Mare agitata cu valuri din NE
D. Valuri cu lungimi si perioade mici
1098 Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului
B. Vant ce-si schimba rapid directia
C. Nori Altocumulus dominanti
D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
1099 Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?
A. Curentul Atlantic de Nord
B. Curentul Canarelor
C. Curentul Labrador
D. Curentul Baffin
1100. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
A. Curentul Perului
B. Curentul Oya Shivo
C. Curentul Californiei
D. Curentul Norvegiei
1101 Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
A. Curentul de deriva al vanturilor de W
B. Curentul Acelor
C. Curentul Benguela
D. Curentul Perului
1102. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord
D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103 Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
A. Au loc numai la cuadratura
B. Determina maree diurne
C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
D. Au loc la sizigii
1104 Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este
ADEVARATA?
A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
B. Depinde de declinatia Lunii
C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici
D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala
1105 Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
A. Mistralul
B. Briza de uscat
C. Bora
D. Briza de mare
1106. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de
Nord?
A. Tablele de maree
B. Cartile pilot ale zi
C. Navtexul
D. Atlasul geografic
1107. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa
presiune. Ce masuri veti lua?
A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului
B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum
C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice
1108 Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip
de vreme poate fi prognozat?
A. Averse de ploaie
B. Ceata
C. Lapovita
D. Vreme secetoasa
1109. Ce este temperatura aerului ?
A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer.
C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.
1110. Ce este presiunea atmosferica ?
A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.
B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului.
C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit nivel altimetric si la o anumita temperatura.
1111. In zonelele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
1112. Ce este anticiclonul ?
A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in sens
retrograd in emisfera "S".
B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2 emisfere.
C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.
1113. Ce este teperatura punctului de roua ?
A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.
B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare gazoasa.
1114 Ce sint norii ?
A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului
sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta.
C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la "W" la "E") si
presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a
1115. Ce este gradientul baric orizontal ?
A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distant care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are
sensul de la presiunea mare spre cea mica.
B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel de la
presiunea mica spre cea mare.
C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distant de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
1116. Ce este harta izobarica ?
A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii atmosferice.
B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica.
C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
1117. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale soarelui la
meridianul locului.
B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora
dupa culminatie cind atinge valoarea maxima
C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care
temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile inferioare
1118. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata solului sau din
stratul inferior, situatie care apare in timpul verii.
B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se
inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.
C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare (100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus in mai multe
straturi cu temperaturi diferite si apare in zle tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
1119. Ce este treapta barica ?
A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica
inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau 30
picioare
C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului atmosferic de la
nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
1120. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 – 2 ore inainte
de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui.
B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai multe maxime si
minime, variatie care poarta numele de maree barometrica.
C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul
orelor locale 04.00 si 16.00.
1121 Ce este umiditatea relativa ?
A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si umiditatea absoluta
si se exprima in procente.
B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala absoluta si se
exprima in cote parti.
C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente.
1122. Care sint norii etajului superior ?
A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.
B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.
C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
1123 Care sint norii etajului inferior ?
A. Cumulus si cumulonimbus.
B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus – specia stratiformis.
1124Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.
B. Cumulus si cumulonimbus.
C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de jos in sus.
1125 Ce se intelege prin nebulozitate ?
A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.
B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la 10.
C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din
atmosfera.
1126 Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare.
B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala.
C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
1127Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare
a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
A. Ceata ecuatoriala.
B. Ceata de advectie.
C. Ceata de radiatie.
1128. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
A. Sistem de inalta presiune;
B. sistem de joasa presiune;
C. maxim de temperatura.
1129. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
A. temperatura aerului;
B. presiunea atmosferica;
C. umiditatea relativa
1130. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
B. doua ape inalte in 24 de ore;
C. doua ape joase in 24 de ore.
1131 Milibarul este unitatea de masura pentru:
A. temperatura aerului;
B. umiditatea relativa;
C. presiunea atmosferica.
1132 La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. Numai viteza vantului aparent;
B. viteza si directia vantului real;
C. numai viteza vantului real.
1133 Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
A. masurarea vitezei vantului;
B. masurarea presiunii aerului;
C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1134 Curentii oceanici sunt definiti ca:
A. deplasari verticale ale maselor de apa;
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
C. modificari ale densitatii apei.
1135 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
A. termograful;
B. barograful;
C. hidrograful.
1136. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca
pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna
A. Ceata de evaporare.
B. Ceata de suprasaturatie.
C. Ceata frontala.
1137. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica:
A. o vreme furtunoasa este iminenta;
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
C. o defectiune a barometrului.
1138. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la luna noua si luna plina;
C. soarele si luna sunt la conjunctie.
1139. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
A. termometrul;
B. barometrul;
C. psihometrul
1140. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
A. 760 mb;
B. 1000 mb;
C. 1013,3 mb.
1141 Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
B. frecventa valului;
C. inaltimea valului.
1142. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
A. adancimea apei si topografia submarina;
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143 Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
A. limita mareei;
B. adancimea apei din harta;
C. inaltimea mareei.
1144 Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
A. lungimea valului;
B. adancimea valului;
C. inaltimea valului.
1145 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare
a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai
A. Ceata de contact.
B. Ceata de advectie.
C. Ceata de amestec.
coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna:
1146 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul
a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta
sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
A. Ceata de contact.
B. Ceata de advectie.
C. Ceata frontala.
1147. Linia de egala adancime se mai numeste:
A. izogona;
B. izobata;
C. izoclina.
1148. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare
dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa.
B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului
sau a marii sub actiunea fortei gravitationale.
C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului
de evaporare din straturile inferioare masei noroase.
1149. Ce indiciu da haloul ?
A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal.
C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata
indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
1150 Ce este vintul ?
A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite.
C. Compnta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis.
1151. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale
A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si
descarcari electrice.
B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an =
cca. 3/4.
1152. Ce sint alizeele ?
A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective
dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna,
B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabile ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare
emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.
C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat
intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
1153 Ce sint contraalizeele ?
A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica
respectiv NW in cea sudica.
B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavera si
toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee
C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera Nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera
nordica si SW in cea sudica.
1154. Ce sint vinturile de vest ?
A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in
timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza
duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei,
C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74%
dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
1155. Ce sint musonii ?
A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de
centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i
B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW
vara si NE iarna
C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare
avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
1156. Ce sint grenurile ?
A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o
scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e
B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a
anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.
C. Sint vinturi neregulate producindu-se in z si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu
izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.
1157. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
A. sistem de inalta presiune;
B. sistem de joasa presiune;
C. maxim de temperatura.
1158. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
A. anticicloni;
B. cicloni ;
C. talveg depresionar.
1159. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
A. presiunea atmosferica;
B. cantitatea precipitatiilor;
C. umiditatea relativa.
1160. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
B. doua ape inalte in 24 de ore;
C. doua ape joase in 24 de ore.
1161. Milibarul este unitatea de masura pentru:
A. temperatura aerului;
B. umiditatea relativa;
C. presiunea atmosferica.
1162 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
A. scade ca si temperatura aerului;
B. creste ca si temperatura aerului;
C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
1163La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. numai viteza vantului aparent;
B. viteza si directia vantului real;
C. numai viteza vantului real.
1164. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
A. masurarea vitezei vantului;
B. masurarea presiunii aerului;
C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1165. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. vreme frumoasa si uscata;
B. cer innorat si vanturi puternice;
C. precipitatii continue si rafale de vant.
1166 Cand temperatura unei mase de aer scade:
A. temperatura punctului de roua variaza;
B. umiditatea absoluta scade;
C. umiditatea relativa creste.
1167. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
A. trecerea unui front cald;
B. trecerea unui front rece;
C. sistem de inalta presiune.
1168 Norii sunt clasificati tinand cont de:
A. dimensiune;
B. viteza de deplasare;
C. altitudine si mod de formare.
1169. Curentii oceanici sunt definiti ca:
A. deplasari verticale ale maselor de apa;
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
C. modificari ale densitatii apei.
1170. Ceata se formeaza cand:
A. umiditatea relativa este de 50%;
B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura
punctului de roua;
C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat
temperatura punctului de roua.
1171 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
A. Termograful;
B. Barograful;
C. Hidrograful.
1172. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica:
A. o vreme furtunoasa este iminenta;
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
C. o crestere a fortei vantului.
1173 In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul
A. este in trecere un front rece;
B. in apropiere este un centru de inalta presiune;
C. in apropiere este un front stationar
1174 Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua si Luna plina;
C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175 Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
A. umiditatea atmosferica;
B. banchizele de gheata;
C. variatia densitatii apei oceanice
1176. Gradientul baric orizontal reprezinta:
A. variatia orizontala a temperaturii;
B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala;
C. diferenta de presiune in timp.
1177 Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
A. Oceanele Atlantic si Pacific.
B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.
C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
1178 Umiditatea relativa este definita ca:
A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila;
B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina;
C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica.
1179 Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic;
C. furtuna cu descarcari electrice.
1180. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:
A. umiditatea relativa este de 100%;
B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
C. norii acopera total bolta cereasca.
1181 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
A. ceata de radiatie;
B. ceata de conductie;
C. ceata de advectie
1182 Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
A. Termometrul;
B. Barometrul;
C. Psihometrul.
1183. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica panta, spre cele mai mari
adancimi se numesc:
A. Campia abisala;
B. Zona de rift;
C. Self sau platou continental.
1184 Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de masura numit:
A. Barograf; 687.
B. Termograf;
C. Higrograf.
1185 Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste :
A. Maree;
B. Resaca;
C. Hula.
1186 Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
C. 1013,3 mb.
1187. Ce este ciclonul tropical ?
A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zle extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre
ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si
B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si z de
formare si regiuni de actiune specifice.
C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se
adinceste formind cicloane.
1188 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:
A. umiditatea absoluta;
B. punct de roua;
C. deficit de saturatie..
1189 Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
B. frecventa valului;
C. lungimea valului.
1190 Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
A. adancimea apei si topografia submarina;
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
1191 Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
A. limita mareei;
B. adancimea apei din harta;
C. inaltimea mareei
1192 Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
A. de E la W;
B. de W la E;
C. de N la S.
1193 Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
A. o hula neobisnuit de lunga;
B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor;
C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
1194. Cand exista conditii de risipire a cetii?
A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece;
B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece;
C. La intensificarea la tare, a vantului.
1195. Indicati traiectoria ciclonului tropical :
A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare
orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea
sudica.
B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare
orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint
apro simetrice fata de ecuator).
1196 Ce vanturi isi schimba periodic directia?
A. Alizeele;
B. Musonii;
C. Sirocco.
1197. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
A. front rece;
B. front oclus;
C. front cvasistationar
1198 Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
A. creste ca inaltime;
B. creste ca lungime;
C. creste ca viteza.
1199 Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
A. 4 Bf;
B. 6 Bf;
C. 12 Bf.
1200. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
A. au loc numai la cuadratura;
B. determina maree diurne;
C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201 Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
A. Mistralul;
B. Briza de uscat;
C. Bora.
1202 Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
A. table de maree;
B. carti pilot ale zi
C. Navtex
1203 Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip
de vreme poate fi prognozat?
A. averse de ploaie;
B. ceata;
C. vreme secetoasa.
1204. Temperatura apei de mare se exprima in:
A. milibari;
B. grade celsius,
C. milimetri coloana de mercur.
1205 73. Ce este vintul aparent ?
A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.
B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care
da aparenta unui vint.
1206 Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
A. Este egala si de sens contr cu viteza navei.
B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului.
C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
1207 Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante – cele care
au frecventa cea mai mare intr-o regiune.
B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate – survin
accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.
C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea
directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
1208 Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
dreapta a acesteia in emisfera sudica.
B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea
stinga a acesteia in emisfera sudica.
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a
traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.
1209. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul :
A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
B. Se mentine constant.
C. Gireaza in sens retrograd.
1210. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
A. sistem de inalta presiune;
B. sistem de joasa presiune;
C. maxim de temperatura.
1211. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
A. temperatura aerului;
B. presiunea atmosferica;
C. umiditatea relativa.
1212 O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
B. doua ape inalte in 24 de ore;
C. doua ape joaje in 24 de ore.
1213 Milibarul este unitatea de masura pentru:
A. temperatura aerului;
B. umiditatea relativa;
C. presiunea atmosferica.
1214 La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. numai viteza vantului aparent;
B. viteza si directia vantului real;
C. numai viteza vantului real.
1215 Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
A. masurarea vitezei vantului;
B. masurarea presiunii aerului;
C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1216 Curentii oceanici sunt definiti ca:
A. deplasari verticale ale maselor de apa;
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
C. modificari ale densitatii apei.
1217 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
A. termograful;
B. barograful;
C. higrograful.
1218. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redus, indica:
A. o vreme frumosa este iminenta;
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
C. o defectiune a barometrului.
1219. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua si Luna plina;
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
1220 Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
A. 760 mb;
B. 1000 mb;
C. 1013,3 mb.
1221 Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
B. frecventa valului;
C. inaltimea valului.
1222. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
A. limita mareei;
B. adancimea apei din harta;
C. inaltimea mareei.
1223 Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
A. lungimea valului;
B. adancimea valului;
C. inaltimea valului.
1224 Temperatura apei de mare se exprima in:
A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur.
1225. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul
apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.
B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus;
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.
C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii;Norii
cirrus.
1226 Curentul care produce efect maxim de deriva este:
A. curentul din prova;
B. curentul din pupa;
C. curentul din travers.
1227 Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea
apei.
B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.
C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.
1228 Linia de egala adancime se mai numeste:
A. izogona;
B. izobata
C. izoclina.
1229. Ce este hula ?
A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii.
B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.
C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si
vint.
1230. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica
apropierea unui:
A. Front oclus
B. Front stationar
C. Front cald
D. Front rece
1231 In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
A. Anticicloni
B. Cicloni
C. Sa barica
D. Talveg depresionar
1232. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
1233. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
A. Izoterme
B. Izohipse
C. Izobare
D. Izotabate
1234 Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
A. Muson
B. Alizeu de NE
C. Fohn
D. Briza de mare
1235 Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. ENE
B. SSW
C. ESE
D. WSW
1236 Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar
B. La Luna noua si Luna plina
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
D. Soarele si Luna sunt in opozitie
1237 Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
A. termometrul;
B. barometrul;
C. psihrometrul.
1238 Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
A. adancimea apei si topografia submarina;
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239 Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
a. Curba Williamson
b. Dubla intoarcere la 180 grd.
c. Giratie directa
d. Curba Scharnow

1240Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
a. Curba Scharnow
b. Curba Williamson
c. Giratie directa
d. Dubla intoarcere la 180 grd

1241 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
1242 Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
A. partea din fata a navei;
B. stanga traiectoriei furtunii;
C. partea dinspate a navei;
D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
A. frontal;
B. in dreapta traiectoriei;
C. in spatele furtunii
D. in stanga traiectoriei.
1244. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
A. Prin ochiul furtunii
B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
C. Prin semicercul periculos
D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
124 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
1246 Daca vantul bate din travers acesta produce:
A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. doar cresterea vitezei;
C. deriva de vant.
1247. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
B. deriva de vant la babord;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
A. Frontal
B. In dreapta traiectoriei
C. In spatele furtunii
D. In stanga traiectoriei
1249 Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ?
a. Giratie directa
b. Dubla intoarcere la 180 grd.
c. Curba Williamson
d. Curba Scharnow

1250Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?


a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare
b. Aterizand aici este foarte periculos
c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta
d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)

1251Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spreun avion ,nava sau
persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Aterizand aici este foarte periculos
b. Solicitam asistenta medicala
c. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata

1252 Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau
persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
b. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
c. Aterizand aici este foarte periculos
d. Solicitam asistenta medicala

1253. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea
alaturata cuprinde semnalul.
a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient combustibil
b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore
c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
1254Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de
distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz
b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz

1255 Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza?
a. Nu- i necesar nici un semnal
b. Doua bule negre
c. Un obiect pe care sunt desenate carouri
d. O bula neagra

1256 Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe „toata
viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de
a reduce venirea provei navei spre dreapta?
a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din dreapta a propulsorului
b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din stanga a propulsorului
d. Se poate balansa carma din bord in board

1257 Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand „toata viteza inainte” se schimba sensul de
rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.
a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre babord
b. Se va deplasa in linie dreapta
c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze
d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc

1258Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc,
sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
a. Va gira cu prova spre tribord .
b. Va gira cu prova spre babord .
c. Va evolua pe drum drept inapoi .
d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .

1259 Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 knots si masina va fi pusa pe „toata viteza inapoi”?
a. 1500m
b. 5 lungimi de nava
c. ) Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza
d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260 Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi
acest lucru?
a. Printr-o giratie completa
b. Printr-o manevra de zig-zag
c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele bordure concomitent cu reducerea vitezei – asa numitul procedeu „ high frequency
rudder cycling".
d. Pune masina pe toata viteza inapoi

1261Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept
b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a carmei.
c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax
d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul

1262 Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA,
SEMI-BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
a. NO. 2,3,1 and 4
b. NO. 3,2,1 and 4
c. NO. 1,2,3 and 4
d. NO. 1,3,2 and 4

1263Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?


a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1).
b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)
c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).
d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).

1264 Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?


a. O nava cu carena lunga si supla
b. O nava cu carena scurta si supla
c. O nava cu carena scurta si lata
d. O nava cu carena lunga si lata

1265. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?


A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea
stinga a acesteia in cea sudica.v
B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a
traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica.
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a
acesteia in emisfera sudica.
1266 In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
A. Gireaza in sens direct.
B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic.
C. Gireaza spre pupa.
1267 In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
A. Gireaza in sens retrograd.
B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
C. Gireaza spre prova.
1268. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
A. Gireaza in sensdirect.
B. Gireaza in sens direct.
C. Se mentine constant.
1269 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
1270 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
1271. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
1272 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului
A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat
bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.
B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat
bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare.
C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in
semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
1273 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului
A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
01_COLREG_DO2B-MSNW(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) 'What does the word "sidelight" mean ?


a ) A green light on the starboard side and a red light on the port c ) The
b ) The white
side each showing an unbroken light over an arc of the horizon of 112.5 sidelights from the white light
degrees and so fixed as to show the light from right ahead to 22.5 from the
side-ladders.
degrees abaft the beam on its respective side decks.
2) A 20-meter power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will display _____________.
a ) a single white light b ) two masthead lights in a vertical c ) two towing lights in a vertical
forward line line
3) A 20-meter power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will display _____________.
a ) two towing lights in a b ) a towing light above the c ) two masthead lights in a
vertical line sternlight vertical line
4) A light used to signal passing intentions must be an ______________
a ) all-round yellow light only b ) all-round white light only c ) all-round blue light only
5) A light used to signal passing intentions must be an ________________
a ) all-round white or yellow light b ) all-round yellow light only c ) all-round white light only
6) A partially submerged object towed by a vessel must show during the day one _____________.
a ) diamond shape when the length of the b ) diamond shape when the length of the tow c ) black
tow is 200 meters or less exceeds 200 meters in length ball
7) A power-driven vessel pushing ahead or towing alongside displays navigation lights and
_________________
a ) two all-round red lights in a b ) two yellow towing lights in a c ) two white masthead lights in a
vertical line vertical line vertical line
8) A power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will show sidelights, a sternlight, and
_________________
a ) an all-round red light where it b ) two yellow masthead lights in c ) two masthead lights in a
can best be seen a vertical line vertical line
9) A single vessel being towed alongside shall exhibit ________________
a ) one all-round white b ) sidelights, stern light and a special c ) sidelights and a stern
light flashing light light
10) A single vessel being towed alongside shall show ________________
a ) one all-round white b ) sidelights and a stern c ) only the outboard sidelight and a stern
light light light
11) A towing light is _____________.
a ) shown below the b ) white in c ) a yellow light having the same characteristics as the
sternlight color stern light
12) A towing light is __________________.
a ) shown at the bow b ) white in color c ) shown in addition to the sternlight
13) A towing light _____________.
a ) flashes at regular intervals b ) is yellow c ) shows an unbroken light over an arc of the
of 50-70 flashes per minute in color horizon of not less than 180 grd nor more than 225 grd
14) A vessel constrained by her draft may display _____________.
a ) three all-round red lights b ) two 225 grd red lights c ) three all-round blue lights
15) A vessel constrained by her draft may display________________.
a ) three all-round red lights b ) the same lights as a c ) three all-round red lights in
instead of the lights required for a vessel restricted in her addition to the lights required for a
power-driven vessel of her class ability to maneuver power-driven vessel of her class
16) A vessel displaying three red lights in a vertical line is _________________
a ) restricted in her ability to maneuver b ) not under command c ) constrained by her draft
17) A vessel displaying three red lights in a vertical line is _________________.
a ) not under command b ) aground c ) constrained by her draft
18) A vessel not under command sounds the same fog signal as a vessel___________.
a ) towing b ) constrained by her draft c ) All of the above
19) A vessel which detects by radar alone the presence of another vessel shall determine if a close-quarters
situation is developing and/or risk of collision exists. If so, she shall take avoiding action in ample time;
however, if such action consists of
a ) An alteration of course to
starboard for a vessel forward of the b ) An alteration of course to port c ) An 180 degrees
beam, other than for a vessel being for a vessel forward of the beam, other alteration (reciprocal) to
than for a vessel being overtaken. avoid risk of collision.
overtaken.
20) At night, a power-driven vessel less than 7 meters in length, with a maximum speed which does not
exceed 7 knots, may show when underway _____________,
a ) sidelights combined in a single b ) an all-round flashing yellow c ) one all-round white
latern light light
21) At night, a power-driven vessel less than 7 meters in length, with a maximum speed which does not
exceed 7 knots, MUST show when underway at least _____________.
a ) one white 360 b ) a white light on the near approach of another c ) sidelights and a
light vessel sternlight
22) At night, a power-driven vessel underway of less than 7 meters in length where its maximum speed
does not exceed 7 knots may show, as a minimum, ______________.
a ) sidelights and a b ) the lights required for a vessel more than 7 c ) one all-round white
sternlight meters in length light
23) Except where it has been determined that a risk of collision does not exist, point out how a vessel shall
conduct, which hears apparently forward of her beam the fog signal of another vessel, or which cannot
avoid a close-quarters situation with anot
a ) She shall reduce her speed to the b ) She shall keep at the c ) She shall navigate at
minimum at which she can be kept on her same speed, but with the economic speed and proper
course. She shall, if necessary, take all her engine on stand-by for look-out, radar working and
way off and in any event navigate with manoeuvre in order to avoid the engines on stand-by ready
extreme caution untill danger of collision is risk of collision for manoeuvre.
over.
24) How do COLREG rules interfere with the special rules for roadsteads, harbours, rivers, lakes or inland
waterways navigable by seagoing vessels ?
a ) Nothing in COLREG rules shall interfere with b ) The appropriate c ) The COLREG
the operation of special rules, made by an appropriate authority is not obliged to rules shall apply in all
authority, but such special rules shall conform as take into account
circumstances.
closely as possible to COLREG rules. COLREG rules.
25) How shall 2 power-driven vessels manoeuvre, when navigating on reciprocal or nearly reciprocal
courses, so as to involve risk of collision ?
a ) Each shall alter b ) They shall give the regular signals, c ) Each shall alter her course to
courses to port in order to alter course to starboard or port, starboard so that each shall pass on
pass at a safe distance. according to the circumstances. the port side of the other.
26) How shall 2 sailing vessels manoeuvre when they are approaching one another, so as to involve risk of
collision and each has the wind on a different side ?
a ) The vessel which has the b ) The vessel which has the wind c ) The vessel which has the
wind on the port side shall keep out on the starboard side shall keep out wind from astern shall keep out
of the way of the other. of the way of the other. of the way of the other.
27) How shall a proper look-out be maintained aboard ?
a ) Every vessel shall at all times maintain a b ) Every vessel shall c ) When the visibility is
proper look-out by sight and hearing as well as by at all times maintain a restricted, a proper look-out
all available means appropriate in the prevailing look-out by sight to shall be maintained in order to
circumstances and conditions so as to make a full avoid any dangerous make a full appraisal of any
appraisal of the situation and of risk of collision. situation. risk of collision.
28) How shall the alternations of course and/or speed be made to avoid collision ?
a ) Small alterations of b ) Large enough alterations of c ) If the circumstances admit, they
course and/or speed not to speed and small alterations of shall be large enough to be readily
deviate too much from course, not to deviate too much apparent to anoter vessel observing
vessel's course. from vessel's course. visually or by radar.
29) How shall vessels not using a traffic separation scheme navigate ?
a ) They shall use the b ) They shall avoid it by as c ) They shall navigate in the proximity
inshore traffic zones. wide a margin as is practicable. of, but shall not cross the separation line.
30) If a vessel displays theree all-round red lights in a vertical line at night, during the day she may
show________________.
a ) three balls in a vertical line b ) a cylinder c ) two diamonds in a vertical line
31) If at night a vessel displays three all-round red lights in a vertical line, during the day she may show
________________
a ) two cones,base to base b ) three black balls in a vertical line c ) a cylinder
32) If you sighted three red lights in a vertical line on another vessel at night,it would be a vessel
_____________.
a ) aground b ) constrained by her draft c ) dredging
33) In addition to her running lights, an underway vessel constrained by her draft may carry in a vertical
line_____________.
a ) a red light, a white light, and a red light b ) two red lights c ) three red lights
34) The light which may be used with a vessel`s whistle must be _____________.
a ) used when the whistle is broken b ) a white light c ) used only at night
35) To indicate that a vessel is constrained by her draft, a vessel may display, in a vertical
line,_______________
a ) three 360grd. red lights b ) two 225grd. red lights c ) three 360grd. blue lights
36) To which vessels do the rules of conduct of vessels in restricted visibility apply to ?
a ) Vessels navigating in areas c ) Vessels navigating in or near
of restricted visibility when only b ) Vessels not in sight of one areas of restricted visibility when
one of them is not in sight of one another when navigating in or near they sight only the masthead lights
another. areas of restricted visibility. of one another.
37) What additional lights shall vessels engaged in fishing with purse seine gear exhibit, when engaged in
fishing in close proximity to other vessels ?
a ) A yellow light flashing b ) An all- c ) 2 yellow lights in a vertical line flashing
alternately white equal light and round white alternately every second and with equal light and
occultation duration. light. occultation. duration.
38) What characteristic must a light a light used to indicate passing intentions have?
a ) It must be an alternating red and b ) It must be an all-round c ) It must be an all-round
yellow light white light yellow light
39) What characteristic must a light have if used to signal passing intentions?
a ) It must be an all-round b ) It must be an alternating blue c ) It must be an all-round white
white light and white light or yellow light
40) What dayshape is prescribed for a vessel constrained by her draft?
a ) A black cone, apex upward b ) A black cone, apex downward c ) A cylinder
41) What do the shapes and lights of vessels engaged in mineclearance operations indicate ?
a ) That it is dangerous for b ) That it is dangerous for c ) That another vessel shall
another vessel to approach within another vessel to approach within navigate with precaution keeping
1000 metres of the mineclearance 500 metres of the mineclearance more than 2 nautical miles distance
vessel. vessel. from the vessel.
42) What does the term "power-driven vessel" mean ?
a ) The term "power-driven vessel" b ) Vessels using a Diesel c ) All vessels capable of
means any vessel propelled by engine as a means of navigating on water, except for
machinery. propulsion. sailing vessels.
43) What does the term "short blast" mean ?
a ) A blast of from 2 to b ) A blast of a short, less than 1 second's duration, c ) A blast of about 1
3 seconds' duration. produced by a power-driven vessel underway. second's duration.
44) What does the term "towing light" mean ?

a ) A white light placed b ) A yellow light c ) A yellow light placed as nearly as practicable
above the sternlight used showing an unbroken at the stern showing an unbroken light over an arc of
as a steering guide, while light over an arc of the the horizon of 135 degrees and so fixed as to show the
towing. horizon of 360 degrees. light 67.5 degrees from right aft on each side of the
vessel.
45) What does the term "vessel not under command" mean ?
a ) Any vessel having b ) Any vessel which through some c ) Any damaged vessel
serious damages to the exceptioal circumstance is unable to manoeuvre which is unable to manoeuvre
steering gear and/or the as required by the rules and is therefore unable to and to keep out of the way of
main engine. keep out of the way of another vessel. another vessel.
46) What does the term "vessel underway" mean ?
a ) Any vessel which is not b ) Any vessel at sea having the c ) Any vessel which not at anchor or
made fast to the shore. propeller system working. made fast to the shore, or aground.
47) What does the term "vessel's breadth" mean ?
a ) Vessel's greatest b ) Vessel's breadth c ) The mean breadth of the vessel measured at the
breadth. midship. bow, stern and midship.
48) What does the term 'vessel engaged in fishing" mean ?
a ) Any vessel fishing with trolling lines b ) All vessels c ) Any vessel fishing with nets, lines,
or other fishing apparatus which do not built and equipped trawls or other fishing apparatus which
restrict manoeuvrability. for fishing. restrict manoeuvrability.
49) What equipment for sound signals shall a vessel of 100 metres or more in length be provided with?
a ) A whistle, a bell and a b ) A whistle in the fore part and a c ) A bell in the fore part and a
gong at the stern. gong at the stern. gong at the stern.
50) What equipment for sound signals shall a vessel of less than 12 metres in length carry ?

a ) Vessels of less than 12 b ) Vessels of less than c ) Vessels of less than 12 metres in length
metres in length shall not be 12 metres in length shall shall not be obliged to carry the prescribed sound
obliged to carry sound carry a whistle and a bell signalling appliances, but they shall be provided
signalling appliances. in the fore part. with some other means of making an efficiement
sound signal.
51) What is the length of a vessel at anchor which must use the available working or equivalent lights to
illuminate her decks ?
a ) 75 metres. b ) 50 metres. c ) 100 metres and more.
52) What is the reason for proceeding at a "safe speed" ?
a ) A vessel shall proceed at a safe speed so b ) A vessel shall proceed at c ) A vessel shall
that she can take proper and effective action to a safe speed so that she can in proceed at a safe speed
avoid collision and be stopped within a distance all circumstances avoid any to avoid a close quarters
appropriate to the prevailing circumstances and collision. situation between ships.
conditions.
53) What lights and shapes shall a fishing vessel exhibit, when not engaged in fishing ?
a ) The lights and shapes b ) The lights of a vessel engaged in c ) The lights of a vessel
prescribed for a vessel of her fishing and making way through the restricted in her ability to
length. water. manoeuvre.
54) What lights and shapes shall a pilot vessel exhibit when not engaged on pilotage duty ?

a ) The lights and shapes b ) The lights or shapes c ) The lights and shapes for vessels
prescribed for a pilot vessel. prescribed for a similar vessel of her restricted in their ability to manoeuvre.
length.
55) What lights are required for a single barge being towed alongside?
a ) Sidelights and a stern b ) Sidelights, a special flashing light, c ) Sidelights and a special
light and a stern light flashing light
56) What lights shall a power-driven vessel of less than 50 metres in length exhibit, when towing and the
length of the tow exceeds 200 metres ?
a ) 3 masthead lights in a b ) 3 masthead lights in a c ) 3 masthead lights in a vertical
vertical line and a towing vertical line, sidelights and a line, sidelights, a sternlight and a towing
light. sternlight. light.
57) What lights shall a power-driven vessel of more than 50 metres in length exhibit, when towing and the
length of the tow exceeds 200 metres ?
a ) 3 masthead lights in a b ) Instead of the lights forward aft or aft, 3 c ) 3 masthead lights in a
vertical line, sidelights and masthead lights in a vertical line, sidelights, a vertical line, sidelights and a
a sternlight. sternlight, a towing light. towing light.
58) What lights shall a power-driven vessel underway, of 50 metres or more in length, exhibit ?
a ) A masthead light, b ) A masthead light forward, a second c ) Sidelights, a sternlight
sidelight and a masthead light abaft of and higher than the forward and two white masthead
sternlight. one, sidelights and a sternlight. lights.
59) What lights shall a pushing vessel and a vessel being pushed ahead exhibit, when they are rigidly
connected in a composite unit ?
a ) The lights of a tugboat with b ) Every vessel shall exhibit herwn c ) The lights of a single
the length of the tow less than lights prescribed for the power-driven power-driven vessel,
200 metres. vessel underway. underway.
60) What lights shall a sailing vessel underway exhibit, when her length is less than 20 metres ?
a ) Sidelights and a sternlight combined in one b c ) A white light to be exhibited if
lantern. ) Sidelights. necessary.
61) What lights shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre ?
a ) 2 all-round red lights in a vertical line c ) 2 all-round red lights in a vertical line
to indicate the side on which the obstruction b ) The lights to indicate the side on which an obstruction
exists, 2 all-round green lights in a vertical of a vessel not exists, 2 red lights in a vertical line to
line to indicate the side on which another under indicate the side on which another vessel
vessel may pass and the lights of a vessel command. may pass and the lights of a power-driven
restricted in her ability to vessel underway.
62) What lights shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre and at anchor ?
a ) The lights of a b ) A red light indicating the side c ) Instead of the lights of a vessel at anchor,
power-driven on which an obstruction exists and the lights of a vessel restricted in her ability to
vessel at anchor. the lights for a vessel at anchor. manoeuvre engaged in dredging operations.
63) What lights shall a vessel engaged in fishing other than trawling exhibit, when there is outlying gear
extending more than 150 metres horizontally and is not making way through the water ?
a ) 2 all-round lights in a vertical line, b ) 2 lights in a vertical line, the c ) An all-round
the upper being white and the lower red, upper being red and the lower white, an white light in the
an all-round red light in the direction of all-round white light in the direction of direction of the gear.
the gear. the gear.
64) What lights shall a vessel engaged in trawling exhibit, when not underway ?
b ) 2 all-round lights in a vertical line, the c ) 2 all-round lights in a
a ) An all-round green
upper being green and the lower white, a vertical line, the upper being
light and a masthead
masthead light placed abaft of and higher than white and the lower green and a
light placed higher.
the all-round light. sternlight.
65) What lights shall a vessel engaged on pilotage duty exhibit, when she is not underway ?
a ) 2 all-round lights in a vertical line, c ) 2 all-round lights in a vertical
b ) An all-round white
the upper being red and the lower line, the upper being white and the lower
alternating light.
white. red.
66) What lights shall a vessel not under command exhibit, when not making way through the water ?
a ) Sidelights and 2 red lights in a b ) 2 all-round red lights in a c ) The red lights and a
vertical line. vertical line. sternlight.
67) What lights shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit, when not making way through
the water ?
a ) 3 lights in a vertical line, the highest b ) 3 white lights c ) 3 lights in a vertical line, the highest
and the lowest being red and the middle one in a vertical line. and the lowest being white and the middle
white. one red.
68) What lights shall an inconspicuous, partly submerged vessel or object more than 25 metres in breadth,
exhibit ?
a ) 4 all-round white lights at the b ) An all-round white light at the c ) Green and red
after end, forward end and on each side at forward end and another all-round sidelights at the extremities
the extremities of her breadth. white light at the after end. of her breadth.
69) What lights shall the objects or vessels being towed exhibit, other than inconspicuous vessels or objects
?
a ) Masthead lights and a b ) Sidelights and a c ) Towing lights and a
sternlight. sternlight. sternlight.
70) What ligths and shapes shall a seaplane exhibit, when alighted on the sea ?
a ) The lights and shapes b ) The lights and shapes c ) The lights and shapes for vessels
prescribed by the rules. necessary for identification. of less than 20 metres in length.
71) What range shall the mastlights be visible at, for vessels between 12 and 20m in length ?
a ) 1 - 2 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 3 nautical miles.
72) What range shall the sidelights be visible at for vessels more than 50 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 5 nautical miles. c ) Between 3 and 5 nautical miles.
73) What range shall the sternlight be visible at, for vessels less than l2 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 1.5 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
74) What range shall the sternlight be visible at, for vessels of 50 metres or more in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 4 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
75) What range shall the towing light be visible at, for vessels of 12-50 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 5 nautical miles.
76) What range shall the white,red, green or yellow all round light be visible at, for vessels less than 12
metres in length ?
a ) 1 nautical mile. b ) Less than 1 nautical mile. c ) 2 nautical miles.
77) What shall a vessel of less than 12 metres in length do, in conditions of restricted visibility, when she
cannot give the signals prescribed by the rules ?
a ) She shall give a sound signal on b ) She shall make some other c ) She shall give rapid
the whistle consisting of 5 short blasts efficient sound signal at intervals strokes on the gong at intervals
at intervals of one minute. of not more than 2 minutes. of not more than one minute.
78) What shape shall a vessel proceeding under sail exhibit, when also being propelled by machinery ?
a ) A conical shape forward, apex b ) A diamond where it c ) 2 black cones with the
downward, where it can best be seen. can best be seen. apexes together.
79) What shape shall an inconspicuous, partly submerged object or vessel exhibit by day when being towed
and the length of the tow is less than 200 metres ?
a ) A cone apex downwards at b ) A diamond at or near the after end of the c ) 2 black cones,
the forward end. last vessel or object being towed. apexes together.
80) What shapes shall a vessel aground exhibit ?
a ) The shapes of a vessel at anchor and b ) The shapes of a vessel at anchor and c ) 2 balls in a
3 balls in a vertical line. 2 balls in a vertical line. vertical line.
81) What shapes shall a vessel engaged in mineclearance operations exhibit ?
a ) The shapes of a b ) 3 balls and in case the vessel is at c ) The shapes of a power-
vessel not under anchor, 3 balls and the shape prescribed for driven vessel underway and 3
command. anchored vessels. diamonds.
82) What shapes shall a vessel engaged in trawling exhibit ?
a ) A shape consisting of 2 cones with their apexes b ) A diamod c ) 2 black balls in a vertical
together. shape. line.
83) What shapes shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit ?
a ) 2 black balls in a b ) A black c ) 3 shapes in a vertical line, the highest and the lowest
vertical line. diamond. being a ball and the middle one a diamond.
84) What signal shall a vessel give, when approaching a bend or obstruction that may obscure another
vessel and hearing a prolonged blast ?
a ) One short blast "I am altering my b ) One prolonged blast followed by c ) One prolonged
course to starboard". one short blast. blast.
85) What significance shall light signal "3 flashes" have, if associated with the sound signal ?
a ) I am operating astern b ) I am manoeuvring astern c ) I have my engines
propulsion. propulsion. stopped.
86) What significance shall the light signal"one flash " have, if associated with the sound signal ?
a ) I am altering my course to b ) I have stopped my c ) I am manoeuvring with difficulty
starboard. engines. to port.
87) What sound signal shall a power-driven vessel give, when making way through the water in conditions
of restricted visibility ?
a ) 5 short b ) One prolonged blast followed by one c ) One prolonged blast at intervals
warning blasts. short blast at an interval of one minute. of not more than 2 minutes.
88) What sound signals shall a composite unit, pushing vessel-vessel being pushed ahead give, when
stopped and not making way through the water, in conditions of restricted visibility ?
b ) One prolonged blast preceded and c ) 2 prolonged blasts at
a ) One prolonged blast
followed by one short blast at intervals of 2 intervals of not more than 2
at intervals of 2 minutes.
minutes. minutes
89) What sound signals shall a fishing vessel underway give, in conditions of restricted visibility ?
a ) 4 short ( warning ) b ) One prolonged blast followed by 2 c ) One prolonged blast followed
blasts at intervals of 2 short blasts at intervals of not more than 2 by 3 short blasts at intervals of one
minutes. minutes. minute.
90) What sound signals shall a pilot vessel give, when stopped and not making way through the water,
engaged on pilotage duty in conditions of restricted visibility ?
a ) 4 short blasts on the b ) The blasts of stopped vessel not making c ) 2 prolonged blasts at
whistle at intervals of one way through the water and in addition 4 short intervals of one minute.
minute. identity blasts.
91) What sound signals shall a vessel at anchor give, of 100 metres or more in lenght, in conditions of
restricted visibility ?
c ) 3 distinct strokes on the
a ) Rapid blasts on the bell b ) Rapid blasts on the bell in the bell in the forepart and 3
in the forepart and one forepart and immediately the gong shall be strokes on the gong in the
prolonged blast on the whistle sounded in the after part for about 5 secondat
after part at intervals of one
at intervals of one minute. intervals of not more than one minute. minute.
92) What sound signals shall a vessel give when in sight of another and failing to understand the intentions
of another, or when in doubt whether sufficient action is being taken by the other to avoid collision ?
a ) At least 5 short and rapid b ) One prolonged blast and 5 c ) 2 prolonged blasts followed
blasts on the whistle. short blasts. by short blasts.
93) What sound signals shall vessels constrained by their draught give, in conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged blast followed by 2 b ) One prolonged blast preceded and c ) 5 short blasts at
short blasts at intervals of not more than 2 followed by one short blast at intervals of intervals of 2
minutes. one minute. minutes.
94) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in an b ) A vessel engaged in the c ) A deep draught vessel sailing
abandon-ship drill. launching or recovery of aircraft. in narrow channels.
95) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in fishing b ) A c ) A vessel engaged in dredging, hydrographic
which is going to recover her drifting surveying and oceanographic operations or underwater
gear. vessel. operations.
96) When in sight of one another in a narrow channel or fairwey, what signal shall the vessel intending to
overtake another on port side produce ?
a ) 2 short b ) 2 prolonged blasts followed by 2 c ) 2 short blasts preceded and followed by one
blasts. short blasts. prolonged blast.
97) When is a vessel, the master or the owner exonerated from the consequences of any neglect or the
neglect of any precaution which may be required by the ordinary practice of seaman ?

b ) The closest possible c ) The rules shall not exonerate the


a ) The compliance with vessel, master or owner from the
compliance with the rule
COLREG rules exonerates
"privileged vessel" exonerates consequences of any neglect to comply with
the vessel, master or owner
the vessel, master or owner from these rules or of the neglect of any precaution
from any responsability. which may be required by the ordinary
any responsability.
practice of seaman.
98) When shall a stand-on vessel take action to avoid collision by her manoeuvre alone ?
b ) As soon as it become apparent to her c ) When after taking
a ) The vessel shall not keep out
the bearing, she realized
of the way of another vessel, no that the vessel required to keep out of the way
is not taking appropriate action in compliance that the risk of collision
matter the circumstances.
with the rules. exists.
99) When shall it be deemed that a risk of collision exists, when an appreciable bearing change is evident ?
a ) When approaching a very large vessel b ) When a vessel c ) When approaching a
or a tow or when approaching a vessel at close approaching from abeam, at vessel at low speed, from
range. high speed. astern.
100) When shall sound signals be given, in conditions of restricted visibility ?
a ) Only by day in conditions of b ) By night on foggy c ) By day and by night in conditions of
restricted visibility. weather. restricted visibility.
101) When shall the rules concerning lights be complied with ?
a ) By night. b ) By night and in restricted visibility. c ) From sunset to sunrise.
102) Where shall the lights or shapes of the vessels constrained by their draught be exhibited ?
a ) Where they can best be seen. b ) At the stern masthead. c ) At the fore masthead.
103) Where shall the shape of a vessel being towed be placed when the length of the tow exceeds 200
metres ?
a ) At the foremast head. b ) At the aftermast head. c ) Where it can best be seen.
104) Where shall the shapes of a vessel not under command be placed ?
a ) Forward. b ) Where they can best be seen. c ) At the aftmasthead.
105) Which are the additional lights a sailing vessel underway may exhibit ?
b ) An all-round red
a ) An all-round green c ) 2 all-round lights in a vertical line, the upper
light at the top of the
light at the top of the mast. being red and the lower green at the top of the mast.
mast.
106) Which are the factors taken into accont in determining the "safe speed" additionally, by vessels with
operational radar ?
a ) The minimal passing c ) The same
distance, the use of a proper b ) The characteristics, efficiency, constraints factors as when
range scale, the elimination of imposed by the radar range scale in use, the effect of the radar is not in
jamming. the sea state, the number, location and movement of use.
vessels.
107) Which are the vessels exempted from complying with provisions at the rule regarding navigation in
traffic separation schemes ?
a ) Vessels restricted in their ability to manoeuvre when b ) Vessels with c ) Vessels with
engaged in an operation for the maintenance of safety of damages to the damages to the
navigation in the traffic separation scheme is exempted from main engine. steering gear.
complying with this rule.
108) Which dayshape is prescribed for a vessel constrained by her draft?
a ) A black diamond b ) A cylinder c ) A black ball
109) Which is the action by given-way vessel ?
a ) The vessel shall so b ) The vessel shall take early c ) When the vessels are in close
far as possible take early and action with small alterations of proximity, the give-way vessel shall take
substantial action to keep well course not to deviate too much substantial action by alterations of course
clear. from her course. and speed to completly avoid the risk.
110) Which is the alarm signal in radiotelephony ?
a ) A 2-tone bitonal b ) A continuous tone c ) A signal consisting of short continuous
signal. signal. tones.
111) Which is the sound signal to indicate the manoeuvre "I am altering my course to starboard" ?
a ) One short b ) One prolonged blast followed by one c ) 2 prolonged blast followed by one
blast. short blast. short blast.
112) Which statement is TRUE concerning light signals?
b ) The light signals are to be
a ) The time between flashes c ) The time between successive
used when not using sound
shall be about five seconds signals shall be not less than ten seconds.
signals.
113) Which statement(s) is (are) TRUE concerning light signals?
c ) The light signal are to be
a ) The time between flashes b ) The time between successive used when not using sound
shall be about five seconds signals shall be not less than ten seconds signal
114) Which vessel may NOT exhibit two red lights in a vertical line?
a ) A vessel constrained by her b ) A trawler fishing in close proximity to other c ) A vessel
draft trawlers aground
115) Which vessel's way shall a power-driven vessel underway keep out of ?
a ) A vessel not under b ) All oil-tankers and tankers carrying c ) Power-driven vessels, with
command. liquefied gases. high speed.
116) Which vessel's way shall a sailing vessel underway keep out of ?
a ) Power-driven vessels with c ) Oil-tankers or tankers carrying
low speed. b ) Vessels not under liquefied gases.
command.
117) Which vessel's way shall a sailing vessel underway keep out of ?
a ) Vessels engaged in b ) Trawlers underway to the fishing c ) Fish-carriers,
fishing. grounds. underway.
118) Which vessels shall, if the circumstances of the case admit, avoid impeding the safe passage of a
vessel constrained by her draught ?
a ) Vessels restricted in their ability to b ) Vessels not under c ) Power-driven vessels
manoeuvre. command. underway.
119) Yellow lights are NOT shown by _____________.
a ) towing vessels pushing b ) air cushion vessels in a nondisplacement c ) purse
ahead mode seiners
120) You are on a vessel that cannot comply with the spacing requirement for masthead lights. What is
required in this situation?
a ) The vessel must carry only the b ) The vessel`s lights must c ) The vessel must be
lights that comply with the rules; comply as closely as possible, as altered to permit full
the others may be omitted. determined by her government. compliance with the rules.
121) A fishing vessel is showing a basket and a single cone apex upwards? In which direction do the nets
lie?
a ) Astern. b ) Ahead. c ) From the basket towards the cone.
122) A power driven vessel engaged in towing is displaying the required lights on her aftermast. How much
higher must the lowest after masthead light be above the forward masthead light?
a ) Not less than 4 metres. b ) Not less than 4.5 metres. c ) Not less than 2 metres.
123) A power driven vessel observes the stern light of another power-driven vessel on a steady bearing and
reducing range on the port bow. Which vessel must give way?
a ) The observing vessel b ) The observed vessel c ) No risk of collision exists
124) A vessel is at anchor and displaying two anchor lights. What is the minimum vertical distance between
the forward anchor light and the after anchor light?
a ) At least 1.5 metres. b ) Not less than 4.5 metres. c ) Not less than 4 metres.
125) A vessel joining the general direction of traffic flow in a traffic separation scheme from either side
shall do so......
a ) at as small an angle as b ) avoiding traffic using c ) making a course as nearly as
practicable. the scheme. practicable at right angles.
126) A vessel not using the traffic separation scheme shall......
a ) only use it to avoid b ) if practicable only use the c ) not impede the passage of any vessel
immediate danger. inshore traffic zone. following a traffic flow.
127) A vessel shall, so far as is practicable, avoid crossing traffic separation lanes. But if obliged to do so
shall cross the general direction of traffic flow .....
a ) at as small an angle as b ) avoiding other traffic using c ) on a heading as nearly as
practicable. the scheme. practicable at right angles.
128) A vessel using a traffic separation scheme shall so far as practicable....
a ) keep to the starboard side b ) avoid vessels crossing c ) keep clear of the traffic separation line
of the lane. the scheme. or separation zone.
129) A vessel which can only safely navigate within a narrow channel or fairway shall not be impeded
by......
a ) sailing vessels, fishing vessels, or vessels of b ) crossing c ) sailing vessels or vessels of less
less than 20 metres. vessels. than 20 metres.
130) A vessel's sidelights should be positioned above the hull, but according to the Collision Regulations
what is the maximum height they can be placed?
a ) Half the height of the b ) Three-quarters the height of the c ) Any height below the
forward masthead light forward masthead light forward masthead light
131) At night you notice, in addition to other lights, two yellow lights in a vertical line which flash
alternately every second. What does this indicate?
a ) A fishing vessel hampered b ) A dredger showing the side on c ) A towing vessel's light seen
by her purse seine gear.. which a vessel can pass. from abaft the beam.
132) At night, in addition to her sidelights, what else must a sailing vessel show?
a ) A white light. b ) Red over green masthead lights. c ) A stern light.
133) At night, you are power-driven vessel 'A' approaching power-driven vessel 'B' as shown. Occasionally
you see both white masthead lights and the green side light of vessel 'B'. Which of the following is true?
a ) Both are equally b ) This is a case of special c ) Vessel 'B' must keep clear
responsible for keeping clear. circumstances and I would contact 'B'. of you ( vessel 'A' ).
134) At range 2 miles and steady bearing, you sounded 5 short blasts: it is apparent that the other vessel is
not taking appropriate action. What should you do?
a ) Make a substantial b ) Sound one short blast and c ) Sound five short and rapid blasts
reduction of speed. alter to starboard. again and stand on with caution..
135) At sea during the day, you see a vessel displaying two black cones with their points together. What
does this indicate?
a ) A vessel b ) A vessel engaged in a towing operation c ) A vessel of less than 50
engaged in fishing which is unable to deviate from her course metres in length at anchor
136) At sea you sight a tug displaying this signal. What should you do?
a ) Keep well clear as she is b ) Keep well clear as the tug is restricted c ) Give assistance as the
towing a dracone. in her ability to manoeuvre. tug is in distress.
137) At what height above the hull should the forward anchor light be placed on a vessel of 50 metres or
more in length?
a ) 20 metres. b ) 5 metres. c ) 6 metres.
138) At what minimum height above the hull should the mastlight on a power driven vessel of length 60
metres and beam 9 m be carried?
a ) 20 metres. b ) 6 metres. c ) 5 metres.
139) Does this signal indicate that the vessel is......
a ) at anchor. b ) fishing. c ) underway and making way through the water.
140) For a power driven vessel less than 30 metres in length and 5 metres beam, at what height above the
hull should the mastlight be carried?
a ) Not less than 6 metres b ) Not less than 12 metres c ) Not less than 20 metres
141) For a power driven vessel of 110 metres in length and 20metres beam, what is the maximum height
above the hull that the forward masthead light can be carried?
a ) 5 metres b ) 6 metres c ) 12 metres
142) For which types of vessel should a fishing vessel not impede the passage in a narrow channel or
fairway?
a ) Vessels greater than b ) A vessel which can safely navigate c ) Sailing vessels and vessels
20m. in length. only within such a channel. greater than 20m. in length.
143) How should a vessel cross a traffic separation lane?
a ) At a speed and heading that will b ) On a heading that will c ) On a HEADING as nearly as
cause the least encounters with cause her to spend the LEAST practical at right angles to the
vessels within the lane TIME in the lane direction of traffic flow
144) If a vessel is being towed alongside on the starboard side of the towing vessel, what lights should it
show?
a ) Starboard sidelight and sternlight. b ) Sidelights and sternlight. c ) Sidelights only.
145) If a vessel of length 20metres or more is required by the rules to carry two or three lights in a vertical
line, at what height above the hull (except where a towing light is required) must the lowest of these be
placed?
a ) Not less than 4 metres b ) So it can be seen at a distance of 1000m c ) Not less than 4.5 metres
146) If another ship does not appear to be taking sufficient action to avoid a collision, what should you do
according to the Collision Regulations?
a ) Alter course. b ) Sound 5 short and rapid blasts on the whistle. c ) Call it up on VHF.
147) If you hear a fog signal forward of the beam, Rule 19 states that you must......
a ) make a substantial course b ) reply with your own fog c ) reduce to minimum steerage
alteration. signal. way.
148) In a traffic separation scheme a vessel engaged in fishing shall not impede the passage of......
a ) any vessel following a b ) a power driven vessel c ) a vessel crossing the traffic
traffic lane. following a traffic lane. separation scheme.
149) In a traffic separation scheme a vessel of less than 20m. in length or a sailing vessel shall not impede
the safe passage of......
a ) any vessel following a b ) a power driven vessel c ) a vessel crossing the traffic
traffic lane. following a traffic lane. separation scheme.
150) In open waters, you see the lights ( shown in the picture ) right ahead at medium range. What do you
do?
a ) Sound one short blast and alter b ) Keep out of the way of c ) Sound two short blasts and
course to starboard. the other vessel. alter course to port.
151) In the Collision Regulations, the Government of any State can make provision for special rules
allowing the use of additional whistle signals between which vessels?
a ) Warships and vessels sailing under b ) Tugs and their c ) Pilot vessels and vessels requiring
convoy. tows. pilots.
152) In what situation would you expect a vessel to show these lights?
a ) When on pilotage duty b ) When unable to manoeuvre c ) When towing
153) Inshore traffic zones shall not be used by which of the following vessels?
c ) One en route to or from a place
a ) One that can safely use the b ) One that can safely use the situated within the inshore traffic
adjacent lane within the T.S.S. appropriate lane within the T.S.S.
zone.
154) Is anchoring permitted in a narrow channel?
a b ) It should be avoided if at all c ) Yes, but only near the outer limit of the fairway to
) No possible starboard.
155) Looking straight ahead at night you observe the masthead lights and both side lights of another vessel.
What action should be taken?
a ) Each ship shall alter b ) One ship shall alter course to c ) Each ship shall alter
course to port. starboard and the other to port. course to starboard.
156) On nearing a bend in a narrow channel and the way ahead is obscured, you hear a prolonged blast.
What should be your response?
a ) One short blast. b ) Two short blasts. c ) One prolonged blast.
157) Power-driven vessel 'A' sees power-driven vessel 'B' as shown here at 3 miles range. What must vessel
'A' do?

a ) Reduce speed and monitor the b ) If necessary, reduce c ) Sound one short blast and alter
compass bearing of 'B'. speed or stop. course to starboard.
158) Power-driven vessels 'A' and 'B' are in sight of one another. Which of the following statements is
correct?
a ) Both vessels should alter course b ) A' and 'B' should alter course to c ) A' should blow one
to starboard. No whistles signals need starboard, each sounding one short blast blast and alter course to
be sounded. on the whistle. starboard.
159) Referring to Annex II of the Collision Regulations; additional signals for fishing vessels in close
proximity. What does the signal "one white light over one red light" mean?
a ) I am shooting nets. b ) I am hauling nets. c ) My nets are fast on an obstruction.
160) The bearing is steady. The range is 5 miles, reducing slowly. What action would you take?
a ) Sound one short blast and b ) Make a substantial c ) Sound five short and rapid blasts
alter course to starboard. reduction of speed. and stand on with caution.
161) The lights shown indicate a vessel......
a ) towing another vessel astern, length of b ) towing a vessel made c ) towing more than one
tow exceeding 200m. fast alongside. vessel astern.
162) The observed vessel sounds three short blasts. What does this mean?
a ) I am altering my course to b ) I am altering my course c ) I do not understand your intentions /
starboard. to port. actions.
163) The range is 7 miles and constant. The bearing is steady. What action would you take?
a ) Take a series of compass b ) Sound one short blast and alter c ) Sound two short blasts and
bearings. course to starboard. alter to port.
164) The white light shown must be so fixed as to show an unbroken light over an arc of the horizon. What
is the size of this arc?
a ) 135 deg. (12 points of the b ) 112 1/2 deg. (10 points of the c ) 360 deg. (32 points of the
compass) compass) compass)
165) This vessel is on a steady bearing and the range is reducing. What action would you take?
a ) Sound five short and rapid blasts b ) Make a substantial c ) Sound one short blast and alter
and stand on with caution. reduction of speed. course to starboard.
166) This vessel is on a steady bearing, range 3 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Sound five short and rapid blasts c ) Sound two short blasts and
reduction of speed. and stand on with caution. alter course to port.
167) This vessel is on a steady bearing, the range is 2 miles and reducing slowly. What action would you
take?
a ) Sound five short and rapid blasts b ) Make a substantial c ) Sound one short blast and
and stand on with caution. reduction of speed. alter course to starboard.
168) This vessel is on a steady bearing, the range is 2 miles and reducing. What action should you take?
a ) Two short blasts and b ) One short blast and alter c ) Five short and rapid blasts and
alter course to port. course to starboard. stand on with caution.
169) This vessel is signaling two flashes at intervals. What is the meaning of this signal?
a ) I am altering my b ) I intend to overtake you on your c ) I intend to overtake you on
course to port. starboard side. your port side.
170) This vessel sounds one short blast. What does this mean?
a ) I intend to overtake you on your b ) I am operating stern c ) I am altering my course to
port side. propulsion. starboard.
171) To which traffic separation schemes does Rule 10 apply?
a ) Those adopted by the International b ) Those set up by local c ) Those defined on
Maritime Organization authorities navigational charts
172) Vessels as far as possible should avoid anchoring......
a ) in a traffic separation scheme or in areas b ) in a traffic separation c ) in a traffic
near it's terminations. scheme. separation zone.
173) What additional lights does a vessel constrained by its draught have to show?
a ) Red and white lights in a b ) Red, white, red lights in a c ) Three red lights in a
vertical line. vertical line. vertical line.
174) What could a vessel do to highlight a danger to another vessel, especially at night ?
a ) Show a square flag and a black ball b ) Direct a search light in the c ) Sound three short
in a vertical line one over the other. direction of the danger. blasts on the whistle.
175) What could be the fog signal of a vessel aground in a channel?
a ) Four strokes on the bell, sounded in c ) Three distinct blasts
b ) A blast of from three to
the same manner as 'four bells' to indicate followed by a rapid ringing of
five seconds on the whistle.
time. the bell.
176) What do these lights indicate?

a ) A power-driven vessel of less b ) A power-driven vessel of less c ) A power-driven vessel


than 20 metres in length underway. than 12 metres in length underway. engaged in trawling.
177) What do these lights indicate?
b ) A power-driven vessel underway when
a ) A power-driven towing and the length of the tow exceeds c ) A pushing vessel and a vessel
vessel underway. pushed ahead as a composite unit.
200m.
178) What do these lights indicate?
a ) A power-driven vessel engaged in b ) A vessel engaged in c ) A vessel engaged in
towing unable to deviate from her course. trawling using pelagic gear. minesweeping.
179) What do these lights indicate?
a ) A power driven vessel underway. b ) A pilot vessel at anchor. c ) A fishing vessel at anchor.
180) What do these lights indicate?
a ) A vessel towing a b ) A power-driven vessel of over 50m c ) A power-driven vessel of
barge in length under 50m
181) What do these lights show?
a ) A vessel over 50 b ) A vessel engaged in trawling with her c ) A vessel under 50
metres in length engaged in outlying gear extending more than 150 metres metres in length engaged in
trawling. into the seaway. trawling.
182) What do these three red lights indicate?
a ) A vessel engaged in b ) A vessel restricted in her ability to c ) A power driven
towing. manoeuvre. vessel.
183) What does this shape indicate?
a ) A vessel at anchor. b ) A vessel aground. c ) A vessel engaged in fishing.
184) What information is given about the tow shown here?
a ) The tow is 200 metres b ) The tow is less than c ) The vessel is hampered by tow - tow less
or more. 200 metres. than 200 metres.
185) What information is given about the tow shown here?
a ) A vessel hampered by her tow - tow less b ) The tow is less than c ) The tow is 200 metres
than 200 metres 200 metres. or more.
186) What is a power-driven vessel?
a ) Any vessel which is b ) Any vessel propelled by an internal c ) Any vessel propelled by
self-propelled. combustion engine. machinery.
187) What is the arc (angle) of visibility of a masthead light?
a ) 225 degrees b ) 180 degrees c ) 210 degrees
188) What is the arc (angle) of visibility of a sternlight?
a ) 150 degrees b ) 135 degrees c ) 120 degrees
189) What is the arc of visibility of the 3 red lights shown here?
a ) From right aft to 22.5 degrees abaft the b ) All c ) From right ahead to 22.5 degrees abaft
beam on each side. round. the beam on each side.
190) What is the arc of visibility of the 3 white lights shown here?
a ) From right ahead to 22.5 c ) From right aft to 22.5
degrees abaft the beam on the b ) From right ahead to 22.5 degrees abaft the beam on each
starboard side. degrees abaft the beam on each side. side.
191) What is the arc of visibility of the mastlights shown by this vessel?
a ) All b ) From right ahead to 22.5 degrees forward of c ) From right aft to 22.5 degrees abaft the
round the beam on each side beam on each side
192) What is the arc of visibility of the red lights shown here?
a ) All b ) From right ahead to 22.5 degrees c ) From right ahead to 22.5 degrees abaft the
round. abaft the beam on each side. beam on the starboard side.
193) What is the arc of visibility of the sidelight shown by this vessel?
a ) From right aft to 22.5 degrees abaft the b ) All c ) From right ahead to 22.5 degrees abaft the
beam on each side. round. beam on each side.
194) What is the duration of a "'short blast" on the whistle?
a ) One second. b ) Two seconds. c ) Three seconds.
195) What is the duration of a prolonged blast?
a ) 6-8 seconds b ) 4-6 seconds c ) more than 8 seconds
196) What is the fog signal of this vessel?
a ) One prolonged blasts followed by two b ) Ringing of bell for 5 seconds
c ) Rapid ringing of
short blasts at intervals less than or equal to 2 followed by the gong for 5
the bell for 5 seconds.
minutes. seconds.
197) What is the fog signal of this vessel?
a ) One ( if making way ) or two ( if b ) One prolonged c ) Rapid ringing of the bell for 5
stopped ) prolonged blasts at intervals less blast followed by two short secondsat intervals less than or
than or equal to 2 minutes. blasts. equal to 2 minutes.
198) What is the fog signal of this vessel?
a ) Rapid ringing of the bell b ) One ( if making way ) or two ( if stopped c ) Four short blasts at
for 5 seconds every 1 minute. ) prolonged blasts at intervals of 2 minutes. 2 minute intervals.
199) What is the fog signal of this vessel?
a ) One prolonged blast b ) Four strokes on the bell, sounded c ) A rapid ringing of the bell
followed by two short blast on in the same manner as 'four bells' to for about 5 seconds repeated every
the whistle. indicate time. minute.
200) What is the length of the vessel shown here?
a ) No indication of length. b ) Less than 50 metres. c ) Less than 20 metres.
201) What is the length of the vessel shown here?
a ) No indication of b ) Less than 50 c ) May be of any length but probably 50 metres or
length. metres. more.
202) What is the length of the vessel shown here?
a ) 10 metres or less. b ) No indication of length. c ) Less than 12 metres.
203) What is the length of the vessel shown here?
a ) No indication of length. b ) Greater than 100 metres. c ) Less than 12 metres.
204) What is the length of the vessel shown here?
a ) Less than 12 metres b ) There is no indication c ) May be any length but probably 50 metres
in length. of length. or more in length.
205) What is the length of the vessel shown here?
a ) Less than 12 metres in b ) Greater than 100 metres in c ) Less than 50 metres in
length. length. length.
206) What is the length of the vessel shown here?
a ) Less than 20 metres in b ) Less than 12 metres in c ) Less than 50 metres in
length. length. length.
207) What is the length of the vessel shown here?
a ) Greater than 100 metres in b ) Less than 50 metres in c ) Less than 20 metres in
length. length. length.
208) What is the length of the vessel shown here?
a ) Less than 50 metres in b ) No indication of c ) May be any length but probably 50 metres or
length. length. more in length.
209) What is the minimum vertical separation of the mastlights on power driven vessels such that, in all
normal conditions of trim, the afterlight will be seen over and separate from the forward light?
a ) So it can be seen at 1000 metres from the stem at sea level. b ) 6 metres. c ) 5 metres.
210) What is the range of the mastlight being displayed by this ship?
a ) 6 miles b ) 3 miles c ) 2 miles
211) What is the range of visibility of the sidelights shown by this ship?
a ) 6 miles b ) 3 miles c ) 2 miles
212) What is this vessel's fog signal?
a ) Rapid ringing of the bell b ) Ringing of the bell for 5 seconds c ) One prolonged blast
for 5 seconds at intervals not followed by the gong for 5 seconds at followed by 2 short blasts at
exceeding one minute. intervals not exceeding one minute. intervals not exceeding two
minutes.
213) What kind of vessel may sound a fog signal consisting of four short blasts?
a ) A vessel being b ) A vessel engaged on pilotage c ) A vessel constrained by her
towed. duty. draught.
214) What light or lights must be carried by a group of three barges in a line being pushed ahead of a tug as
shown here?
a ) Red and green b ) Red and green sidelights at the forward end of c ) A white all-round light
sidelights on each the leading barge and white all-round light on each at the forward end of the
barge. barge. barge.
215) What signal shall a vessel sound when nearing a bend or an area of narrow channels or fairway where
other vessels may be obscured by an intervening obstruction?
a ) Two short blasts. b ) One prolonged blast. c ) At least five short and rapid blasts.
216) What signals must a vessel at anchor display?
a ) Code flag 'A' by day b ) A black ball hoisted at the bow by c ) A large black square by day
and a red light at night. day and all round white lights at night. and a flashing white light at night.
217) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel restricted in her ability to manoeuvre. b ) A pilot vessel. c ) A trawler.
218) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel constrained by draught. b ) A power driven vessel. c ) A vessel at anchor.
219) What type of vessel is shown here?
a ) A pilot b ) A vessel not under c ) A vessel engaged in fishing other than a
vessel. command. trawler.
220) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in towing. b ) A pilot vessel. c ) A vessel constrained by draught.
221) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel constrained by draught. b ) A vessel engaged in towing. c ) A power driven vessel.
222) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel not under command. b ) A vessel engaged in towing. c ) A power driven vessel.
223) What type of vessel is shown here?
a ) A trawler. b ) A vessel engaged in towing. c ) A vessel engaged in fishing other than a trawler.
224) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in fishing b ) A vessel constrained c ) A vessel restricted in her ability
other than a trawler. by draught. to manoeuvre.
225) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel restricted in her ability to b ) A power driven c ) A vessel constrained by
manoeuvre. vessel. draught.
226) What type of vessel is shown here?
a ) A trawler. b ) A power driven vessel. c ) A pilot vessel.
227) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel constrained by draught. b ) A vessel not under command. c ) A pilot vessel.
228) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in dredging or underwater b ) A sailing c ) A vessel constrained by
operations. vessel. draught.
229) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel not under b ) A vessel engaged in mine c ) A power driven
command. clearance. vessel.
230) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in dredging or underwater b ) A sailing c ) A vessel at
operations. vessel. anchor.
231) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in fishing other than b ) A vessel constrained by c ) A vessel engaged in
a trawler. draught. towing.
232) What type of vessel is shown here?
a ) A pilot vessel. b ) A trawler. c ) A vessel constrained by her draught.
233) What type of vessel is shown here?
a ) A sailing vessel. b ) A vessel at anchor. c ) A power driven vessel.
234) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel not under b ) A vessel constrained by c ) A vessel engaged in
command. draught. towing.
235) What type of vessel is shown here?
a ) A power driven vessel. b ) A trawler. c ) A vessel engaged in fishing other than a trawler.
236) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel restricted in her ability to b ) A vessel engaged in c ) A vessel which is
manoeuvre. fishing. aground.
237) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel constrained b ) A vessel engaged in mine c ) A vessel engaged in dredging or
by draught. clearance operations. underwater operations.
238) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in b ) A vessel which is c ) A vessel engaged in mine clearance
fishing. aground. operations.
239) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel constrained by her b ) A vessel not under c ) A vessel engaged in
draught. command. fishing.
240) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in dredging b ) A vessel engaged in mine c ) A vessel constrained
underwater operations. clearance operations. by draught.
241) What type of vessel is shown here?
a ) A sailing b ) Vessel engaged in dredging or underwater c ) A power driven
vessel. operations. vessel.
242) What type of vessel is shown here?
b ) A vessel engaged in c ) A vessel constrained by
a ) A vessel engaged in fishing. towing draught.
243) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in b ) A vessel engaged in mine clearance c ) A vessel engaged in
fishing. operations. towing.
244) What type of vessel is shown here?
a ) A vessel engaged in mine b ) A vessel which is c ) A vessel engaged in dredging or
clearance operations. aground. underwater operations.
245) What type of vessel is shown here?
a ) A power driven vessel. b ) A vessel not under command. c ) A vessel constrained by draught.
246) What type of vessel is shown here?
a ) A power driven b ) A vessel restricted in her ability to c ) A vessel engaged in
vessel. manoeuvre. towing.
247) What type of vessel is shown here?
a ) A trawler. b ) A vessel not under command. c ) A vessel engaged in fishing other than a trawler.
248) When a vessel of length 20m or more is required by the rules to carry two or three lights in a vertical
line, what spacing is required between the lights?
a ) At least 1.5 metres. b ) Not less than 4.5 metres. c ) Not less than 2 metres.
249) When is a vessel " UNDERWAY "?
a ) When she is not at anchor or made b ) When she is moving c ) When the main engine
fast to the shore through the water is running
250) When proceeding along a narrow channel a vessel should......
a ) keep to the outer limit which b ) keep to the outer limit which lies c ) keep to the side which
lies on her port side. on her starboard side. lies on her port side.
251) When proceeding in a narrow channel, you hear a vessel astern sound two prolonged blasts followed
by two short blasts. What does this signal indicate?
c ) The other vessel
a ) The other vessel intends to b ) The other vessel intends to intends to follow you to
overtake you on your starboard side. overtake you on your port side. port.
252) When should a sailing vessel keep out of the way of a power driven vessel?
a ) When both vessels are b ) When the power driven vessel is c ) When the sailing vessel is
crossing. overtaking.. overtaking.
253) When should a vessel not under command display the sternlight?
a ) When another vessel is b ) When making way through c ) When unable to get out of the way
overtaking the water of other vessels
254) When taking action to avoid collision under Rule 8, you should avoid.....

a ) any reduction in b ) a succession of small alterations of speed c ) stopping or reversing


speed. or course. engines.
255) When two power driven vessels are meeting on reciprocal courses ......
a ) each shall alter course to b ) each shall alter course to c ) one shall alter course to
starboard. port. starboard.
256) When two power-driven vessels, in sight of each other, are crossing so as to involve risk of collision,
avoiding action must be taken by ......
a ) both vessels altering b ) the vessel which has the other on c ) the vessel which has the
course to starboard. her own starboard side. other on her own port side.
257) When two whistles are fitted on a vessel and are placed more than 100m apart, what is the usual
arrangement for giving manoeuvring and warning signals ?
a ) The forward whistle shall sound b ) The after whistle shall sound c ) They are sounded
before the after whistle before the forward whistle simultaneously
258) Which of the following is a vessel "not under command"?
a ) A vessel engaged in underwater b ) A tug engaged in a towing c ) A sailing vessel
operations. operation. becalmed.
259) Which of the following is NOT a vessel restricted in her ability to manoeuvre?
a ) A vessel servicing a b ) A tanker underway c ) A minesweeper engaged in
navigation buoy. refueling a warship. minesweeping operations.
260) Which of the following shall not impede the passage of any vessel following a traffic lane in a traffic
separation scheme?
a ) A sailing vessel, fishing vessel or a vessel of less b ) A vessel engaged in c ) A crossing
than 20 metres. fishing. vessel.
261) Which of the following vessels may use inshore traffic zones in all circumstances?
a ) Vessels not under command and b ) Vessels less than 20 c ) Vessels towing which are
vessels restricted in their ability to metres in length and sailing severely restricted in their ability to
manoeuvre. vessels. manoeuvre.
262) Whilst proceeding along a narrow channel the vessel astern sounds two prolonged blasts followed by
one short blast. What does this mean?
a ) I intend to overtake you on your b ) I intend to overtake you on c ) I am operating stern
starboard side. your port side. propulsion.
263) Whilst proceeding along a narrow channel, the vessel astern sounds two prolonged blasts followed by
two short blasts. What does this mean?
a ) I am altering my course to b ) I am altering my course c ) I intend to overtake you on your
starboard. to port. port side.
264) You are heading west and observe a north cardinal buoy dead ahead. What action do you take?
a ) Alter course to port. b ) Alter course to starboard. c ) Wait until you can see a port hand buoy.
265) You are underway on a tanker and observe the lights illustrated on a steady bearing and at decreasing
range on the PORT bow. What do you do?
a ) Maintain course and speed keeping a b ) Alter course to c ) Alter course to
careful watch on the bearing of the other STARBOARD and sound ONE PORT and sound two
vessel. short blast. short blasts.
266) You have another vessel on your port bow in clear visibility, but with a moderate sea and swell. Which
of the following would normally give greatest accuracy in determining if risk of collision exists?
a ) Observation of the radar b ) Observation of the compass bearing c ) Observation of the
bearing and range over a period of time radar range
267) You intend overtaking a vessel in a narrow channel and signal your intentions. The vessel ahead
sounds 5 short and rapid blasts. What does this mean?
a ) I am operating stern b ) I do not understand your c ) I am altering my course to
propulsion. intentions/actions. starboard.
268) You observe this vessel - range 4 miles. What action should you take?
a ) Sound one short blast and alter course b ) Take a series of compass c ) Maintain course and
to starboard.. bearings. speed.
269) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Stand on but continue to c ) Take a series of compass bearings
reduction of speed. monitor. and radar plot.
270) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Stand on with caution. The other b ) Make a substantial c ) Stand on - no risk of collision
vessel should give way. alteration of course to port. - continue to monitor.
271) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Stand on - no risk of collision - b ) Alter course parallel to c ) Take a series of compass
continue to monitor. other vessel's course. bearings and radar plot.
272) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Stand on with caution. The other c ) Alter course parallel to the
reduction of speed. vessel should give way. other vessel's course.
273) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Take a series of compass c ) Stand on - no risk of collision
alteration of course to port. bearings and radar plot. - continue to monitor.
274) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Stand on - no risk of collision b ) Alter course parallel to the c ) Take a series of compass
- continue to monitor. other vessel's course. bearings and radar plot.
275) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Take a series of compass b ) Make a substantial c ) Stand on with caution The
bearings and radar plot. alteration of course to port. other vessel should give way.
276) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Make a substantial alteration c ) Take a series of compass
reduction of speed. of course to port. bearings and radar plot.
277) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial alteration of b ) Make a substantial c ) Make a substantial alteration
course to starboard. reduction of speed. of course to port.
278) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Stand on with caution. The other b ) Make a substantial c ) Make a substantial alteration
vessel should give way. reduction of speed. of course to port.
279) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Make a substantial alteration c ) Stand on with caution The other
reduction of speed. of course to port. vessel should give way.
280) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Alter course to parallel the b ) Stand on - no risk of collision - c ) Make a substantial
other vessel's course. continue to monitor. reduction of speed.
281) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Stand on - no risk of collision - c ) Take a series of compass
reduction of speed. continue to monitor. bearing and radar plot.
282) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Stand on - no risk of collision - c ) Stand on with caution. The other
reduction of speed. continue to monitor. vessel should give way.
283) You observe this vessel at a range of 9 miles. What action would you take?
a ) Alter course parallel to b ) Take a series of compass c ) Stand on - no risk of collision -
other vessel's course. bearings and radar plot. continue to monitor.
284) You observe this vessel on a steady bearing at range 3 miles. What action should you take?
a ) Sound two short blasts b ) Sound one short blast and c ) Sound five short and rapid blasts
and alter to port. alter course to starboard. and stand on with caution.
285) You observe this vessel on a steady bearing, range 3 miles. What action would you take?
a ) Make a substantial b ) Sound one short blast and alter c ) Sound two short blasts and
reduction of speed. course to starboard. alter course to port.
286) You see a vessel displaying a black cylinder on her starboard yardarm. At night, what lights would the
same vessel be showing, in addition to those for a power-driven vessel underway?
b ) Three all-round lights in a vertical c ) Two all-round lights in a vertical
a ) Two all-round red
line, the upper and lower red and the line, the upper one red and the lower
lights in a vertical line.
middle one white. one white.
287) You sight a vessel bearing 3 points abaft the starboard beam. Sometime later, it is bearing 3 points
forward of the starboard beam. Which of the following circumstances apply?
a ) Two vessels with the same speed b ) Two power-driven vessels c ) A vessel overtaking
and course. meeting. situation.
288) Your power-driven vessel is fitted with radar and is underway in poor visibility. At what speed should
you proceed?
a ) Sea speed if there are no targets b ) Sea speed only if c ) Sea speed with the engines on standby,
showing on the radar in open waters keeping a close radar watch
01_COLREG_EN_Generalitati(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) "Vessel" "A" is overtaking vessel" "B"on open waters and will pass without changing course. Vessel "A"
should_____________.
a ) sound two prolonged blasts followed by two b ) sound the danger c ) not sound any whistle
short blasts signal signal
2) "Which statement applies to a vessel""constrained by her draft?"
a ) She is severely restricted in her ability to b ) The term applies c ) "She is designated as a
change her course because of her draft in relation only to vessels in "vessel restricted in her ability
to the available depth of water. marked channels. to maneuver".
3) "Which vessel is NOT regarded as being" "restricted in her ability to maneuver?"
a ) A vessel servicing an aid to b ) A vessel engaged in c ) A vessel constrained by her
navigation dredging draft
4) .”Which statement is true concerning a vessel” “constrained by her draft”?
a ) She must be a power-driven b ) She is not under c ) She may be a vessel being
vessel command towed
5) A fishing vessel is approaching a vessel not under command. Which statement is TRUE?
a ) the fishing vessel must keep b ) If the vessel not under command is a c ) They must
clear of the vessel not under power-driven vessel, she must keep clear of the exchange whistle
command. fishing vessel. signals.
6) A signal of intent must be sounded in international waters by _____________
a ) a vessel meeting another b ) a vessel overtaking another in a c ) a vessel crossing the course
head-on narrow channel of another
7) A vessel not under command sounds the same fog signal as a vessel _____________.
a ) engaged in towing b ) constrained by her draft c ) All of the above
8) At what interval shall successive light signals be given ?
a ) At not less that 10 seconds. b ) After at least one minute. c ) Whenever it is necessary.
9) How shall a power-driven vessel navigate in conditions of restricted visibility ?
a ) At a safe speed and her b ) At slow speed but the telegraph on c ) At economic speed,
engines ready for immediate "stand-by" in order to be able to manoeuvre but with a proper look-
manoeuvre. in ample time. out.
10) How shall a vessel manoeuvre in doubt as to whether she is overtaking another ?
a ) She shall consider herself a b ) She shall assume c ) She shall give the regular signals and
privileged vessel and shall that this is the case and act after being enlightened, act according to
maintain her course and speed. accordingly. the circumstances.
11) How shall a vessel overtaking any other conduct ?
a ) The vessel b ) The overtaken vessel shall c ) Any vessel overtaking any other
overtaking any other will manoeuvre such as to allow the shall keep out of the way of the vessel
have priority. overtaking vessel to overtake. being overtaken.
12) How shall an action to avoid collision be taken ?
a ) In ample time, with a succession b ) Positively, in ample time and c ) Positively, with speed
of small alterations of course in order with due regard to the observance of alterations to avoid risk of
not to deviate from the vessel's course. good seamanship. collision.
13) How shall the green lights of vessels engaged in mineclearance operations be exhibited ?
a ) One of these lights shall be exhibited near the b ) In a c ) One at the foremast head, the
foremast head and one at each end of the fore yard. vertical line. other two at the stern masthead.
14) How shall vessels engaged in fishing conduct in a traffic separation scheme ?
a ) They shall conduct as any other b ) They shall navigate in c ) They shall not impede the
vessel and shall comply with the any direction for fishing passage of any vessel following a
COLREG rules. purposes. traffic lane.
15) In a crossing situation on international waters, a short blast by the give-way vessel indicates that the
vessel _____________.
a ) is holding course and speed b ) is turning to starboard c ) intends to pass port to port
16) Lighting requirements in inland waters are different from those for international waters for
_____________.
a ) barges being towed by pushing b ) vessels restricted in their ability to c ) vessel towing
ahead maneuver astern
17) Of the vessel listed, which must keep out of the way of all the others?
a ) A vessel constrained by her b ) A vessel restricted in her ability to c ) A vessel pushing a
draft maneuver barge
18) Of the vessels listed, which mustkeep out of the way of all the others?
a ) A vessel constrained by her b ) A vessel restricted in her ability to c ) A vessel on pilotage
draft maneuver duty
19) The light which may be used with a vessel`s whistle is to be _____________.
a ) used when the whistle is broken b ) used prior to sounding the whistle c ) a white light
20) Till when shall the effectiveness of an avoiding action be checked ?
b ) Untill the other vessel will be at an angle
a ) Untill the vessels shall c ) Untill the other vessel
of more than 45 degrees by starboard /
be abeam one to each other. is finally past and clear.
portside.
21) To what vessel is the term "vessel restricted in her ability to manoeuvre" limited to ?
a ) The term "vessel restricted in her b ) It is limited to c ) It is limited to the damaged
ability to manoeuvre" will not be limited to the te vessels quoted in vessels which are unable to keep out
vessels quoted in the rules. the rules. of the way of another vessel.
22) Two prolonged blasts followed by one short blast on the whistle is a signal which could be sounded by
a _____________.
a ) fishing vessel b ) vessel anchored c ) vessel overtaking another in a narrow channel
23) What additional lights shall a trawler engaged in fishing exhibit, when fishing in close proximity to
other vessel engaged in fishing and when the nets have come fast upon an obstruction ?
a ) 2 red lights in a vertical b ) An all-round red c ) A green light over a red light in a vertical
line. light. line.
24) What additional lights shall a trawler engaged in fishing exhibit, when hauling her nets and fishing in
close proximity to other vessels engaged in fishing ?
a ) 2 red lights in a vertical b ) An all-round red c ) One white light over one red light in a
line. light. vertical line.
25) What additional lights shall a trawler exhibit, when engaged in pair trawling in close proximity to other
vessel engaged in fishing ?
a ) An all-round white light b ) A searchlight directed forward and in the c ) 2 all-round
at the masthead. direction of the other vessel of the pair. red lights.
26) What characteristics shall the light supplementing the sound signals have ?
a ) An all-round red b ) An all-round white c ) Green to starboard, red to port and white for
light. light. astern propulsion.
27) What distance between vessels shall the avoiding action ensure ?
a ) A distance of not less b ) It shall be such as to c ) It shall be such as to ensure that the
than 6 cables shall be result in passing at a safe vessel passes at more than 2 miles
ensured. distance. distance.
28) What does the term "flashing light" mean ?
a ) A light flashing at regular b ) A light flashing at regular c ) A light flashing
intervals at a frequency of 60 flashes intervals at a frequency of 120 flashes or quick flashes at regular
per minute. more per minute. intervals.
29) What does the term "restricted visibility" mean ?
a ) Any condition in b ) The condition in which c ) Any condition in which visibility is
which visibility is the visibility is restricted by restricted by fog, mist, falling snow, heavy
reduced under 1,5 m. fog, rain or snow. rainstorms, sandstorms or any other similar causes.
30) What does the term "vessel constrained by her draught" mean ?
a ) A vessel which because of her b ) A deep c ) A power-driven vessel which because
draught and the existance of navigation draught of her draght in relation to the avilable depth of
obstructions in unable to deviate from vesselbeing water is severely restricted in her ability to
her course. towed. deviate from her course.
31) What does the word "seaplane" mean ?
a ) Any aircraft designed to carry out c ) Any aircraft being on
hydrotechnical and/or hydrometeorological b ) Any aircraft designed the water for various
work. to manoeuvre on the water. reasons.
32) What does the word "sternlight" mean ?
a ) A white b ) A white light placed as nearly as practicable at the c ) A white light placed at
light placed at stern showing an unbroken light over an arc of the horizon the stern showing an unbroken
the stern of a of 135 degrees and soixed as to show the liht 67.5 degrees light over an arc of the horizon
vessel. right aft on from each side of the vessel. 360 degrees.
33) What does the word "vessel" mean, according to the COLREG rules ?

a ) Any watercraft capable of b ) Any watercraft including non- c ) Any floating object
floating on water without displacement craft and seaplanes used or capable fitted with propelling
propelling machinery. of being used as a means of transportation on machinery.
water.
34) What equipment for sound signals shall a vessel of 12-100 metres in length be provid with ?
a ) One whistle at b ) A bell in the fore part or at the stern of the c ) A whistle and a
midship. vessel. bell.
35) What lights shall a power-driven vessel of less than 50 metres in length exhibit when towing and the
length of the tow is less than 200 metres ?

a ) 2 masthead lights in a vertical b ) 2 masthead lights in a vertical c ) Sidelights, a sternlight


line, sidelights and a towing light. line, sidelights, a sternlight and a towing and a towing light.
light.
36) What lights shall a power-driven vessel underway, less than 50 metres in length, exhibit ?
a ) A masthead light, sidelights, a b ) A masthead light and c ) Sidelights and a
sternlight. sidelight. sternlight.
37) What lights shall a power-driven vessel underway, of less than 7 metres in length and whose maximum
speed does not exceed 7 knots, exhibit ?
a ) An all-round white light and also, if b c ) A white light which could be
practicable, sidelights. ) Sidelights. exhibited if practicable.
38) What lights shall a sailing vessel underway exhibit ?
a ) Sidelights. b ) Masthead lights and sidelights. c ) Sidelights and a sternlight.
39) What lights shall a vessel aground exhibit ?
c ) 3 all-round red lights in a vertical
a ) The lights of a vessel at anchor and b ) 2 all-round red line and the lights of a vessel at
2 all-round red lights in a vertical line. lights in a vertical line.
anchor.
40) What lights shall a vessel engaged in mineclearance operations exhibit ?
a ) The lights of a b ) The lights of a vessel not c ) The lights prescribed for power-
vessel not under under command and 3 all-round red driven vessels underway and 3 all-round
command. lights. green lights.
41) What lights shall a vessel engaged in trawling exhibit, when making way through the water ?
b ) Sidelights, 2 lights in a vertical
a ) Sidelights, a c ) Sidelights, a sternlight, 2 lights in a
line, the upper being white and the
sternlight and an all- vertical line, the upper being green and the
lower green, a masthead light placed
round green light at the lower white, a masthead placed abaft of and
abaft of and higher than the green
masthead. higher than the green light.
light.
42) What lights shall a vessel engaged on pilotage duty exhibit, when she is at anchor ?
a ) The lights of a vessel at anchor and 2 all- c ) The lights of a vessel at anchor
b ) The lights of
round lights in a vertical line, the upper being and a white alternating light at the
a vessel at anchor.
white, the lower red. masthead.
43) What lights shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit, when at anchor ?
a ) The red, white, b ) The red, white, red lights in a vertical line, c ) The anchor light in the
red lights in a vertical an anchor light in the fore part and an anchor light fore part and the anchor light at
line. at the stern. the stern.
44) What lights shall a vessel under oars exhibit ?
a ) A blue light to be b ) A c ) If she does not exhibit the lights of a sailing vessel, she shall be
shown at any time. red light. ready to show an electric torch or lighted lantern showing a white light.
45) What lights shall an inconspicuous, partly submerged vessel or object being towed exhibit, when her
length exceeds 100 metres and her breadth exceeds 25 metres ?
a ) 5 all-round white lights at the forward end, after end, b ) 3 all- c ) 4 all-round white lights at
at or near the extremities of her breadth and a light between the round the forward end, after end and
forward end and the after end so that the distance between the white at the extremities of her
lights shall not exceed 100 metres. lights. breadth.
46) What manoeuvre shall be made when 2 power-driven vessels are crossing so as to involve risk of
collision ?
a ) The vessel which b ) The vessel which sees the c ) The vessel which has the other on her
sees the other on port other on starboard side shall own starboard side shall keep out of the way and,
side shall keep out of reduce speed or even stop to let if the circumstances of the case admit, avoid
the way of the other. the other pass by. crossing ahead of the other vessel.
47) What range shall an all-round white light of an inconspicuous, partly submerged vessel or object being
towed be visible ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 1 nautical mile.
48) What range shall the mastlights be visible at, for vessels between 20 and 50m in length ?
a ) 5 nautical miles. b ) Between 3 - 5 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
49) What range shall the sidelights be visible at for vessels less than 12 metres in length ?
a ) 2 nautical miles. b ) 0.5 nautical miles. c ) 1 nautical mile.
50) What range shall the towing light be visible at, for vessels of 50 metres or more in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 3.5 nautical miles
51) What ranges shall the mastlights be visible at for vessels of 50m or more in length ?
a ) 5 miles maximum. b ) Between 3 and 5 nautical miles. c ) 6 nautical miles.
52) What shall a vessel engaged in diving operations exhibit, whenever her size makes it impracticable to
exhibit all lights and shapes prescribed for vessels engaged in during operations ?

a ) 3 all-round lights in b ) 3 all-round lights in a vertical line, the c ) A rigid replica of the
a vertical line, the highest highest and lowest being red and the middle light International Code flag " A
and lowest being red and white, a rigid replica of the International Code flag " ", not less than 1 metre in
the middle light white. A " not less than 1 metre in height, to ensure her all- height.
round visibility.
53) What shall a vessel engaged in towing which is not normally engaged in towing operations do, when,
from any sufficient cause it is impracticable to exhibit the lights prescribed by the rules, when engaged in
towing another vessel in distress or other
a ) She shall navigate with b ) She shall take all possible measures to c ) She shall exhibit
caution the radiotelephone indicate the nature of the relationship between the lights for a disabled
working in order to inform the the towing vessel and the vessel being towed, in vessel and will take the
vessels in the area. particular by illuminating the towline. towline.
54) What shall a vessel or object being towed do when, from any sufficient cause it is impracticable to
exhibit the lights prescribed by the rules ?
a ) All possible measures shall be taken to light the vessel or b ) It shall c ) It shall exhibit
object being towed or at least to indicate the presence of such vessel exhibit no light. only the sidelights.
or object.
55) What shape shall a power-driven vessel being towed exhibit, when the lenght of the tow exceeds 200
metres ?
a ) A cone with the apex downward. b ) A diamond. c ) Two black cones with apexes together.
56) What shape shall a vessel constrained by her draught exhibit ?
a ) 2 balls in a vertical b ) 2 balls in a vertical line with a diamond between c ) A black
line. them. cylinder.
57) What shapes shall a fishing vessel other than trawling exhibit, when there is outlying gear extending
more than 150 metres horizontally ?
a ) A black b ) 2 cones with their c ) 2 cones with their apexes together and a cone apex
diamond. apexes together. upwards in the direction of the gear.
58) What shapes shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre ?
a ) 2 balls in a vertical line
indicating the side on which an b ) 2 balls in a vertical line indicating the side c ) The shapes
obstruction exists, 2 diamonds in a on which an obstruction exists, 2 diamonds in a of a vessel not
vertical line indicating the side on vertical line indicating the side on which another under command.
which another vessel may pass. vessel may pass and the shapes of a vessel
restricted in her ability to manoeuvre.
59) What shapes shall a vessel not under command exhibit ?
a ) 2 balls or similar shapes in a vertical line. b ) A black diamond. c ) A ball or a similar shape.
60) What signal shall a vessel give, when nearing a bend or an area of a channel or fairway where other
vessels may be obscured by an intervening obstruction ?
a ) One short blast "I am altering my b ) One prolonged c ) Successive short blasts to attract
course to starboard". blast. attention.
61) What significance shall the light signal "2 flashes" have, if associated with the sound signal ?
a ) I am altering my course to b ) I am manoeuvring with difficulty c ) I am altering my course
starboard. to port. to port.
62) What sonud signals shall a pilot vessel at anchor give, when engaged on pilotage duty in conditions of
restricted visibility ?
a ) Rapid strokes on the gong for b ) One prolonged blast c ) The signals of a vessel at
5 seconds at intervals of not more followed by 4 short blasts at anchor and in addition 4 short
than one minute. intervals of one minute. identity blasts.
63) What sound signals shall a pushing vessel and a vessel being pushed ahead give, in conditions of
restricted visibility, when twey are rigidly connected in a composite unit underway ?
a ) One prolonged blast at b ) One prolonged blast followed c ) One prolonged blast and 4
intervals of not more than 2 by 2 short blasts at intervals of 2 short warning blasts at intervals of
minutes. minutes. one minute.
64) What sound signals shall a sailing vessel give, in conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged blast by b ) 4 short blasts at c ) One prolonged blast followed by 2 short
hooter at intervals of one minute. intervals of 2 minutes. blasts at intervals of not more than 2 minutes.
65) What sound signals shall a vessel aground give in conditions of restricted visibility ?
a ) The signals given by a vessel at anchor b ) Signals on the c ) One short blast, one
and, in addition, immediately before and after the whistle to attract prolonged and one short blast
rapid ringing of the bell she shall give 3 separate attention and rapid on the whistle and ringing the
and distinct strokes on the bell. In addition, she ringing of the bell at bell rapidly at intervals of
may sound an appropriate whistle signal. intervals of 2 minutes. one minute.
66) What sound signals shall a vessel give when engaged in towing or pushing another, in conditions of
restricted visibility ?
a ) One prolonged blast followed b ) 4 short blasts preceded and c ) One prolonged blast and
by 2 short blasts at intervals of not followed by one prolonged blast at 5 short stay blasts at intervals
more than 2 minutes. intervals of 2 minutes. of one minute.
67) What sound signals shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre give, when carrying out her
work, at anchor, in conditions of restricted visibility ?
a ) Rapid blasts on the bell for 5 seconds b ) Rapid blasts on the c ) One prolonged blast followed
preceded and followed by one prolonged bell for 5 seconds to by 2 short blasts at intervals of not
blast at intervals of 2 minutes. one minute. more than 2 minutes.
68) What sound signals shall a vessel towed give, if manned, in conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged blast and 2 b ) One prolonged blast and 3 c ) 2 prolonged blasts followed
short blasts at intervals of 2 short blasts at intervals of not more than by 2 short blasts at intervals of 2
minutes. 2 minutes. minutes.
69) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in replenishment or c ) A vessel with
b ) A vessel lying to,
transferring persons, provisions or carge while damages to the steering
on stormy weather.
underway. gear.
70) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in b ) A pushing tug c ) A vessel engaged in towing operation such
towing, having the towing line boat, underway, at as severely restricts the towing vessel and her tow in
less than 50 M in lenght. night. their ability to deviate from their course.
71) What vessels aground shall not be required to exhibit the lights and shapes of a vessel aground ?
a ) Vessels of less than 7 b ) Vessels of less than 15 c ) Vessels of less than 12 metres
metres in length. metres in length. in length.
72) What vessels do COLREG rules 1983 apply to ?
a ) To all vessels navigating b ) To all vessels navigating in c ) To all vessels upon the high seas
in international waters. roadsteads, straits and open seas. and in all waters connected therewith.
73) When in sight of one another in a narrow channel or fairway, what signal shall the vessel intending to
overtake another on starboard side, give ?
a ) 2 prolonged blasts followed by one b ) One short c ) One prolonged blast followed by one
short blast. blast. short blast.
74) When shall a stand-on vessel take action to avoid collision by her manoeuvre alone ?

a ) When the b ) When entering or c ) When, from any cause, the vessel finds herself so
vessels are navigating leaving a traffic close that collision cannot be avoided by the action of the
through the straits. separation scheme. give-way vessel alone, she shall take such action as will best
aid to avoid collision.
75) When shall a vessel be deemed to be overtaking any other ?
a ) When coming up with another vessel from b ) When she will be able c ) When she will be
a direction more than 22.5 degrees aft her beam so to see the sternlight and the able to see the stern-
that at night she would be able to see only the sidelights of the overtaken masthead light and the
sternlight of that vessel. vessel. sidelights.
76) When shall sound signals be given, in conditions of restricted visibility ?
a ) In or near an area of restricted b ) In an area of restricted c ) Only on foggy
visibility. visibility. weather.
77) When shall the rules concerning "lights and shapes" complied with ?
a ) When underway, by day and by b ) In all c ) When she is moored, by day and by
night. weathers. night.
78) When shall the sound signals for manoeuvring be given ?
a ) In any circumstances. b ) When vessels are in sight of one another. c ) In restricted vibility.
79) When shall vessels of less than 7 metres in length not be required to exhibit the lights of a vessel at
anchor ?
a ) When at anchor, but not in a narrow channel, fairway b ) When at c ) When at anchor in
or anchorage, or where other vessels normally navigate. anchor in a basin. the roadstead.
80) When shall vessels of less than 7 metres in length not be required to exibit the shapes of a vessel at
anchor ?
a ) When at b ) When at anchor but not in a narrow channel, fairway c ) When at anchor in
anchor in a basin. or anchorage, or where other vessel normally navigate. the roadstead.
81) Where shall the shape of the power-driven vessel underway be placed, when the length of the tow
exceeds 200 metres ?
a ) At the fore masthead. b ) Where it can best be seen. c ) At the after head.
82) Which are the factors taken into accouunt in determinating the "safe speed" ?
a ) The vessel's length, b ) The crew's c ) The visibility, the traffic density, the
nautical qualities of the training, the navigation manoeuvrability of the vessel at night, the presence
vessel, the engine's power conditions and of background light, the state of wind and sea, the
and the visibility. visibility. vessel's draught.
83) Which is the alarm signal in radiotelegraphy ?
a ) 2 long dashes for 10 seconds, b ) 12 long dashes for 14 c ) 3 long dashes for 4 seconds,
separated by an interval of 2 seconds, separated by an interval of separated by an interval of one
seconds. one second. second.
84) Which is the best manoeuvre to allow more time to asset the situation, when a collision must be avoided
?
a ) Slackening her speed or taking all way off by b ) Stopping the c ) Slackening the speed
stopping or reversing her means of propulsion. vessel. to steerage way.
85) Which statement in TRUE, according to the Rules?
a ) A vessel constrained by b ) A vessel engaged in fishing c ) A vessel not under command
her draft shall keep out of the while underway shall, so far as possible, shall avoid impeding the safe
way of a vessel engaged in keep out of the way of a vessel restricted passage of a vessel constrained by
fishing in her ability to maneuver her draft
86) Which statement is TRUE, according to the Rules?
a ) A vessel engaged in fishing while b ) A vessel not under c ) A fishing vessel while
underway shall, so far as possible, keep command shall keep out of the underway has the right-of-way
out of the way of a vessel restricted in her way of a vessel restricted in her over a vessel constrained by
ability to maneuver ability to maneuver her draft
87) Which statement is TRUE, according to the Rules?
a ) A vessel engaged in fishing while b ) A vessel not under command c ) A vessel engaged in
underway shall, so far as possible, keep out shall keep out of the way of a fishing shall keep out of
of the way of a vessel restricted in her ability vessel restricted in her ability to the way of a sailing
to maneuver maneuver vessel
88) Which statement is TRUE, according to the Rules?
a ) A vessel not under b ) A vessel not under c ) A vessel engaged in fishing
command shall keep out of the command shall avoid impeding while underway shall, so far as possible,
way of a vessel restricted in her the safe passage of a vessel keep out of the way of a vessel restricted
ability to maneuver constrained by her draft in her ability to maneuver
89) Which vessel is to keep out of the way of the others?
a ) A vessel constrained by her b ) A vessel engaged in underwater c ) A vessel engaged in
draft operations trawling
90) Which vessel shall avoid impeding the safe passage of a vessel constrained by her draft?
a ) A vessel not under b ) A fishing c ) A vessel restricted in her ability to
command vessel maneuver
91) Which vessel shall avoid impeding the safe passage of a vessel constrained by her draft?
a ) A vessel not under b ) A sailing c ) A vessel restricted in her ability to
command vessel maneuver
92) Which vessel would NOT sound a fog signal of one prolonged and two short blasts?
a ) A vessel not under command b ) A vessel constrained by her draft c ) A vessel being towed
93) Which vessel's way shall a sailing vessel underway keep out of ?
a ) Fish-freezing vessels with high b ) Oil- c ) Vessels restricted in their ability to
speed. tankers. manoeuvre.
94) Which vessel's way shall a vessel constrained by her draught keep out of ?
a ) Sailing b ) Vessels not under c ) Oil-tankers and tankers carrying liquefied
vessels. command. gases.
95) Which vessel's way shall a vessel constrained by her draught keep out of ?
a ) Vessels restricted in their ability to b ) Power-driven vessels underway, c ) Specialized
manoeuvre. with low speed. vessels.
96) Which vessel's way shall, so far as possible a vessel engaged in fishing, when underway, keep out of ?
a ) Power-driven vessels at b ) Air-cushion vessels c ) Vessels restricted in their ability to
high speed. underway. manoeuvre.
97) You are approaching another vessel and will pass starboard to starboard without danger if no course
changes are made. You should _____________.
a ) hold course and sound a two c ) change course to the right and
blast whistle signal b ) hold course and sound no sound one blast
whistle signal
98) You are in charge of a 250-meter freight vessel constrained by her draft proceeding down a narrow
channel. There is a vessel engaged in fishing on your starboard bow half a mile away. According to Rule 9,
which statement is TRUE?
a ) You are not to b ) If you are in doubt as to the fishing vessel`s c ) You are to slow to bare
impede the fishing intentions you may sound at least five short and steerageway until clear of the
vessel rapid blasts on the whistle. fishing vessel
99) You are in sight of another vessel in a crossing situation, and the other vessel sounds one short blast.
You are going to hold course and speed. You should _____________.
a ) answer with one short blast b ) answer with two short blasts c ) sound no whistle signal
100) You are operating a vessel in a narrow channel.Your vessel must stay within the channel to be
navigated safely. Another vessel is crossing your course from starboard to port,and you are in doubt as to
his intentions. According to Rule 9,
a ) may sound the b ) must sound one c ) should sound one short blast to indicate that
danger signal prolonged and short blasts you are holding course and speed
101) You are underway in a norrow channel, and you are being overtaken by a vessel astern. After the
overtaking vessel sounds the proper signal indicating his intention to pass your vessel on your starboard
side, you signal your agreement b
a ) two prolonged followed by two b ) one prolonged, one short, one prolonged, c ) one short
short blasts and one short blast blast
102) You are underway in fog and hear a fog signal consisting of one prolonged and two short blasts, It
could be any of the following EXCEPT a vessel _____________.
a ) enganged in mineclearance b ) enganged in fishing c ) being towed
103) You intend to overtake a vessel in a narrow channel, and you intend to pass along the vessel`s port
side. How should you signal your intention?
a ) Two short blasts followed by two b ) Two prolonged followed by c ) Two prolonged
prolonged blast two short blasts blasts only
104) Your vessel is constrained by her draft and operating in a narrow channel. Another vessel is crossing
your course from starboard to port. You are in doubt as to her intentions. According to Rule 9 you
_________________
a ) should sound one short blast to indicate that you b ) must sound one c ) may sound the
are holding course and speed prolonged blast danger signal
105) Your vessel is crossing a narrow channel. A vessel to port is within the channel and crossing your
course. She is showing a black cylinder. You should _______________
a ) hold your course and speed b ) not impede the other vessel c ) exchange passing signals
106) ”Which statement applies to a vessel” “constrained by her draft”?
a ) The term only b ) She is severely restricted in her ability to c ) ”She is designated as a “
applies to vessels in change her course because of her draft in relation to “vessel restricted in her
narrow channels the available depth and width of navigable water ability to maneuver”
107) ”Which statement is TRUE concerning a vessel” “constrained by her draft”?
a ) She is hampered b ) She is unable to maneuver due to some c ) She must be a power-
because of her work exceptional circumstance driven vessel
108) ”Which vessel is NOT” “restricted in her ability to maneuver”?
a ) A vessel servicing an aid b ) A vessel constrained c ) A towing vessel with tow, unable to
to navigation by her draft deviate from its course

01_COLREG_op_Lumini_si_semne(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) "Vessel "A"is overtaking vessel "B" on open waters and will pass without changing course. Vessel "A"
_____________.
a ) should sound two short b ) should sound the danger c ) will not sound any whistle
blasts signal signals
2) "Vessel" "A" is overtaking vessel" "B" on open waters as shown, and will pass without changing course.
Vessel "A" _____________.
a ) need not sound any whistle b ) should sound two short c ) should sound the danger
signals blasts signal
3) A light used to signal passing intentions must be an _____________.
a ) alternating red and yellow b ) alternating white and yellow c ) all-round white light
light light only
4) A power-driven vessel leaving a quay or wharf must sound what signal?
a ) Three short blasts b ) A long blast c ) No signal is required.
5) A sailing vessel is overtaking a power-driven vessel in a narrow channel, so as to pass on the power-
driven vessel`s port side. The overtaken vessel will have to more to facilitate passage. The sailing vessel is
the _____________.
a ) stand-on vessel and b ) give-way vessel and
would sound two short would sound no whistle c ) give-way vessel and would sound two
blasts signal prolonged blasts followed by two short blasts
6) A signal of one prolonged, one short, one prolonged, and one short blast, in that order is given by a
vessel _____________.
a ) engaged on pilotage duty b ) in distress c ) being overtaken in a narrow channel
7) A vessel sounds one short blast. This signal indicates the vessel _____________,
a ) intendes to alter course to b ) intends to pass starboard to c ) is altering course to
starboard starboard starboard
8) A vessel sounds two short blasts. This signal indicates the vessel _____________.
a ) intends to alter course to b ) intends to pass starboard to c ) is altering course to
port starboard port
9) A vessel which detects by radar alone the presence of another vessel shall determine if a close-quarters
situation is developing and/or risk of collision exists. If so, she shall take avoiding actions in ample time;
however, if such action consists o
a ) An alteration of course in the b ) A 90 degrees alteration of course in c ) An alteration of
opposite direction of a vessel the opposite direction of the signal in order course towards a vessel or
abeam or abaft the beam. to be deemed as being overtaken. abaft the beam.
10) A whistle signal of one prolonged,one short,one prolonged and one short blast,is sounded by a vessel
_____________.
a ) at anchor b ) towing a submerged object c ) being overtaken in a narrow channel
11) Are the vessels restricted in their ability to manoeuvre when engaged in an operation for the laying,
servicing or picking up of a submarine cable exempted from complying with provisions of the rule
regarding navigation in traffic separation schemes
a ) They are not b ) They are exempted from complying c ) They are exempted from
exempted from with this rule to the extend necessary to complying with this rule if they are
complying with this rule. carry out the operation. giving warning signals.
12) At what speed shall a vessel navigate in conditions of restricted visibility ?
a ) At slow speed b ) At economic speed but with radar c ) At a safe speed adapted to the
and look-out working and a proper look-out in order to prevailing circumstances and conditions of
forward. avoid risk of collision. restricted visibility.
13) How do COLREG rules interfere with the lights and signals for ships of war, vessels proceeding in
convoy and fishing vessels engaged in fishing as a fleet ?
a ) The Government of any state may issue special b ) The Government
rules with respect to the number of station lights or signal c ) COLREG rules
of any state may
lights but these shall, so far as possible, be such that they shall be complied with
authorize any lights or
cannot be mistaken for the lights or signals authorized as closely as possible.
signals.
under COLREG rules.
14) How shall 2 sailing vessels manoeuvre, when they are approaching one another so as to involve risk of
collision and both have the wind on the same side
a ) The vessel which sees the b ) The vessel which is to c ) The vessel which sees the
other on port side shall keep windward shall keep out of the way of other on starboard side shall keep
out of the way of the other. the vessel which is to leeward. out of the way of the other.
15) How shall a vessel navigate in areas near the terminations of traffic separation schemes?
a ) The vessel shall navigate in b ) The intentions of altering course will
the general direction of traffic be communicated by sound and visual c ) The vessel shall do
flow. signals. so with particular caution.
16) How shall a vessel navigate within a traffic separation scheme ?
a ) The vessel shall b ) The vessel shall c ) The vessel shall navigate in the appropriate
navigate as close as navigate in the traffic traffic lane in the general direction of traffic flow for
possible to the traffic lane in the indicated that lane and, so far as practicable, keep clear of a
separation schemes. direction. traffic separation line or separation zone.
17) How shall radar equipment be used if fitted aboard ?
a ) The radar equipment b ) The radar c ) Proper use shall be made of radar equipment,
shall be used when the equipment shall be including long-range scanning to obtain early warning
visibility is restricted, using used to avoid risk of of risk of collision and radar plotting or equivalent
adequate range scales. collision. systematic observation of detected objects.
18) How shall the balls of vessels engaged in mineclearance operations be exhibited ?
a ) In a b ) One at the foremasthead and 2 at c ) One at the foremasthead and one at each
vertical line. the sternmasthead. end of the fore yard.
19) If alteration of course alone is sufficient to avoid collision, how shall it be done ?
a ) The manoeuvre shall be made in b ) Large alterations of c ) An alternation of
good time, be substantial and it does not course shall be made, course, sufficient to avoid
result another close-quarts situation. sufficient to avoid collision. any risk of collision.
20) If whistles are fitted on the vessel at a distance apart of more than 100 metres, which of them shall be
used for giving manoeuvring and warning signals ?
a ) One of b ) Both of c ) Only the whistle forward for warning and only the whistle aft for
them. them. manoeuvring.
21) In a narrow channel, a signal of intent which must be answered by the other vessel, is sounded by a
vessel _______________.
a ) meeting another head-on b ) crossing the course of another c ) overtaking another
22) In a narrow channel, a vessel trying to overtake another on the other vessel`s port side, would sound a
whistle signal of_____________.
a ) one short blast b ) two short blasts c ) two prolonged blasts followed by two short blasts
23) In a narrow channel, an overtaking vessel which intends to pass on the other vessel`s port side would
sound ___________________.
a ) one prolonged followed by two short b ) one short c ) two prolonged followed by two short
blasts blast blasts
24) In a narrow channel, an overtaking which intends to PASS on the other vessel`s port side would sound
_____________.
a ) one prolonged followed by two short b ) one short c ) two prolonged followed by two short
blasts blast blasts
25) In which case would an overtaking vessel sound a whistle signal of two prolonged followed by one
short blast?
a ) When obertaking in restricted b ) When overtaking in a narrow c ) When overtaking on open
visibility channel waters
26) May the bell or the gong, or both be replaced by other equipment having the same sound characteristics
?
a ) Yes, but only the b ) They cannot be c ) Both of them may be replaced, provided that
gong at the stern. replaced. manual sounding shall always be possible.
27) On open water two vessels are in an overtaking.The overtaking vessel has just sounded one short blast
on the whistle. What is the meaning of this whistle signal?
a ) "I request permission to pass b ) "I will maintain course and speed and c ) "I am changing
you on my port side". pass you an your starboard side." course to starboard."
28) On open water, a power-driven vessel coming up dead astern of another vessel and altering her course
to starboard so as to pass on the starboard side of the vessel ahead would sound_______________.
a ) two short blasts b ) one short blast c ) two prolonged blasts followed by one short blast
29) Two power-driven vessels are meeting. A two blast whistle signal by either vessel means
_____________.
a ) "I intend to alter course to b ) "I desire to pass starboard to c ) "I am altering course to
port" starboard" port"
30) Two prolonged blasts followed by one short blast on the whistle is a signal which would be sounded by
a vessel _____________.
a ) overtaking another in a narrow channel b ) anchored c ) engaged in mineclearance
31) Under what circumstances would an overtaking vessel sound a whistle signal of two prolonged
followed by one short blast?
a ) When overtaking in restricted b ) When overtaking in a narrow c ) When overtaking on open
visibility channel waters
32) What additional lights shall a trawler engaged in fishing exhibit when shooting her nets and fishing in
close proximity to other vessel engaged in fishing ?
a ) An all-round red light. b ) 2 all-round white lights in a vertical line. c ) An all-round green light.
33) What additional sound signal shall a vessel at anchor give, in conditions of restricted visibility to give
warning of her position and of the possibility of collision to an approaching vessel ?
a ) Signal on the whistle : one short b ) Signal on the c ) Signal on the whistle and/or by
blast followed by one prolonged blast and whistle : 5 short fog horn : one prolonged blast
then one short blast. warning blasts. followed by rapid short blasts.
34) What does the term "all round light" mean ?
a ) A light showing an b ) An unbroken light visible c ) A light showing an unbroken
unbroken light over an arc of the from ahead and either side of light visible over an arc of the
horizon of 360 degrees. the vessel. horizon of 180 degrees.
35) What does the term "prolonged" mean ?
b ) A blast of more than 6 seconds' duration, c ) A blast of from 2 to 3
a ) A blast of from 4 produced by a power-driven vessel, seconds' duration, produced by a
to 6 seconds' duration. underway. vessel.
36) What does the term "sailing vesel" mean ?

a ) Any vessel using wind b ) Any power-driven c ) Any vessel under sail provided that
power as means of propulsion. vessel using sails,too. propelling machinery, if fitted, is not being
used.
37) What does the term "vessel restricted in her ability to manoeuvre" mean ?
a ) A vessel which from the nature of her b ) A vessel with minor c ) A vessel unable to
work is restricted in her ability to manoeuvre as damages to the gear deviate from her course due
required by the rules and is therefore unable to and/or the engine, being to some navigation
keep out of the way of another vessel. remedied. obstructions.
38) What does the term "vessel's length" mean ?
a ) Vessel's length between b ) Vessel's length c ) Vessel's length measured between the draught
perpendiculars. overall. line forward and the draught line aft.
39) What does the term ' masthead light' mean ?
a ) Any white light placed c ) Any white light placed over the fore and aft centreline of
b ) Any
on the mast of a vessel at a the vessel showing an unbroken light over an arc of the horizon
white all
height prescribed by the
round light. of 225 degrees and so fixed as to show the light from right ahead
register standards. to 22.5 degrees abaft the beam on either side of the vessel
40) What does the word "whistle" mean, aboard ?
a ) An electronic device capable b ) Any sound signalling appliance c ) A mechanical device
of producing short and prolonged capable of producing the blasts prescribed
producing only fog signals.
blasts. by the rules.
41) What is the duration of one flash, when using the manoeuvring light signal ?
a ) About one second. b ) 2 to 3 seconds. c ) As long as possible so as to be observed.
42) What light signals may suppliment the sound signals given by a vessel which fails to understand the
intentions of another or is in doubt whether sufficient action is being taken by the other to avoid collision ?
a ) Successive light b ) A light signal of at least 5 short c ) One long light signal and other
signals. and rapid flashes. short light signals.
43) What lights shall a fishing vessel other than trawling exhibit, when making way through the water?
b ) 2 all-round lights in a
a ) Sidelights, 2 all-round c ) Sidelights, a sternlight, 2 all-
vertical line, the upper being
lights in a vertical line, the upper round lights in a vertical line, the upper
red and the lower white and a
being white and the lower red. being red and the lower white.
sternlight.
44) What lights shall a power-driven vessel exhibit when pushing ahead or towing alongside, this not being
the case of a composite unit ?
a ) 2 masthead lights forward in a b ) 3 masthead lights in a vertical line, c ) Sidelights and a
vertical line, sidelights, a sternlight. sidelights and a towing light. towing light.
45) What lights shall a power-driven vessel exhibit, when engaged in towing operations and restricted in her
ability to deviate from her course ?
a ) The lights prescribed for power- b ) The lights of a vessel restricted c ) The lights prescribed
driven vessels underway, engaged in in her ability to manoeuvre engaged in for vessels not under
towing operations. towing operations. command.
46) What lights shall a power-driven vessel of more than 50 metres in length exhibit, when towing and the
length of the tow is less than 50 metres ?
a ) Instead of the masthead lights forward and b ) Sidelights, a c ) 2 masthead lights in a
aft, 2 masthead lights in a vertical line, sidelights, a sternlight and a towing vertical line, sidelights and a
stern light and a towing light. light. towing light.
47) What lights shall a sailing vessel underway exhibit, when her length is less than 7 metres ?
a ) She shall have ready at hand an electric torch or lighted lantern b c ) A white light
showing a white light which shall be exhibited in sufficient time to ) Sidelights. at the masthead.
prevent collision.
48) What lights shall a vessel at anchor exhibit, when her length exceeds 50 metres ?
a ) An all-round white b ) An all-round c ) An all-round white light in the fore part and another
light at the fore white light in the all-round white light at or near the stern, but at a lower level
masthead. fore part. than the light in the fore part.
49) What lights shall a vessel at anchor exhibit, when less than 50 metres in length ?
a ) The lights of a b ) Instead of the lights of a vessel at anchor, an all-round c ) A light in
vessel at anchor. white light where it can best be seen. the fore part.
50) What lights shall a vessel being pushed ahead exhibit, this not being the case of a composite unit ?
a ) She shall exhibit the sidelights at b ) The masthead light and c ) The masthead light and a
the forward end. sidelights. sternlight.
51) What lights shall a vessel being towed alongside exhibit ?
a ) The masthead lights and a b ) A sternlight and sidelights at the c ) Sidelights at the
sternlight. forward end. forward end.
52) What lights shall a vessel constrained by her draught exhibit ?
a ) The lights prescribed for b ) The lights prescribed for power- c ) The lights of a vessel
power-driven vessels underway driven vessels underway and 3 additional restricted in her ability to
and an additional red light. all-round red lights in a vertical line. manoeuvre.
53) What lights shall a vessel engaged in fishing, other than trawling exhibit, when there is outlying gear
extending more than 150 metres horizontally and is making way through the water ?
a ) Sidelights, a sternlight, 2 all-round lights b ) Sidelights, a c ) Sidelights, a sterlinght,
in a vertical line, the upper being red and the sternlight, an all-round two lights in a vertical line,
lower white, an all-round white light in the white light in the direction the upper white and the lower
direction of the gear. of the gear. red.
54) What lights shall a vessel engaged on pilotage duty exhibit, when underway ?
a ) Sidelights and 2 all-round b ) Sidelights, a sternlight, 2 all-round c ) Sidelights, a sternlight
lights in a vertical line, the upper lights in a vertical line, the upper being and an all-round red quick-
being white and the lower red. white and the lower red. flashing light.
55) What lights shall a vessel not under command exhibit, when making way through the water ?
a ) Two red lights in a vertical line, b ) A red light, sidelights and c ) 2 red lights and a
sidelights and a sternlight. a sternlight. sternlight.
56) What lights shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit, when making way through the
water ?
a ) Sidelights, a sternlight and 3 b ) 3 lights in a vertical c ) Sidelights, a sternlight, a masthead
lights in a vertical line, the highest line, the highest and the light and 3 lights in a vertical line, the
and the lowest one being red and the lowest being red and the lowest and the highest being red and the
middle one white. middle one white. middle one white.
57) What lights shall an air-cushion vessel exhibit, when operating in non-displacement mode ?
a ) The same lights as a c ) The same lights as a power-driven vessel
b ) An all-round
power-driven vessel underway and an additional all-round flashing yellow
flashing yellow light.
underway light.
58) What lights shall an inconspicuous, partly submerged vessel or object less than 25 metres in breadth
exhibit, when being towed ?
a ) An all-round white light b ) An all-round white c ) An all-round white light at the forward
at the forward end. light at the after end. end and one at the after end.
59) What may the sound signals given on the whistle be supplemented by, to indicate the manoeuvre being
carried out ?
a ) By ligth signals. b ) By any other signals. c ) By one or two black balls at the masthead.
60) What means shall a vessel use to determine if risk of collision exists ?
a ) Every vessel shall use all available means b ) Every vessel shall use c ) Every vessel shall use
appropriate to the prevailing circumstances aand all visual means to determine the radar to determine if
conditions to determine if risk of collision exists. if risk of collision exists. risk of collision exists.
61) What range shall the mastlight be visible at, for vessels less than 12m in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 1 nautical mile.
62) What range shall the sidelights be visible at, for vessels of 12 metres or more in length, but less than 50
metres ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 1.5 nautical miles.
63) What range shall the sternlight be visible at, for vessels between 12 and 50 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 1 nautical mile.
64) What range shall the towing light be visible at, for vessels less than 12 metres in length ?
a ) 1 nautical mile. b ) 3 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
65) What range shall the white, red, green or yellow all round light be visible at, for vessels of 50 metres or
more in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 4 nautical miles. c ) 5 nautical miles.
66) What range shall the white, red, green or yellow all round light be visible at, for vessels of l2-50 metres
in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 1 nautical mile.
67) What safety precautions shall a seaplane on the water take ?
a ) She shall keep well clear of b ) She shall give a c ) She shall consider herself as any
all vessels and avoid impeding their warning signal in order to other privileged vessel and follow her
navigation. be avoided. course and speed.
68) What shape shall a power-driven vessel underway exhibit, when the length of the tow exceeds 200
metres ?
a ) A diamond. b ) A cone with the apex downwards. c ) 2 cones with apexes together.
69) What shapes shall a power-driven vessel exhibit, when engaged in towing operations and restricted in
her ability to deviate from her course ?
a ) The shapes prescribed for a b ) The shapes c ) The shapes of a vessel restricted in her
power-driven vessel engaged in prescribed for a vessel ability to manoeuvre and the shapes prescribed
towing operations. not under command. for vessels engaged in towing operatins.
70) What shapes shall a vessel at anchor exhibit ?
a ) One ball in the fore part. b ) One diamond in the fore part. c ) One black cone in the fore part.
71) What shapes shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre and at anchor ?
a ) Instead of the shapes of a vessel at anchor, b ) A diamond indicating the side c ) The shapes of
the shapes of a vessel restricted in her ability to on which an obstruction exists and a power-driven
manoeuvre engaged in dredging operations. the shapes of vessels at anchor. vessel at anchor.
72) What shapes shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit, when at anchor ?
a ) One ball in the fore part and 3 shapes in a vertical b ) One c ) 3 shapes in a vertical line, the
line, where they can best be seen, the highest and the ball in the highest and the lowest being balls
lowest of these shapes being balls and the middle one a fore part. and the middle one a diamond.
diamond.
73) What shapes shall an inconspicuous, partly submerged object or vessel exhibit by day, when being
towed and the length of the tow exceeds 200 metres ?
a ) A cone apex upwards at the b ) 2 black c ) A diamond at or near the aftermost extremity
forward end and an additional one cones, apexes and an additional one where it can best be seen and
at the after end. together. located as far forward as practicable.
74) What signals shall a vessel give, when indicating her agreement to be overtaken ?
a ) One prolonged b ) One prolonged, one short, one prolonged c ) One short blast for
starboard and 2 short blasts for
blast and 5 short blasts. and one short blast ( International Code, letter "C"
). port.
75) What sound signal shall a vessel not under command give, in conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged blast followed by 2 b ) One prolonged blast and 5 c ) 5 short warning blasts at
short blasts at intervals of not more than 2 short blasts at intervals of 2 intervals not more than one
minutes. minutes. minute.
76) What sound signal shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre give, in conditions of restricted
visibility ?
a ) One long blast followed b ) 3 short blasts preceded and c ) One prolonged blast followed
by 3 short blasts at intervals followed by one prolonged blast at by 2 short blasts at intervals of not
of 2 minutes. intervals of 2 minutes. more than 2 minutes.
77) What sound signal shall a vessel underway but stopped and making no way through the water give, in
conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged b ) At intervals of not more than 2 minutes 2 c ) 5 short warning
warning blast at intervals of prolonged blasts in succession with an interval of blasts at intervals of one
one minute. about 2 seconds between them. minute.
78) What sound signals shall a fishing vessel at anchor give, in conditions of restricted visibility ?

a ) Ringing the bell b ) One prolonged blast c ) Ringing the bell rapidly for 5 seconds
rapidly for 5 seconds at followed by 2 short blasts at and one prolonged blast on the whistle at
intervals of one minute. intervals of not more than 2 intervals of not more than 2 minutes.
minutes.
79) What sound signals shall a pilot vessel give in conditions of restricted visibility, when underway and
engaged on pilotage duty ?
a ) One prolonged blast at intervals of not more b ) One prolonged c ) 4 short blasts on the
than 2 minutes and in addition an identity signal blast at intervals of one whistle at intervals of one
consisting of 4 short blasts. minute. minute.
80) What sound signals shall a vessel at anchor give, if her lenght is less than 100 metres, in conditions of
restricted visibility ?
a ) Rapid blasts on the bell for b ) 3 short blasts on the whistle c ) One short blast, one
about 5 seconds, at intervals of not and rapid blasts on the bell in the prolonged and one short blast
more than one minute. fore part at intervals of 2 minutes. at intervals of one minute.
81) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in laying or b ) A sailing vessel having c ) A vessel having damages
picking up a submarine cable or pipeline. the wind dead ahead. to the propeller system.
82) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in taking / b ) A vessel with the c ) A vessel engaged in mine
dropping the pilot. engines stopped. clearance operations.
83) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel with b ) A vessel engaged in laying, picking up c ) A deep draught vessel
damaged steering gear. or servicing a navigation mark. navigating in the straits.
84) What whistle signal, if any, would be sounded when two vessels are meeting, but will pass clear
starboard to starboard?
a ) One short blast b ) Two short blasts c ) No signal is required
85) When are 2 vessels deemed to be in sight of one another ?
a ) When they are watching b ) When only one can be observed c ) When the vessels are not
each other, visually. visually from the other. beyond radar range.
86) When is it permitted to make a departure from the COLREG rules ?
a ) In national waters, roasteads and b ) When there is a danger of c ) It is not permitted to
in all waters connected therewith navigation, risk of collision as well as in make any departure from
navigable by seagoing vessels. all special circumstances. the COLREG rules.
87) When moving from a berth alongside a quay (wharf), a vessel must sound __________
a ) three short blasts b ) a long blast c ) No signal is required
88) When shall a vessel engaged in fishing exhibit the prescribed lights and shapes ?
a ) In any circumstance. b ) While underway and at anchor. c ) When underway.
89) When shall a vessel enter a separation zone or cross a separation line ?

a ) When the hydrometeorological b ) In cases of emergency, to c ) The separation zone


conditions make it difficult to navigate in avoid immediate danger or to shall not be crossed in any
the general direction of traffic flow. engage in fishing within a circumstances.
separation zone.
90) When shall a vessel proceed at "safe speed" ?
a ) Under conditions of restricted b ) At all c ) In straits, channels and difficult
visibility. times. conditions.
91) When shall it be deemed that a risk of collision exists ?
a ) When the vessels are b ) When the compass bearing of an c ) When the approaching speed
navigating on opposite approaching vessel does not appreciably between the two vessels is very
courses. change. high.
92) When shall the lights prescribed by these rules be also exhibited ?
a ) From sunrise to sunset, restricted visibility and in all b ) When visibility c ) In straits, in
other circumstances when it is deemed necessary. is under 3 Nm. restricted visibility.
93) When shall the rules concerning shapes be complied with ?
a ) By twilight. b ) By day. c ) By day or by night when they are lit.
94) When shall the vessel be deemed to have reciprocal courses ?
a ) When the vessel sees the other ahead and b ) When by night she could see
c ) When the
by night she could see the masthead lights of the the masthead lights nearly in a line
masthead lights
other in a line and/or both sidelights and, by day, and one of the sidelights and by day
and the sternlight
she observes the corresponding aspect of the other the masts can be seen under a small
can be seen.
vessel. angle.
95) When two vessels are in sight of one another and NOT in or near an area of restricted visibility, any of
the following signals may be given EXCEPT ____________.
a ) a light signal of at least five b ) one prolonged, one short, one prolonged, c ) four short
short and rapid flashes and one short whistle blast whistle blasts
96) When two vessels are in sight of one another, all of the following signals may be given EXCEPT
_________________.
a ) a light signal of at least five b ) four short c ) one prolonged, one short, one prolonged
short and rapid flashed whistle blasts and one short whistle blasts
97) When vessels are in sight of one another, two short blasts from one of the vessels means
_____________.
a ) "I am altering my course to b ) "I am altering my course c ) "I intend to change course to
starboard" to port" starboard"
98) Where shall a sailing vessel underway carry the lantern, when her length is less than 20 metres ?
a ) Anywhere and to be exhibited only if b ) At the top of the mast where it can c ) At the jack
necessary. best be seen. stick.
99) Where shall the red lights of the vessels not under command be placed ?
a ) At the foremasthead. b ) At the aftermasthead. c ) Where they can best be seen.
100) Where shall the shapes and lights of the vessels aground be exhibited ?
a ) In the fore part. b ) At the sternmast head. c ) Where they can best be seen.
101) Which is the action by stand-on vessel ?
b ) The vessel shall alter her course c ) The vessel shall reduce speed or
a ) The vessel shall only in order to avoid a dangerous even stop not to engender dangerous
keep her course and speed. situation. situations.
102) Which is the sound signal to indicate the manoeuvre "I am altering my course to port" ?
a ) One prollonged blast followed by 2 b ) 2 short c ) 2 prolonged blasts followed by 2
short blast. blasts. short blasts.
103) Which is the sound signal to indicate the manoeuvre "I am operating astern propulsion" ?
a ) One prolonged blast followed by b ) 3 short blasts preceded and followed by one c ) 3 short
3 short blasts. prolonged blast. blasts.
104) Which signal is sounded ONLY by a vessel in sight of another and NOT in or near an area of restricted
visibility?
a ) Four short blasts on the b ) One prolonged blast on the c ) One short blast on the
whistle whistle whistle
105) Which signal is sounded ONLY by a vessel in sight of another?
a ) One short blast on the b ) Four short blasts on the c ) One prolonged blast on the
whistle whistle whistle
106) Which signal is sounded ONLY when vessels are NOT in sight of each other?
a ) A signal of at least b ) Four short blasts c ) One prolonged, one short, one prolonged, and
five short and rapid blasts on the whistle one short blast on the whistle, in that order
107) Which vessel's way shall a power-driven vessel keep out of ?
a ) Pilot vessels underway, b ) Vessels restricted in their c ) Specialized vessels carrying
engaged in pilotage operations. ability to manoeuvre. containers and RO/RO vessels.
108) Which vessel's way shall a power-driven vessel underway keep out of ?
a ) Fish-carriers, underway. b ) Research vessels, underway. c ) Vessels engaged in fishing.
109) Which vessel's way shall a power-driven vessel underway keep out of ?
a ) Sailing b ) Sailing vessels navigating only by c ) Sailing vessels, having a black cone
vessels. use of engines. apex downwards.
110) Which vessel's way shall, so far as possible, a vessel engaged in fishing, when underway, keep out of ?
a ) Fish-carriers underway to the b ) Vessels not under c ) Pilot-vessels
anchorage. command. underay.
111) While underway and in sight of another vessel, you put your engines full speed astern. Which
statement concerning whistle signals is TRUE?
a ) You must sound three b ) You must sound one blast c ) You must sound whistle signals
short blasts on the whistle if backing to starboard only if the vessels are meeting.
112) You are approaching another vessel and will pass safely starboard to starboard without changing
course. You should _________________
a ) hold course and sound no b ) hold course and sound a two c ) change course to starboard and
whistle signal blast whistle signal sound one blast
113) You are in sight of a power-driven vessel that sounds two short blasts of the whistle. This signal means
that the vessel _____________.
a ) is altering course to b ) is altering course to c ) intends to leave you on her port
port starboard side
114) You are underway in a narrow channel, and you are being overtaken by a vessel astern. After the
overtaking vessel sounds the proper signal indicating his intention to pass your vessel on your starboard
side, you signal your agreement b
a ) one short b ) two prolonged c ) one prolonged, one short, one prolonged, and one short
blast blasts blast in that order
115) You are underway on the high seas in restricted visibility. You hear a fog signal of one prolonged and
two short blasts. It could be any of the following EXCEPT a vessel ______.
a ) minesweeping b ) engaged in fishing c ) being towed
116) You intend to overtake a vessel in a narrow channel, and you intend to pass along the vessel`s port
side. How should you signal your intention?
a ) No signal is necessary b ) Two prolonged blasts c ) two prolonged followed by two short blasts
117) Your vessel is backing out of a slip in a harbor and you can see that other vessels are approaching.
You should sound _____________.
a ) three short blasts when b ) one prolonged blast followed by three short c ) one prolonged
leaving the slip blasts when the last line is taken aboard blast only
118) Your vessel is backing out of a slip in a harbor. Visibility is restricted. You should sound
__________________
a ) one b ) one prolonged blast followed by three c ) one prolonged blast followed by
prolonged blast only short blasts when the last line is taken aboard three short blasts when leaving the slip

01_COLREG_op_Reguli_de_guvernare_si_drum(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) 'What does the word "sidelight" mean ?


a ) A green light on the starboard side and a red light on the port c ) The
b ) The white
side each showing an unbroken light over an arc of the horizon of 112.5 sidelights from the white light
degrees and so fixed as to show the light from right ahead to 22.5 from the
side-ladders.
degrees abaft the beam on its respective side decks.
2) A 20-meter power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will display _____________.
a ) a single white light b ) two masthead lights in a vertical c ) two towing lights in a vertical
forward line line
3) A 20-meter power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will display _____________.
a ) two towing lights in a b ) a towing light above the c ) two masthead lights in a
vertical line sternlight vertical line
4) A light used to signal passing intentions must be an ______________
a ) all-round yellow light only b ) all-round white light only c ) all-round blue light only
5) A light used to signal passing intentions must be an ________________
a ) all-round white or yellow light b ) all-round yellow light only c ) all-round white light only
6) A partially submerged object towed by a vessel must show during the day one _____________.
a ) diamond shape when the length of the b ) diamond shape when the length of the tow c ) black
tow is 200 meters or less exceeds 200 meters in length ball
7) A power-driven vessel pushing ahead or towing alongside displays navigation lights and
_________________
a ) two all-round red lights in a b ) two yellow towing lights in a c ) two white masthead lights in a
vertical line vertical line vertical line
8) A power-driven vessel pushing ahead or towing alongside will show sidelights, a sternlight, and
_________________
a ) an all-round red light where it b ) two yellow masthead lights in c ) two masthead lights in a
can best be seen a vertical line vertical line
9) A single vessel being towed alongside shall exhibit ________________
a ) one all-round white b ) sidelights, stern light and a special c ) sidelights and a stern
light flashing light light
10) A single vessel being towed alongside shall show ________________
a ) one all-round white b ) sidelights and a stern c ) only the outboard sidelight and a stern
light light light
11) A towing light is _____________.
a ) shown below the b ) white in c ) a yellow light having the same characteristics as the
sternlight color stern light
12) A towing light is __________________.
a ) shown at the bow b ) white in color c ) shown in addition to the sternlight
13) A towing light _____________.
a ) flashes at regular intervals b ) is yellow c ) shows an unbroken light over an arc of the
of 50-70 flashes per minute in color horizon of not less than 180 grd nor more than 225 grd
14) A vessel constrained by her draft may display _____________.
a ) three all-round red lights b ) two 225 grd red lights c ) three all-round blue lights
15) A vessel constrained by her draft may display________________.
a ) three all-round red lights b ) the same lights as a c ) three all-round red lights in
instead of the lights required for a vessel restricted in her addition to the lights required for a
power-driven vessel of her class ability to maneuver power-driven vessel of her class
16) A vessel displaying three red lights in a vertical line is _________________
a ) restricted in her ability to maneuver b ) not under command c ) constrained by her draft
17) A vessel displaying three red lights in a vertical line is _________________.
a ) not under command b ) aground c ) constrained by her draft
18) A vessel not under command sounds the same fog signal as a vessel___________.
a ) towing b ) constrained by her draft c ) All of the above
19) A vessel which detects by radar alone the presence of another vessel shall determine if a close-quarters
situation is developing and/or risk of collision exists. If so, she shall take avoiding action in ample time;
however, if such action consists of
a ) An alteration of course to
starboard for a vessel forward of the b ) An alteration of course to port c ) An 180 degrees
beam, other than for a vessel being for a vessel forward of the beam, other alteration (reciprocal) to
than for a vessel being overtaken. avoid risk of collision.
overtaken.
20) At night, a power-driven vessel less than 7 meters in length, with a maximum speed which does not
exceed 7 knots, may show when underway _____________,
a ) sidelights combined in a single b ) an all-round flashing yellow c ) one all-round white
latern light light
21) At night, a power-driven vessel less than 7 meters in length, with a maximum speed which does not
exceed 7 knots, MUST show when underway at least _____________.
a ) one white 360 b ) a white light on the near approach of another c ) sidelights and a
light vessel sternlight
22) At night, a power-driven vessel underway of less than 7 meters in length where its maximum speed
does not exceed 7 knots may show, as a minimum, ______________.
a ) sidelights and a b ) the lights required for a vessel more than 7 c ) one all-round white
sternlight meters in length light
23) Except where it has been determined that a risk of collision does not exist, point out how a vessel shall
conduct, which hears apparently forward of her beam the fog signal of another vessel, or which cannot
avoid a close-quarters situation with anot
a ) She shall reduce her speed to the b ) She shall keep at the c ) She shall navigate at
minimum at which she can be kept on her same speed, but with the economic speed and proper
course. She shall, if necessary, take all her engine on stand-by for look-out, radar working and
way off and in any event navigate with manoeuvre in order to avoid the engines on stand-by ready
extreme caution untill danger of collision is risk of collision for manoeuvre.
over.
24) How do COLREG rules interfere with the special rules for roadsteads, harbours, rivers, lakes or inland
waterways navigable by seagoing vessels ?
a ) Nothing in COLREG rules shall interfere with b ) The appropriate c ) The COLREG
the operation of special rules, made by an appropriate authority is not obliged to rules shall apply in all
authority, but such special rules shall conform as take into account
circumstances.
closely as possible to COLREG rules. COLREG rules.
25) How shall 2 power-driven vessels manoeuvre, when navigating on reciprocal or nearly reciprocal
courses, so as to involve risk of collision ?
a ) Each shall alter b ) They shall give the regular signals, c ) Each shall alter her course to
courses to port in order to alter course to starboard or port, starboard so that each shall pass on
pass at a safe distance. according to the circumstances. the port side of the other.
26) How shall 2 sailing vessels manoeuvre when they are approaching one another, so as to involve risk of
collision and each has the wind on a different side ?
a ) The vessel which has the b ) The vessel which has the wind c ) The vessel which has the
wind on the port side shall keep out on the starboard side shall keep out wind from astern shall keep out
of the way of the other. of the way of the other. of the way of the other.
27) How shall a proper look-out be maintained aboard ?
a ) Every vessel shall at all times maintain a b ) Every vessel shall c ) When the visibility is
proper look-out by sight and hearing as well as by at all times maintain a restricted, a proper look-out
all available means appropriate in the prevailing look-out by sight to shall be maintained in order to
circumstances and conditions so as to make a full avoid any dangerous make a full appraisal of any
appraisal of the situation and of risk of collision. situation. risk of collision.
28) How shall the alternations of course and/or speed be made to avoid collision ?
a ) Small alterations of b ) Large enough alterations of c ) If the circumstances admit, they
course and/or speed not to speed and small alterations of shall be large enough to be readily
deviate too much from course, not to deviate too much apparent to anoter vessel observing
vessel's course. from vessel's course. visually or by radar.
29) How shall vessels not using a traffic separation scheme navigate ?
a ) They shall use the b ) They shall avoid it by as c ) They shall navigate in the proximity
inshore traffic zones. wide a margin as is practicable. of, but shall not cross the separation line.
30) If a vessel displays theree all-round red lights in a vertical line at night, during the day she may
show________________.
a ) three balls in a vertical line b ) a cylinder c ) two diamonds in a vertical line
31) If at night a vessel displays three all-round red lights in a vertical line, during the day she may show
________________
a ) two cones,base to base b ) three black balls in a vertical line c ) a cylinder
32) If you sighted three red lights in a vertical line on another vessel at night,it would be a vessel
_____________.
a ) aground b ) constrained by her draft c ) dredging
33) In addition to her running lights, an underway vessel constrained by her draft may carry in a vertical
line_____________.
a ) a red light, a white light, and a red light b ) two red lights c ) three red lights
34) The light which may be used with a vessel`s whistle must be _____________.
a ) used when the whistle is broken b ) a white light c ) used only at night
35) To indicate that a vessel is constrained by her draft, a vessel may display, in a vertical
line,_______________
a ) three 360grd. red lights b ) two 225grd. red lights c ) three 360grd. blue lights
36) To which vessels do the rules of conduct of vessels in restricted visibility apply to ?
a ) Vessels navigating in areas b ) Vessels not in sight of one c ) Vessels navigating in or near
of restricted visibility when only another when navigating in or near areas of restricted visibility when
one of them is not in sight of one areas of restricted visibility. they sight only the masthead lights
another. of one another.
37) What additional lights shall vessels engaged in fishing with purse seine gear exhibit, when engaged in
fishing in close proximity to other vessels ?
a ) A yellow light flashing b ) An all- c ) 2 yellow lights in a vertical line flashing
alternately white equal light and round white alternately every second and with equal light and
occultation duration. light. occultation. duration.
38) What characteristic must a light a light used to indicate passing intentions have?
a ) It must be an alternating red and b ) It must be an all-round c ) It must be an all-round
yellow light white light yellow light
39) What characteristic must a light have if used to signal passing intentions?
a ) It must be an all-round b ) It must be an alternating blue c ) It must be an all-round white
white light and white light or yellow light
40) What dayshape is prescribed for a vessel constrained by her draft?
a ) A black cone, apex upward b ) A black cone, apex downward c ) A cylinder
41) What do the shapes and lights of vessels engaged in mineclearance operations indicate ?
a ) That it is dangerous for b ) That it is dangerous for c ) That another vessel shall
another vessel to approach within another vessel to approach within navigate with precaution keeping
1000 metres of the mineclearance 500 metres of the mineclearance more than 2 nautical miles distance
vessel. vessel. from the vessel.
42) What does the term "power-driven vessel" mean ?
a ) The term "power-driven vessel" b ) Vessels using a Diesel c ) All vessels capable of
means any vessel propelled by engine as a means of navigating on water, except for
machinery. propulsion. sailing vessels.
43) What does the term "short blast" mean ?
a ) A blast of from 2 to b ) A blast of a short, less than 1 second's duration, c ) A blast of about 1
3 seconds' duration. produced by a power-driven vessel underway. second's duration.
44) What does the term "towing light" mean ?

a ) A white light placed b ) A yellow light c ) A yellow light placed as nearly as practicable
above the sternlight used showing an unbroken at the stern showing an unbroken light over an arc of
as a steering guide, while light over an arc of the the horizon of 135 degrees and so fixed as to show the
towing. horizon of 360 degrees. light 67.5 degrees from right aft on each side of the
vessel.
45) What does the term "vessel not under command" mean ?
a ) Any vessel having b ) Any vessel which through some c ) Any damaged vessel
serious damages to the exceptioal circumstance is unable to manoeuvre which is unable to manoeuvre
steering gear and/or the as required by the rules and is therefore unable to and to keep out of the way of
main engine. keep out of the way of another vessel. another vessel.
46) What does the term "vessel underway" mean ?
a ) Any vessel which is not b ) Any vessel at sea having the c ) Any vessel which not at anchor or
made fast to the shore. propeller system working. made fast to the shore, or aground.
47) What does the term "vessel's breadth" mean ?
a ) Vessel's greatest b ) Vessel's breadth c ) The mean breadth of the vessel measured at the
breadth. midship. bow, stern and midship.
48) What does the term 'vessel engaged in fishing" mean ?
a ) Any vessel fishing with trolling lines b ) All vessels c ) Any vessel fishing with nets, lines,
or other fishing apparatus which do not built and equipped trawls or other fishing apparatus which
restrict manoeuvrability. for fishing. restrict manoeuvrability.
49) What equipment for sound signals shall a vessel of 100 metres or more in length be provided with?
a ) A whistle, a bell and a b ) A whistle in the fore part and a c ) A bell in the fore part and a
gong at the stern. gong at the stern. gong at the stern.
50) What equipment for sound signals shall a vessel of less than 12 metres in length carry ?

a ) Vessels of less than 12 b ) Vessels of less than c ) Vessels of less than 12 metres in length
metres in length shall not be 12 metres in length shall shall not be obliged to carry the prescribed sound
obliged to carry sound carry a whistle and a bell signalling appliances, but they shall be provided
signalling appliances. in the fore part. with some other means of making an efficiement
sound signal.
51) What is the length of a vessel at anchor which must use the available working or equivalent lights to
illuminate her decks ?
a ) 75 metres. b ) 50 metres. c ) 100 metres and more.
52) What is the reason for proceeding at a "safe speed" ?
a ) A vessel shall proceed at a safe speed so b ) A vessel shall proceed at c ) A vessel shall
that she can take proper and effective action to a safe speed so that she can in proceed at a safe speed
avoid collision and be stopped within a distance all circumstances avoid any to avoid a close quarters
appropriate to the prevailing circumstances and collision. situation between ships.
conditions.
53) What lights and shapes shall a fishing vessel exhibit, when not engaged in fishing ?
a ) The lights and shapes b ) The lights of a vessel engaged in c ) The lights of a vessel
prescribed for a vessel of her fishing and making way through the restricted in her ability to
length. water. manoeuvre.
54) What lights and shapes shall a pilot vessel exhibit when not engaged on pilotage duty ?

a ) The lights and shapes b ) The lights or shapes c ) The lights and shapes for vessels
prescribed for a pilot vessel. prescribed for a similar vessel of her restricted in their ability to manoeuvre.
length.
55) What lights are required for a single barge being towed alongside?
a ) Sidelights and a stern b ) Sidelights, a special flashing light, c ) Sidelights and a special
light and a stern light flashing light
56) What lights shall a power-driven vessel of less than 50 metres in length exhibit, when towing and the
length of the tow exceeds 200 metres ?
a ) 3 masthead lights in a b ) 3 masthead lights in a c ) 3 masthead lights in a vertical
vertical line and a towing vertical line, sidelights and a line, sidelights, a sternlight and a towing
light. sternlight. light.
57) What lights shall a power-driven vessel of more than 50 metres in length exhibit, when towing and the
length of the tow exceeds 200 metres ?
a ) 3 masthead lights in a b ) Instead of the lights forward aft or aft, 3 c ) 3 masthead lights in a
vertical line, sidelights and masthead lights in a vertical line, sidelights, a vertical line, sidelights and a
a sternlight. sternlight, a towing light. towing light.
58) What lights shall a power-driven vessel underway, of 50 metres or more in length, exhibit ?
a ) A masthead light, b ) A masthead light forward, a second c ) Sidelights, a sternlight
sidelight and a masthead light abaft of and higher than the forward and two white masthead
sternlight. one, sidelights and a sternlight. lights.
59) What lights shall a pushing vessel and a vessel being pushed ahead exhibit, when they are rigidly
connected in a composite unit ?
a ) The lights of a tugboat with b ) Every vessel shall exhibit herwn c ) The lights of a single
the length of the tow less than lights prescribed for the power-driven power-driven vessel,
200 metres. vessel underway. underway.
60) What lights shall a sailing vessel underway exhibit, when her length is less than 20 metres ?
a ) Sidelights and a sternlight combined in one b c ) A white light to be exhibited if
lantern. ) Sidelights. necessary.
61) What lights shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre ?
a ) 2 all-round red lights in a vertical line c ) 2 all-round red lights in a vertical line
to indicate the side on which the obstruction b ) The lights to indicate the side on which an obstruction
exists, 2 all-round green lights in a vertical of a vessel not exists, 2 red lights in a vertical line to
line to indicate the side on which another under indicate the side on which another vessel
vessel may pass and the lights of a vessel command. may pass and the lights of a power-driven
restricted in her ability to vessel underway.
62) What lights shall a vessel engaged in dredging or underwater operations exhibit, when restricted in her
ability to manoeuvre and at anchor ?
a ) The lights of a b ) A red light indicating the side c ) Instead of the lights of a vessel at anchor,
power-driven on which an obstruction exists and the lights of a vessel restricted in her ability to
vessel at anchor. the lights for a vessel at anchor. manoeuvre engaged in dredging operations.
63) What lights shall a vessel engaged in fishing other than trawling exhibit, when there is outlying gear
extending more than 150 metres horizontally and is not making way through the water ?
a ) 2 all-round lights in a vertical line, b ) 2 lights in a vertical line, the c ) An all-round
the upper being white and the lower red, upper being red and the lower white, an white light in the
an all-round red light in the direction of all-round white light in the direction of direction of the gear.
the gear. the gear.
64) What lights shall a vessel engaged in trawling exhibit, when not underway ?
b ) 2 all-round lights in a vertical line, the c ) 2 all-round lights in a
a ) An all-round green
upper being green and the lower white, a vertical line, the upper being
light and a masthead
masthead light placed abaft of and higher than white and the lower green and a
light placed higher.
the all-round light. sternlight.
65) What lights shall a vessel engaged on pilotage duty exhibit, when she is not underway ?
a ) 2 all-round lights in a vertical line, c ) 2 all-round lights in a vertical
b ) An all-round white
the upper being red and the lower line, the upper being white and the lower
alternating light.
white. red.
66) What lights shall a vessel not under command exhibit, when not making way through the water ?
a ) Sidelights and 2 red lights in a b ) 2 all-round red lights in a c ) The red lights and a
vertical line. vertical line. sternlight.
67) What lights shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit, when not making way through
the water ?
a ) 3 lights in a vertical line, the highest b ) 3 white lights c ) 3 lights in a vertical line, the highest
and the lowest being red and the middle one in a vertical line. and the lowest being white and the middle
white. one red.
68) What lights shall an inconspicuous, partly submerged vessel or object more than 25 metres in breadth,
exhibit ?
a ) 4 all-round white lights at the b ) An all-round white light at the c ) Green and red
after end, forward end and on each side at forward end and another all-round sidelights at the extremities
the extremities of her breadth. white light at the after end. of her breadth.
69) What lights shall the objects or vessels being towed exhibit, other than inconspicuous vessels or objects
?
a ) Masthead lights and a b ) Sidelights and a c ) Towing lights and a
sternlight. sternlight. sternlight.
70) What ligths and shapes shall a seaplane exhibit, when alighted on the sea ?
a ) The lights and shapes b ) The lights and shapes c ) The lights and shapes for vessels
prescribed by the rules. necessary for identification. of less than 20 metres in length.
71) What range shall the mastlights be visible at, for vessels between 12 and 20m in length ?
a ) 1 - 2 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 3 nautical miles.
72) What range shall the sidelights be visible at for vessels more than 50 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 5 nautical miles. c ) Between 3 and 5 nautical miles.
73) What range shall the sternlight be visible at, for vessels less than l2 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 1.5 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
74) What range shall the sternlight be visible at, for vessels of 50 metres or more in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 4 nautical miles. c ) 2 nautical miles.
75) What range shall the towing light be visible at, for vessels of 12-50 metres in length ?
a ) 3 nautical miles. b ) 2 nautical miles. c ) 5 nautical miles.
76) What range shall the white,red, green or yellow all round light be visible at, for vessels less than 12
metres in length ?
a ) 1 nautical mile. b ) Less than 1 nautical mile. c ) 2 nautical miles.
77) What shall a vessel of less than 12 metres in length do, in conditions of restricted visibility, when she
cannot give the signals prescribed by the rules ?
a ) She shall give a sound signal on b ) She shall make some other c ) She shall give rapid
the whistle consisting of 5 short blasts efficient sound signal at intervals strokes on the gong at intervals
at intervals of one minute. of not more than 2 minutes. of not more than one minute.
78) What shape shall a vessel proceeding under sail exhibit, when also being propelled by machinery ?
a ) A conical shape forward, apex b ) A diamond where it c ) 2 black cones with the
downward, where it can best be seen. can best be seen. apexes together.
79) What shape shall an inconspicuous, partly submerged object or vessel exhibit by day when being towed
and the length of the tow is less than 200 metres ?
a ) A cone apex downwards at b ) A diamond at or near the after end of the c ) 2 black cones,
the forward end. last vessel or object being towed. apexes together.
80) What shapes shall a vessel aground exhibit ?
a ) The shapes of a vessel at anchor and b ) The shapes of a vessel at anchor and c ) 2 balls in a
3 balls in a vertical line. 2 balls in a vertical line. vertical line.
81) What shapes shall a vessel engaged in mineclearance operations exhibit ?
a ) The shapes of a b ) 3 balls and in case the vessel is at c ) The shapes of a power-
vessel not under anchor, 3 balls and the shape prescribed for driven vessel underway and 3
command. anchored vessels. diamonds.
82) What shapes shall a vessel engaged in trawling exhibit ?
a ) A shape consisting of 2 cones with their apexes b ) A diamod c ) 2 black balls in a vertical
together. shape. line.
83) What shapes shall a vessel restricted in her ability to manoeuvre exhibit ?
a ) 2 black balls in a b ) A black c ) 3 shapes in a vertical line, the highest and the lowest
vertical line. diamond. being a ball and the middle one a diamond.
84) What signal shall a vessel give, when approaching a bend or obstruction that may obscure another
vessel and hearing a prolonged blast ?
a ) One short blast "I am altering my b ) One prolonged blast followed by c ) One prolonged
course to starboard". one short blast. blast.
85) What significance shall light signal "3 flashes" have, if associated with the sound signal ?
a ) I am operating astern b ) I am manoeuvring astern c ) I have my engines
propulsion. propulsion. stopped.
86) What significance shall the light signal"one flash " have, if associated with the sound signal ?
a ) I am altering my course to b ) I have stopped my c ) I am manoeuvring with difficulty
starboard. engines. to port.
87) What sound signal shall a power-driven vessel give, when making way through the water in conditions
of restricted visibility ?
a ) 5 short b ) One prolonged blast followed by one c ) One prolonged blast at intervals
warning blasts. short blast at an interval of one minute. of not more than 2 minutes.
88) What sound signals shall a composite unit, pushing vessel-vessel being pushed ahead give, when
stopped and not making way through the water, in conditions of restricted visibility ?
b ) One prolonged blast preceded and c ) 2 prolonged blasts at
a ) One prolonged blast
followed by one short blast at intervals of 2 intervals of not more than 2
at intervals of 2 minutes.
minutes. minutes
89) What sound signals shall a fishing vessel underway give, in conditions of restricted visibility ?
a ) 4 short ( warning ) b ) One prolonged blast followed by 2 c ) One prolonged blast followed
blasts at intervals of 2 short blasts at intervals of not more than 2 by 3 short blasts at intervals of one
minutes. minutes. minute.
90) What sound signals shall a pilot vessel give, when stopped and not making way through the water,
engaged on pilotage duty in conditions of restricted visibility ?
a ) 4 short blasts on the b ) The blasts of stopped vessel not making c ) 2 prolonged blasts at
whistle at intervals of one way through the water and in addition 4 short intervals of one minute.
minute. identity blasts.
91) What sound signals shall a vessel at anchor give, of 100 metres or more in lenght, in conditions of
restricted visibility ?
c ) 3 distinct strokes on the
a ) Rapid blasts on the bell b ) Rapid blasts on the bell in the bell in the forepart and 3
in the forepart and one forepart and immediately the gong shall be strokes on the gong in the
prolonged blast on the whistle sounded in the after part for about 5 secondat
after part at intervals of one
at intervals of one minute. intervals of not more than one minute. minute.
92) What sound signals shall a vessel give when in sight of another and failing to understand the intentions
of another, or when in doubt whether sufficient action is being taken by the other to avoid collision ?
a ) At least 5 short and rapid b ) One prolonged blast and 5 c ) 2 prolonged blasts followed
blasts on the whistle. short blasts. by short blasts.
93) What sound signals shall vessels constrained by their draught give, in conditions of restricted visibility ?
a ) One prolonged blast followed by 2 b ) One prolonged blast preceded and c ) 5 short blasts at
short blasts at intervals of not more than 2 followed by one short blast at intervals of intervals of 2
minutes. one minute. minutes.
94) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in an b ) A vessel engaged in the c ) A deep draught vessel sailing
abandon-ship drill. launching or recovery of aircraft. in narrow channels.
95) What vessel may be considered as "vessel restricted in her ability to manoeuvre" ?
a ) A vessel engaged in fishing b ) A c ) A vessel engaged in dredging, hydrographic
which is going to recover her drifting surveying and oceanographic operations or underwater
gear. vessel. operations.
96) When in sight of one another in a narrow channel or fairwey, what signal shall the vessel intending to
overtake another on port side produce ?
a ) 2 short b ) 2 prolonged blasts followed by 2 c ) 2 short blasts preceded and followed by one
blasts. short blasts. prolonged blast.
97) When is a vessel, the master or the owner exonerated from the consequences of any neglect or the
neglect of any precaution which may be required by the ordinary practice of seaman ?

b ) The closest possible c ) The rules shall not exonerate the


a ) The compliance with vessel, master or owner from the
compliance with the rule
COLREG rules exonerates
"privileged vessel" exonerates consequences of any neglect to comply with
the vessel, master or owner
the vessel, master or owner from these rules or of the neglect of any precaution
from any responsability. which may be required by the ordinary
any responsability.
practice of seaman.
98) When shall a stand-on vessel take action to avoid collision by her manoeuvre alone ?
b ) As soon as it become apparent to her c ) When after taking
a ) The vessel shall not keep out
the bearing, she realized
of the way of another vessel, no that the vessel required to keep out of the way
is not taking appropriate action in compliance that the risk of collision
matter the circumstances.
with the rules. exists.
99) When shall it be deemed that a risk of collision exists, when an appreciable bearing change is evident ?
a ) When approaching a very large vessel b ) When a vessel c ) When approaching a
or a tow or when approaching a vessel at close approaching from abeam, at vessel at low speed, from
range. high speed. astern.
100) When shall sound signals be given, in conditions of restricted visibility ?
a ) Only by day in conditions of b ) By night on foggy c ) By day and by night in conditions of
restricted visibility. weather. restricted visibility.
101) When shall the rules concerning lights be complied with ?
a ) By night. b ) By night and in restricted visibility. c ) From sunset to sunrise.
102) Where shall the lights or shapes of the vessels constrained by their draught be exhibited ?
a ) Where they can best be seen. b ) At the stern masthead. c ) At the fore masthead.
103) Where shall the shape of a vessel being towed be placed when the length of the tow exceeds 200
metres ?
a ) At the foremast head. b ) At the aftermast head. c ) Where it can best be seen.
104) Where shall the shapes of a vessel not under command be placed ?
a ) Forward. b ) Where they can best be seen. c ) At the aftmasthead.
105) Which are the additional lights a sailing vessel underway may exhibit ?
b ) An all-round red
a ) An all-round green c ) 2 all-round lights in a vertical line, the upper
light at the top of the
light at the top of the mast. being red and the lower green at the top of the mast.
mast.
106) Which are the factors taken into accont in determining the "safe speed" additionally, by vessels with
operational radar ?
a ) The minimal passing b ) The characteristics, efficiency, constraints c ) The same
distance, the use of a proper imposed by the radar range scale in use, the effect of factors as when
range scale, the elimination of the sea state, the number, location and movement of the radar is not in
jamming. vessels. use.
107) Which are the vessels exempted from complying with provisions at the rule regarding navigation in
traffic separation schemes ?
a ) Vessels restricted in their ability to manoeuvre when b ) Vessels with c ) Vessels with
engaged in an operation for the maintenance of safety of damages to the damages to the
navigation in the traffic separation scheme is exempted from main engine. steering gear.
complying with this rule.
108) Which dayshape is prescribed for a vessel constrained by her draft?
a ) A black diamond b ) A cylinder c ) A black ball
109) Which is the action by given-way vessel ?
a ) The vessel shall so b ) The vessel shall take early c ) When the vessels are in close
far as possible take early and action with small alterations of proximity, the give-way vessel shall take
substantial action to keep well course not to deviate too much substantial action by alterations of course
clear. from her course. and speed to completly avoid the risk.
110) Which is the alarm signal in radiotelephony ?
a ) A 2-tone bitonal b ) A continuous tone c ) A signal consisting of short continuous
signal. signal. tones.
111) Which is the sound signal to indicate the manoeuvre "I am altering my course to starboard" ?
a ) One short b ) One prolonged blast followed by one c ) 2 prolonged blast followed by one
blast. short blast. short blast.
112) Which statement is TRUE concerning light signals?
b ) The light signals are to be
a ) The time between flashes c ) The time between successive
used when not using sound
shall be about five seconds signals shall be not less than ten seconds.
signals.
113) Which statement(s) is (are) TRUE concerning light signals?
c ) The light signal are to be
a ) The time between flashes b ) The time between successive used when not using sound
shall be about five seconds signals shall be not less than ten seconds signal
114) Which vessel may NOT exhibit two red lights in a vertical line?
a ) A vessel constrained by her b ) A trawler fishing in close proximity to other c ) A vessel
draft trawlers aground
115) Which vessel's way shall a power-driven vessel underway keep out of ?
a ) A vessel not under b ) All oil-tankers and tankers carrying c ) Power-driven vessels, with
command. liquefied gases. high speed.
116) Which vessel's way shall a sailing vessel underway keep out of ?
a ) Power-driven vessels with b ) Vessels not under c ) Oil-tankers or tankers carrying
low speed. command. liquefied gases.
117) Which vessel's way shall a sailing vessel underway keep out of ?
a ) Vessels engaged in b ) Trawlers underway to the fishing c ) Fish-carriers,
fishing. grounds. underway.
118) Which vessels shall, if the circumstances of the case admit, avoid impeding the safe passage of a
vessel constrained by her draught ?
a ) Vessels restricted in their ability to b ) Vessels not under c ) Power-driven vessels
manoeuvre. command. underway.
119) Yellow lights are NOT shown by _____________.
a ) towing vessels pushing b ) air cushion vessels in a nondisplacement c ) purse
ahead mode seiners
120) You are on a vessel that cannot comply with the spacing requirement for masthead lights. What is
required in this situation?
a ) The vessel must carry only the b ) The vessel`s lights must c ) The vessel must be
lights that comply with the rules; comply as closely as possible, as altered to permit full
the others may be omitted. determined by her government. compliance with the rules.

01_COLREG_op_SEmnale_sonore_si_luminoase(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) At what intervals is the "gun or other explosive signal" fired ?


a ) At about one minute. b ) At about 5 minutes. c ) At about 15 minutes.
2) How shall a vessel cross the traffic lanes when is obliged to do so ?
a ) At a small angle to the b ) At as small an angle to the c ) As nearly as practicable
general direction of traffic flow general direction of traffic flow as at right angles to the direction of
and at small speed. practicable at full speed. traffic flow.
3) How shall a vessel engaged in fishing conduct in a narrow channel or fairway ?
a ) The vessel shall not impede the b ) They shall fishing only in the c ) As a privileged
passage of any other vessel navigating centre of the narrow channel not to vessel which must be
within a narrow channel or fairway. impede the passage in both directions. avoided.
4) How shall a vessel join or leave a traffic separation scheme ?
a ) At right b ) Normally join or leave traffic lane at the c ) Through the traffic separation
angles to the termination of the lane, but, when joining or leaving zone but with the approuval of the
general direction from either side shall do so at as small angle to the authorities surveying navigation in
of the traffic flow. general direction of traffic flow as possible. the traffic separation scheme.
5) How shall a vessel less than 20 m in length or a sailing vessel proceed along a narrow fairway ?

a ) As all the b ) As close to the centre c ) The vessel shall not impede the passage of a vessel
other vessels. of the fairway as possible. which can safely navigate only within a narrow fairway or
channel.
6) How shall a vessel navigate along a narrow channel or fairway ?
a ) In the centre b ) As near to the outer limit of the c ) The vessel shall keep as near to the
of the channel or channel or fairway which lies on her outer limit of the channel or fairway as
fairway. starboard side as is safe and practicable. possible, to provide a proper look-out.
7) How shall the distress signals be used ?
a ) Distress signals are b ) Distress signals are used either c ) Distress signals are used
used separately at short together or separately at short intervals of only together in order to be
intervals. about one minute. noticed quickly.
8) Is anchoring permitted in the traffic separation schemes ?
a ) A vessel shall so far as practicable b ) Anchoring is permitted, but the c ) Anchoring is
avoid anchoring in a traffic separation vessels shall make all signals prohibited in all
scheme or in areas near its terminations. provided in the COLREG rules. circumstances.
9) Shall inshore traffic zones be used for the inshore traffic ?
a ) Normally, they shall not be used for b ) They shall be used c ) They shall be used by
through traffic, except for vessels of less than by all vessels owned by vessels restricted in their
20m in length and sailing vessels. the riverside state. ability to manoeuvre.
10) What additional signals shall a pilot vessel give, when engaged on pilotage duty, in conditions of
restricted visibility in order to be identified ?
a ) 5 short blasts on the b ) 4 short blasts on the c ) 3 short blasts on the whistle or
whistle. whistle. siren.
11) What does the term "distress signals" mean ?
a ) The signals given by b ) The signals given by a vessel in c ) The signals given by a vessel
a vessel in distress. distress and in need of assistance. not under command, in distress.
12) What is the significance of a continuous sounding with any fog-signalling apparatus ?
a ) A warning signal given b ) A distress c ) A signal given by a vessel not under command or
by a vessel in fog. signal. restricted in her ability to manoeuvre.
13) What safety precautions shall a vessel nearing a bend of a narrow channel or fairway take ?
a ) To sound 5 b ) To sound one short blast and c ) To sound one long blast and navigate
short blasts. navigate on the right side of the channel. with particular alertness and caution.
14) What shall the traffic separation schemes rule apply to ?
a ) To traffic separation b ) To traffic separation schemes c ) To traffic separation schemes
schemes adopted by the adopted by the Government of the adopted by the organisation and the
organisation. respective state. Governments.
15) What signal do the shells or rockets throwing red stars indicate, when fired at short intervals ?
a ) A warning signal. b ) A restriction signal given by a war vessel. c ) A distress signal.
16) What signal does "flames on the vessel from a burning tar or oil barrel" indicate ?
a ) The warning signal of a vessel b ) A distress c ) The signal to attract attention that the
having the steering gear out of order. signal. vessel cannot avoid another vessel.
17) What signal does "the smoke signal giving off orange-coloured smoke" indicate ?
a ) A warning signal for an avoiding b ) A distress c ) A signal to attract
manoeuvre. signal. attention.
18) What signals shall a vessel give to attract attention of another ?
a ) 5 short blasts on the b ) Light or sound signals that cannot be mistaken c ) One prolonged blast
whistle and 5 rapid for other signals or to direct the beam of her and 4 short blasts on the
strokes on the bell. searchlight in the direction of the danger. whistle.
19) What sound signals may a vessel navigating within a channel use, when in doubt to the intention of a
crossing vessel ?
a ) One long blast and two short blasts on b ) 5 short and rapid blasts on c ) One long warning
the whistle. the whistle. signal.
20) Which is the distress signal given by arms ?
a ) Slowly and repeatedly moving
b ) Raising both arms c ) Slowly and repeatedly raising and
the arms, making circles above the
vertically, above the head. lowering arms outstretched to each side.
head.
21) Which is the distress signal in radiotelegraphy ?
a ) 3 dots, 3 dashes, 3 dots ( S.O.S. ) in b ) Repeated dots ( E ) in the c ) 3 dashes ( O ) in the
the Morse Code. Morse Code. Morse Code.
22) Which is the distress signal in radiotelephony ?
a ) The word DANGER b ) The word MAYDAY c ) The words ATTENTION-DANGER
repeated. repeated. repeted 3 times.
23) Which is the distress signal in the international code of signals ?
a ) "N.C." b ) "P." c ) "O."
24) Which signal may be considered a distress signal ?
a ) A square flag having above or below it a ball or a b ) 3 black balls in a c ) A red flag (
similar object. vertical line. B ).
25) Which signal may be considered as a distress signal ?
a ) Shells or hand flares b ) Shells or hand flares c ) Shells or hand flares showing a
showing a red light. showing a green light. brillant white light.

03_MANEVRA_EN-DO5-SMH(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) A ship turns around a point called the "pivot point". What is the position of this point when the ship is
going astern?
a ) At about 1/4 of ship's length b ) At the c ) At about 1/4 of ship's length d ) At
from the stem. stern. from the stern. amidships.
2) A ship turns around a point called the 'pivot point". What is the position of this point when the ship is
stopped in the water?
a ) At the ship's centre of b ) Near the ship's c ) Outside of the ship's d ) Near the ship's
gravity. stern. centre line. bow.
3) A ship turns around a point called the 'pivot point". What is the usual position of this point when the ship
is at full sea speed?
a b ) At the c ) At about 1/4 of the ship's length d ) At about 1/4 of the ship's
) Amidships. stern. from the bow. length from the stern.
4) Does a ship's trim influence her steering abilities?
a ) Yes, a ship usually b ) No, a ship will have the c ) Yes, a ship usually d ) No, it is
steers better if trimmed same steering ability steers better if trimmed by usually best to have
by the bow. unaffected by trim. the stern. no trim at all.
5) How is bank effect felt by a vessel?
a ) The vessel's bow is b ) The vessel's stern is c ) The whole vessel is d ) The whole vessel is
pushed away from the pushed away from the drawn in parallel to the pushed away parallel to
nearest bank. nearest bank. nearest bank. the nearest bank.
6) How is shallow water effect felt by a vessel?
a ) The vessel has a b ) The vessel has a c ) The vessel d ) The vessel
tendency to turn to starboard tendency to turn to port (for becomes sluggish in responds very
(for a left turning propeller). a right turning propeller). responding to the rudder. quickly to the
rudder.
7) How should you minimize squat effect?
a ) Decrease the b ) Increase the c ) Transfer ballast to d ) Do a zig-zag manoeuvre
speed. speed. change the ship's trim. and reduce the speed.
8) In a narrow canal, a ship proceeding at half speed ahead swings towards the port bank of the channel. As
the bow approaches the bank, it would initially....
a ) be rejected away from b ) be c ) be pulled towards the d ) be first pulled towards the
the bank by the pressure unaffected bank by bank suction bank, then rejected away
9) In relation to squat effect, which of the following statements is incorrect?
b ) Squat results in a c ) Squat can be a serious
a ) Squat results in an d ) Squat results in a
decrease in underkeel problem for deep draft
increase in ship's draft. decrease in ship's draft.
clearance. ships.
10) In ship handling terms, what is meant by "sinkage"?
a ) Sinkage is the
b ) Sinkage is the c ) Sinkage is the extra d ) Sinkage is the extra
deepest draft a vessel
change of draft draft a vessel experiences draft a vessel experiences
obtains aft when
experienced when moving when comparatively when comparatively
moving through the
through water. heavily loaded both ends. heavily loaded amidships.
water.
11) In ship handling terms, which of these overtaking situations is the most dangerous?
a ) A small vessel b ) A small vessel c ) A large vessel d ) A large vessel
overtaking a large vessel overtaking a large vessel overtaking a small vessel overtaking a small vessel
with a big difference in with little difference in with a big difference in with little difference in
speed between the two speed between the two speed between the two speed between the two
vessels. vessels. vessels. vessels.
12) In the diagram of a ship's turning circle, what is point C known as?
a ) Pivot Point b ) Centre of Flotation c ) Transfer Point d ) Heading Point
13) In the diagram of a ship's turning circle, what is the distance A known as?
a ) Advance b ) Tactical Diameter c ) Stopping Distance d ) Transfer
14) In the diagram of a ship's turning circle, what is the distance B known as?
a ) Tactical Diameter b ) Transfer c ) Radius of the turn d ) Diameter of the turn
15) In the diagram, B represents the start of a turning circle of a power driven ship in deep water with 20 degrees
rudder. If the ship was in shallow water, the turning circle with the same rudder angle would be...
a) A b) B c) C d ) none of the other options.
16) In which direction will the bow of a vessel move, with a single fixed pitch right-handed propeller which
is turning astern?
a ) To port. b ) To starboard. c ) Forwards. d ) Backwards.
17) In which of these vessel types is "sinkage" likely to be most pronounced?
a) A b ) A supply or anchor c ) A vessel with a high d ) A vessel with a very wide
cargo liner. handling vessel. block coefficient. beam compared to length.
18) In which of these vessel types is "squat" likely to be most pronounced?
a) A b ) A supply or anchor c ) A vessel with a very wide d ) A vessel with a high
cargo liner. handling vessel. beam compared to length. block coefficient.
19) Over what length of time should a diesel powered vessel be slowed down from full sea-speed to
manoeuvring speed?
a ) 10 minutes. b ) 20 minutes. c ) 1 hour. d ) 4 hours.
20) Overshoot is an expression used when talking about a ship's steering ability. What does this mean?
a ) It is the way a ship b ) It is the way a c ) It is the way a ship d ) It is the way a ship
turns when the helm is ship continues to turn continues to turn when responds when moving the
put to the hard over after counter-rudder is the helm is put helm from hard to port to hard
position. applied. amidship. to starboard.
21) The position of the pivot point when making sternway is approximately....
a ) one quarter of the length b ) one quarter of the length c d ) one eight of the length
of the ship from the stern of the ship from the bow ) amidships of the ship from the stern
22) What is "ship squat"?
a ) The sinkage and change of b ) Deeper draft c ) A requirement for
d ) A slight
trim caused when the ship is caused by operating in increase in
ships proceeding up river
proceeding with a small underkeel fresh rather than salt under low bridges
underkeel
clearance water clearance
23) What is most noticeable about a ship with good course keeping stability?
a ) She will c ) When you apply rudder, d ) When you put the
b ) When you apply
maintain her course she will continue to turn for rudder amidships, she will
rudder, she will take
until large rudder sometime after the rudder is quickly return to a straight
time before answering.
angles are applied. put amidships. course.
24) What will be the stopping distance of your ship when proceeding at 8 knots and reversing to full astern?
a ) 800m. b ) 2000m. c ) 8 ship lengths. d ) Check the information posted on the bridge.
25) What would you say about a ship which is course unstable?
a ) She will b ) When you apply rudder, c ) When you put rudder
d ) When you apply
require large rudder she will continue to turn long after amidships, she will
rudder, she will take
angles to maintain the rudder is returned to quickly return to a straight
time before answering.
course. amidships. course.
26) When operating with conventional screw tugs, what is the function of the "Gob" or "Gog" rope?
a ) To reduce the b ) To secure the c ) To keep the tug at the correct d ) To improve the
chance of "girting" tug to the ship place on the ship's side when pushing bollard pull of the tug
27) Who is responsible for the numbers and use of tugs during mooring?
a ) The pilot. b ) The port authority. c ) The master. d ) The agent.
28) You are going to leave a crowded anchorage by making a 180 degrees turn. You ship has a right handed
propeller and you can turn either way. How can you make the turn using as little space as possible?
a ) Full b ) Full ahead, c ) Rudder hard to port, full d ) Rudder hard to starboard, full
ahead, rudder hard to astern. After you gain some ahead. Rudder hard to port, full
rudder hard starboard. sternway, rudder hard to starboard astern. Repeating this maneuver until
to port. and full ahead. you have made the turn.
29) You are meeting another ship in confined waters. What can happen as the ships approach each other?
c ) Both vessels
a ) Initially the bows of the ships b ) Initially the bows of the will be affected by d ) There will
will be pushed away from each other. ships will be pulled together. squat. be no effect.

30) You are performing an overtaking manoeuvre in confined waters. What should you watch out for?
a ) The bow may be pulled b ) The d ) The stern may be pulled
c ) The change in
towards and the stern may be pushed change in speed towards and the bow may be
your underkeel
away from the other ship as you of the other pushed away from the other ship
clearance.
pass. ship. as you pass.
31) You are transiting a narrow channel. What can happen in this situation?
a ) The bow could be b ) The stern could be d ) The stern could be
pulled towards the pushed away from the c ) The bow could be pulled towards the river
bank. bank. pushed away from the bank. bank.
32) You want to stop your ship as quickly as possible without too much change in the heading. What can
you do to achieve this?
a ) Put the b ) Make a complete c ) Do a zigzag d ) Use the rudder hard over both
engines full astern. turning circle. manoeuvre. sides while reducing engine speed.
33) Your engine is going astern and you gather sternway. The rudder is amidships and you are operating on
a single, right-handed fixed screw. How will your ship react?
a ) You will change b ) You will change c ) You will go d ) Your stern will be
heading to port. heading to starboard. straight astern. pushed to starboard.
34) Your ship is equipped with a right handed propeller. As you go full astern from full ahead, the ship is
sheering to starboard. Is there anything you can do to reduce the change in heading?
a b ) Put the rudder hard to c ) Swing the rudder from side d ) Put the rudder hard to
) No. port. to side. starboard.
35) Your ship is equipped with a single right-handed fixed propeller. While steaming full ahead you reverse
the engine to stop the ship. How will the ship react?
a ) You will stop in b ) You will sheer to c ) You will sheer to d ) You will
1.5 times the ship's port and stop rather starboard and gradually lose continue on a straight
length. quickly. headway. course.
36) Your ship is making sternway of about 1.5 knots, with rudder hard to starboard. Will this rudder
position have any effect on the ship's behaviour? Choose the most complete answer.
a ) Yes, it will b ) No, the c ) No, the rudder will have no effect d ) Yes, it will give
give the stern a lift ship will go when the ship is making sternway. It should the stern a lift force to
force to port. straight astern. be in amidships position when going astern. starboard.
37) Your ship is on a course of 240° True. A person has fallen overboard on the port side and, after letting
go smoke and light floats, in order to carry out a Williamson Turn would you.....
b ) go hard to port until c ) go hard to starboard
a ) go hard to port until d ) go hard to
you are heading 195° until you are heading 300°
you are heading 180° True, starboard to 285° True,
True, then hard to True, then hard to port
then hard to starboard until then hard to port until
starboard until you are on until you are on 060°
you are on 060° True. you are on 060° True.
060° True. True.

03_MANEVRA_EN-Manevra-OMP2(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) "Overshoot" is an expression we use when talking about a ship's steering ability. What is the best way to
determine how the "overshoot" is on your ship?

a ) Do a 20/20 degrees zig- b ) Do a 360 degrees c ) Do a 540 degrees d ) Do a


zag manoeuvre. turning circle. turning circle. standing turn.
2) "Overshoot" is an expression we use when talking about a ship's steering ability. What is the definition of
this expression?
a ) It is how many b ) It is the way a ship d ) It is the way a ship
c ) It is the way a ship
degrees a ship continues to turns when you put the shoots forward when
continues to turn when
turn after you apply counter- helm in a hard over you give " a kick
the helm is put amidship.
rudder. position. ahead".
3) A balanced rudder has some of the rudder area forward of the rudder axis. About how much area should
this be to call it a balanced rudder?

a ) It should be about b ) It should be about c ) It should be about d ) It should be about


50%. 5%. 55%. 20%.
4) A combined vessel (wet/dry) is equipped with 2 Gantry Cranes and certified to carry HC petroleum
products. Crane No.1 is dedicated for hose handling and crane No.2 has all functions interlocked when in
"Wet cargo Mode". The vessel is at anchor having
a ) Crane No.2 if spares are b ) None of the c ) Crane d ) Any of the cranes depending
going to the engine room gantry cranes No.1 on where spares are going
5) A pilot ladder shall, to prevent twisting, be fitted with "battens". The lowest batten shall be the 5th step
from the lower end of the pilot ladder. At what intervals should there be further battens upwards on the pilot
ladder?

a ) At intervals not b ) At intervals not c ) At intervals not d ) It does not matter


exceeding 9 steps exceeding 12 steps exceeding 15 steps where the battens are fitted
6) Are mooring boats required for vessels transitting the Suez Canal?
a ) Yes, only c ) Mooring boats are d ) Ships can use their own boats
b ) Mooring
mooring boats hired required only for loaded if they cannot safely lift hired boats,
boats are not
from shore are tankers of more than 100 but boat crews must be hired from
required
accepted 000dwt shore
7) At what latest time shall doors, sidescuttles, gangway doors, cargo-and coaling ports and other openings
which are to be kept closed watertight at sea be closed at the start of the voyage?

a ) Before leaving the pilot b ) Before leaving the c ) Before leaving the d ) Before entering open
station berth port waters
8) Cargo Gear/Cranes should at regular intervals be thoroughly examined and load tested by a recognised
company/yard. How often should such examination/load test take place?
a ) Every 4th year b ) Every 2 1/2 year c ) Every 5th year d ) Annually
9) Consider the situation sketched below. How will you distribute the power of the tugs when you want to
move the ship sideways without any yaw?

a ) Equal b ) Full power on the c ) Full power on the forward d ) Full power on the
power on both forward tug, the stern tug tug, reduce on the aft tug while aft tug, stop on the
tugs should hold back checking the gyro forward tug
10) Consider the situation sketched below. How will you distribute the power of the tugs when you want to
move the ship sideways without any yaw?
a ) Full power on the aft tug, b ) Full power on the c ) Equal d ) Full power on the
reduce on the forward while aft tug, stop on the power on both forward tug, the stern tug
checking the gyro forward tug tugs should hold back
11) Consider the situation sketched below. How will you distribute the power of the tugs when you want to
move the ship sideways without any yaw?

b ) Full power on the c ) Full power on the d ) Full power on the


a ) Equal power on both aft tug, stop on the aft tug, reduce on the forward tug, the stern tug
tugs while checking the gyro forward tug forward tug should hold back
12) Consider the situation sketched below. What can happen if the tugmaster is not careful?
a ) The tug may be b ) The stern of c ) The tugmaster may loose d ) The tug may be
pushed away from the the tug may be control and ram your bow turned across your bow with
ship and thus unable to sucked into your with possible damage to your the danger of being turned
assist your vessel bow ship over
13) Do you think a ship's trim has any influence on steering abilities?

a ) No, the ship will have b ) Yes, a ship usually c ) No, it is d ) Yes, the ship usually
the same steering ability steer better if trimmed usually best to have steer better if trimmed by the
unaffected by trim. by the bow. no trim at all. stern.
14) Do you think there is any reduction in the rudder lift force if the propeller is stopped?
a ) Yes, we will loose b ) No, we will c ) No, the lift force is
about 10% of the lift maintain about 90% of not effected by the d ) Yes, the lift force
force. the lift force propeller. will be dramatically reduced.
15) During mooring operations; which is the safe position to be in?

a ) Behind the
b ) Behind the point of c ) Between the "point of d ) Outside the
fairlead, but inside the
restraint, but inside the zone break" and the "fairlead" coloured zone
zone
16) For which type of vessel is sinkage most pronounced?
a ) Supply and b c ) High block d ) Vessel with a very wide beam
anchorhandling vessels ) Cargoliner coefficient vessel compared to length
17) For which type of vessel is squatting most pronounced?

a b ) Vessel with a very wide c ) Supply and anchorhandling d ) Vessel with a high
) Cargoliner beam compared to length vessel.Fireboat etc. block coefficient
18) If making a new pilot ladder onboard, which of the following ropes would you use in its construction as
side ropes on which the steps are fastened?
a ) Polypropylene rope b ) Polyester rope c ) Uncovered manila rope d ) Nylon rope
19) If you are to use a newly installed mechanical pilot hoist arrangement to pick up a pilot:

a ) It is necessary to keep b ) It is necessary to c ) It is not d ) It is necessary to have a


a pilot ladder rolled and keep any sort of ladder necessary to have pilot ladder rigged and reaching
ready on deck adjacent to ready on deck next to the any backup ladder from deck to the waterline, next
the pilot hoist pilot hoist ready to the pilot hoist
20) M-When Sen. Deck Off. Of both vessels involved have decided which will be the last lines to be let go
whilst unmooring, these lines should be made fast as follows on the ship accepting the lines.
b ) By putting the c ) By keeping the rope on the
a ) By turning up the eye on the bitts, d ) By shackling the eye
warping drum of adeck winch,
rope on the bitts, fig.1 to a strongpoint, fig.4
fig.2 fig.3
21) Please name correctly the most common rudders as shown below? UNBALANCED, BALANCED,
SEMI-BALANCED, UNDERHUNG BALANCED

a ) NO. 2,3,1 and 4 b ) NO. 3,2,1 and 4 c ) NO. 1,2,3 and 4 d ) NO. 1,3,2 and 4
22) Rigging of the Pilot Ladder and embarkation/disembarkation of a pilot shall be supervised by:
a ) An experienced AB b ) The Bosum c ) The Sen. Off .Deck only d ) A responsible Officer
23) Searchlights must be provided for night navigation in the Suez Canal. Which of the listed requirements
are correct?

a ) Only projectors hired b ) If vessels have their


c ) All vessels d ) Vessels with bulbous
from the Canal Mooring own projector, an extra
must provide their bow, LPG-and LNG-vessels must
and Light Company are fee will be levied on the
own projector provide their own projector
permitted vessel
24) The maximum height that a pilot should be required to climb on a pilot ladder before reaching the deck
or stepping onto an accommodation ladder is:
a ) 6 mtrs b ) 12mtrs c ) 15 mtrs d ) 9 mtrs
25) The maximum rudder angle on your ship is 35 degrees. Do you think this is the angle that the rudder is
most effective?

a ) No, the most effective rudder b ) No, the rudder is c ) Yes, the
d ) No, the rudder
angle is about 25 to 30 degrees. This is most effective at angles rudder is most
is most effective at
because the rudder is "stalling" at 35 between 10 and 20 effective at max
small rudder angles
degrees angle degrees angle
26) The rudder is hard over, full ahead in shallow water.How much lift force remains when the engine is
stopped?
a ) About 80% b ) About 5% c ) About 10% d ) About 50%
27) The rudder is in hard over position, propeller stopped. The ship is turning slowly. What can we do to
make her turn faster without increasing forward speed?

a ) Give slow ahead b ) Give half astern as d ) Give full astern until ship is
and leave her in that this will increase rate of c ) Give a stopped, then full ahead again with
position turn. kick ahead. rudder hard over.
28) The vessel will anchor with Pilot onboard. You are the duty officer on bridge. What isyour main duty?
a ) Follow Pilots b ) No duty when Pilot c ) Follow the Master`s d ) Check the position
order onboard order only
29) The vessel`s cranes are marked: "SWL 29,5 tons x 22 M/R (including lifting beam weight 1,5 tons)".
You are going to lift onboard a 28 tons load being placed on the berth. What will be the maximum distance
from C/L of crane to the load you are going t

a ) 20m b ) 28m c ) 29,5m d ) 22m


30) Vessel will leave anchorage. You will heave up the anchor. How and to whom will you report the status
of the anchor?
a ) To the officer on duty on b ) To the Chief c ) To the master according to his d ) No need
the bridge Officer instructions report
31) What does this crane signal indicate?

a ) Lower the boom, raise the b ) All c ) Raise the boom, lower the d ) Raise the
load ok! load load
32) What does this crane signal indicate?
a ) Raise the boom b ) Raise the load c ) All ok! d ) Raise the boom,lower the load
33) What is meant when a vessel is said to have sinkage?

d ) Sinkage is the
a ) Sinkage is the extra b ) Sinkage is the extra c ) Sinkage is the deepest draft a vessel
draft a vessel obtains when draft a vessel obtains when change in draft a vessel
obtains aft when
she is comparatively she is comparatively obtains when moving moving through the
heavily loaded both ends heavily loaded amidship through the water water
34) What is most pronounced about a ship with good course stability?
b ) It will maintain c ) When you apply the d ) When you apply
a ) When you put course no matter how rudder, she will continue to the rudder it will take
rudder amidships, she will much rudder you turn when rudder is put time before she answers
continue a straight course. apply. amidships. to it.
35) What is the correct definition of:-lee side?

a ) The side from the wind b ) Starboard side c ) Port side d ) The side against the wind
36) What is the correct definition of:-let go?
a ) Cast off the rope b ) Let the seafarers go ashore c ) Leave the ship d ) Tight the slack in a rope
37) What is the correct way in approaching the SPM, taking the prevailing wind, current and waves into
consideration?

a ) As in example 3 b ) As in example 4 c ) As in example 2 d ) As in example 1


38) What is the strain on each of the two slings?
a ) 1) 5tons 2) 5tons b ) 1) 5tons 2) 5tons c ) 1)10tons 2) 5tons d ) 1) 2tons 2) 1ton
39) What kind of safety equipment must be worn during anchoring?

a ) All of the mentioned b ) Boiler suit, working c ) Safety d ) Safety helmet, safety
equipment gloves goggles shoes
40) What shape of hull does a course-stable ship usually have?
a ) A ship with a long, b ) A ship with a short, c ) A ship with a short, d ) A ship with a long,
slim hull slim hull. wide hull. wide hull.
41) What shape of hull would you say a course unstable ship would have?

a ) A ship with a lenght to b ) A ship with a c ) A ship with a lenght d ) A ship with a lenght
beam ratio greater than 5.5 long, slim hull. to beam ratio less than 5.5 to beam ratio less than 7
42) What will the stopping distance of your ship be when proceeding with 8 knots and reversing to full
astern?
a b ) 5 ship c ) The stopping distance is the d ) The sea-trial tests may tell me, or else
) 1500m lengths same for all initial speeds I can do a test myself to find aut
43) What would you say about a ship which is course unstable?

a ) When you apply rudder, she b ) When you put c ) It will maintain d ) When you apply
will continue to turn when the rudder rudder amidship, she course no matter rudder, it will take
is put amidship, and may even will continue on a how much rudder time before she
increase rate of turn straight course. you apply. answers to it.
44) When a bulwark ladder is used for the pilot to step down onto the deck, such ladder shall have two
stanchions provided, which are at least 40 mm in dia, between 70 and 80 cms apart, and least 1.2 mtrs
higher than the bulwark. Such stachions shall be
a ) At or near the b ) At the c ) It does not matter where d ) At the deck level and near
bulwark top level deck level they are secured the bulwark top level
45) When is the master required to be on the bridge during transit of the Suez Canal?

a ) The master or this qualified b ) At c ) During anchoring or d ) When the pilot is


representative must be on the bridge at all all times tie-up operations only embarking or disembarking
times
46) When should gangway nets be rigged?
a ) Whenever the d ) When it is deemed
b ) Between c ) Whenever the
gangway is regarded as necessary by the Master of the
sunset and sunrise gangway is rigged
unsafe Chief Officer
47) Where is the rudder axis located on an unbalanced rudder?

a ) In the centre of the b ) Just in forepart of c ) Just in forepart of the d ) In the afterpart of
rudder square (figure 1). the centre-line (figure 4) rudder square (figure 3). the centre-line (figure 2).
48) Which of the alternative methods of using a tug when escorting your ship through narrow waters do you
think is the most effective in case you loose steering power?
b ) Made fast d ) The tug`s bow against my stern,
a ) Running free c ) Made fast
forward on either made fast with lines. By moving the tug to
alongside, ready to be in a line at the
shoulder, ready to either side of my stern, this will help to
made fast (figure 2) bow (figure 1)
push (figure 3) steer the ship (figure 4)
49) Which one of the following types of rope is the most dangerous to work with?

a ) Manila b ) Polypropylene c ) Nylon d ) Steel wire


50) Who is authorized to prescribe use of locomotives and canal deck-hands during transit of the Panama
Canal?
a ) The Canal b ) The c ) The d ) The Cristobal or Balboa harbour masters
authorities pilot master respectively
51) Who is responsible for the number and use of tugs during mooring?

a ) The Master b ) The Pilot c ) Vessels Agent in Port d ) Port Authorities


52) You are in a 360 degrees turn with engine full ahead. If you reduce speed during the turn, do you think
there will be a change in turning diameter?
a ) No, the turning b ) No, the turning c ) Yes, the turning d ) Yes, the turning
diameter will not change diameter will only change diameter will increase if I diameter will be smaller
if I reduce speed if I reduce rudder angle reduce speed if I reduce speed
53) You have made a turning circle at full speed in deep water. You are now going to make one with initial
speed, slow ahead. Do you think the diameter will differ from that of initial full ahead?

b ) Yes, it will be a large


a ) Yes, it will be c ) The diameter will be the d ) Yes, it will be
difference in the turning
much greater with much smaller with
diameter between full and slow same whatever initial speed we
slow ahead have when starting the turn slow ahead
ahead
54) You have made a turning test on full speed in deep water. You are now going to make a test in shallow
water. Do you think the turning diameter will be the same?
a ) No, the turning b ) No, the turning c ) Yes, the turning d ) Yes, it will be the
diameter will be increased in diameter will be smaller diameter will be the same provided the UKC
shallow water in shallow water same for all dephts is 25%-50%
55) You want to stop your ship as quickly as possible without too much change in the heading. What can
you do to achieve this?

a ) Make a c ) Use the rudder hard over both sides while d ) Put the
b ) Do a zig zag
complete turning reducing engine power, so-called "high frequency engine full
manoeuvre
circle rudder cycling". astern
56) Your crane is designed for Grab Service with a hoisting load of 16 tons including grab weight. Grab
weight: 8 tons, Grab cubic: 10m3. You are going to discharge a cargo of dry minerals having a stowage
factor of 0,7-0,8 t/m3. What will be the maximum
a ) 8 tons b ) 16 tons c ) 7 tons d ) 15 tons
57) Your engine is going astern and you pick up sternway. The rudder is midships, and you are operating on
a single, right-handed fixed screw. How will your ship react?

a ) She will most likely b ) She will most likely c ) She will most d ) The stern will be
change heading to starboard change heading to port likely go straight astern lifted to starboard
58) Your ship is equipped with 2 different types of grabs,small and large, with cubic capacities of 5m3 and
10m3 respectively. Maximum crane load for grab service is 16 tons including grab weight. You are going to
discharge a dry commodity having a stowa
a ) Small b ) Any of them c ) Large d ) None of the mentioned alternatives
59) Your ship is equipped with a right-handed propeller. As you go full astern from full ahead, the ship is
sheering to starboard. Is there anything you can do to reduce the change in heading?

a ) Put the rudder hard to b ) No, there c ) Put the rudder hard to port d ) I can swing
starboard to reduce the water flow to is nothing I can to reduce the water flow to the the rudder from
the right side of the propeller do left side of the propeller side to side
60) Your ship is equipped with a single, right-handed fixed screw. Steaming full ahead you reverse the
engine to stop the ship. How will the ship react? No wind or current.
a ) She will most likely sheer b ) She will most c ) She will stop d ) She will most likely
to starboard and gradually loose likely continue on a on 1,5 times the sheer to port and stop
headway straight course ship's length rather quickly
61) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must a regular engineer be on watch in the
engine room?

b ) When the chief c ) Not necessary to be in the engine room if d ) When


a ) At engineer is attending the the unmanned engine room status is practised requested by the
all times engine room and alarms have been checked pilot
62) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the chief engineer remain on duty in the
engine room?

a ) Only when b ) At all d ) Only if the regular


requested by the pilot times c ) When approaching or passing engineer is off duty
locks and Gaillard cut
63) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the master be on the bridge?

c ) When entering or leaving a lock, passing d ) When


a ) At b ) When his qualified
through Gaillard cut, berthing&unberthing, entering or leaving
all times representative is present
anchoring or heaving anchor a lock only
64) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the master or his qualified representative be
on the bridge?

a ) When at anchor or b ) When entering or c ) When going through the d ) At all


alongside a pier leaving locks only Gaillard cut only times

03_MANEVRA_EN-SAR/COM-OMP2(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) A 6-men inflatable liferaft shall be carried as far forward as is reasonable and practicable. Where is the
best stowing position?
b ) Aft of the c ) All forward on the d ) Aft of the forecastle
a ) Under the forecastle, secured with forecastle and secured with the secured with the use of
forecastle wire and turnbuckle use of hydrostatic release device hydrostatic release device
2) A lifejacket should be provided with:

a) A b ) On ships built after February 1992 all lifejackets c ) A whistle and d ) A


light should be fitted with a light a light whistle
3) A person wearing lifejacket or immersion suit, shall be able to turn from a face-down to a face-up
position in not more than:
a ) 8 seconds b ) 10 seconds c ) 15 seconds d ) 5 seconds
4) A ship is fitted with david launched liferafts. How often should onboard training take place, including,
when practicable, the inflation and lowering of a liferaft?

a ) Every three months b ) Every year c ) Every four months d ) Every month
5) All designated SAR aircraft and civil aircraft carry equipment operating on the international aeronautical
distress frequencies (amplitude modulation). The aeronautical distress frequencies are ?

a ) 123,8MHz and/or b ) 243,1MHz and/or c ) 121,5 MHz and/or 123,1 d ) 127,8MHz and/or
247,6MHz 486,2MHz MHz (civil aviation) 349,6MHz
6) An alarm signal consisting of seven short blast followd by one prolonged blast is sounded by the ship`s
whistle and alarm bells. What are you to do?

b ) Go to c ) Report on the bridge (deck crew) or d ) Go to (or remain in)


a ) Go to your your fire engine room (engine crew) for further your cabin and await further
lifeboat station station orders orders
7) An enclosed lifeboat is fitted with a self-contained air support system. With the engine running, what is
the minimum period of time the air should remain safe and breathable?

a ) 10 minutes b ) 5 minutes c ) 20 minutes d ) 30 minutes


8) Approaching the shore in a lifeboat you see a person holding a white flag which he moves in a vertical
motion. What does this indicate?
a ) Wait offshore, b ) Landing here is highly
c ) This is the d ) Landing here is
assistance will be sent dangerous, you should proceed in the
best place to land highly dangerous
to you direction of the flag
9) By what date must ALL vessels fully comply with GMDSS requirements?

a ) 1st February 1995 b ) 1st February 1997 c ) 1st February 1999 d ) 1st February 1994
10) Code signals concerning requests and general information on medical matters normally consist of:
a ) Letter M plus two b ) Letter H plus two c ) Letter D plus two d ) Letter P plus two
other letters other letters other letters other letters
11) Comunications in radio telephony what is the "URGENCY CALL" which should be used to indicate
that you have a very urgent message to transmit concerning the safety of another vessel or person?

a ) Pan Pan (3 times) b ) Mayday (3 times) c ) Securite (3 times) d ) Victor (3 times)


12) During a helicopter evacuation, the helicopter lowers his winch wire to the deck. Which of the
following should NOT be done with the winch wire?
a ) All of the b ) Secure it to a strong c ) Touch the wire d ) Secure it to the deck
mentioned actions point on deck with bare hands with a weak link
13) During helicopter evacuation of an injured man, what course should the ship steer?

b ) With the wind fine on the d ) With the wind astern so that
a ) Directly c ) As instructed the effect of the wind is reduced as
bow opposite to the helicopter
into the wind by the helicopter pilot much as possible
operating area
14) During search and rescue operations an aircraft crosses the wake of your vessel close astern at low
altitude. What does it indicate, if the aircraft rocks its wings, opens and closes the throttle or changes the
propeller pitch?

a ) Follow my b ) Please remain where c ) Please call me on VHF


direction to the ship in you are and await further 16 as you are not answering d ) Your assistance
distress instructions my calls is no longer required
15) Each ship fitted with a VHF radiotelephone installation shall according to the regulations listen on the
distress frequency during navigation. Listening shall be:
a ) A period of 5 minutes after b ) A period of 5 minutes after c ) 8 hours a
every half hour every full hour day d ) Continous
16) Every inflatable liferaft, inflatable lifejacket and hydrostatic release units shall be serviced:

a ) Every 18 months b ) Every 36 months c ) Every 12 months d ) Every 24 months


17) For how long and at what speed is a fully loaded lifeboat designed to operate in calm weather?
a ) 6 knots for 24 hours b ) 4 knots for 48 hours c ) 10 knots for 24 hours d ) 3 knots for 24 hours
18) GMDSS regulations require that vessels carry two-way VHF for survival craft. How many are required,
and when do the regulations apply?

a ) None at present. 3sets b ) One per lifeboat c ) 3 sets for ships of 500 d ) 3 sets. All
on all ships from August and one spare from GRT and upwards and all vessels from August
1995 August 1993 passager ships 1993
19) Having boarded the liferaft, how do you release the painter?
b ) Wait for it to break c ) Cut it with the safety knife stowed on d ) Let go the
a ) Cut it with
as it is provided with a the exterior of the canopy close to the painter quick release
the axe provided
weak link attachment point toggle
20) How many "thermal protective aids" are required to be carried on vessels with open lifeboats?

a ) Each lifeboat should carry the b ) They are not required, d ) One for each
c ) 10 in
same number of thermal protective providing the boat has a person on board who is not
each
aids as the number of persons it is canvas canopy which can be provided with an immersion
lifeboat
designed to carry rigged in cold weather sui
21) How many buoyant smoke signals are carried in each liferaft?
a) 4 b) 6 c ) 12 d) 2
22) How many buoyant smoke signals are carried in each liferaft?

a) 6 b ) Nil c ) Doua d) 4
23) How many hand held distress flares are carried in each lifeboat?

a ) 12 b) 2 c) 6 d) 4
24) How many hand held distress flares are carried in each liferaft?
a) 4 b ) 12 c) 6 d) 2
25) How many MOB (combined light and smoke) signal buoys are placed on board, and where are they
located?

a ) 2 pcs (1 on b ) 3 pcs (1 aft and one c ) 4 pcs (1 fwd, 1 aft and d ) 5 pcs (1 midships, 1 aft, 1
each bridgewing) on each bridgewing) one on each bridgewing) fwd and 1 on each bridgewing)
26) How many Radar Transponders (SART) are required to be carried onboard a ship for use in survival
crafts?
a ) One in each b ) Two on each c ) 2 pieces for ships of 500 GRT and d ) One on each side
lifeboat side of the ship upwards and all passager ships of the ship
27) How many rescue boats should be provided on passenger ships of 500 gross tons and above?

a ) One up to 2000 gross tons, then two b ) None providing the ship has d
rescue boats lifeboats c ) Two ) One
28) How many rocket parachute flares are carried in each lifeboat?

a) 6 b ) 12 c ) Nil d) 4
29) How many rocket parachute flares are carried in each liferaft?
a) 6 b ) 12 c ) Nil d) 4
30) How many thermal protective aids are carried in each liferaft?

a ) 10%of the number of persons the liferaft is designed to carry, or two, b c d


whichever is the greatest ) 4 ) 3 ) Nil
31) How much food per person is supplied in a lifeboat?
a ) Not less than b ) Not less than c ) Not less than d ) None-only barley sugar sweets
10000kj 5000kj 20000kj supplied
32) How much food per person is supplied on a liferaft?

a ) Not less than b ) Not less than c ) None-only barley sugar sweets d ) Not less than
5000kj 20000kj supplied 10000kj
33) How much liferaft capacity should be provided on a conventional cargo ship of more than 85 meters in
length, built after July 1986?
a ) 25% of the b ) 75% of the c ) 100% of the complement if it can be d ) 50% of the
complement on complement on readily launched on either side of the ship. If complement on
each side of the ship each side of the ship it cannot be readily launched on either side, each side of the ship
100% must be provided on each side
34) How much liferaft capacity should be provided on a conventional cargo ship of more than 85 meters in
length?

a ) 100% of the ships b ) 50% of the ships c ) 125% of the ships d ) 150% of the ships
complement on each side complement on each side complement on each side complement on each side
35) How much water per person is provided in a lifeboat not equiped with a desalting apparatus?
a ) 1,5 litre b ) 5 litre c ) 2 litre d ) 3 litre
36) How much water per person is provided in a lifeboat not equiped with a desalting apparatus?

a ) 3 litre b ) 5 litre c ) 2 litre d ) 1,5 litre


37) How much water would you allow per person as officer in charge of the lifeboat, following an abandon
ship operation?
b ) 1/2 litre c ) Nothing for the d ) Nothing for the
a ) Nothing for the first immediately, followed by first 48 hours, then 1/4 first 24 hours, then 1/4
24 hours, then 1/2 litre per 1/4 litre per day (more in litre per day (more in the litre per day (more in
day (more in the tropics) the tropics) tropics) thetropics)
38) How often are abandon ship drill and fire drill required to be held on passenger ships, according to
SOLAS?

a ) Weekly b ) Every second week c ) Once a month d ) Every third week


39) How ofter should each lifeboat be lowered into the water and manoeuvred with its operating crew
aboard under SOLAS regulations?
a ) At least every three months b ) Monthly c ) At least every six months d ) Once a year
40) How ofter should the lifeboat wire falls be turned and renewed?

a ) Turned at intervals of not b ) Turned every 2 c ) Turned every 30 months d ) Renewed


more than 30 months and years and renewed and needs only to be renewed if
every three years
renewed every 5 years every 4 years the wire is in poor condition
41) How should the hook be released from a david lowered liferaft?
b ) Cut the weak c ) Just prior to reaching the water, the
a ) Wait until the raft
link on the wire lanyard should be pulled. This sets the hook d ) Unscrew
is waterborne, then
with the axe which will automatically release once the raft the shackle pin
pull the lanyard
provided is waterborne
42) How should the painter of a liferaft which is fitted with a hydrostaticrelease be secured to the ship?

a ) Directly to a b ) Secure to the part of the c ) It should not


secure point on the hydrostatic release that is be secured in any d ) Secured via a weak
ship designed to break free way link to a secure part of the ship
43) How would you know how many people a lifeboat is supposed to hold?
b ) No fixed number as c ) The number of persons should d ) Fill the boat up
a ) Ask one of
it depends on the people`s be clearly stated on the outside of the until no more space
the deck officers
size boats bow is left
44) If requested by a coastal radio station to participate in a rescue operation, what is the most important
information you may give?

a ) Your position, name, call sign b ) Your own cargo c ) Your d ) Your crews
and speed owner destination nationality
45) In the international code of signals what does this flag mean?
a ) You should stop your b ) You are
c ) I am in distress and d ) I am manoeuvring with
vessel and watch for my running into
need immediate assistance difficulty. Keep clear of me
signals danger
46) Non distress calls on 2182 KHz and VHF channel 16 should not exceed:

a ) One minute b ) Two minutes c ) Three minutes d ) Five minutes


47) On the radio telephony 2182KHz frequency when are the "silence periods"?
a ) For 3 minutes b ) For 3 minutes starting c ) For 6 minutes d ) For 6 minutes starting
starting on the hour and at quarter past and 45 starting on the hour and at quarter past and 45
half hour minutes past half hour minutes past
48) On what wave band does the search and rescue radar transponder operate?

a ) 9 GHz b ) 8 GHz c ) 2182KHz d ) 6GHz


49) On which frequencies do most satellite EPIRB's COSPAS/SARSAT operate ?
a ) 121.5/406MHz b ) 2182 kHz c ) 121.5Khz d ) 500Khz
50) On which frequency are navigational and meteorological messages normally sent on the NAVTEX
system?

a ) 518KHz b ) 2182 kHz c ) 500KHz d ) 2187.2KHz


51) Passenger ships have a normal requirement of 1 lifejacket per person +10% for children. In addition to
this, how many lifejackets have to be provided on deck or at the muster stations?
a ) 15% extra b ) 25% extra c ) 5% extra d ) 10% extra
52) Referring to the SOLAS convention, how often should a crew member on a cargo ship participate in
one abandon ship drill and one fire drill?

a ) Every second week b ) This is only required when he joins the ship c ) Monthly d ) Weekly
53) Replies from life-saving stations or maritime rescue units to distress signals made. What is the meaning
of the signal?

c ) In general: Positive
a ) In general: Negative b ) Landing d ) You are seen-
(Specifically: Rocket line is held,
(Specifically: Slack away- here is highly assistance will be given
tail block is made fast, haul away,
avast hauling) dangerous as soon as possible
etc)
54) Romanian merchant-and fishing vessels have to participate in the AMVER system. What is the purpose
of AMVER?
a ) Automated mutual vessel rescue b ) World wide c ) A NATO reporting
d ) Weather
system for plotting vessels with the telecommunication system in case of joining
routing
purpose of rescue system a war-convoy
55) Signals used by aircraft engaged in search and rescue operations to direct ships towards an aircraft, ship
or person in distress. What is the meaning of the signal?

c ) The aircraft is directing a d ) The assistance of the


a ) Landing here is b ) Require
vessel is no longer
highly dangerous medical assistance vessel towards an aircraft or vessel in
distress required
56) Signals used by aircraft engaged in search and rescue operations to direct ships towards an aircraft, ship
or person in distress. What is the meaning of the signal?
b ) The aircraft is directing a
a ) The assistance of the vessel towards an aircraft or vessel c ) Landing here is d ) Require
vessel is no longer required in distress highly dangerous medical assistance

57) The distress message is used when the vessel is threatened by a serious and imminent danger and is in
need of immediate assistance. What is the telegraphy and telephony distress message like?

a ) SOS b ) XXX c d ) TTT


9Telegraphy)/MAYDAY (Telegraphy)/PAN- ) FFF(Telegraphy)/RESCUE- (Telegraphy)/SECURITE
(Telephony) PAN (Telephony) RESCUE (Telephony) (Telephony)
58) The portable VHF radio-telephones required to be carried by GMDSS regulations should have which
channels as a minimum?

a ) Channel 16 and minimum others simplex b ) Channel 16 c ) Channels 13 d ) Channels 6


channel in VHF band only and 16 and 16
59) The vessel is going through the illustrated turning procedure. What is the name of this turning
procedure?

a ) Scharnow Turn b ) Williamson Turn c ) Direct Turn d ) Evinrude Turn


60) The vessel is going through the illustrated turning procedure. What is the name of this turning
procedure?

a ) Direct Turn b ) Evinrude Turn c ) Williamson Turn d ) Scharnow Turn


61) The vessel is going through the illustrated turning procedure. What is the name of this turning
procedure?
a ) WilliamsonTurn b ) Evinrude Turn c ) Direct Turn d ) Scharnow Turn
62) Under GMDSS rules the trading area A1 can be considered to be:

a ) Within the c ) Within the radiotelephone coverage of at d ) Within range of


b ) Polar
coverage of least one VHF coastal station in which continuos MF coast radio
region
INMARSAT DSC available stations
63) Under GMDSS rules the trading area A3 can be considered to be:
a ) Within b ) Within c ) Polar d ) An area, excluding sea areas A1 and A2, whithin the
VHF range MF range region coverage of on INMARSAT geostationary satelitte in which
continues allerty is available
64) Under GMDSS which VHF channel is used for Digital Selective Calling (DSC)?

a ) Ch.06 b ) Ch.13 c ) Ch.70 d ) Ch.16


65) What colour flare is used to signal a highly dangerous landing place?
a ) Red b ) Blue c ) Orange d ) Yellow
66) What colour flare is used to signal a safe landing for small boats?

a ) Green b ) Yellow c ) Blue d ) White


67) What does this signal indicate?

a ) A fishing vessel whose nets b ) A vessel requiring c ) I require d ) A fishing vessel


have come fast on an obstruction medical assistance assistance engaged in trawling
68) What does this two flag hoist signal indicate?

a ) I am in distress and require b ) Keep clear I have c ) I require medical d ) I require a


assistance divers down assistance tow
69) What equipment is provided in a liferaft to help you keep warm in cold weather?

a ) At least 10% of the b ) Thermal protective d ) The floor of the raft


rafts complement with a aids for each person the c ) Help insulation, in has a second layer which
minimum of 2 thermal floor of the raft has a addition to the thermal can be inflated to give
protective aids are second layer which can be protective aids (10% of additional insulation from
provided inflated to complement, minimum 2) the cold water
70) What is a "Search and Rescue Region" (SRR)?
d ) An area of defined
a ) An area where b ) An area of limited c ) An area of defined dimension where an
a search and rescue dimension in which dimensions within which international organization is
operation is under rescue vessels are search and rescue services responsible for search and
way permanently stationed are provided rescue operations
71) What is a hydrostatic release unit?

a ) An important b ) A unit for c ) A unit which automatically d ) A unit which


part connected to the inflating the releases the liferaft/lifeboat at a depth automatically all securing
sea-anchor liferaft of approx 4 metres when abandon the vessel
72) What is the colour of the smoke signal used by life-saving station or rescue units indicating that distress
signals are observed in daylight?
a ) Yellow b ) Blue c ) Green d ) Orange
73) What is the correct definition of:-boat drill?

a ) To secure the b ) To launch the c ) Training in lifeboat d ) To drill all


boats boats handling boats
74) What is the meaning of this flag in the International code of signals?
a ) You should stop your c ) I am in distress and
b ) You are d ) Keep clear of me, I am
engines and watch for my need immediate
running into danger manoeuvring with difficulty
signals assistance
75) What is the meaning of this flag signal?

a ) G3221 b ) L3221 c ) L2330 d ) L2320


76) What is the meaning of this signal performed by an aircraft to survivors on the surface? Procedures
performed by an aircraft as illustrated below.
a ) The aircraft has to b ) The aircraft has to c ) The aircraft wishes d ) Please try to
leave the survivors due to leave, but will return to inform or instruct contact nearest coastal
fuel shortage within 5 hours survivors radio station
77) What is the meaning of this single letter signal?

a ) I am dragging my b ) I require medical c ) I require a d ) You are running into


anchor assistance tug danger
78) What is the minimum number of channels required for the portable two-way VHF`s for survival craft?
a ) Channel 16 b ) Channels c ) Channels d ) Channel 16 and minimum others simplex
only 16&12 6,12&16 channel in VHF band
79) What is the minimum number of immersion suits that are required to be provided for each open lifeboat
under SOLAS rules?

a ) Nil b) 6 c) 3 d ) One per person


80) What is the minimum number of lifebuoys carried by a cargo vessel of more than 200 metres in length?
a ) 18 b ) 20 c ) 14 d ) 12
81) What is the minimum number of portable two way VHF radio-telephones for use in survival craft, that
should be carried onboard vessels which comply with GMDSS regulations > 500 GRT ?

a ) minim 2 sets b ) minim 1set c ) There is no requirement to carry them d ) minim 3 sets
82) What is the Morse Code Signal Letter used by a vessel in response to an aircraft is request for assistance
in a rescue operation?

a) Y b) S c) A d) T
83) What is the name of the IMO publication giving guidance in Search and Rescue operations?
a ) EPIRB b ) RASSO c ) IAMSAR d ) AMVER
84) What is the possible position of a ship in distress called?

a ) R-Point b ) D-Point c ) S-Point d ) Zero-Point


85) What is the search pattern system called using more than one ship?
a ) Parallel System b ) Cross System c ) Circle System d ) Triangle System
86) What is the search pattern system called where 1 ship and 1 plane are involved?

a ) SOLAS b ) Flight Cross c ) Coordinated Crab d ) Patterton


87) What is the search system pattern called using 1 vessel?
a ) Square System b ) Single System c ) Lonely System d ) Sector System
88) What is the signal used by a life saving station or rescue unit indicating that distress signals are
observed at night time?

a ) 3 White star rockets b ) 2 Blue star rockets c ) 3 Yellow star rockets d ) 1 Green star rocket
89) What signal, if any, is specified in SOLAS as the "Abandon ship" signal?
a ) Seven short blasts c ) The "Abandon ship" signal is not d ) Six short blasts
b ) Four
followed by one long specified, only the general emergency alarm followed by one long
long blasts
blast signal is stated blast
90) What sound signal shall be used on ship`s whistle when man-over-board?

a ) 3 long blasts b ) 6 short blasts c ) 5 short blasts d ) 4 long blasts


repeatedly repeatedly repeatedly repeatedly
91) Which letter from the Morse code is used to signal a highly dangerous landing place?
a) S b) D c) F d) H
92) Which letter from the Morse code is used to signal a safe landing place (sound or light)?

a) B b) F c) K d) S
93) Which of the following actions should be done before throwing this type of inflatable liferaft over the
side?

b ) Inflate it on c ) Take the top off the d ) Disconnect the


a ) Check that the painter deck and then container to enable raft to painter and launch it,
is made fast to a secure point launch it if clear inflate once in the water. If all checking that all is clear
and that the sea below is clear below clear, throw raft over side below
94) Which of the following types/sizes of vessels in international trade do not have to be fitted with a
radiotelephone station?

a ) Passenger ships of b ) Passenger ships carrying c ) Cargo ships of d ) Cargo ships


less than 100 tons gross less than 36 passengers 300-1600 tons gross below 300 tons gross
95) Which one of the given requirements regarding survival craft muster and embarcation arrangements do
not correspond with present regulations? (SOLAS III/10)

b ) Davit-launched c ) Muster and d ) Where necessary,


a ) Searchlight to surviuvalcraft muster and embarcation stations men shall be provided for
be provided at the embarcation stations shall be shall be readily accesible holding the davit-
launching station arranged to enable stretchers from accomodation and launched craft against the
to be placed in survival craft work areas shipside for embarcation
96) Which one of the listed requirements regarding lifebuoys do not correspond to present regulations?
(SOLAS III/31)

a ) Every lifebuoy shall be b ) Every c ) Every lifebuoy shall, if d ) Every


constructed of inherently buoyant lifebuoy shall have being fitted with light or lifebuoy shall be
material or have sifficient air a mass of less than smoke signal, have a weight fitted with a grab
compartment for buoyancy 2.5 kilos of not less than 4 kilos line
97) Which one of the listed requirements regarding the launching and recovery arrangements for rescue
boats do not correspond to present regulations? (SOLAS III/16)

b ) Embarcation and launching d ) Rapid recovery


a ) The release c ) Launching shall
arrangements shall be such that shall be possible with
mechanism shall be of an be possible at ship`s
the rescue boat can be boarded the boats full
automatic type approved headway speed up to 5
and launched in the shortest compliment of persons
by the Administration knots in calm weather
possible time and equipment
98) Which one of the listed requirements regarding the stowage of a survival craft do not correspond with
present regulations? (SOLAS III/13.1) Each survival craft shall be stowed:

c ) In a state of continous
a ) So that neither craft b ) As near the d ) In a secure and
readiness so that two
nor stowage arrangement water surface as is sheltered position and
crewmembers can prepare for
interfere with the general safe and protected from damage
embarcation and launching in less
operation of the ship practicable by fire or explosion
than 5 minutes
99) Which one of the listed requirements regarding the stowage of lifeboats and liferafts do not correspond
to present regulations? (SOLAS II/13.3-13.6)

b ) Lifeboats shall c ) Liferafts shall be so d ) Davit-launched


a ) Liferafts intended for be stowed attached stowed as to permit liferafts shall be stowed
throw-overboard launching shall to launching manual release from their within reach of the lifting
be stowed midships secured to appliances securing arrangements hooks unless adequate
means for transfer to either side means of transport is
provided
100) Which one of the listed requirements regarding the stowage of rescue boats do not correspond to
present regulations? (SOLAS III/14)

a ) Rescue boats b ) Rescue boats shall be stowed d ) Rescue boats shall


shall be stowed in so neither the rescue boat nor its c ) Rescue boats be stowed in a state of
aposition suitable for launching arrangements will shall be stowed continous readiness for
launching and interfere with any survival craft at attached to launching launching in not more
recovery any other launching station appliances than 5 minutes
101) Which one of the listed routine test and inspections of life-saving appliances is not required by the
regulations?
a ) Inspection of life-saving b ) Survival crafts and c ) Lifeboat
appliances, including lifeboat rescue boats with launching engines to be run d ) General
equipment shall be carried out appliances shall be visually for at least 3 emergency alarm to
monthly to ensure they are inspected weekly to ensure minutes every be tested daily
complete and in good order they are ready for use week
102) Which radio frequency/channels are reserved for distress, urgensy and safety communication ?

a ) 2182kHz/VHF b ) 2188 kHz/VHF c ) 2182 kHz and VHF d ) 2128kHz/VHF


channel 6 channel 8 channel 16 channel 16
103) Which signal should you send to show that you have completed your morse code transmission?

a ) Morse signal END b ) Morse signal ED c ) Morse signal AR d ) Morse signal EE


104) Which VHF channel should be used for intership navigation safety communications?
a ) Ch.13 b ) Ch.16 c ) Ch.12 d ) Ch.06
105) Who should be informed first when receiving a distress signal from an other ship/vessel?

a ) AMVER b ) Associated Press c ) Coast Earth Station or RCC d ) Your own company
106) You are approaching a port when you see three flashing red lights in a vertical line at the
entrance.What does this indicate?
a ) Vessels may
b ) Use main channel only c ) Serious emergency-all vessels to d ) Port
proceed in with
as secondary channel closed stop or divert according to instructions closed
caution
107) You are approaching the shore in a lifeboat when you see a person holding a white flag. He is moving
it in a horizontal motion from side to side. What does this indicate?

a ) Stay offshore, rescue b ) Standby for a rocket c ) It is OK to d ) Landing here is highly


boat is coming line to assist you land here dangerous
108) You are duty officer on the bridge. A person is reported missing. Which of the following actions are to
be considered as the correct manoeuvre in this situation?
a ) Direct Turn b ) Evinrude Turn c ) Scharnow Turn d ) Williamson Turn
109) You are duty officer on the bridge. An eye-witness is reporting man-overboard. Which of the
following actions are to be considered as the correct manoeuvre in this situation?

a ) Direct Turn b ) Evinrude Turn c ) Williamson Turn d ) Scharnow Turn


110) You are standing on the bridge and are eye witness to a man falling over board. Which of the
following actions are to be considered as the correct manoeuvre in this situation?
a ) Direct Turn b ) Williamson Turn c ) Scharnow Turn d ) Evinrude Turn
111) You are starting to get low on water in the lifeboat. What should you do?

a ) Collect rain water b ) Use sea water c ) Mix sea water with 50% fresh water d ) Drink urine
112) You have abandoned ship in a liferaft. Which of the following actions should you take?
b ) Start paddling c ) Join up with any d ) Organize a lookout system and join
a ) Organize a
in the direction of other survival craft and up with other survival craft if possible. You
lookout system
the nearest land stream the sea anchor should also stream the sea anchor
113) You have an important navigational or meteorological message to transmit. What call should proceed
this message when made on the radio telephone?

a ) Securite (3 times) b ) Mayday (3 times) c ) Pan Pan (3 times) d ) Victor (3 times)


114) You receive a distress alert on HF Radio. What should you do?
b ) Relay the d ) No response is
a c ) Wait three minutes and if no
message necessary providing the
) Acknowledge acknowledgement is heard from a coast vessel is more than 24
immediately on
receipt station you should relay the alert
2182KHz hours away
115) Your vessel is acting as the on scene commander during a distress rescue. Various vessels are
interfering the distress traffic on the VHF. What message would you use to stop them interfering with this
traffic?

a ) Seelonce mayday b ) Seelonce distress c ) Seelonce pan d ) Seelonce securite


116) Your vessel is not in distress and not taking part in a distress operation. How would you impose radio
silence on vessels which are interfering the distress traffic?
a ) Seelonce Pan b ) Seelonce Securite c ) Seelonce Distress d ) Seelonce Mayday

03_MANEVRA_RO-Manevra-OMP2(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Scara de pilot trebuie să fie instalată astfel ca pilotul să nu urce mai mult de
a) 8m b) 9m c ) 10 m d ) 10 trepte
2) Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
a ) Partea din dreapta a b ) Partea din stanga a c ) Centrul d ) Semicercul
traiectoriei ciclonului traiectoriei ciclonului ciclonului manevrabil
3) Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate părăsi mai repede zona de actiune a ciclonului ?
a ) Dupa formarea ciclonului,
b ) Dupa ce ciclonul si-a c ) In cazul d ) Cand nava are
acesta fiind pe o traiectorie
schimbat traiectoria curbarii traiectoriei vantul din pupa
ascendenta
4) Cand o nava nu are pavilionul tarii in care face escala cu ce pavilion de cod il inlocuieste?
a ) Litera b ) O combinatie de pavilioane c ) Pavilioanele "G" si "N" ridicate d ) Litera
"A" reprezentand indicativul de apel al navei pe aceeasi verticala "G" sus "H"
5) Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla nava, in situatia cand nava
se afla langa vortex :
d ) Vantul bate
a ) Vantul taie izobarele b ) Vantul taie izobarele c ) Vantul are o
aproape paralel cu
sub un unghi de 45 grade sub un unghi de 60 grade directie neregulata
izobarele
6) Cantitatea de marfa necesara a fi descarcata, pentru a aduce nava in stare de plutire se face dupa formula
:
a ) P = 100 ?T*t b ) P = 12 ?T*t c ) P = ?T*S d ) Toate trei sunt corecte
7) Care din regulile următoare privind marşul cu nava la remorcă NU este corectă?
a ) Se va evita pe cât b ) Dacă remorcherul trebuie să c ) Mărirea
d ) În zone cu curenţi
posibil remorcajul pe întoarcă, nava remorcată trebuie să vitezei pe timpul
puternici se va naviga, în
lângă coastă, în special orienteze cârma în bordul întoarcerii marşului se va
limita posibilităţilor,
când vântul bate pentru a slăbi parâma de remorcaj şi realiza din nod în
perpendicular pe curent.
dinspre larg; astfel a înlesni întoarcerea; nod;
8) Care din următoarele măsuri de siguranţă pe timpul remorcajului maritim NU este corectă?
a ) Aprinderea luminilor, b ) Nu se va d ) Pe timpul
c ) Schimbările de
ridicarea semnelor şi darea recurge la variaţii remorcajului nu se va mai
drum vor fi pe cât
semnalelor de remorcaj, mari ale vitezei de modifica lungimea parâmei
posibil limitate;
conform COLREG; remorcaj; de remorcaj.
9) Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la dezesuarea navei ?
a ) Valurile b ) Lungimea lantului de ancora c ) Natura fundului d ) Ora mareei inalte
10) Care sunt mijloacele cu care se pot transmite semnale morse luminoase de la nava?
a b ) Lampa c ) Lampile fixe de la crucetele d ) Toate mijloacele de la a,b
) Proiector ALDIS catargelor si c
11) Care sunt procedeele de remorcaj?:
b ) În siaj la
a ) În siaj, cuplat, c ) În siaj, cuplat, la ureche, d ) În siaj, la ureche, prin
ureche şi prin
mixt şi prin împingere; prin împingere, la edec şi mixt; împingere, la edec şi mixt.
tragere;
12) Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?
a ) Salvarea navei b ) Salvarea marfii c ) Prevenirea poluarii d ) Toate trei sunt corecte
13) Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea
a) O b ) Trei lumini rosii c ) Doua lumini rosii, una la d ) Doua lumini rosii pe verticala
lumina rosie pe verticala prova si alta la pupa si luminile de ancora
14) Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce impactul cu fundul apei?
a ) Stoparea maşinii şi b ) Stoparea maşinii şi d ) Stopare maşinii şi
c ) Deplasarea de
punerea cârmei într-un punerea cârmei într-un
greutăţi spre prova punerea pe marş înapoi, cu
bord până la întoarcerea bord, până la întoarcerea
navei pentru protejarea scopul de a anula mişcarea de
navei cu bordul spre navei cu pupa spre locul
cârmei şi a elicei inerţie înainte a navei şi
locul de eşuare de eşuare stoparea acesteia
15) Ce se intelege prin "cadranul mai periculos" ?
a ) Cadranul din partea b ) Cadranul din partea c ) Cadranul in care
stanga fata de traiectoria dreapta fata de traiectoria depresiunea este in d ) Cadranul anterior
ciclonului ciclonului crestere al semicercului periculos
16) Ce se urmăreşte atunci când se realizează a schiţă a sondajelor în jurul unei nave eşuate?
a ) Stabilirea naturii b ) Stabilirea d ) Stabilirea dacă se
fundului, direcţia cea mai adâncimii apei, gradul c ) Stabilirea naturii poate folosi elicea,
favorabilă pentru ieşire şi de avariere a corpului fundului, dacă elicea este liberă, locul unde nava este în
posibilităţile de lansare la navei, posibilităţi de direcţia cea mai convenabilă contact cu fundul apei,
apă a mijloacelor de folosire a ancorelor pentru ieşire, locul unde nava modificarea asietei
salvare proprii este în contact cu fundul apei navei
17) Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?
a ) O bula neagra b ) Doua bule negre c ) Un bicon d ) Trei bule negre
18) Ciclonii se nasc ca regula generala pe paralele de latitudine la :
a ) 0 - 7 grade b ) 0 - 10 grade c ) 7 - 15 grade d ) 15 - 20 grade
19) Codul International de semnale se utilizeaza pentru:

a ) Comunicatii b ) Comunicatii c ) Comunicatii d ) Legatura intre nave-puncte de


nava-nava nava-autoritati nava-echipe de salvare supraveghere de coasta si ambarcatiunile de
salvare in caz de pericol
20) Coeficientul de tractiune/impingere, ale remorcherelor cu elice cu pas fix este :
a ) 0,18 - 0,20 tone la b ) 0,15 - 0,17 tone la c ) 0,11 - 0,12 tone la d ) 0,12 - 0,14 tone la
fiecare unitate de putere fiecare unitate de putere fiecare unitate de putere fiecare unitate de putere
21) Concomitent cu lupta pentru menţinerea vitalităţii navei în situaţii de coliziune, se vor executa manevre
pentru ca nava să fie menţinută într-o alură care să limiteze pătrunderea apei astfel:
a ) Închiderea tuturor b ) Stoparea c ) Manevrarea navei pentru ca
porţilor etanşe şi maşinii şi gaura de apă să fie menţinută sub vânt d ) Manevrarea
orientarea navei cu viteza menţinerea navei şi valuri, redresarea navei prin navei şi pregătirea
cea mai mare spre cel mai în derivă pentru a deplasare de greutăţi şi mijloacelor şi a
apropiat port sau loc de se limita astfel balastare/debalastare de tancuri de echipajului pentru
eşuare, pentru evitarea viteza de lichide, fără a pune în pericol abandon, conform
pericolului de răsturnare pătrundere a apei stabilitatea navei, pentru ridicarea rolului
sau scufundare în interior găurii de apă deasup
22) Conducerea navei în zona acoperită de o schemă de separare a traficului se face respectându-se
următoarele reguli:
d ) Navigaţia se
b ) Navigaţia se c ) Traversarea
desfăşoară în direcţia
a ) Intrarea/ieşirea în desfăşoară în direcţia schemelor de separare a
săgeţilor fluxului, cu
scheme de separare se săgeţilor fluxului,
traficului se va face sub
viteză minimă de
un unghi cât mai ascuţit,
va face sub un unghi cât intrare/ieşirea în culoar se guvernare şi cu atenţie
face pe la capetele acestuia pentru a se evita
mai mare, pentru a sporită, pentru evitarea
intersectările cu drumurile
scurta durata manevrei evitându-setraversarea şi unor situaţii de foarte
ancorarea în interiorul navelor aflate în marş în
mare apropiere între
acestora interiorul schemei
navele aflate în trafic
23) Conducerea navei prin zone înguste şi cu adâncimi mici se efectuează respectându-se următoarele
măsuri de siguranţă a navigaţiei
a ) Evitarea tendinţei b ) Se va circula cu c ) Se utilizează d ) Prin mărirea corespunzătoare a
navei de a se îndrepta viteză suficient de hărţi la scară vitezei se vor forma valuri de
cu prova spre zonele mare pentru a degaja mare/planuri, iar însoţire ce vor determina
cu adâncimi mici, cât mai repede zona trasarea drumului se modificarea asietei navei (apupare),
datorită efectului de respectivă de face ţinând cont de ceea ce va determina creşterea
sucţiune; navigaţie giraţia navei calităţilor manevriere ale navei
24) Cum trebuie sa actioneze un remorcher salvator pentru a usura scoaterea navei de pe uscat ?
a ) Sa mentina b ) Sa mentina c ) Sa execute
dirctia remorcii in directia remorcii manevra de d ) Remorcand nava alternativ
planul diametral al perpendiculara pe tractionare cu intr-un bord si in altul pentru a-I face
navei esuate coasta storturi repetate loc sa se degajeze mai usor inapoi
25) Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?
a ) De vinciul b ) De la c ) Pe mai multe perechi de babale intarite d ) Folosind o laba
de ancora centrul navei special pentru remorcaj de gasca
26) Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :
a ) Sa marim b ) Sa mentinem un c ) Sa mentinem d ) Sa micsoram viteza pentru a
viteza navei drum cu vant de pupa drumul si viteza lasa ciclonul sa se indeparteze
27) Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica creste :
c ) Nava se afla pe traiectoria d ) Nava se afla pe traiectoria
a ) Nava se afla b ) Nava se afla
ciclonului dar inapoia centrului ciclonului, dar inaintea centrului
in semicercul in semicercul
ciclonului si anume in semicercul acestuia si anume in semicercul
periculos manevrabil
sau posterior sau anterior
28) Dacă: R1- tensiunea pe remorcă; Re- rezistenţa elicelor stopate de la nava remorcată; Ra- rezistenţa
aerului pe care o întâmpină nava remorcată; tensiunea totală la care este supusă remorca (R) se poate
calcula cu formula:
a ) R= R1+ Re+ Ra; b ) R= R1- Re+ Ra; c ) R= R1+ Re- Ra; d ) R= R1- Re- Ra;
29) Deplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de :
a ) O miscare a b ) O miscare de c ) O miscare a giratiei vantu;lui cu viteze
giratiei vantuluio in "translatie" a sistemului din ce in ce mai mari pe masura ce se d ) Toate
spirale depresionar apropie spre ochiul ciclonului trei
30) Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :
a ) Vremea b ) Natura fundului c ) Cantitatea de marfa la bord d ) Viteza de deplasare a navei
31) Este corecta legarea la ureche ( prova si pupa) a unui remorcher la o nava esuata ca jetul curentului de
apa respins de elicele remorcherului sa spele solul de langa bordul navei esuate ?
b c ) Nu, pentru ca pericliteaza stabilitatea d ) Nu pentru ca nava se poate
a ) Da ) Nu navei rasturna
32) Esuarea voluntara a navei se face :
a ) Nava se lasa in b ) Cu o viteza suficienta c ) Cu nava d ) Cu viteza mare pentru a
voia valurilor guvernarii navei stopata preintampina scufundarea navei
33) Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :
a ) Stancos b ) Argilos c ) Nisipos d ) Malos
34) Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :
a ) Cresterea temperaturii c ) Variatia anormala a d ) Valuri de furtuna,
b ) Aparitia
aerului, cresterea presiunii, presiunii, aparitia hulei, cresterea presiunii,
pescarusilor,
intretinerea brizelor si schimbarea directiei vantului, aparitia norilor Stratus,
cresterea presiunii,
musonilor, aparitia norilor aparitia norilor Cirrus, incetarea mentinerea directiei
valuri mari
Cumulus brizelor vantului
35) În caz de coliziune a unei nave, primele măsuri care se vor lua la bord sunt:
d ) Închiderea tuturor
a ) Transmiterea b ) Determinarea pericolului c ) Transmiterea porţilor etanşe de sub
mesajului de pericol şi de explozie sau de incendiu, mesajelor de ajutor punte şi orientarea navei
evitarea de a se mai închiderea tuturor porţilor etanşe, de la caz la caz şi cu viteza cea mai mare
face manevre cu inspectarea compartimentelor de pregătirea echipajului spre cel mai apropiat port
navele, dacă acestea sub linia de plutire pentru pentru abandonarea sau loc de eşuare, pentru
sunt blocate una în depistarea eventualelor fisuri sau navei evitarea pericolului de
cealaltă găuri de apă răsturnare sau scufundare
36) In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei va alege pentru esuare un
teren :
a ) Cu coeficient b ) Cu coeficient c ) Cu coeficient d ) Cel mai apropiat cu
mare de frecare mic de frecare mediu de frecare coeficient de frecare cat mai mic
37) In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical, semicercul manevrabil va fi
determinat :
a ) Stand cu fata catre b ) Stand cu c ) Stand cu fata in directia de d ) Stand cu spatele
centrul ciclonului fata in vant deplasare a depresiunii tropicale catre centrul ciclonului
38) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
a ) O alura cu vantul b ) O alura cu vantul c ) O alura cu vantul d ) O alura cu vantul
din Pp Bd din Pv Bb din Pp Tb din Pv Tb
39) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :

a ) Vantul din b ) Vantul din c ) O alura de capa preventiva, d ) O alura de capa preventiva, cu
pupa Tb pupa Bb cu vantul din Pv Tb intre 10 - 45 vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade
grade
40) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
a ) O alura cu vantul b ) O alura cu vantul c ) O alura cu vantul d ) O alura cu vantul
din Pp Bd din Pv Bb din Pp Tb din Pv Tb
41) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :
a ) O alura de capa b ) O alura de capa c ) O alura de capa
d ) Vantul
preventiva, cu vantul din Pp preventiva, cu vantul din Pv Bb preventiva, cu vantul din Pv din pupa
Bb intre 1-2 carturi intre 10 - 45 grade Tb intre 15 - 25 grade
42) În general coliziunea produce avarii la corpul navei care generează de cele mai multa ori găuri de apă.
Apa îmbarcată prin acestea poate provoca următoarele situaţii la bord, care va afecta stabilitatea navei:
a ) Înclinarea, b ) Creşterea d ) Dezafectarea
c ) Deteriorarea calităţii
apuparea sau aprovarea uniformă a pescajului compartimentelor inundate, de
mărfurilor din magazii
navei navei sub punte
43) În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici
a ) Nava formează valuri b ) Nava formează valuri c ) Nava formează d ) Valurile mari
mari numai la prova, mari la prova şi la pupa, valuri mari numai la formate, ajută
proporţional cu viteza proporţional cu viteza navei, pupa, care vor reduce înaintarea navei,
navei, mărind rezistenţa la mărind rezistenţa la înaintare înaintarea, proporţional mărind viteza cu 25
înaintare cu 50% cu 25 – 30% cu viteza navei – 30%
44) În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici se va ţine cont de faptul că:
c ) La apariţia unei
a ) Efectul cârmei este d ) Zonele de navigaţie
b ) Efectul cârmei diferenţe mari de adâncime,
mai mic, nava guvernează mai este mai mare, nava nava va abate brusc cu
cu adâncimi mici nu sunt
greu, iar viteza se reduce cu 20 guvernează bine considerate dificile pentru
prova spre adâncimea mai
– 25% mică
manevra navei

45) Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :


a ) Mentinut b ) Crescut c ) Micsorat d ) Nu are importanta
46) Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :
a ) Mentinut b ) Crescut c ) Micsorat d ) Nu are importanta
47) Între două traverse ale scării de pilot nu trebuie să fie mai mult de:
a ) 7 trepte b ) 9 trepte c ) 10 trepte d ) Nu are importanţă
48) La ce distanta trebuie voltat remorcherul salvator fata de nava esuata ?

a ) Cat mai b ) La o distanta suficienta care sa-I permita c ) La circa d ) La circa


aproape posibil remorcherului sa-si foloseasca puterea maxima de 25 - 50 metri 50 - 75 metri
tractiune
49) La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :
b ) Toata masina c ) Toata masina
a ) Toata masina d ) Alternativ masina inainte si
inapoi, carma banda inapoi, carma banda
inapoi, carma mijloc inapoi si carma intr-un bord si altul
drepta stanga
50) La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :
a ) Dupa atingerea b ) Cand masina este c ) Cu circa 200 - 250 m inainte de d ) Dupa
fundului incet inapoi atingerea fundului esuarea navei
51) La manevra navei pe vreme rea se va:
a ) Determina forma şi d ) Umple toate
aspectul valurilor din raionul b ) Analiza forţa de izbire c ) Asigura un bord
tancurile de apă şi
de navigaţie, pentru a deduce a valurilor, alura corectă faţă
liber minim necesar,
balast, pentru a avea
oscilaţiile periculoase ale de val şi consecinţele asupra pentru a reduce astfel
un centru de greutate
rezistenţei navei suprafaţa velică
navei cât mai coborât
52) La navigaţia în zone înguste, trebuie:
b ) Să circule cu d ) Să navige la cel mult
a ) Distanţa la travers între navele c ) Să circule
viteză sporită, 2 lăţimi de navă, de
care se depăşesc, să nu fie mai mică de pentru a nu
pe centrul
marginea dreapta a
3 lăţimi ale navei care depăşeşte, pentru şenalului pentru
incomoda celelalte şenalului, pentru a evita
evitarea efectului de sucţiune a evita eşuarea
nave efectul de sucţiune
53) La navigaţia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie să manevreze astfel:

a ) Să se circule b ) Să se intre în schema c ) Să se navige cu d ) Navele care se


cât mai aproape de separare pe cât posibil viteză cât mai mare, deplasează de-a lungul căii de
de linia sau zona pe un drum perpendicular pentru a parcurge cât mai navigaţie, trebuie să navige în
de separare a pe direcţia generală de repede zona respectivă, dreapta liniei, zonei de separaţie
traficului deplasare evitând astfel aglomerările sau faţă de punctul de
convergenţă
54) Lungimea parâmei de remorcaj în porturi trebuie să fie:
a ) În funcţie de c ) În funcţie de starea vremii,
lungimea de undă a b ) Cât mai mică, cu perioada valului şi tonajul navei
d ) Cât mai
lungimi de 25 – 50 m; lungă şi grea.
valului; remorcate;
55) Manevra de apropiere de nava ce urmează a fi remorcată în siaj, trebuie să se facă:
a ) Pe un drum c ) Pe un drum paralel d ) Pe un drum paralel cu
b ) Pe acelaşi drum cu
nava remorcată la o distanţă
nava remorcată, la 10- cu nava remorcată la o
paralel cu nava
remorcată şi la o
20 m, în prova acesteia; distanţă de 20- 30 m, prin
de 20 -30m, prin bordul de
distanţă de 5- 10 m; bordul din vânt; sub vânt.
56) Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea următoarelor activităţi:
d ) Concomitent cu lupta de
a ) Orientarea navei b ) Orientarea navei c ) Transmiterea localizare şi stingere a
astfel încât flăcările cu pupa în vânt astfel mesajului de ajutor de incendiului nava va fi
incendiului şi fumul să fie ca flăcările şi fumul să la caz la caz şi manevrată pentru a se putea
aduse sub vânt, fără a pune nu afecteze prea mult pregătirea echipajului asigura un bord sub vânt în
în pericol bărcile de salvare zona pupa unde se află pentru abandonarea vederea lansării la apă a
şi plutele de salvare suprastructura navei mijloacelor de salvare
colective, în caz de nevoie
57) Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte, presupune executarea
următoarelor activităţi:
a ) Se va aduce în b ) Se aprind
bordul de sub vânt o luminile de marş sau c ) Se iau măsuri de iluminare d ) Se completează
documentul pentru plata
vestă de salvare de ancoră, conform a bordului de acostare, de primire a
pilotului, se pregăteşte scara de activităţii de pilotaj
pentru pilot Colreg
pilot
58) Manevra pilotinei de apropiere de navă se execută
a ) În sensul curentului şi b ) Nu are importanţă, dar c ) Sub un unghi d ) Conform
pe direcţia vântului sub un se va executa cu atenţie ascuţit şi mereu în bordul indicaţiilor
unghi cât mai ascuţit pentru evitarea coliziunii de sub vânt şi curent comandantului navei
59) Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza, barometrul indica o
scadere a presiunii :
c ) Nava se afla pe traiectoria d ) Nava se afla pe traiectoria
a ) Nava se afla b ) Nava se afla
ciclonului sau in imediata ciclonului sau in imediata apropiere
in semicercul in semicercul
apropiere a acestuia si anume in a acestuia si anume in semicercul
manevrabil periculos
semicercul sau posterior sau anterior
60) O nava se considera esuata atunci cand exista :
b ) Atingerea c ) O scurta intarziere a
a ) Atingerea d ) Imobilizarea navei datorita
repetata a unor navei cauzata de atingerea
fundului in mars esuarii accidentale sau voluntare
bancuri fundului
61) O nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :
a ) Cand nava tine o capa b ) Cand nava tine o "capa c ) Cand vantul d ) Cand vantul taie
preventiva, iar vantul gireaza in preventiva", iar vantul gireaza vine din pupa izobarele sub un unghi
sens retrograd in sens direct navei de 45 grade
62) O nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :
a ) Cand vantul bate b ) Cand vantul bate c ) Cand vantul gireaza d ) Cand vantul gireaza in
din Pv Tb din Pv Bd in sens direct sens retrograd
63) Patrula Internaţională a Gheţarilor detectează gheţurile şi emite avize pentru navigatori, unde se
transmit următoarele date:
a ) Coordonatele punctelor ce b ) Drumurile c ) Drumurile d ) Numărul
delimitează zonele de pericol, sau recomandate pentru probabile de derivă a navelor aflate în
coordonatele gheţurilor, informaţii navele aflate în zona gheţurilor din zona trafic prin zona
despre gheţarii din zonă supravegheată supravegheată supravegheată
64) Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheţuri, la intrarea dintr-o zonă liberă într-o zonă cu sloiuri, se
va ţine cont de următoarele aspecte:
b ) Se va înainta cu minimum
c ) Înainte de d ) Se va reduce
a ) Se va intra cu de viteză pentru evitarea
contactul cu gheaţa se mult viteza pentru ca la
viteză suficient de şocurilor puternice suferite de
va stopa de fiecare dată contactul cu gheaţa să nu
mare care să permită corpul navei, manevrând cu
maşina, astfel ca aibă de suferit corpul
spargerea gheţii şi unghiuri mari de cârmă pentru
impactul cu gheaţa să navei, iar cârma va fi
învingerea rezistenţei ocolirea sloiurilor de gheaţă
se facă numai din manevrată cu unghiuri
opusă la înaintare de (gheţurile având partea imersată
inerţie şi aceasta destul mici şi numai la marş
sloiurile plutitoare mult mai mare decât cea
de redusă înainte
emersată, 1/9)
65) Pe timpul marşului la remorcă se vor executa următoarele activităţi:
b ) Calculul c ) Calculul rezistenţei d ) Întinderea
a ) Supravegherea rezistenţei la rupere, a navei remorcate (RNR) şi permanentă a remorcii,
permanentă a remorcii şi diametrului şi a tensiunii totale la care pentru a se evita
respectarea vitezei de remorcaj; lungimii remorcii; este supusă remorca; ruperea acesteia.
66) Pe timpul remorcajului schimbările de drum:
a ) Se fac c ) Se fac astfel d ) Se fac după ce viteza navei remorcate
progresiv pentru b ) Nu trebuie încât remorca să s-a reglat să fie mai mică cu aproximativ 2
evitarea ruperii să fie mai mari de 5 aibă aceeaşi tensiune Nd decât viteza remorcherului, pentru a
remorcii; – 8 puncte la cârmă; ca şi pe drum; menţine permanent remorca întinsă
67) Pe timpul remorcajului, lungimea remorcii trebuie să fie egală cu:
a ) Jumătate din
lungimea de undă a b ) Lungimea de undă a valului sau c ) Lungimea d ) d) multiplu de
valului; cu un multiplu al acestei mărimi; valului; lungime a valului.

68) Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava manevrează cu valul şi vântul din pupa, pentru
a întoarce la drum opus, se procedează astfel
a ) Se micşorează viteza navei c ) Se măreşte
b ) Se măreşte d ) Indiferent de viteza
înainte de începerea giraţiei viteza pe cât posibil,
viteza pe cât
navei, giraţia navei trebuie
(deoarece înclinarea navei datorată pentru a o depăşi pe
posibil, pentru a
făcută cu atenţie, sau dacă
întoarcerii se va însuma cu înclinarea trece cât mai
aceea a valului, nu se poate, mai bine se
produsă de vânt şi valuri, ceea ce repede prin poziţia
evitându-se astfel renunţă pentru a se evita
poate duce la răsturnarea navei), apoi intrarea în
cu valul din travers,
crearea unei situaţii de
se măreşte viteza navei pentru a se după care se începe
sincronism pericol
depăşi poziţia între valuri giraţia
69) Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava trebuie să întoarcă la drum opus în vânt şi val,
manevra se execută astfel
a ) Se reduce b ) Se măreşte viteza pe c ) Se măreşte viteza pe cât d ) Schimbarea de drum se
viteza pe cât cât posibil ( pentru a trece cât posibil, schimbarea de drum va face cu unghi mare de
posibil, după mai repede prin poziţia cu făcându-se cu cârma banda, cârmă, indiferent de viteza
care se începe valul din travers), după care pentru evitarea intrării navei navei, giraţia făcându-se cu
giraţia se începe giraţia în sincronism atenţie
70) Pentru executarea navigaţiei în siguranţă pe vreme rea vor fi luaţi în considerare următorii factori
b ) Verificarea c ) Analiza d ) Analiza
a ) Analiza forţei şi instalaţiilor de ancorare şi posibilităţilor de utilizare condiţiilor de
direcţiei vântului, a alurilor remorcare, pentru a mijloacelor colective de navigaţie pe vreme
corecte, în funcţie de suprafaţa utilizarea lor în situaţii salvare în situaţii rea, ţinându-se cont
velică şi comportarea navei neprevăzute neprevăzute de vânt
71) Pentru manevrele de remorcaj portuar, numărul de remorchere se stabileşte astfel:
a ) De comandantul b ) De pilot, în c ) De comandantul d ) De comandantul navei, în
navei prin pilot, în funcţie de mărimea şi navei prin pilot, în funcţie funcţie de condiţiile meteo şi de
funcţie de tipul pescajul navei de condiţiile meteo şi de mijloacele de propulsie ale
manevrei; remorcate; mărimea navei; navei remorcate.
72) Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii operatiunii de dezesuare :
c ) Sa creasca foarte mult d ) Sa se mentina la
a ) Sa creasca la prova b ) Sa creasca la pupa la prova si sa se mentina la prova si sa creasca la
si sa se micsoreze la pupa si sa se micsoreze la prova
pupa pupa
73) Ruperea unei parâme de remorcaj pe timpul marşului de lungă durată se produce datorită faptului că:
a ) Nu s-a folosit o b ) S-a folosit o parâmă c ) În calculul rezistenţei la d ) Nu s-a folosit o
parâmă de remorcaj de remorcaj vegetală sau rupere nu s-a ţinut cont de parâmă de remorcaj
rezistentă, lungă, grea şi sintetică în loc de o diametrul parâmei şi de suficient de
suficient de elastică; parâmă metalică; lungimea remorcii; rezistentă.
74) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera
nordica :
a ) In partea b ) In partea c ) In spatele directiei de deplasare a d ) Pe directia deplasarii
dreapta stanga depresiunii depresiunii
75) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera
sudica :
a ) In partea b ) In partea c ) In SE fata de d ) Pe directia deplasarii
dreapta stanga traiectorie depresiunii
76) Semnificatia pavilionului "A" din Codul International este:
d ) Nava
a ) Am scafandru la apa, navigati cu b ) Adunarea c ) Nava in
stanjenita de
precautiune si reduceti viteza in apropiere echipajului la bord carantina sanitara
pescaj
77) Semnificatia pavilionului "B" din Codul International este:
a ) Am d ) Ambarc, debarc, transport marfuri
b ) Pescuiesc cu c ) Am persoane
scafandru la periculoase bunkerez sau transfer bunker la/ de
plase / carlige laterale bolnave la bord
apa la alta nava
78) Semnificatia pavilionului "G" din Codul International este:
a ) Am marfuri b ) Nava cu capacitate de c ) Nava gata de a d ) Am nevoie
periculoase la bord manevra redusa parasi portul de pilot
79) Semnificatia pavilionului "H" din Codul International este:
a ) Am nevoie de b ) Astept instructiuni de c ) Cer libera d ) Am pilot la
pilot debarcare practica bord
80) Semnificatia pavilionului "O" din Codul International este:
a ) Ambarc, debarc, b ) Ocoliti-ma sunt c ) Suntem pregatiti d ) Om la apa, feriti
transport marfuri periculoase esuat pe un banc pentru interventie zona de recuperare
81) Semnificatia pavilionului "P" din Codul International este:
a ) Adunarea echipajului la bord, b ) Pescuim, nu c ) Executam d ) Pituram corpul navei,
nava gata de plecare deranjati lucrari la elica tineti-va la distanta
82) Semnificatia pavilionului "Q" din Codul International este:
a ) Cer libera practica b ) Cer c ) Prezenta echipajului la d ) Cer urgent ajutor
sanitara pilot bord medical
83) Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) şi lungimea de undă a valului (?), situaţia
cea mai nefavorabilă fiind atunci când:
a ) L >?, b ) L < ?, nava c ) L = ?, nava se poate d ) Indiferent de raportul dintre L şi
nava calcă pe urcă şi coboară pe afla când cu prova şi pupa pe ?, tangajul cel mai periculos este cu
mai multe coama valului – câte un val, când cu centrul pe valul din prova, deoarece nava
valuri în tangaj foarte coama valului iar prova şi primeşte lovituri puternice din prova şi
acelaşi timp pronunţat pupa suspendate ambarcă multă apă pe punte
84) Un semnal format din 7 sunete scurte transmis prin soneriile de alarma ale navei inseamna:
a ) Abandonarea b ) Incendiu la c ) Adunarea echipajului in d ) Pasagerii sa se prezinte la
navei bord salon pentru comunicari controlul autoritatilor
85) Următoarele activităţi sunt obligatorii pentru executarea manevrei de ambarcare/debarcare pilot:

a ) Se menţine nava b ) Se instalează d ) Se stabileşte bordul de


din cârmă şi maşini cu un observator
c ) Se aduce registrul de sub vânt şi curent pentru
schelă în zona acostarea pilotinei, se pregătesc
prova în vânt pentru a instruit pe puntea
ambarcării/debarcării baloane de acostare şi parâmele
uşura manevra de etalon pentru
acostare a pilotinei dirijarea pilotinei
pilotului la bord de legătură ce trebuie date la
pilotină
86) Viteza vantului este de regula mai mare in :
a ) Semicercul manevrabil b ) Semicercul periculos c ) Centrul ciclonului d ) In urma ciclonului

03_MANEVRA_RO-SAR/COM-OMP2(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Ambarcatiunea de supravietuire este:


b ) O pluta de d ) O ambarcatiune ce poate sa mentina in
a ) O barca de c ) O barca
salvare de mare viata persoane aflate in pericol din momentul
salvare cu motor de urgenta
capacitate abandonarii navei
2) Ascultarea continua este:
c ) Ascultarea radio neintrerupta decat d ) Legatura
a ) Ascultarea b ) Ascultarea pentru intervale scurte cand capacitatea de permanenta cu o alta
radio neintrerupta permanenta VHF receptie a navei este blocata de propriile nava aflata in situatie de
comunicari pericol
3) Barca de urgenta este:
a ) Barca destinata pentru a salva b ) Barca de c ) Salupa de d ) O ambarcatiune speciala
persoanele aflate in pericol si a grupa salvare cu croaziera a destinata pescuirii persoanelor
ambarcatiunile de salvare motor navei cazute in mare
4) Barcile de salvare protejate la foc trebuie sa fie dotate cu:
c ) Instalatie de d ) O instalatie de protectie la foc
a ) Instalatie b ) Instalatie de stins incendiu cu combinata, eficienta pentru a rezista timp
cu CO2 pulverizare a apei Haloni indelungat la actiunea focului
5) Barcile de urgenta sunt barcile care:
a ) Au o lungime de minim 3,5 b ) Orice fel c ) Orice barca de viteza d ) Au dimensiuni
m sau maxim 8 m si pot transporta 5 de barca cu rigida ce poate transporta de mici si se folosesc doar
persoane in pozitia sezut si una viteza mare urgenta o persoana ranita in situatii speciale
lungita
6) Barcile de urgenta trebuie sa aiba fixat un dispozitiv de remorcat:
a ) Cu caracter b ) Cu caracter permanent si rezistent pentru c ) Cu caracter d ) Detasabil din
permanent remorcarea si manevrarea plutelor de salvare temporar lipsa de spatiu
7) Care este baremul de timp pentru lansarea barcii de urgenta?
a ) 3 min b ) 5 min c ) 1 minut d ) Cat mai repede posibil pentru a-si dovedi eficienta maxima
8) Care este cantitatea minima de apa ce trebuie sa existe pentru fiecare membru al barcii de salvare?
a ) 3 litri de fiecare b ) 3 litri de fiecare persoana autorizata c ) 3,5 litri d ) Oricat este
persoana autorizata sa sa transporte din care 1 litru poate fi inlocuit de persoana posibil dar nu mai
transporte de un aparat de desalinizare putin de 3 litri
9) Care este cantitatea minima de apa pentru fiecare persoana din pluta de salvare?
a) 1 b) 2 c ) 2,5 d ) 1,5 litri din care 0,5 litri poate fi inlocuit de un aparat de
litru litri litri desalinizare
10) Care este durata minima de emitere de fum cu debit uniform la plutirea in apa linistita pentru un semnal
combinat?
a ) 1 min b ) 3 min c ) 5 min d ) Cat mai mult posibil
11) Care este frecventa exercitiilor de abandon a navei pentru echipaj?
a b ) De 2 c d ) Saptamanal cu lansarea a minim o barca pe luna si cu
) Saptamanal ori pe luna ) Lunar manevrarea prin apa la cel putin 3 luni pentru fiecare barca
12) Care este greutatea maxima totala a unei plute de salvare a containerului si echipamentului, care nu se
lanseaza cu un dispozitiv de lansare aprobat?
a ) 90 Kg b ) 120 Kg c ) 165 Kg d ) 185 Kg
13) Care este inaltimea de la care se poate sari repetat in pluta de salvare de catre persoanele ce se ambarca
atat cu / cat si fara cort ridicat?
a) 3m b ) 2,5 m c) 6m d ) 4,5 m
14) Care este inaltimea maxima de lansare la apa a unei plute normale incat atat pluta cat si echipamentul ei
sa poata fi folosite in conditii normale?
a ) 18 m b ) 15 m c ) 20 m d ) 12 m
15) Care este materialul pirotehnic minim necesar pentru o pluta de salvare?
a ) 4 rachete parasuta, 6 b ) 4 rachete parasuta, 6 c ) 2 rachete parasuta, 4 d ) 4 rachete
facle de mana, 2 semnale facle de mana, un semnal facle de mana, un semnal parasuta si 6 facle
fumigene plutitoare fumigen plutitor fumigen plutitor de mana
16) Care este numarul de topoare cu saula ce trebuie sa existe intr-o barca de salvare?
a ) Doua, cate unul la fiecare b ) Un topor la c ) Un topor la seful d ) Depinde de
extremitate prova de barca capacitatea barcii
17) Care este numarul minim de cangi ce trebuie sa existe intr-o barca de salvare?
a ) Una b ) Doua c ) Depinde de capacitate d ) Niciuna
18) Care este numarul minim de mijloace de protectie termica ce trebuie sa se gaseasca in fiecare pluta de
salvare?
a ) Pentru 20% din numarul b ) Pentru 15% din numarul c ) Pentru 10% din numarul d ) Nu
de persoane pe care pluta este de persoane pe care pluta este de persoane pe care pluta este sunt
autorizata a le prelua autorizata a le prelua autorizata a le prelua necesare
19) Care este procentajul minim de colaci prevazuti cu lumini cu autoaprindere?
a ) 25% b ) 50% c ) 75% d ) 100%
20) Care este temperatura minima si timpul necesar de start al motorului barcii de salvare?
a ) minus 18 grade si 3 b ) minus 15 grade si 3 c ) minus 15 grade si 2 d ) minus 12 grade si 2
min min min min
21) Care este timpul minim de functionare a motorului cand barca de salvare nu se gaseste in apa?
a ) 2 min b ) 3 min c ) 5 min d ) 10 min
22) Care este viteza de remorcare in apa calma, pentru o pluta de salvare complet incarcata si echipata?
a ) 2,5 Nd b ) 3 Nd c ) 3,5 Nd d ) 4 Nd
23) Cate din compartimentele plutelor gonflabile pot fi avariate fara a diminua capacitatea plutei?
a ) Un b ) 50% din c ) 25% din d ) 2 compartimente diametral
compartiment compartimente compartimente opuse
24) Cate kilocalorii trebuie sa asigure ratiile de hrana pentru fiecare persoana din pluta de salvare?
a ) 5000 Kcal b ) 4000 Kcal c ) 2800 Kcal d ) 6000 Kcal
25) Ce se intelege prin reperare?
a ) Observarea c ) Determinarea teoretica
supravietuitorilor sau a b ) Determinarea pozitiei a pozitiei supravietuitorilor d ) Localizarea
supravietuitorilor sau a mijloacelor de
ambarcatiunilor de sau ambarcatiunilor de
ambarcatiunilor de salvare salvare în derivă
salvare salvare
26) Ce se scrie cu majuscule pe toti colacii de salvare?

a ) Numele b ) Numele navei si c ) Numele navei si d ) Numele navei si portul de


navei compania armatoare portul de inmatriculare inregistrare cu majuscule si in caractere
latine
27) Ce tip de motoare sunt aprobate pentru propulsia barcii de salvare
a ) Cu aprindere prinscanteie b ) Cu aprindere prin compresie c ) Cu aburi d ) Electric
28) Cerintele SOLAS pentru nave in ceeace priveste transmiterea mesajelor de pericol de la nava la coasta
sunt:
a ) Cel putin 2 mijloace c ) O radiobaliza d ) O radiobaliza
b ) O radiobaliza EPIRB
separate independente fiecare EPIRB si un EPIRB, un telex
si o statie radiotelegrafica
folosind un serviciu diferit de radiotelefon fix cu INMARSAT si un
de medie frecventa
radiocomunicatii DSC radiotelefon cu DSC
29) Colacii de salvare trebuie sa fie fixati:
b ) Pe suporturi fixe d ) Astfel incat sa poata fi imediat
a ) Pe suporturi c ) In locuri
asigurati cu saule, pe accesibili in ambele borduri ale navei si pe cat
fixe, pe toate adapostite de
puntile ce se extind pana posibil pe toate puntile deschise ce se extind
puntile navei valuri
la bordajul navei pana la bordajul navei
30) Comanda canalelor VHF trebuie sa fie asigurata din urmatoarele puncte ale puntii de navigatie:
a ) In apropierea b ) In c ) Prin folosirea d ) In apropierea pozitiei de
pozitiei de ambele echipamentului portabil din guvernare si cand este necesar de pe partile
guvernare borduri orice punct laterale ale puntii de navigatie
31) Comunicatii "bridge to bridge" inseamna:
b ) Comunicari c ) Comunicatii de siguranta intre doua d ) Comunicare intre
a ) Comunicatii
prin telefonie nave efectuate din locul din care se conduce diferite compartimente
prin VHF
mobila in mod normal o nava (puntea de navigatie) ale navei
32) Coridoarele, scarile si iesirile ce conduc la posturile de adunare si de imbarcare vor fi marcate cu:
a ) Linii rosii b ) Linii rosii continui trasate cu c ) Sageti din materiale d ) Postere si
continui vopsea fosforescente reflectorizante indicatii de acces
33) Costumul hidrotermic este:
b ) Un costum de protectie ce reduce c ) Un
a ) Un costum ce nu d ) Un costum
costum
permite intrarea apei pierderile de caldura ale corpului unei persoane de scafandru
afundata in apa rece imblanit
34) DSC VHF transmite alerte de primejdie pe canalul :
a ) VHF / CH.16 b ) VHF / CH.70 c ) VHF / CH.6 d ) VHF / CH.13
35) Echipamentul mijloacelor de salvare colective trebuie sa fie depozitat:
a ) In fiecare mijloc b ) In magazii apropiate c ) Pe puntea de comanda in d ) SOLAS nu
de salvare echipamentul gata oricand de ambarcare lazi etanse pentru a putea fi usor prevede expres
complet alocat in mijloacele de salvare verificat si ambarcat in caz de
urgenta
36) Echpamentul barcii de urgenta trebuie sa fie asigurat in interiorul barcii:
a ) In b ) In totalitate, mai putin c ) Numai echipamentul de d ) SOLAS nu prevede
totalitate cangile interventie expres
37) Eliberarea barcilor de salvare din dispozitivele de fixare trebuie sa se poata face:
b ) Usor, rapid, c ) Manual si d ) Automat la atingerea suprafetei
a ) Manual automat automat marii
38) Exercitiile de abandon se noteaza in:
b ) Jurnalul de bord,
a ) Jurnalul c ) Jurnalul de bord, Jurnalul d ) Nu este obligatorie
dosarul de siguranta si caietul
de bord de roluri si antrenamente echipaj inregistrarea acestora
de cart
39) În cadrul pregătirilor pentru abandonarea navei într-o perioadă de timp delimitată, ofiţerul de cart va
stabili:
b ) Coordonatele navei, c ) Poziţia navei, d ) Poziţia navei,
a ) Poziţia navei,
direcţia până la ţărmul spre coordonatele sale, ruta direcţia până la ţărmul spre
coordonatele sale,
care se pot îndrepta cea mai apropiată de care se pot îndrepta
ruta cea mai apropiată
mijloacele de salvare, navigaţie a bărcilor de mijloacele de salvare sau
de navigaţie a bărcilor
numărul mijloacelor de salvare, numărul bărcilor ruta cea mai apropiată de
de salvare;
salvare; de salvare; navigaţie.
40) Inaltimea maxima de cadere libera in apa ce poate fi suportata de o barca de salvare complet echipata si
cu persoane la bord este de:
a ) 2,5 m b ) 3,5 m c) 3m d ) 4,5 m
41) Instalatia de alarmare generala se foloseste pentru:
b ) Adunarea pasagerilor si d ) Transmiterea
a ) Anunturi echipajului la locurile de adunare pentru c ) Comunicatii intre
informatiilor utile catre
la bord declansarea operatiunilor indicate de rolul compartimentele navei autoritati
de apel
42) Instructiunile de exploatare pentru mijloacele de salvare se afiseaza:
a ) In conditii de vizibilitate b ) La puntea c ) Pe comanda d ) In careurile echipajului, pe
ale iluminatului de avarie barcilor de navigatie comanda si in sala masini
43) La ce adancime dispozitivul de eliberare automat trebuie sa elibereze pluta de salvare?
a) 2m b) 3m c ) 3,5 m d) 4m
44) La ce adancime se declanseaza automat plutele de salvare ce au ramas pe nava la scufundare?
a ) 10 metri b ) 6 metri c ) 4 metri d ) 12 picioare
45) La ce interval de timp se face verificarea plutelor de salvare si echipamentului acestora in instalatiile
specializate autorizate de fabricant?
a ) La 6 luni b ) Annual c ) La 18 luni d ) La intrarea navei in santier
46) La ce interval de timp se intorc curentii de la vinciurile de lansare a barcilor de salvare?
a ) 24 luni b ) 36 luni c ) 30 luni d ) 48 luni
47) Lansarea plutelor de salvare se face prin:
a ) Degajare b ) lansare c ) inlaturarea dispozitivului de d ) inlaturarea
libera automata siguranta si aruncarea plutei la apa dispozitivului de siguranta
48) Manualul de instruire trebuie sa contina:
a ) Instructiuni si informatii asupra b ) Explicatii privind c ) Notiuni de d ) Notiuni de
mijloacelor de salvare din dotarea navei si intretinerea si operarea stabilitate si asieta marinarie
cele mai bune metode de supravietuire mijloacelor de salvare pentru nava avariata generala
49) Material reflectorizant este considerat:
a ) Orice b ) O banda vopsita in d ) Un material ce reflecta in
c ) O vopsea
material ce argintiu ce se vede de la directia opusa un fascicol luminos
luminiscenta
reflecta lumina distanta pe timp de noapte dirijat asupra sa
50) Materialele pirotehnice necesare barcii de salvare sunt:
a ) 4 rachete parasuta, 6 b ) 4 rachete parasuta, 8 c ) 4 rachete parasuta, 6 d ) In functie de
facle de mana si un facle de mana si 2 facle de mana si 2 semnale capacitatea barcii de
semnal fumigen semnale fumigene fumigene portocalii salvare
51) Mijloacele de protectie termica necesare in barca de salvare trebuie sa asigure:
a ) Minim 10% din b ) Minim 15% din c ) Minim 20% din d ) In functie de capacitatea
numarul autorizat de numarul autorizat de numarul autorizat de barcii si la discretia
persoane persoane persoane Administratiei
52) Mijloacele de protectie termica trebuie sa functioneze satisfacator pentru temperaturi ale aerului intre:
a ) Minus 30 grade C la b ) Minus 30 grade C c ) Minus 25 grade C la d ) Minus 20 grade C
plus 20 grade C la plus 30 grade C plus 25 grade C la plus 20 grade C
53) Numarul colacilor de salvare cu saula de 30 metrii pentru fiecare barca de salvare trebuie sa fie:
a ) Unu b ) Doi c ) In functie de capacitatea barcii d ) SOLAS nu prevede expres
54) Numarul de aparate de emisie receptie VHF bicanal pentru o nava de pasageri sau nava de transport
marfuri mai mare sau egal de 500 TR este de:
a ) Trei b ) Doua c ) Unul fix si doua mobile d ) SOLAS nu prevede expres
55) Numarul de aparate de lansare a bandulei la bordul unei nave trebuie sa fie de:
a ) Doua b ) Trei c ) Patru d ) In functie de tonajul brut al navei
56) Numarul de transpondere radar ce sunt necesare pe navele de transport mai mare sau egal cu 300 TR dar
nu mai mare de 500 TR este:
a ) Doua b ) Nici unul c ) Unu d ) SOLAS nu prevede expres
57) Numarul minim al rachetelor de semnalizare depozitate pa sau langa puntea de navigatie este:
a ) 6 rachete parasuta albe si b ) 12 rachete c ) 6 rachete parasuta albe si d ) 8 rachete parasuta
6 rachete parasuta verzi parasuta rosii 6 rachete parasuta rosii de culori diferite
58) Numarul minim al vestelor de salvare aflate la bordul navelor de transport marfuri va fi:
a ) Egal cu c ) Egal cu numarul de persoane plus un
b ) Egal cu d ) SOLAS
numarul de posturi numar suficient pentru personalul de cart si pentru
numarul membrilor nu precizeaza
din barca de folosirea la posturile indepartate ale
de echipaj +25% exact
salvare ambarcatiunilor de salvare
59) Numarul transponderelor radar ce sunt prevazute pentru o nava de pasageri sau nava de transport
marfuri mai mare de 500 TR este:
a ) Unu b ) Doua c ) Trei d ) SOLAS nu prevede expres
60) Numele navei si portul de inregistrare se inscriu pe barca de salvare:
a ) La prova, b ) La prova in fiecare bord cu c ) La pupa navei, d ) Pe tenda de acoperire a
vizibil de sus litere latine, vizibil de sus pe fiecare bord barcii vizibil de sus
61) O barca de salvare trebuie sa poata fi lansata la apa cand nava este in mars cu o viteza maxima de:
a ) 3 Nd b ) 4 Nd c ) 4,5 Nd d ) 5 Nd
62) Pe partea superioara a barcii de salvare inchise se inscrie:
a ) Indicativul de b ) Numele navei si c ) Numele navei si d ) Indicativul navei si
apel al navei indicativul de apel portul de inregistrare portul de inregistrare
63) Posturile de adunare si imbarcare vor fi iluminate:

a ) De reteaua b ) De o sursa independenta c ) De un generator d ) De o instalatie de iluminat


curenta a navei de curent cu tensiune normala amplasat in apropiere alimentata de la sursa electrica de
avarie
64) Prin informatii de siguranta a navigatiei se intelege:
a ) Avize de b ) Avize de c ) Avize de d ) Avize de navigatie si meteo, buletine meteo si alte
navigatie furtuna gheata mesaje urgente privind siguranta, transmise navelor
65) Radiobalizele EPIRB COSPAS/SARSAT emit pe frecventa de:
a ) 121,5 MHz b ) 243 MHz c ) 406 MHz sau 406/121,5 MHz d ) 121,5 si 406 MHz
66) Radiobalizele EPIRB se plaseaza la bord:
b ) La puntea c ) Pe puntea de d ) Intr-un loc astfel incat sa poata fi
a ) In barca de
mijloacelor de comanda afara in rapid amplasate in orice ambarcatiune de
salvare cu motor
salvare bordul Bd salvare
67) Semnalul „ABANDONAŢI NAVA ” se va transmite:
a ) Atunci când se constată b ) De către c ) Atunci când d ) Numai la ordinul comandantului
că scufundarea navei se ofiţerul de există riscul navei, când există certitudinea unei
poate produce; cart; scufundării navei; scufundări rapide a navei.
68) Serviciul International NAVTEX este serviciul de transmitere coordonata si receptie automata a
informatiilor privind siguranta navigatiei maritime in sistemul:
a ) Telegrafie cu b ) Radiotelefonie in c ) Radiotelefonie de d ) Radiotelefonie
imprimare directa cu banda banda intermediara inalta frecventa prin satelit
ingusta
69) Sistemul GMDSS corespunzator Zonei Maritime A4 trebuie sa asigure:
a ) Legatura cu b ) Comunicatii cu c ) Receptia si transmiterea d ) Comunicatii
orice punct al intregul glob mai putin apelurilor de pericol din/spre orice statie nava-nava
globului zonele polare terestra si Maritima mobila
70) Statia radio a navei va fi marcata cu:
c ) Indicativul de apel, codul d ) Indicativul de apel, identitatea
a ) Indicativul de b ) Codul
IMMS si numarul de telex / statiei, si cu alte coduri pentru operarea
apel al navei IMMS
satelit statiei radio
71) Suprafetele pe care merg persoanele in barcile de salvare trebuiesc acoperite cu:
a ) Vopsea b ) Podele de lemn c ) Gratare de lemn d ) Material antiderapant
72) Sursa de lumina din interiorul barcii de salvare trebuie sa asigure iluminatul timp de:
a ) 6 ore b ) 12 ore c ) 18 ore d ) 24 ore
73) Termenul EPIRB semnifica:
a ) Emergency Position Indicating b ) Nava in c ) Apel fals de d ) Nava in pericol ce-si
Radio Beacon pericol pericol pe mare transmite pozitia
74) Transponderele radar se depoziteaza:
a ) In b ) Pe puntea mijloacelor de c ) In d ) In asa fel incat sa poata fi
barcile de salvare langa instructiunile de comanda de rapid plasate pe orice ambarcatiune de
salvare lansare a acestora navigatie salvare
75) Un costum hidrotermic trebuie sa permita celui ce-l poarta:
a ) Urcarea si coborarea b ) Sa execute c ) Sa sara de la 4,5 m si sa
scarilor de cel putin 5 m sarcinile de abandon inoate pe distanta scurta d ) Toate
76) Un mijloc de protectie termica este:
b ) Un costum c ) Orice
a ) Un costum etans ce d ) Un sac sau costum din
confectionat dintr-un mijloc de
protejeaza corpul contra
material ce nu permite protectie contra material impermeabil cu
temperaturilor scazute conductibilitate termica redusa
schimbul de caldura frigului
77) Un mijloc de protectie termica reduce pierderea de caldura prin:
a ) Convectie b ) Evaporare c ) Stocare d ) Convectie si evaporare
78) Unde se prevad a se stabili posturile de adunare?
a ) Cat mai aproape de b ) In incaperile de c ) Pe d ) Pe puntea de comanda pentru a fi
posturile de imbarcare folosinta comuna ale puntea usor de supravegheat de comandant
navei barcilor
79) Vestele de salvare gonflabile trebuie sa sustina persoana ce o foloseste daca:
a ) Se umfla b ) Se umfla c ) Se umfla 50% din d ) Se umfla numai partea din spate
partial total compartimente si gulerul
80) Viteza minima de mars inainte pentru o barca de salvare cu motor complet incarcata cu numarul de
persoane prevazut si echipament complet si cu tot echipamentul auxiliar in functiune este de:
a ) 4 Nd b ) 5 Nd c ) 5,5 Nd d ) 6 Nd
81) Zona Maritima A1 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de:
b ) Cel putin o statie c ) O statie
a ) Cel putin o statie d ) Minim 3 statii
radiotelefonica de coasta VHF radiotelefonica de coasta
radiotelefonica de radiotelefonicede coasta cu
care sa asigure continu si o statie mobila
coasta VHF alertare continua DSC
alertarea DSC VHF maritima
82) Zona Maritima A2 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel putin:
a ) O statie VHF b ) O statie Radio in c ) O statie radiotelefonica de d ) O statie
cu alertare Medie frecventa fara coasta in medie frecventa cu alertare radiotelefonica de coasta in
continua DSC alertare DSC continua DSC MF unde scurte cu DSC
83) Zona Maritima A3 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel putin:
b ) O statie radiotelefonica c ) Un satelit d ) Un satelit
a ) O statie
de coasta in Medie frecventa geostationar INMARSAT, o statie de
radiotelefonica de coasta
cu alertare DSC si o statie INMARSAT in care se coasta in Medie
VHF cu alertare DSC si o
pentru unde scurte cu alertare asigura alertare continua frecventa si o statie de
statie de Medie frecventa
DSC prin satelit coasta VHF

01_NAVIGATIE_DO1B-PCP(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) A navigational position line is a part of a ......


a ) position circle. b ) small circle. c ) segment. d ) All of the other options.
2) A vessel is under pilotage approaching a European port. Who is responsible for the safe navigation of the
vessel?
a ) The b ) The master and duty c ) The traffic d ) The pilot and the master
pilot. officers. controller. together.
3) Distance on a chart is measured using ......
a ) latitude scale. b ) longitude scale. c ) any uniform scale. d ) none of the given options.
4) How often are chart corrections published?
a ) Weekly b ) Monthly c ) Yearly d ) Annually
5) How often is a chart catalogue published?
a ) Annually b ) Monthly c ) Twice a year d ) Weekly
6) In what direction does the axis of the gyro-compass wheel point?
a ) True North b ) Magnetic North c ) North Relative d ) Compass North
7) In which publication can information on ship reporting be found?
a ) ALRS b ) Ship Routeing c ) IAMSAR d ) SOPEP Manual
8) In which publication can information on VTS be found?
a ) ALRS b ) Tide Tables c ) Routeing Charts d ) Chart Catalogues
9) On a navigational chart, how is the probable direction of the predominant direction of sea surface current
indicated?

a ) Letter a b ) Letter b c ) Letter c d ) Letter d


10) On a navigational chart, what does this figure indicate?
a ) Windmill b ) Wind-motor c ) Chimney d ) Pillar
11) On a navigational chart, what does this figure indicate?
a ) Sector lights b ) Heading lights c ) Direction lights d ) All of the other options
12) On which side of this buoy should you pass?
a ) South b ) North c ) East d ) West
13) The best position fix is obtained when the bearings of two objects are......
a ) 90 degrees apart. b ) 45 degrees apart. c ) 180 degrees apart. d ) 135 degrees apart.
14) The correct order to follow when planning a passage is ......
a ) appraise, plan, b ) plan, appraise, c ) plan, monitor, d ) plan, monitor,
monitor, execute monitor, execute appraise, execute execute, appraise.
15) The direction towards which a tidal stream runs is called ......
a ) set b ) drift c ) current d ) leeway
16) The relationship between the distance on the earth and the length by which that distance is shown on the
navigation chart is called the ......
a ) natural scale. b ) actual scale. c ) calculated scale. d ) variable scale.
17) The vertical distance between the sea bed and the deepest part of the keel is known as the ......
a ) underkeel clearance. b ) draft. c ) depth. d ) sounding.
18) Under soundings marked on the chart, the nature of the sea bottom is also indicated. What does Sh
indicate?
a ) Shells b ) Corals c ) Soft mud d ) Shingle
19) What are sailing directions also known as?
a ) Pilot books b ) Guide to port entry c ) Routeing charts d ) Passage planning charts
20) What charts are used for coasting, pilotage waters and plotting waypoints?
a ) Large scale b ) Small scale c ) Routeing d ) Instructional
21) What charts are used for plotting Great Circle courses?
a ) Gnomonic b ) Instructional c ) Routeing d ) Passage planning
22) What does this chart symbol mean?
a ) Direction of Prevailing b ) Direction of Traffic c ) Direction of Tidal d ) Direction of
Wind Lane Stream Buoyage
23) What does this figure indicate on a navigation chart?

a ) West cardinal buoy b ) East cardinal buoy c ) North cardinal buoy d ) South cardinal buoy
24) What is a routeing measure aimed at the separation of opposing streams of traffic by establishing traffic
lanes called?
a ) Traffic separation scheme b ) Traffic Lane c ) Separation Zone d ) Recommended route
25) What is the east - west distance between two points called?
a ) Departure b ) D'long c ) D'lat d ) DMP
26) What is the line roughly following the 180th meridian called?
a ) The date line b ) The Greenwich meridian c ) The Equator d ) A rhumb line
27) What is the meaning of the symbol Cl on a navigational chart?
a ) Clay b ) Coral c ) Cloud d ) Cill
28) What is the vertical distance on a given day between the water surface at high and low water called?
a ) Range of tides b ) Height of tide c ) Highest astronomical tide d ) Lowest astronomical tide.
29) What should a passage plan include?
a ) The plan should b ) The plan should c ) The plan should d ) The OOW decides
include the first 72 hours include the entire voyage from cover the first half of what to include in the
of the sea voyage. berth to berth. the sea voyage. passage plan.
30) What time is used for the ship's course recorder?
a ) Local time b ) Ship's time c ) GMT d ) Company head office time
31) When must a passage plan be prepared?
a ) Gradually during a b ) Before the voyage c ) Whenever requested d ) Any of the
sea voyage commences by a pilot other options
32) When selecting the maximum distance at which a landfall light would be visible, which of the following
should be selected?
a ) lesser of the two b ) geographical c ) nominal d ) greater of the two
(geographical & nominal range) range range (geographical & nominal range)
33) When using great circle sailing the saving in distance is the most when......
a ) the course is E-W ,nearer b ) at the c ) the course d ) the course is one of the inter-
to the poles. equator. is N-S. cardinal headings.
34) Where can you find the symbols and abbreviations used on the Admiralty charts?
a ) Chart 5011 b ) Chart 5022 c ) Chart catalogue d ) Notices to mariners
35) Where is the title of the navigation chart printed?
a ) In some convenient, conspicuous d ) Always at the
b ) Always at the c ) Where the sea
place, where it does not hinder navigation bottom left hand
center of the chart. areas are located.
or the use of it. margin.
36) Where will you find a comprehensive list of navigation charts with the title and number for various
parts of the world?
a ) Chart catalogue b ) Chart 5011 c ) Chart folio d ) Sailing directions
37) Where would you find information about a vessel reporting system for a port which you are about to
enter?
a ) Mariner's b ) International Code of c ) Admiralty List of Radio d ) Ocean Passages for
Handbook. Signals. Signals. the World.
38) Which error in the echo sounder is illustrated in the diagram?
a ) Pythagoras b ) Multiple error c ) Velocity error d ) False bottom echoes
39) Which is the more accurate means of position fixing?
a ) A radar range and b ) Two radar c ) Two visual d ) A visual bearing and a
bearing. bearings. bearings. radar range.
40) Which of the following options would be considered "good seamanship"?
a ) Using radar c ) Using deck and d ) Proceeding on the port
when proceeding b ) Sounding a fog accommodation lights to side of a narrow channel to
at full speed in signal when in clear weather, indicate the presence of your take advantage of a
fog. but approaching a fog bank. ship in poor visibility. favourable current.
41) Who publishes the chart catalogue?
a ) Hydrographer to the Navy b ) IMO c ) ICS d ) HMSO
42) Why should the largest scale chart available be used for navigational purposes?
a ) Because it uses b ) Because it uses c ) Because it shows more d ) Because the brightest
larger symbols. better colour. accurate information. lights are shown.
43) You are on watch at night and you stop the main engines. What changes would you make to your
navigational lights?
a ) Switch the b ) Switch on c ) Switch on two vertical red d ) Switch on two vertical
steaming lights three vertical red lights and switch off all other red lights and switch off steaming
off lights navigational lights. lights.
44) You expect to sight land at 2100. By 2120 no land has been sighted, the visibility is good. What action
would you take?
a ) Keep looking out. b ) Call the master. c ) Stop engines. d ) Alter course.
45) You see a two flag signal on a ship close-by. What publication would you consult to discover its
meaning?
a ) Admiralty List of Radio b ) Mariner's c ) International Code of d ) Nautical
Signals. Handbook. Signals. Almanac
46) Your vessel is carrying a full cargo of scrap steel. Which item of bridge equipment is likely to be
unreliable?
a ) The satellite b ) The echo c ) The gyro d ) The magnetic
navigator. sounder.. compass. compass.

01_NAVIGATIE_DO1D-PCP(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) How often should the auto pilot be tested in manual mode?


a ) At least once a b ) At least once a c ) At least once in a d ) Prior to arrival and
watch day passage departure only
2) How often should the magnetic compass error be checked ?
a ) Once a b ) Once a watch and after a major c ) Twice a d ) After each major alteration
day. course alteration. day. of course.
3) If Var= 8W and Dev =4W, What is the compass error?
a ) 12 W b ) 4W c ) 4E d ) 12E
4) If ship's head by compass was 045 ( C ), What is the true course if the variation is 5W and the deviation
is 9.5 W?
a ) 030.5 ( T ) b ) 054.5 ( T ) c ) 059.5 ( T ) d ) 050 ( T )
5) If the true transit bearing of two leading lights is read off the chart and the compass bearing of the two
lights, when in transit, is taken, then the difference between the two bearings so obtained is the ......
a ) compass error. b ) deviation. c ) variation. d ) magnetic bearing.
6) Magnetic Compass - If var =6E ; dev =3W, What is the compass error?
a) 3E b ) 3W c ) 9E d ) 9W
7) Magnetic compass - Var = 7W ; Dev = 12E ; What is the compass error?
a ) 5E b ) 5W c ) 19E d ) 19W
8) The angle between the magnetic north and the true north is ......
a ) variation. b ) deviation. c ) compass error. d ) magnetic compass error.
9) The point at which the helm must be applied to achieve a required course alteration is called the ......
a ) wheel-over position. b ) way-point. c ) abort-point. d ) drift-point.
10) To convert a compass course to a magnetic course, it is necessary to apply.....
a ) deviation. b ) variation. c ) compass error. d ) none of the other answers.
11) To convert a magnetic course to a true course, it is necessary to apply ....
a ) variation. b ) deviation. c ) compass error. d ) none of the other options.

01_NAVIGATIE_DO1E-PCP(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) A falling barometer is an indication of ....


a ) good weather to b ) bad weather to c ) no change in d ) rainy weather to
come. come. weather. come.
2) A squall line of sharp changes of wind, is very often associated with ......
a ) cold front. b ) warm front. c ) occluded front. d ) warn front.
3) A sudden rising strong wind, or sudden increase of wind usually followed immediately by a shower of
rain or snow is called a ......
a ) squall b ) cyclone c ) storm d ) tropical cyclone
4) An occluded depression tends to move ....
a ) slowly and irregularly. b ) fast and irregularly. c ) fast. d ) slowly.
5) Assuming a forecast wind of say, 30 kts, with the maximum wind duration and maximum fetch, what would b
of the significant wave height?
a ) 4,9 b) 4 c) 3 d ) 3,9
6) Fast moving high clouds are an indication of ....
a ) bad weather to b ) good weather to c ) rainy weather to d ) unchanged
come. come. come. weather.
7) Frontal depressions move in families, each depression following its predecessor but in ......
a ) a slightly higher b ) the same c ) a slightly lower d ) a much higher
latitude. latitude. latitude. latitude.
8) If a meteorological depression has a large warm sector, it has a tendency to ......
a ) weaken. b ) remain unchanged. c ) deepen. d ) move fast.
9) If an observer is facing the wind in the northern hemisphere, where does the low pressure lie?
a ) To the right b ) To the left c ) Ahead d ) Behind
10) If the distance between two consecutive isobars (drawn at intervals of 4mb) is found to be 100 n.m. and the la
deg, what is the geostrophic wind speed?
a ) 30 kts b ) 15 kts c ) 60 kts d ) 120 kts
11) In a tropical revolving storm, "the eye" is a small central region of......
a ) comparatively strong b ) very strong c ) no winds d ) comparatively light winds
winds and heavy clouds. winds and no clouds. and heavy rain. and little clouds.
12) In meteorology, isobars are lines joining places having the same ......
a ) pressure. b ) temperature. c ) humidity d ) iceberg density.
13) In meteorology, isotherms are lines joining places having the same ....
a ) pressure. b ) humidity. c ) temperature. d ) iceberg density.
14) In what direction does the wind blow around a cyclonic storm in the northern hemisphere?
a ) Anti-clockwise b ) Clockwise c ) Towards the pole d ) Towards the equator
15) In what latitude do tropical revolving storms generally originate?
a ) 0 to 25 degrees. b ) 25 to 35 degrees. c ) 35 to 50 degrees. d ) 50 to 65 degrees.
16) In which area will the isobars be spaced closest, given the wind speeds indicated?
a ) 40kts b ) 20kts c ) 30kts d ) 10kts
17) Meteorology - what does the figure indicate?
a ) Warm occlusion b ) Cold occlusion c ) Warm front d ) Cold front
18) On the Beaufort scale, hurricane force corresponds to wind ......
a ) force 8. b ) force 10. c ) force 12. d ) force 14.
19) On the Beaufort scale, storm force corresponds to wind ......
a ) force 10 and above. b ) force 8 and above. c ) force 12 and above. d ) force 6 and above.
20) On this weather routeing chart, what does the lower figure represent?
a ) The percentage frequency of b ) The number. of c ) The mean d ) The strongest
currents having a rate of less than ? knot observations resultant current experienced
21) On this weather routeing chart, what does the upper figure indicate?
a ) The number of b ) The percentage frequency c ) The number of d ) None of the
observations. of variables winds. observed calms. other options.
22) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?
a ) Pipeline b ) Telegraph line c ) Power transmission line d ) Overhead transporter
23) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?
a ) Single Occulting b ) Single flashing c ) Group quick d ) Composite group flashing
24) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?
a ) Overfalls and tide-rips b ) Eddies c ) Breakers d ) Kelp
25) On this weather routeing chart, what is indicated?
a ) Radio calling in point, way or d ) Coast radio station
b c ) Aeronautical
reporting point showing direction of providing range and bearing
) Ramark. radio beacon.
vessels movement. from stations on request.
26) On this weather routeing chart, what is the wind speed indicated by the arrow?
a ) 4 kts b ) 3 kts c ) 5 kts d ) 7 kts
27) On weather routeing charts how are iceberg limits presented?
a ) letter a b ) letter b c ) letter c d ) letter d
28) South Westerlies are the general surface wind in which of the following latitudes?
a ) 0 - 30 degrees. b ) 30 - 40 degrees. c ) 40 - 60 degrees. d ) 60 - 90 degrees.
29) The cause of ice accumulation on a ship is due to freezing of sea spray at a temperature below ......
a ) 0 degrees C. b ) +2 degrees C. c ) - 2 degrees C. d ) -5 degrees C.
30) The direction of the centre of a storm may be found by Buys Ballot's law, namely face the wind and ....
a ) the centre of the storm is to b ) in the Northern c ) the center of d ) the center of the
your left if you are in Northern hemisphere the centre of the the storm will be storm will be right
hemisphere and to your right if you storm will bear 8 to 12 ahead about a behind you about a
are in Southern hemisphere. points to the right. point to the right. point on your left.
31) The eye of a tropical revolving storm is an area with light wind but with seas that are....
a ) very high from the b ) very high and c ) moderate and d ) very high from the
North or South. confused. confused. East or West.
32) Tropical revolving storms are accompanied by ......
a ) heavy rain sometimes with b ) dense c ) slight wind and d ) very cold air and
thunder and lightning. fog. heavy rain. sometimes hail.
33) What does this indicate on a wether map?

a ) Cold front b ) Warm front c ) Occluded front d ) Stationary front


34) What instrument is used for measuring the velocity of the wind?
a ) Anemometer b ) Barometer c ) Tachometer d ) Hydrometer
35) What is rain accompanied by snow called?
a ) Sleet. b ) Snow flakes. c ) Ice pellets. d ) Hail.
36) What is the common name for hurricanes, typhoons or cyclones?
a ) Tropical b ) Inter tropical convergence c d ) Tropical revolving
depressions. zones. ) Monsoons. storms.
37) What is the instrument used for measuring humidity of the atmosphere called?
a ) Psychrometer b ) Humidifier c ) Hydrometer d ) Barometer
38) What is the quantity of water vapour present in the atmosphere called?
a ) Humidity b ) Relative humidity c ) Absolute humidity d ) Dew point
39) What is water content of the atmosphere (usually expressed as a percentage) known as?
a ) Humidity b ) Dew c ) Fog d ) Mist
40) What type of clouds are shown in the picture?
a ) Stratocumulus b ) Cumulus c ) Stratus d ) Cirrus
41) What weather conditions are likely to result from the movement of warm air mass over a relatively
colder sea surface?
a ) Fog b ) Rain c ) Squalls d ) Trough
42) What weather phenomenon can cause a reduction of radar range due to attenuation?
a ) Rough seas. b ) Fog. c ) Mist. d ) Rain & snow.
43) When visibility is 1km or less, it is known as ......
a ) fog. b ) haze. c ) mist. d ) none of the other options.
44) Which of these are "high clouds"?
a ) Altocumulus, b ) Nimbostratus, stratus, c ) Cirrus, cirrocumulus, d
altostratus. stratocumulus. cirrostratus. ) Cumulonimbus.
45) Which of these are "low clouds"?
a ) Nimbostratus, stratus, b ) Altocumulus, c ) Cirrus, cirrocumulus, d
stratocumulus. altostratus. cirrostratus. ) Megastratus.
46) Which of these atmospheric layers is closest to the earth?
a ) Troposphere b ) Stratosphere c ) Mesosphere d ) Ionosphere
47) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather "warm front"?
a ) In advance - b ) In advance - steady c ) In advance - d ) In advance - sharply
steady ; during the fall ; during the passage - fall increase ; during the falling ; during the
passage - steady fall ; in ceases ; in the rear - little passage - steady ; in the passage - rise and fall ; in
the rear - increase. change or slow fall. rear - decrease. the rear - slowly rising.
48) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather " cold front "?
a ) In advance - steady ; d ) In advance - sudden
b ) None of c ) In advance - fall ; during
during the passage - fall; during the passage -
these are the passage - sudden rise ; in the
sudden rise ; in the rear - sudden rise; in the rear -
correct. rear - rise continues more slowly.
fall. steady.
49) Which of these is the correct sequence of visibility associated with a weather "cold front"?

a ) In advance - very b ) In advance - usually c ) In advance - very d ) In advance - very


good ; during the passage poor ; during the passage - first poor ; during the good ; during the
- moderate in showers ; at bad than good ; in the rear - passage - bad ; in the passage - very poor ; in
the rear - usually poor. usually very good except in rear - moderate. the rear - moderate.
showers.
50) Which of these is the correct sequence of weather associated with a "cold front"?
a ) In advance - b ) In advance - no c ) In advance - clear skies ; d ) In advance - usually
heavy rain ; during rain ; during the during the passage - some rain and perhaps thunder ;
the passage - no passage - moderate thunderstorms, often with hail ; during the passage - rain, often
rain ; in the rear - rain ; in the rear - in the rear - steady drizzle with heavy ; in the rear - heavy rain
no rain. heavy rain. cloudy skies. for a short period than fair .
51) Which of these is the correct weather sequence associated with a "warm front"?
a ) In advance - continuous b ) In advance - no c ) In advance -
d ) In advance - showers;
rain; during the passage - rain rain; during the drizzle; during the
during the passage -
almost or completely stops; in passage - continuous passage - no rain; in
thunderstorms / in the rear
the rear - mainly cloudy and rain; in the rear - the rear - continuous
- clear skies.
slight rain. drizzle. rain.
52) Wind force 10 correspond to wind speed of ......
a ) 48 - 55 knots. b ) 56 - 63 knots. c ) 34 - 40 knots. d ) 28 - 33 knots.
53) Wind force 5 corresponds to a wind speed of ....
a ) 10 - 14 knots. b ) 17 - 21 knots. c ) 30 - 34 knots. d ) 25 - 29 knots.
54) You are 10 to 60 nautical miles away from the centre of a tropical revolving storm. What barometric
changes would you expect?
a ) No change. b ) Slight Increase. c ) Rapid fall. d ) Rapid Increase.

01_NAVIGATIE_DO2A-KNWiR(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) An OOW, on duty in coastal waters, notices that he becomes too busy to be able to take a fix. What
should he do?
a ) Slow down b ) Leave the fix c ) Ask the lookout to check for other d ) Call the master to
the vessel until later vessels while he takes a fix assist him
2) Apart from ensuring navigational safety at anchorage, what should the OOW do?
b ) Check that the
a ) Have all bridge c ) Monitor the VHF for d ) Direct the lookout to
engineer on watch is in the
equipment cleaned. orders for the vessel. do maintenance work.
engine room.
3) At the commencement of a sea voyage the Master, a Pilot, the OOW and 2 ratings are present on the
bridge. Who is in charge?
a ) The Master can designate c ) Always the Pilot d ) Either the Pilot or the
either the Pilot or the OOW to b ) Always the whenever he is on Master in accordance with the
be in charge Master board owner's instructions
4) How often should a position fix be taken during a sea voyage if the ship is in open coastal waters?
a ) Just before the change of b ) Twice a c ) At least every 30 d ) Only when the visibility
watch watch minutes drops
5) How should the anchor be positioned when a ship is due to anchor in a river with a strong current?
a ) It should be b ) It should be c ) It should be d ) It should be ready to drop
properly secured to lowered to just below lowered to just above the at any time from it's normal
prevent damage.. the water level. water level. secured position.
6) If the OOW is in doubt as to the Pilot's actions or intentions, what must he do?
d ) Call the master and
a ) Seek clarification from the Pilot , b ) Avoid c ) Ask the Pilot
wait for him to take
notify the master and take corrective action taking any action to leave the bridge action
7) If a helmsman is given an order "starboard 10" , what must he do?
a ) He must repeat b ) He must put c ) He must repeat the order , wait for d ) All of the
the order before putting the wheel on stbd a reconfirmation from the OOW and other options are
the wheel on stbd 10 10 and then report then put the wheel on stbd 10 appropriate
8) If two vessels approach each other on a collision course, what is meant by "the critical period"?
a ) The period when action b ) The period c ) The period after d ) The period when
to prevent a collision has to be before collision which it is too late to neither vessel has
taken takes place avoid a collision noticed the other
9) Should the OOW, who is escorting the pilot to the pilot ladder, be equipped with a walkie-talkie for
communication with the bridge?
a ) It's not b ) Yes, but only if visibility is c ) It's up to the pilot to
necessary restricted decide d ) Always
10) The captain of a vessel has 2 years of experience as a captain and the pilot directing the navigation has
20 years of experience. Who is in charge ?
a ) Always the officer with the longest b ) The c ) The d ) Depends on Port Authority's
sea experience Pilot master decision
11) The International Regulations for Prevention of Collision at Sea includes......
c ) instructions on action to d ) rules for the
a ) instructions for the b ) instructions for
proper use of
use of the radio in fog. keeping the radar log. take while plotting a ship by
radar. navigational aids.
12) The OOW has, during the pre-departure check of the bridge equipment, found an error in the weather
facsimile. What should he do?
a ) Record the b ) Advise the master c ) Call the attention of d ) Advise the master as soon
error in the log after the vessel has the 2nd Engineer on the as possible before the vessel's
book departed fault departure
13) The pilot gives the helmsman an order which the OOW believe to be incorrect. What should he do?
b ) The pilot is in control c ) Ask the pilot to clarify the reason for d ) Keep quiet
a ) Record it
of the vessel so he cannot the order. If still in doubt he should consult
in the log in order not to
question the action of the the master and take action if the master is not
book disturb the pilot
pilot present
14) Two ships approach each other on reciprocal courses, one with a speed of 22 knots, the other with 15
knots. What is their relative speed?
a ) 22 knots b ) 15 knots c ) 7 knots d ) 37 knots
15) What chart should be used when navigating?
a ) The largest scale chart b ) Any chart which c ) The largest scale d ) The chart which
onboard for the area which is shows the area which the chart on board for the covers the largest part
properly corrected vessel is passing through concerned area of the passage
16) What is a pilot boarding card?
a ) A card b ) A card that the pilot c ) A list of the vessel's d ) A card given by
certifying that the should sign to record his essential particulars which is the Port Authorities to
pilot is licensed presence onboard given to the pilot the pilot
17) What is a safe interval between position fixes?
a ) Before the b ) When the c ) So that the vessel cannot d ) So that the vessel cannot be set
vessel is due to weather be set into danger if the last appreciably off course, or into danger by
alter course changes two fixes were incorrect the effects of wind, tide or current
18) What is the best way to monitor the risk of collision in poor visibility?
a ) Post an extra b ) Monitor the radar display and c ) Take more d ) Arrange for hand
lookout. post a lookout. satellite fixes.. steering.
19) What is the duty of a pilot?
a ) To be responsible for the b ) To assist in c ) To direct the d ) To relieve the OOW of
vessel's navigation as long as planning the sea navigation of the ship in a his duty to monitor the
he is on board voyage certain area navigation of the ship
20) What is the meaning of the light signal being shown?
a ) A vessel may only proceed when b ) A vessel c ) A vessel may d ) A vessel may only
given a specific order, except those may proceed. One proceed. Two way proceed when given a
navigating outside the main channel. way traffic. traffic. specific order.
21) What is the meaning of the light signal being shown?
a ) A vessel may b ) A vessel may d ) Vessel may
only proceed when proceed. TWO WAY c ) EMERGENCY - All vessels to proceed. ONE WAY
given a specific order. TRAFFIC. stop or divert according to instructions. TRAFFIC.
22) What is the meaning of the light signal being shown?
c ) A vessel may only proceed
a ) Vessel b ) EMERGENCY - All d ) A vessel may
when given a specific order,
shall NOT vessels to stop or divert only proceed when
except if navigating outside the
proceed. according to instructions. given a specific order.
main channel.
23) What is the meaning of the light signal being shown?
b ) Vessels shall NOT proceed c ) A vessel may only d ) Vessels may
a ) Vessels shall except if navigating outside the proceed when given a proceed. TWO WAY
NOT proceed. main channel. specific order. TRAFFIC.
24) What is the meaning of the light signal being shown?
a ) Vessel may b ) Vessel may d ) Vessel shall NOT proceed
c ) Vessel shall
proceed. TWO WAY proceed. ONE WAY except if navigating outside the
NOT proceed.
TRAFFIC. TRAFFIC. main channel.
25) What is the meaning of the light signal being shown?
a ) Vessel b ) Vessel may c ) EMERGENCY - All d ) A vessel may only proceed
shall NOT proceed. TWO vessels to stop or divert when given a specific order, except
proceed. WAY TRAFFIC. according to instructions. if navigating outside the main
channel.
26) What is the meaning of the light signal being shown?
d ) A vessel may only proceed
a ) Vessel b ) Vessel shall NOT c ) Vessel may
when given a specific order, except
shall NOT proceed except if navigating proceed. ONE WAY
those navigating outside the main
proceed. outside the main channel. TRAFFIC.
channel.
27) When at anchor, what should the OOW do if the vessel appears to be dragging her anchor?
a ) Ask the chief engineer to b ) Ask the bosun to c ) Call the master d ) Any of the
start the engine check the anchor at once other options
28) When may positions marked on the navigation chart be erased?
a ) At the end of b ) Once the vessel is on c ) After the day has d ) Once the vessel is on the
the voyage the next chart elapsed next course
29) When may the OOW on the bridge manoeuvre the engines?
a ) Whenever he b ) Only on orders from c ) Only after informing d ) When
needs to the master the master approaching port
30) When out of sight of land, what is the principal threat to the ship?
a ) To have an engine b ) To have a c ) To end up on the wrong d ) To be late
breakdown which requires collision with another course and, as a result, consuming due to bad
assistance ship to much fuel weather
31) When told to rig a pilot ladder, which side do you choose?
a ) The weather side b ) Close to the stern c ) The lee side d ) Either side
32) When two ships are on reciprocal courses, what is meant by the "approaching vessel's relative speed"?
a ) The sum of the speed b ) The speed of c ) The difference in speed d ) The speed of the
of the two vessels the faster vessel between the two vessels slower vessel
33) When using a buoy as an aid to navigation, which of the following should always be considered?
c ) If no radio navigation
b ) If the light is d ) The buoy is nearly
a ) The buoy warning has been issued
showing its correct always well anchored and
may not be in its concerning the buoy, it can be
characteristic it is in its can be considered to be in
charted position. assumed to be in its correct
right position. its charted position.
position.
34) When watchkeepers are inadequately rested, it calls for changes to routine watchkeeping periods. Who
is responsible for making such changes?
a ) The master b ) The watch keeper involved c ) All the watchkeepers d ) The navigating officer
35) Which of following items should be checked before a ship sails?
a ) That cargo is b ) That all moveable c ) All bridge equipment, main engine, d ) All of the
stowed safely objects are secured auxiliary systems and the steering system other options
36) Which of the following should not used for collision avoidance?
a ) VHF Radio b ) Manual Radar potting c ) ARPA d ) Sound/Light Signalling
37) Which of the following would not be included as part of control testing by the deck OOW, prior to
departure?
b ) Testing of engine d ) Checking communication
a ) Testing of c ) Synchronising
telegraph and it's auto between Bridge and Engine control
ship's cranes clocks
recorder room
38) Which of the listed tasks have priority over the other?
a ) Maintaining the track b ) Navigating comes c ) Collision avoidance d ) The master
comes before collision before controlling the comes before maintaining decides which task
avoidance vessel's track course and track has preference
39) Which of these factors must be taken into account when deciding the composition of a navigational
watch?
c ) The weather d ) The proximity of navigational
a ) All of b ) Whether the
conditions, visibility and hazards, which may make it necessary for
the other ship is fitted with
whether there is daylight the officer in charge to carry out
options. automatic steering.
or darkness. additional navigational duties.
40) Who has the responsibility for the watch during a sea voyage if the master comes on to the bridge?
a ) The master b ) The master can only c ) The master and the d ) The two
automatically assumes take over the watch OOW will share the persons shall
the responsibility for the responsibility if he tells the responsibility whenever the consult each other
watch OOW that he is taking over master is on the bridge as required
41) Who is responsible for the safety of the vessel when the pilot is on board?
a ) The master b ) The pilot c ) The OOW d ) The port authorities
42) Why is it important for the OOW to move around the bridge?
a ) To be able to view all b ) To be able to c ) To be able to check d ) To be able to obtain a
the instruments on the see what the lookout the fire alarm system clear view of the surrounding
bridge is doing frequently area
43) Will snow fall reduce the ability of the radar to detect targets?
a b ) Yes, but only with 'S' c ) Yes, but only with old radars which do not have a
) No. band radars. visibility compensator. d ) Yes.
44) You need to anchor a ship in 80 meters of open water. How much chain should you use?
a ) 6 shackles. b ) 11 shackles. c ) 8 shackles. d ) 5 shackles.

01_NAVIGATIE_DO3-RE(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) After a collision on the high seas, the Master of a ship sailing under its flag has several legal duties?
Which answer does NOT belong in the list?
b ) To inform the c ) To inform the other ship
a ) To render assistance d ) To inform the other
other ship of the of the name of port of registry
to the other ship, her ship of the name of the ship's
name of his own and the nearest port at which
crew and her passengers. agents at the next port of call.
ship. the ship will call.
2) At what intervals should an EPIRB be tested, inspected and, if necessary have the source of energy
replaced?
a ) At intervals not b ) At intervals not c ) At intervals not d ) At the weekly
exceeding twelve months exceeding six months exceeding three months mustering and boat drills
3) How often should emergency steering drills be carried out?
a ) At least every 3 b ) At least every 6 c ) At least every 9 d ) At least every 12
months months months months
4) If you have a main engine failure, what shapes would you exhibit?
a ) Two black balls in a vertical line b ) A cylinder c ) Ball- diamond- ball d ) Single diamond
5) If you were at the entrance to an enclosed space and you lost communication with a crewmember inside,
what should you do?
a ) Wait for a few b ) Put on a BA c ) Holding your breath, d ) Raise the alarm
minutes in case the set and enter the enter the enclosed space to see with the bridge or other
crewmember is busy. enclosed space. if you can spot the crewman. officers in the area.
6) In the case of permanent loss of power, what type of radio message would you send?
a ) Urgency b ) Distress c ) Securite d ) All of the the other options
7) In the event of a fire, what would be your first action?
c ) Get help from d ) Seal off the area
a ) Raise the alarm before b ) Attempt to fight the nearby and proceed to before calling for
carrying out subsequent actions fire independently fight the fire help
8) In the event of a man overboard, what flag would you hoist?
a ) Flag "O" b ) Flag "U" c ) Flag " S" d ) Flag " R"
9) In which of these cases would you transmit a Distress message?
a ) Flooding b ) Steering failure c ) Main engine failure d ) Electrical failure
10) To which one of these actions would you give priority if you have a main engine failure?
a ) Prepare for anchoring if in b ) Inform head c ) Inform d ) Inform agents that the vessel
shallow waters. office. charterers. will possibly be delayed.
11) What action should the watch officer take on being notified of man overboard?
a ) Alter course b ) Release the bridge wing buoy, c ) Alter course hard over d ) Call
180 degrees and notify the master and start slowing down on the side the man fell in and for a
sound the alarm. to manoeuvering speed. inform the engine room. lookout.
12) What can be done when a vessel experiences synchronous rolling during rough weather?
a ) Alter course b ) Alter speed c ) Maintain course and speed d ) Lower the GM of the vessel
13) What do the letters GMDSS refer to?
b ) Search and
a ) The "General Muster list c ) The "Global d ) The mandatory
rescue services to
Directions & vessel Safety Maritime Distress and International Safety
large passenger
Services" manual onboard ship. Safety System." Management system.
vessels.
14) What is an EPIRB?
a ) An electronic b ) A- smoke generator used c ) An electronic d ) An
positioning instrument and to indicate the position of a emergency position- emergency
receiving device. ship or boat in distress. indicating radio beacon. receiving beacon.
15) What type of extinguishing agent would you use if you have an electrical fire?
a ) CO2 b ) Foam c ) Soda acid d ) Steam
16) What type of radio message would you transmit if your ship has a collision and there is grave and
imminent danger?
a ) Distress alert and message b ) Urgency message c ) Safety message d ) Distress relay
17) What type of radio messages contain important navigational or meteorological warnings?
a ) Safety b ) Urgency c ) Distress d ) All of the other options
18) When an emergency is clearly over, how should a Mayday message be cancelled?
a ) By broadcasting b ) By broadcasting to c ) By broadcasting to the d ) There is no need
to all stations. those involved. nearest coast station. to take any action.
19) When should one abandon a ship?
a ) On verbal orders b ) On hearing the general c ) When one feels there d ) On orders
from the master. emergency alarm signal.. is a threat to the ship. from the owners.
20) Which of these are distress signals?
b ) A gun or explosive signal
a ) All of the c ) Flames on d ) A continuous sounding with
fired at intervals of about one
other options. a vessel. any fog- signaling apparatus.
minute.
21) Which of these would be the correct order to fight a fire?
a ) Find, inform, b ) Find, restrict, c ) Find, restrict, d ) Find, extinguish,
restrict, extinguish inform, extinguish extinguish, inform inform, restrict

01_NAVIGATIE_DO7-RN(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) A basic radar plot can be used to ....


a ) determine the effect of own b ) obtain the rate of c ) indicate target's d ) estimate the
ship proposed avoiding action. change of aspect. most likely action. speed of target.
2) A complete oscillation of a radio wave is called......
a ) the frequency. b ) the amplitude. c ) the wavelength. d ) a cycle.
3) A corner reflector is used to......
a ) enable the radar to b ) increase the radar c ) increase the d ) detect targets
examine shadow areas. power output. detectability of small targets. below the radar horizon.
4) A factor in determining a radar maximum range is......
a ) spot size. b ) heading marker alignment. c ) linearity of timebase. d ) receiver sensitivity.
5) A function of the deflection coils in a C.R.T. is to....
a ) focus the electron to b ) control the c ) cause the electrons to d ) return the electrons from the
a sharp image flow form the trace screen to the cathode
6) A radar log should record....
a ) a listing of radar b ) the procedure for regular c ) the details of repairs d ) the details of
aids to navigation maintenance routines and services carried out ships' power supplies
7) A radar presentation feature which can often be used to advantage for position fixing is....
a ) beamwidth b ) relative c ) an off-centred d ) an unstabilised
distortion motion display presentation
8) A radar presentation feature which is useful in radar pilotage is....
a ) true motion b ) relative motion c ) fixed play centre d ) radar shadow sector determination
9) A radar reflection plotter can be used to....
a ) increase radar b ) identify own ship to c ) examine a radar's d ) make a quick
detection range a target shadow sector radar plot
10) A radar target is likely to give the poorest reflection if it's shape is......
a ) conical. b ) can-shape. c ) a perpendicular plane. d ) cylindrical.
11) A radar target of a certain size is likely to give a stronger echo if it is made of.....
a ) wood. b ) canvas. c ) metal. d ) fibreglass.
12) A radar with a wavelength of 3.2 cm would have a frequency of about....
a ) 6,060 MHz b ) 12,450 MHz c ) 9,375 MHz d ) 3,245 MHz
13) A reflection plotter is a radar device which....
a ) fits directly over b ) is fitted in the c ) is mounted in the d ) is an automatic
the display transceiver scanner unit plotting device
14) A target with a "rough" surface is likely to......
a ) give a good echo at b ) reflect all the energy in c ) give only a very d ) appear very smooth to
any aspect. one direction. weak echo. a 3 cm radar.
15) A target with a smooth surface will only give a good echo if it's aspect relative to the direction of the
radar beam is......
a ) 60 degrees. b ) 45 degrees. c ) 30 degrees. d ) 90 degrees.
16) A true motion radar display shows....
a ) own ship's movement b ) a target's movement c ) a target's d ) a target stopped at
relative to own ship relative to own ship actual movement the screen centre
17) A typical figure for minimum radar range is......
a ) 75 metres. b ) 100 metres. c ) 25 metres. d ) 50 metres.
18) A typical pulse repetition frequency is......
a ) 3000 to 6000 pulses b ) 6000 to 8500 pulses c ) 100 to 500 pulses d ) 500 to 3000 pulses
per second. per second. per second. per second.
19) A typical radar pulse length is......
a ) 5.05 to 10.25 b ) 0.05 to 1.25 c ) 10.25 to 15.05 d ) 1.23 to 5.03
microseconds. microseconds. microseconds. microseconds.
20) A vessel fitted with an operational radar must use it under Rule 6 to....
c ) ensure compliance d ) help determine safe
a ) assess the course b ) identify itself to
with traffic separation speed in prevailing
and speed of other vessels approaching vessels
schemes conditions
21) Accurate target bearings are obtained by......
a ) making the radar b ) synchronizing the radar c ) making the radar d ) rotating the trace
beam wide vertically. beam and the trace. beam wide horizontally. intermittently.
22) After changing range scales on which the ARPA facilities are available, or resetting the display, in what
period of time should full plotting information be displayed?
a ) A period of time b ) A period of time c ) A period of time not d ) A period of time not
not exceeding four scans not exceeding ten scans exceeding twelve scans exceeding fourteen scans
23) Altering the range scale may automatically change the....
a ) anti-clutter settings b ) pulse length c ) amplification of echoes d ) transmitted frequency
24) An A.R.P.A. is an....
a ) Actual Radar b ) Anti-collision Radar c ) Automatic Radar d ) Additional Radar
Position Analyser Performance Aid Plotting Aid Pilotage Assignment
25) An aid to identifying land features at long range is....
a ) the use of varying b ) a chart with c ) the echo-ranging d ) a reflection
pulse lengths topographic details principle plotter
26) An alternative name for the anti-rain clutter control is the....
a ) shift control b ) F.T.C. control c ) S.T.C. control d ) swept gain control
27) An alternative name for the anti-sea clutter control is the....
a ) radar on/off switch b ) differentiator c ) S.T.C. control d ) F.T.C. control
28) An operation check required on installation is to....
a ) determine the b ) determine the limits of c ) measure the frequency d ) measure the
length of waveguide shadow sectors of the local oscillator peak power output
29) An operational check you should carry out when a radar set is installed is to ....
b ) measure the d ) measure the
a ) check the accuracy c ) check the adjustment
duration of pulse frequency of the
of the heading marker. of the parallel index.
length. magnetron.
30) As distance from the scanner increases, the power of the radar beam....
a ) remains constant b ) decreases rapidly c ) decreases slowly d ) increases slowly
31) Attenuation is ....
a ) the radiation of b ) the absorption of d ) the scattering of
c ) the reflection of radar
radar energy from a radar energy by the radar energy around a
energy from precipitation.
power source. atmosphere. target.
32) Attenuation is likely to cause ....
a ) shadow or blind b ) multiple target c ) reduced detection d ) increased detection
sectors. echoes. ranges. ranges.
33) Attenuation of the radar beam is greatest in....
a ) heavy rain b ) strong clutter c ) high clouds d ) thick fog
conditions conditions conditions conditions
34) Bearing accuracy depends mainly on....
a ) spot size b ) pulse length c ) scanner rotation speed d ) horizontal beamwidth
35) Before taking target bearings, you should check that....
a ) the Variable Range Marker ( b ) the trace is c ) the gain control d ) the heading marker
VRM ) is switched on correctly centred is set to zero is switched off
36) Clutter echoes are not usually caused by ....
a ) rain. b ) fog. c ) hail. d ) snow.
37) Clutter echoes are often caused by....
a ) dust storms b ) sand storms c ) smoke and haze d ) rain
38) Compared to the visual horizon, the radar horizon is....
a ) about 6% further away b ) about 3% further away c ) about 3% nearer d ) about 6% nearer
39) Ducting of the radar beam is caused by....
a ) extreme sub- b ) extreme super- c ) mild sub- d ) mild super-
refraction conditions refraction conditions refraction conditions refraction conditions
40) Echoes from rain can be reduced using the....
a ) S.T.C. control b ) brilliance control c ) tuning control d ) differentiator control
41) Edges of land should be avoided if possible when position fixing by radar because of....
a ) the effect of b ) their poor c ) the difficulty of the d ) the effect of vertical
pulse length definition identification beamwidth
42) Half the vertical distance between the crest and the trough of a radio wave is called.....
a ) the amplitude b ) a cycle c ) the wavelength d ) the frequency
43) Horizontal beamwidth depends mainly on....
a ) waveguide cross-section b ) PRF c ) transmitted power d ) scanner width
44) How does height above sea level influence the range of detection of a target?
b ) Higher objects c ) Higher objects d ) Higher objects are
a ) Higher objects are are detected at a lesser are detected at the sometimes never detected
detected further away than distance than lower same distance as lower whereas lower objects at the
lower objects. objects. objects. same range are always detected.
45) How is attenuation affected when using waves of shorter wavelength?
a ) Attenuation is b ) Attenuation is c ) Attenuation is always the d ) There is no
greater less same attenuation
46) If possible the radar display should be sited ....
a ) as close as possible b ) as far forward as c ) so it can be viewed d ) so that it is on the
to the compass. possible in the ship. facing forward. fore-and-aft line.
47) If the trace is not correctly centred, error may occur when....
a ) measuring ranges b ) using the gain control c ) measuring bearings d ) using the tuning control
48) If the visibility is 10 miles, what action should be taken ?
a ) A substantial reduction of b ) Stand c ) A broad alteration to d ) A broad alteration to
speed on port starboard
49) If the visibility is restricted, what action should be taken in this situation ?
a ) A broad b ) A broad alteration of c ) A substantial d ) Stand on with
alteration to port course to starboard reduction of peed caution
50) If your radar suffers from shadow sectors you should....
a ) warn approaching b ) determine and record c ) consult your d ) report the fact to your
vessels in fog their limits operator's manual marine authority
51) If your vessel, while proceeding east at 10 knots, observed by radar a vessel proceeding west at 10
knots, what would be the approximate direction and rate at which the pip would move on your PPI scope?
a ) West at 20 knots b ) West at 10 knots c ) East at 20 knots d ) Stationary
52) If your vessel, while proceeding north at 15 knots, observed by radar a stationary target, what would be
the approximate direction and rate at which the pip would move on your PPI scope?
a ) South at 15 knots b ) North at 15 knots c ) South at 7 ? knots d ) Stationary
53) If your vessel, while proceeding south at 10 knots, observed by radar a vessel proceeding south at 10
knots, what would be the approximate direction and rate at which the pip would move on your PPI scope?
a ) Stationary b ) South at 20knots c ) South at 10knots d ) North at 20knots
54) In addition to initiating the action of the transmitter, the trigger unit also sends a pulse to the:
a ) scanner to start b ) display to start the c ) waveguide to open d ) receiver to start the
scanner rotation. timebase. the T.R. cell. local oscillator.
55) In restricted visibility, risk of collision can best be assessed by....
a ) posting
b ) watching the target's c ) establishing radio d ) listening for the
additional
radar bearing and range communication with the target target's sound signals
lookouts
56) In what type of waveform does the current go from zero to maximum slowly but very steadily?
a ) Saw- tooth wave form b ) Spike waveform c ) Square waveform d ) Direct current waveform
57) Incoming target echoes are detected by the....
a ) video amplifier b ) mixer crystal c ) I.F. amplifier d ) local oscillator
58) Indirect echoes appear on the display....
a ) on the true bearing, but b ) on the true range, but c ) on the true range d ) on a false range
at a false range on a false bearing and bearing and bearing
59) Indirect echoes are caused by reflections from.....
a ) targets on the b ) targets directly c ) the surface of the d ) obstructions close to the
beam. ahead. sea. scanner.
60) Indirect echoes can be recognised by the fact that they....
a ) appear at twice the b ) appear as lines of dots c ) appear on the arc of d ) appear in shadow
true range or dashes a circle sectors
61) Marine radar wavelengths are measured in .....
a ) microseconds. b ) feet per second. c ) centimetres. d ) megahertz.
62) Maximum radar range depends partly on the....
a ) size of the spot. b ) mixer strength. c ) peak power output. d ) scanner rotation speed.
63) Minimum radar range depends mainly on......
a ) scanner height. b ) pulse length. c ) receiver sensitivity. d ) vertical beamwidth.
64) Most commonly, ships' radars operate in the....
a ) S- band b ) L- band c ) X- band d ) Q- band
65) Multiple echoes appear on the screen....
a ) on the correct bearing b ) on the correct range c ) on the correct bearing d ) on a false
but half the true range but a false bearing at double the true range bearing and range
66) Multiple echoes can be recognised because they appear....
a ) at constant range b ) around the arc of a c ) along a curved d ) on a false
intervals circle line bearing
67) Multiple radar echoes are caused by....
b ) reflections from the c ) reflection from an d ) reflection between
a ) reflections from
side lobes of the radar obstruction on your own own ship and a large close
the surface of the sea
beam ship target
68) On a radar display, the return from a racon....
a ) gives a distinctive b ) is transmitted c ) cannot be seen in d ) cannot be seen during
echo on the display continuously a clutter area hours of darkness
69) On a radar display, this symbol identifies the....
a ) tuning control b ) gain control c ) focus control d ) brilliance control
70) On a radar display, this symbol indicates the....
a ) range ring brilliance b ) range scale switch c ) variable range marker d ) fixed range rings
71) On which of these factors does bearing resolution depend?
a ) HBW b ) VBW c ) PRF d ) Peak power of the set
72) One cause of bearing error is....
c ) scanner d ) use of an unsuitable
a ) inaccuracy of the b ) misalignment of the centre mounted too far Pulse Repetition Frequency
fixed range ring of the trace on the display forward ( PRF )
73) Positions obtain by radar....
a ) should only be used b ) should be checked by c ) cannot be relied d ) should be used
in restricted visibility other available means on for navigation independently of other aids
74) Radar bearing discrimination depends mainly on which of the following?
a ) Transmitted frequency b ) Scanner rotation speed c ) Horizontal beamwidth d ) Pulse length
75) Radar bearing discrimination is the ability to display separately....
a ) two targets at b ) two targets at same c ) two targets on d ) two targets on same
slightly different range range on slightly different same bearing at same bearing at slightly different
and bearings bearings range ranges
76) Radar bearing discrimination should be within.....
a ) 2.0 degrees b ) 1.5 degrees c ) 2.5 degrees d ) 1.0 degrees
77) Radar does not transmit continuously because it would......
a ) prevent detection b ) cause interference to c ) reduce the life of d ) make the equipment
of targets. other vessels. components. get very hot.
78) Radar maintenance should be carried out in accordance with procedures in the....
a ) operator's manual b ) ship's log c ) radar log d ) safety manual
79) Radar navigational techniques should....
a ) be practised in clear b ) not be used in bad c ) only be used at d ) only be used in poor
visibility weather night visibility
80) Radar range accuracy depends mainly on the......
a ) alignment of centre of b ) accuracy of the c ) accuracy of fixed d ) receiver
trace. timebase. range rings. sensitivity.
81) Radar range accuracy should be within......
a ) 1.5 % of the range b ) 0.5 % of the range c ) 3.5 % of the range d ) 2.5 % of the range
scale in use. scale in use. scale in use. scale in use.
82) Radar range discrimination should not be less than......
a ) 100 metres. b ) 75 metres. c ) 50 metres. d ) 25 metres.
83) Radar reflectors are fitted to some buoys and small craft in order to....
a ) avoid mutual radar b ) obtain more c ) make them better d ) provide positive
preference accurate ranges radar targets identification
84) Radar targets give the strongest echoes if they are.....
a ) hard and dense. b ) soft and porous. c ) made of wood. d ) poor electrical conductors.
85) Range discrimination depends mainly on which of the following?
a ) Pulse b ) Pulse repetition c ) Transmitted d ) Scanner rotation
length frequency frequency speed
86) Regarding performance standards for navigational radar, what are the requirements for a scanner?
a ) It should rotate at a b ) It should rotate at a c ) It should rotate at a d ) It should rotate at a
constant rpm of not less constant rpm of not less constant rpm of not less constant rpm of not less
than 12 in relative wind than 20 in relative wind than30 in relative wind than 40 in relative wind
speeds upto 100kts. speeds upto 100kts. speeds upto 100kts. speeds upto 100kts.
87) Regarding performance standards for navigational radar, what should be the bearing accuracy?
a ) Plus or minus b ) Plus or minus 2 c ) Plus or minus 1/ 2 d ) Plus or minus 2 1/2
1deg deg deg deg
88) Rule 19 says that, if you detect another vessel by radar alone, you must....
a ) determine if risk of b ) switch to c ) continue to observe d ) maintain a steady
collision exists manual steering the other vessel course and speed
89) S-band radar has a wavelength of ....
a ) 3.1 to 3.2 cm b ) 9.2 to 10 cm c ) 5.0 to 5.4 cm d ) 12.5 to 12.9 cm
90) Sea clutter echoes appear on the radar screen as....
b ) a mass of small d ) a mass of small
a ) a group of echoes c ) a group of echoes
echoes with an irregular echoes around the screen
within a shadow sector at a constant range
shape centre
91) Sea clutter is caused by reflections from ....
a ) the sides of b ) small craft and c ) the blank surface of the d ) areas of
waves. buoys. sea. precipitation.
92) Second trace echoes appear on the radar display at....
a ) correct ranges and b ) false ranges and c ) false bearings at the d ) false ranges on the
bearings bearings correct range correct bearing
93) Second trace echoes are more likely to occur when ....
a ) a low P.R.F. is b ) a high P.R.F. is c ) a short pulse length is d ) a long pulse length is
used.. used. used. used.
94) Side echoes appear on the radar display as.....
a ) a symmetrical arc b ) echoes in shadow c ) lines radiating from d ) a line of echoes on
of echoes. sectors. the centre. one bearing.
95) Side echoes are caused by reflections from....
a ) the side lobes of the b ) the obstruction in the path c ) the surface of d ) the side of your
radar beam. of the scanner. the sea. own vessel.
96) Signals are converted to a suitable form for the display by the....
a ) local oscillator b ) I.F. amplifier c ) video amplifier d ) mixer crystal
97) Signals are converted to a suitable form for the display by the....
a ) local oscillator b ) mixer crystal c ) I.F. amplifier d ) video amplifier
98) Sometimes shipboard obstructions such as masts, funnels etc reflect radar energy and the echo painted
on the PPI shows a different direction but the same range. What is this type of echo known as?
a ) Indirect echo b ) Side lobe echo c ) Multiple echo d ) Second trace echo
99) Sub-refraction commonly occurs where....
a ) a cold air layer lies b ) strong winter c ) upper air d ) a warm air layer lies
over a warm sea surface gales are common disturbances are common over a cold sea surface
100) Sub-refraction is likely to result in....
a ) inaccurate b ) increased target c ) reduced target d ) no effect on
detection range detection ranges detection ranges detection ranges
101) Super-refraction is likely to cause....
a ) decreased target b ) no effect on c ) increased target d ) inaccuracies in
detection ranges detection ranges detection ranges detection ranges
102) Super-refraction is normally caused by....
a ) cool air over a warm b ) warm air over a cool c ) strong d ) disturbances in the upper
sea surface sea surface winds atmosphere
103) Target echoes appear along a line called the......
a ) timebase. b ) scanner. c ) centre line. d ) heading marker.
104) Target echoes are received in the display unit in the form of....
b ) a pulse from the c ) a signal from the
a ) an increased d ) a current from the
brightening unit to the scanner to the deflection
potential to the grid final anode to the screen
cathode coil
105) Target ranges are obtained from......
a ) the pulse repetition b ) the heading c ) the range d ) the bearing
frequency. marker. marker. marker.
106) The alteration of own ship's course or speed required to give a desired Closest Point of Approach
(CPA) can be obtained from the....
a ) radar tables b ) collision rules c ) ship's data book d ) radar plot
107) The best land target to use for a radar bearing is....
a ) a sloping foreshore b ) a large headland c ) a small isolated feature d ) a coastal indentation
108) The best land target to use for radar ranging is....
a ) an edge of land b ) a small rock c ) a low-lying point d ) a cliff face
109) The bright spot which forms the trace or timebase moves across the radar screen at a speed equivalent
to......
a ) half the speed of the b ) the speed of the c ) a continuously d ) twice the speed of the
radar waves. radar waves. variable speed. radar waves.
110) The brilliance control of a Cathode Ray Tube ( CRT ) operates on....
a ) the deflection coil b ) the cathode c ) the anode d ) the grid
111) The brilliance control should be adjusted so that....
a ) the trace is just b ) the trace is as c ) weaker echoes are d ) weaker echoes are as
barely visible bright as possible just barely visible strong as possible
112) The cause of shadow or blind sectors is....
a ) electromagnetic b ) obstructions on your c ) rough weather d ) side lobes of the
interference own ship conditions radar beam
113) The commonest type of radar scanner is the....
a ) tilted parabolic cylinder b ) single cheese c ) double cheese d ) horizontal slotted waveguide
114) The detection range of surface targets is decreased when radar waves touch the earth's surface at a
point closer than the standard horizon. What type of refraction is this?
a ) sub refraction b ) normal refraction c ) super refraction d ) ducting
115) The display symbol shown here is for....
a ) radar standby b ) the power monitor c ) heading marker alignment d ) scanner rotating
116) The display trace is caused to rotate in synchronisation with the scanner by a signal from the....
a ) selsyn generator b ) duplexer c ) heading marker contacts d ) scanner motor
117) The distance of a target can be measured by using the....
a ) variable range marker b ) S.T.C. control c ) range scale switch d ) tuning control
118) The distance of the radar horizon is largely determined by......
a ) the state of the sea b ) the downward refraction of c ) the width of the d ) the amount of
surface. radar waves. scanner. cloud cover.
119) The effect of the anti-rain clutter control is to....
a ) reduce the size of b ) reduce the strength of c ) reduce the strength d ) reduce the size of
all echoes close range echoes of all echoes close range echoes
120) The electrons in the Cathode Ray Tube ( CRT) are attracted....
a ) from the grid to the b ) from the cathode to c ) from the grid to d ) from the anodes to
cathode the anodes the anodes the cathode
121) The function of the local oscillator is to....
a ) limit the strength b ) carry out final c ) convert the target
of the stronger target amplification of the echoes from an AC to a d ) provide a frequency for
echoes echoes DC signal mixing with the target signals
122) The function of the waveguide is to....
a ) block the transmitter b ) generate the c ) conduct pulses to and d ) shape the beam in
during reception R.F. pulses from the scanner vertical plane
123) The gain control should be adjusted so that....
a ) the screen b ) clutter echoes are c ) no clutter echoes d ) there is a light
background has no showing at maximum are showing on the speckled background on the
speckling strength screen screen
124) The horizontal distance between the adjacent crests of a radio wave is called....
a ) the amplitude b ) the wavelength c ) a cycle d ) the frequency
125) The horizontal pattern of a radar beam consists of......
a ) one b ) a number of lobes of c ) one small lobe and d ) one large lobe and smaller side
lobe similar size two larger lobes lobes either side
126) The intensity of the electron beam in the C.R.T. is controlled by....
a ) passing a current through b ) varying the potential c ) a signal from d ) the action of the
the deflection coil on the grid the time unit first anode
127) The intermediate frequency is generated by the....
a ) mixer crystal b ) magnetron c ) selsyn generator d ) local oscillator
128) The magnetron is sited in the ....
a ) display unit. b ) scanner unit. c ) transceiver unit. d ) power supply unit.
129) The magnetron sends the R.F. pulses to the....
a ) display unit b ) transmitter unit c ) scanner unit d ) receiver unit
130) The main component of the transmitter is the....
a ) antenna b ) power supply c ) magnetron d ) cathode ray tube
131) The most common cause of radar interference is....
a ) other radar c ) defective electrical d ) the power of radar
b ) electromagnetic
transmissions on a equipment on the ship transmissions from your
storms or disturbances
similar frequency experiencing interference own ship
132) The most common type of radar reflector used by small craft is ....
a ) the Luneberg lens. b ) the octahedral cluster. c ) the racon. d ) the pentagonal cluster.
133) The number of cycles of a radio wave which pass a fixed point in a given time is called the....
a ) speed b ) amplitude c ) frequency d ) wavelength
134) The preferred method of radar position fixing for greatest accuracy is....
a ) taking several b ) taking several c ) taking a radar range d ) taking a radar range and
radar ranges radar bearings and radar bearing visual bearing
135) The principle of a corner reflector is that it.....
a ) changes the c ) scatters the beam
b ) deflects the beam d ) changes the direction
direction of the beam by uniformly through 360
clear of obstructions. of the beam by 180 degrees.
90 degrees. degrees.
136) The principle of a racon is that it....
a ) transmits b ) transmits at fixed c ) transmits when d ) transmits on receipt of
continuously on X band time intervals activated by an operator ship's radar pulse
137) The purpose of radar is to enable....
a ) the wave-lengths of c ) the range and
b ) the echoes of d ) the speed of radio
radio waves to be bearing of objects to be
targets to be separated. waves to be measured.
calculated. obtained.
138) The purpose of the anodes in the C.R.T. is to....
a ) cause the screen to b ) deflect the electrons to c ) attract the d ) focus to a sharp
glow when hit by electrons the edge of the screen electrons to the screen point at the screen
139) The purpose of the bearing cursor is to....
a ) show the course of b ) align the c ) measure the bearing d ) indicate the direction of
own ship heading marker of targets true north
140) The purpose of the gain control is to adjust....
a ) the amplification of b ) the brightness of the c ) the sharpness of d ) the frequency of the
the target echoes display control the display focus local oscillator
141) The purpose of the T/R cell is to....
a ) paint the heading b ) protect the receiver c ) radiate the radar d ) shape the beam in
marker on the display during transmission pulses to the targets the horizontal plane
142) The radar transceiver must be ....
a ) at a safe distance from b ) as close to the power c ) on the fore-and-aft d ) directly
the magnetic compass. supplies as possible. line of the vessel. underneath the scanner.
143) The requirements for using radar for collision avoidance are described in....
a ) Marine b ) Admiralty List of c ) International Regulations for d ) Radar
Orders Part 21 Radio Signals Prevention of Collisions at Sea Manual Vol. 2
144) The signal from a racon....
a ) enables the beacon to be b ) does not provide c ) only provides d ) only provides
identified identification range data bearing data
145) The symbol shown here identifies the....
a ) variable range marker b ) gain control c ) bearing cursor d ) heading marker alignment control
146) The symbol shown here identifies the....
a ) head-up b ) north-up c ) heading marker alignment d ) range scale
presentation presentation control control
147) The technique of parallel indexing makes use of....
a ) a selsyn c ) a rotatable mask mounted on
b ) transistors in d ) a T/R cell in
generator on the the display and marked with parallel
parallel in the transceiver the waveguide
scanner lines
148) The technique used in radar pilotage for continuously monitoring a vessel's position is called....
a ) cross b ) presentation c ) parallel d ) presentation
indexing stabilization indexing unstabilisation
149) The trace on the display rotates....
a ) in synchronization b ) at half the speed c ) at twice the speed d ) independently of the
with the scanner of the scanner of the scanner scanner
150) The transmitted frequency is determined by the design of the....
a ) magnetron b ) T/R cell c ) scanner d ) waveguide
151) The transmitted pulse length is determined by the action of the....
a ) magnetron b ) trigger unit c ) modulator d ) delay line
152) The transmitter P.R.F. is determined by the....
a ) trigger unit b ) modulator c ) magnetron d ) delay line
153) The tuning control adjusts....
a ) the amplification of b ) the transmitted c ) the frequency of the d ) the amplification of
target echoes frequency local oscillator power output
154) The tuning control is best adjusted by using the....
a ) visual tuning indicator b ) range scale control c ) power monitor d ) centring control
155) The unit which sends returning target echoes to the receiver is the....
a ) scanner unit b ) power supply unit c ) transmitter unit d ) display unit
156) The use of radar ranges in preference to radar bearings for position fixing is because....
a ) they are more b ) they are quicker to c ) they are easier to d ) suitable targets are easier
accurate take take to find
157) The vertical beam must be wide enough to allow for the......
a ) rolling and pitching of b ) elimination of shadow c ) the size of large d ) reduction of sea
the ship. sectors. targets. clutter.
158) There is a risk of collision with another vessel if....
a ) her bearing is b ) her bearing is c ) her bearing is d ) her bearing is
steady and the range is changing and the range is steady and the range is changing and the range is
increasing increasing decreasing decreasing
159) This display symbol shown is for....
a ) true motion b ) head-up presentation c ) relative motion d ) north-up presentation
160) This symbol identifies the....
a ) scanner rotating b ) centering control c ) range scale control d ) heading marker alignment
161) To establish additional target data other than the Closest Point of Approach on a relative plot, you
must ....
a ) draw a relative b ) plot your own c ) extend the target's d ) draw a line perpendicular to
velocity triangle. future track. relative track. the target's track.
162) To provide accurate target bearings the radar beam must be......
a ) wide in the b ) narrow in the c ) narrow in the d ) wide in the
horizontal plane. horizontal plane. vertical plane. vertical plane.
163) Under Rule 19, if you get into a close quarters situation with a vessel forward of the beam in restricted
visibility, you must....
a ) reverse your engine b ) post a c ) activate a second d ) navigate with caution until
until all way is lost forward lookout radar, if fitted danger of collision is over
164) Under Rule 5; the radar should be used for keeping a proper lookout....
a ) during night- b ) when the background lights c ) when the radio is d ) whenever it
time hours obscure visibility unserviceable may help
165) Under Rule 7, proper use of radar to determine risk of collision includes....
c ) short range d ) radar plotting or
a ) use of true motion to b ) correct use of
scanning for small equivalent systematic
determine target movement anti-clutter controls
targets observation
166) Using relative motion display mode, a plot of successive positions of a target at timed intervals enables
you to assess....
a ) it's true course b ) it's closest point of approach (CPA) c ) it's aspect d ) it's true speed
167) Vertical beamwidth is determined by....
a ) the height of the b ) the transmitted c ) the design of the d ) the number of slots in
scanner wavelength scanner the scanner
168) Weaker echoes are converted to signals of detectable strength by the....
a ) mixer crystals b ) limiter circuit c ) local oscillator d ) I.F. amplifier
169) What are 10cm radars called?
a ) S band b ) X band c ) L band d ) M band
170) What determines the number of pulses that strike a target?
a ) The scanner b ) The scanner c ) The size of the target , d ) The size of the target ,
rotational speed, aperture rotational speed, distance from the distance from the
size of the aerial & PRF of aperture size of the scanner,media through scanner,scanner rotational
the transmitter. aerial & size of target. which energy passes speed
171) What does the diagram indicate? (see figure)
a ) Bearing discrimination. b ) Range discrimination. c ) Minimum range. d ) VBW.
172) What does this control on the radar indicate? (see figure)
a ) Performance monitor. b ) Transmitted power monitor. c ) Anti-clutter. d ) Tuning.
173) What is another name for a calibration ring?
a ) Range ring b ) Variable range marker c ) Electronic bearing marker d ) Expand center
174) What is aspect of the target B ?
a ) Port bow. (Red b ) Port beam. (Red c ) End on or nearly d ) Starboard bow. (Green
15-75) 75-105) end on 15-75)
175) What is no. 12 ? (see figure)
a ) CRT. b ) Scanner. c ) Mixer d ) Trace blanking.
176) What is no.4? (see figure)
a ) Modulator. b ) Magnetron c ) Delay line. d ) Power supply.
177) What is the ability of a radar set to clearly distinguish two targets, on the same range and slightly
different bearings, as two separate targets on the PPI, known as?
a ) Bearing discrimination b ) Range discrimination c ) Minimum range d ) Maximum range
178) What is the aspect of the target A ?

a ) Starboard bow (Green b ) Starboard quarter (Green c ) Port bow (Red d ) Port quarter (Red
15-75) 105-160) 15-75) 105-160)
179) What is the aspect of the target A ?
a ) Starboard bow (Green b ) Port quarter (Red c ) Port beam (Red d ) End on or nearly
15-75) 105-160) 75-105) end on
180) What is the aspect of the target B ?
a ) Starboard bow. (Green b ) Starboard beam (Green c ) Port bow. (Red d ) Port beam. (Red
15-75) 75-105) 15-75) 75-105)
181) What is the aspect of the target B ?
a ) Stern or nearly b ) Port bow. (15- c ) Starboard bow. (15- d ) End on or nearly end
astern 75) 75) on
182) What is the aspect of the target C ?
a ) Port bow. (Red b ) Port beam. (Red c ) Starboard bow. (Green d ) Starboard beam.
15-75) 75-105) 15-75) (75-105)
183) What is the aspect of the target C ?
a ) Stern or nearly b ) Port bow. (Red c ) Starboard bow. (Green d ) End on or nearly
astern 15-75) 15-75) end on
184) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 2 - 2.2 b ) Less than 0.9 c ) Between 3 - 3.9 d ) Between 1 - 2
miles miles miles miles
185) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 3-3.9 miles c ) Between 4-5 miles d ) Less than 0.9 mile
186) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 mile b ) Between 4-5 miles c ) Between 2.1-3.9 miles d ) Between 1-2 miles
187) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 2.1-2.9 miles b ) Between 3-3.9 miles c ) Between 1 - 2 miles d ) Less than 0.9 mile
188) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Less than 0.9 miles c ) Between 4-5 miles d ) Between 2.1-3.9 miles
189) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Between 3-3.9 miles d ) Between 1-2 miles
190) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Less than 1 mile d ) Between 2-4 miles
191) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 1 mile b ) Between 3-3.9 miles c ) Between 1-2 miles d ) Between 2.1-2.9 miles
192) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 3-4 miles b ) Less than 1 mile c ) Between 2-2.9 miles d ) Between 1-2 miles
193) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 4-5 miles b ) Less than 1 mile c ) Between 2- 4 miles d ) Between 1-2 miles
194) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 3-4 miles b ) Between 2-2.9 miles c ) Between 1-2 miles d ) Less than 1 mile
195) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 2-4 miles c ) Less than 0.9 miles d ) More than 4 miles
196) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 miles b ) Between 3-3.9 miles c ) Between 2-2.9 miles d ) Between 4-5 miles
197) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 2-2.9 miles c ) Between 3-3.9 miles d ) Less than 0.9 miles
198) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 2-2.9 miles b ) Between 3 - 4 miles c ) Less than 0.9 miles d ) Between 1-2 miles
199) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 1 mile b ) Between 1 - 2 miles c ) Between 3 - 3.9 miles d ) Between 2 - 3 miles
200) What is the closest point of approach of target A ?
a ) More than 5 miles b ) Less than 0.9 mile c ) Between 4 - 5 miles d ) Between 1 - 2 miles
201) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 miles b ) Between 2 - 2.9 miles c ) Between 3 - 4 miles d ) Between 1 - 2 miles
202) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 2-2.9 miles b ) Less than 0.9 miles c ) Between 3-3.9 miles d ) Between 1-2 miles
203) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1 - 2 miles b ) Between 2 - 2.9 miles c ) Between 3 - 3.9 miles d ) Now or passed
204) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1 - 2 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Now or passed d ) Less than 0.9 mile
205) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1 - 2 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) More than 5 miles d ) Less than 1 mile
206) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 mile b ) Between 4-5 miles c ) Between 1-2 miles d ) Between 3-3.9 miles
207) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Less than 0.9 miles c ) Between 4-5 miles d ) Between 3-3.9 miles
208) What is the closest point of approach of target A ?
a ) More than 4 miles b ) Between 3 - 4 miles c ) Between 2-2.9 miles d ) Between 1-2 miles
209) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 4-5 miles c ) Less than 0.9 miles d ) Between 3-3.9 miles
210) What is the closest point of approach of target A ?
a ) Less than 0.9 miles b ) Between 4-5 miles c ) Between 2 - 3 miles d ) Between 3-3.9 miles
211) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 4-5 miles c ) Less than 1 mile d ) Between 2-4 miles
212) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 1-2 miles b ) Less than 1 mile c ) Between 4-5 miles d ) More than 5 miles
213) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 1 - 1.9 b ) Less than 0.9 c ) Between 2 - 2.9 d ) Between 3 - 3.9
miles mile miles miles
214) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 3 - 4 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Less than 0.9 mile d ) Between 1 - 2 miles
215) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 3 - 3.9 miles b ) More than 5 miles c ) Between 4 - 5 miles d ) Between 1 - 2 miles
216) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 4-5 miles b ) Less than 0.9 mile c ) Between 1 - 1.9 miles d ) Between 2 - 3 miles
217) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Between 1 - 2 miles b ) Less than 1 mile c ) Between 3 - 4 miles d ) More than 4 miles
218) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Less than 0.9 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Between 2 - 3 miles d ) Now or passed
219) What is the closest point of approach of target B ?
a ) Now or passed b ) Between 3 - 4 miles c ) Between 1 -2 miles d ) Less than 1 mile
220) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Between 4-5 miles b ) Between 2-4 miles c ) More than 5 miles d ) Less than 0.9 miles
221) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Less than 0.9 mile b ) Between 2-2.9 miles c ) More than 3 miles d ) Between 1-2 miles
222) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Between 1-2 miles b ) Between 2-2.9 miles c ) Between 3-3.9 miles d ) Less than 1 mile
223) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Between 2-3 miles b ) Between 1-2 miles c ) Less than 1 mile d ) Between 4-5 miles
224) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Between 3 - 4 miles b ) Between 4 - 5 miles c ) Less than 0.9 mile d ) Between 1 - 2 miles
225) What is the closest point of approach of target C ?
a ) Between 0.5 -1.5 b ) Between 4 - 5 c ) Between 2 - 2.9 d ) More than 5
miles miles. miles miles
226) What is the effect of a radar reflector on a buoy?
a ) It strengthens the b ) It weakens the c ) It is used to provide d ) It acts as a
reflectivity of the target reflectivity of the target a unique signal ramark
227) What is the name given to unwanted radial lines that sometimes appear on the radar screen?
a ) Spoking b ) Starring c ) Ranging d ) Racking
228) What is the range discrimination of a radar set of pulse length 60metres?
a ) 30 metres b ) 60 metres c ) 90 metres d ) 20 metres
229) What is the rate at which two moving objects approach or separate from each other called?
a ) Relative speed b ) Relative movement c ) Relative distance d ) Relative bearing
230) What is the term for the number of pulses sent out by the scanner in one second?
a ) Pulse repetition frequency b ) Pulse length c ) Pulse width d ) Pulsation
231) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 31-45 b ) Between 21-30 c ) Between 46-60 d ) Between 11-20
minutes minutes minutes minutes
232) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 0-10 b ) Between 11-20 c ) Between 21-30 d ) Between 31-40
minutes minutes minutes minutes
233) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 11-20 b ) Now or c ) Between 31-45 d ) Between 46-60
minutes passed minutes minutes
234) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Now or b ) Between 10 - 20 c ) Between 31-45 d ) Between 46-60
passed minutes minutes minutes
235) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Now or b ) Between 31-45 c ) Between 21-30 d ) Between 11-20
passed minutes minutes minutes
236) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 11 - 20 b ) Between 46 - 60 c ) Between 31 - 45 d ) Now or
minutes minutes minutes passed
237) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 11-20 b ) Between 46-60 c ) Between 21-30 d ) Now or
minutes minutes minutes passed
238) What is the time of closest point of approach of target A ?
a ) Between 31-45 b ) Between 46-60 c ) Now or d ) Between 21-30
minutes minutes passed minutes
239) What is the time of closest point of approach of target B ?
a ) Now or b ) Between 0-10 c ) Between 31-45 d ) Between 15 -30
passed minutes minutes minutes
240) What is the time of closest point of approach of target B ?
a ) Between 0-10 b ) Between 11-20 c ) Between 21-30 d ) Now or
minutes minutes minutes passed
241) What is the time of closest point of approach of target B ?
a ) Between 0 - 10 b ) Between 21 - 30 c ) Between 31 - 45 d ) Between 46 - 60
minutes minutes minutes minutes
242) What is the time of closest point of approach of target B ?
a ) Between 11-20 b ) Between 21-30 c ) Between 31-45 d ) Now or
minutes minutes minutes passed
243) What is the time of closest point of approach of target C ?
a ) Between 20 -30 b ) Between 5 - 15 c ) Between 31-45 d ) Now or
minutes minutes minutes Passed
244) What is the time of closest point of approach of target C ?
a ) Now or b ) Between 31 - 45 c ) Between 21 - 30 d ) Between 0 - 10
passed minutes minutes minutes
245) What is the time of closest point of approach of target C ?
a ) Between 21-30 b ) Between 31-45 c ) Between 11-20 d ) Between 0-10
minutes minutes minutes minutes
246) What is the time to closest point of approach of target C ?
a ) Between 46-60 b ) Between 31-45 c ) Between 21-30 d ) Now or
minutes minutes minutes passed
247) What is the typical amount of time an ARPA would take to process and predict data?
a ) 1 to 3 min. b ) 5 to 10 min c ) 10to 20 min d ) 20 to 30min
248) What is the vertical angle between the upper and lower edges of the radar beam?
a ) Vertical beam b ) Horizontal beam c ) Vertical band d ) Horizontal band
width width width width
249) What is this mark? (see figure)
a ) Racon b ) Ramark c ) Signal from SART. d ) Lt vessel
250) What is this on the PPI? (see figure)
a ) Ramark. b ) Racon. c ) Clearing line. d ) Clearing bearing.
251) What is used as a portable, plotting device which is clamped on top of the radar screen?
a ) Reflection plotter b ) Radar reflector c ) Plotting sheet d ) Plotting chart
252) What is used to control the amplification of echoes received?
a ) Gain b ) Differentiator c ) Brilliance d ) Focus
253) What is used to warn the observer if any distinguishable target closes to a chosen range or transits a
zone chosen by the observer?
a ) Guard rings and zones b ) CPA warnings c ) Target lost warning d ) Collision course warning
254) What measures may be taken to minimize dangers from blind spots?
c ) Frequent change of
a ) Frequent change of b ) Frequent change of d ) Frequent tuning
sea clutter by increasing
PRF from low to high and vice gain , by increasing or of the radar set and
and decreasing and
versa and observing results on decreasing and observing observing results on
observing results on the
the screen results on the screen the screen
screen
255) What should be the performance standards of a radar so that it should function without deterioration in
performance when the vessel is rolling or pitching?
a ) Upto +/-10deg b ) Upto +/-20deg c ) Upto +/-25deg d ) Upto +/-30deg
Rolling or pitching Rolling or pitching Rolling or pitching Rolling or pitching
256) What should be the size of the display on which ARPA information is presented?
b ) Display diameter c ) Display diameter d ) Display diameter
a ) Display diameter should be at least should be at least should be at least
should be at least 340mm 300mm 250mm 200mm
257) What type of refraction will be experienced, when a cold breeze blows over a relatively warm sea?
a ) Sub refraction b ) Super refraction c ) Normal refraction d ) Ducting
258) What type of scanner is this? (see figure)

a ) Slotted wave guide. b ) Cheese. c ) Parabolic plate. d ) Parabolic mesh.


259) What type of spurious echoes are these? (see figure)
a ) Multiple echoes. b ) Indirect echoes. c ) Second trace echoes. d ) Side lobe echoes.
260) When choosing objects for position fixing by radar ranges you should, if possible, avoid....
a ) sloping land b ) large prominent c ) steep faced d ) small isolated
features features features features
261) When ducting occurs, the radar beam is....
a ) carried for long b ) affected by the duration of c ) bent d ) affected by sunspot
distances daylight upwards activity
262) When obtaining a fix , which is more accurate?
a ) The intersection of the arcs c ) A fix obtained d ) All of the other
b ) A fix obtained
obtained using the ranges from the by bearing and options are equally
by cross bearings
objects as radii range. accurate.
263) When side echoes are displayed, the true target echo will appear.....
a ) closer than the false b ) farther than the false c ) at the centre of the d ) at the edge of the
echoes. echoes. pattern. pattern.
264) When two tracked targets are very close to each other, the radar data of one target shifts over to the
other target. What is this called?
a ) Target swap b ) Target loss c ) Trial manoeuvre d ) Plotting
265) When using the radar for coastal position fixing the main concern is to....
a ) obtain the most b ) avoid radar c ) allow for beamwidth d ) avoid radar
accurate fix interference distortion shadow effect
266) Which are the four main elements of a radar system?
a ) Transmitter, antenna, b ) Transmitter, servo c ) Transmitter, servo d ) Transmitter, servo
receiver, display link, antenna, target link, antenna , display link, target,display
267) Which are the two most important pieces of input information required to operate the ARPA
accurately?
a ) Speed and b ) Position and GMT c ) Heading and GMT d ) GMT time and
heading time time speed.
268) Which control on the radar is used to suppress clutter?
a ) Anti- clutter b ) Gain c ) Tuning d ) Differentiator
269) Which of the following has most effect on the size and shape of small radar targets?
a ) Pulse repetition rate b ) Scanner rotation speed c ) Scanner height d ) Pulse length
270) Which of the following has the most effect on the definition of a small target on the radar display?
a ) Scanner rotation b ) Horizontal c ) Pulse repetition d ) Accuracy of range
speed beamwidth rate markers
271) Which of these controls is provided to check the overall efficiency of the radar?
a ) Performance monitor b ) Range selector c ) Pulse length selector d ) Centre shift
272) Which of these factors would cause blind sectors on the PPI?
a ) The beam of radar b ) The scanner speed is c ) Other transmissions d ) Too much
energy is obstructed by a mast a little slower than normal taking place at the same time vibration
273) Which of these gives only a bearing and not a range?
a ) Ramark b ) Racon c ) Buoy d ) Lt vessel
274) Which of these range scales would you use in a congested channel?
a ) 1 to 6 miles b ) 24 miles c ) 12 miles d ) 18miles
275) Which part of the radar is a high power RF oscillator capable of being switched on and off for short
durations at the desired PRF, by the pulses from the modulator?
a ) Magnetron b ) TR cell c ) Local oscillator d ) Mixer
276) Which target will have the closest point of approach ?

a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) All equal


277) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) All Equal
278) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) All equal
279) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) All Equal c ) Target B d ) Target C
280) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target C b ) All equal c ) Target A d ) Target B
281) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) All the same
282) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target D b ) All the same c ) Target F d ) Target B
283) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
284) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target D b ) Target E c ) Target F d ) Target B
285) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target D c ) Target B d ) Target F
286) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target D b ) Target C c ) Target B d ) Target E
287) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target D b ) Target E c ) Target C d ) Target A
288) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
289) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target E b ) Target F c ) Target C d ) Target B
290) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target C b ) Target A c ) Target E d ) Target B
291) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
292) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
293) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
294) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target D b ) Target F c ) Target E d ) Target B
295) Which target will have the closest point of approach ?
a ) Target A b ) Target B c ) Target C d ) Target D
296) Which target will have the closest point of approach?
a ) All equal b ) Target A c ) Target C d ) Target B
297) Which target will have the closest point of approach?
a ) Target A b ) Target C c ) Target B d ) All Equal
298) Which target will have the closest point of approach?
a ) Target C b ) All equal c ) Target A d ) Target B
299) Which target will have the closest point of approach?
a ) Target C b ) All equal c ) Target B d ) Target A
300) Which target will have the closest point of approach?
a ) Target B b ) Target C c ) All equal d ) Target A

01_NAVIGATIE_RO_CN(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1)
Daca vertexul are coordonatele: φ=40° N, λ=161° E, cercul mare pe care este definita ortodroma
corespunzatoare va intersecta ecuatorul in punctele de longitudine:
a) b) c) d)
71°E, 109°W 109°E, 161°W 109°E, 171°W 71°E, 19°W
2)
decalajul intre orbite pe ecuator Δ λ = 60 grade.
a ) 71 grade E , 109 grade W; b ) 109 grade E , 161 grade W; c ) 109 grade E , 171 grade W;
3) Adancimea apei se masoara cu:
a ) lochul; b ) sonda; c ) barometrul
4) Adancimea apei se masoara cu:
a ) lochul; b ) sonda; c ) barometrul.
5) Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se
numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de longitudine; c ) diferenta de latitudine.
6) Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se
numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de longitudine; c ) diferenta de latitudine;
7) Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) longitudine; c ) diferenta de latitudine.
8) Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) longitudine; c ) diferenta de latitudine;
9) Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de latitudine; c ) latitudine.
10) Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de latitudine; c ) latitudine;
11) Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) latitudine; c ) diferenta de latitudine.
12) Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) latitudine; c ) diferenta de latitudine;
13) Cadranele de orizont sunt delimitate de:
a ) linia Nord-Sud, axa lumii; b ) axa lumii, linia Est-Vest; c ) linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
14) Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
a ) de a completa cu apa distilata; b ) de a completa cu glicerina; c ) de a completa cu alcool.
15) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
a ) intersecteaza meridianele sub b ) pe harta gnomonica este o c ) este arc de cerc mic pe
unghiuri diferite; linie dreapta; sfera terestra.
16) Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
a ) elemente de topografia coastei; b ) pericolele de navigatie; c ) frecventa de lucru a radiofarurilor
17) Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
a ) hartile rutiere; b ) avizele pentru navigatori; c ) hartile meteorologice in facsimil.
18) Cartul E la N este un cart:
a ) intercardinal; b ) inter-cardinal; c ) intermediar.
19) Cartul E la N este un cart:
a ) intercardinal; b ) inter-intercardinal. c ) intermediar.
20) Cartul E la N este un cart:
a ) intercardinal; b ) inter-intercardinal; c ) intermediar.
21) Cartul N este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-cardinal.
22) Cartul N este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal
23) Cartul N este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal.
24) Cartul SSE este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal
25) Cartul SSE este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal.
26) Cartul SW este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-cardinal.
27) Cartul SW este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal
28) Cartul SW este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal; c ) inter-intercardinal.
29) Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care
punctul initial si cel final se situeaza pe:
a ) O latitudine oarecare b ) Latitudini diferite c ) Acelasi meridian sau pe ecuator
30) Cesculita are rolul:
a ) de a micsora frecarea dintre b ) de a asigura c ) de a mentine roza compasului intr-o
pivot si roza; plutirea rozei; pozitie rigida.
31) Cesculita are rolul:
a ) de a reduce frecarea dintre b ) de a asigura c ) de a mentine roza compasului intr-o
pivot di roza; plutirea rozei; pozitie rigida.
32) Cesculita are rolul;
a ) de a reduce frecarea dintre b ) de a asigura c ) de a mentine roza compasului intr-o
pivot si roza; plutirea rozei; pozitie rigida.
33) Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
c ) anularea influentei comune a
a ) diminuarea influentei b ) diminuarea influentei magnetismului navei si a magnetismului
magnetismului terestru; magnetismului navei; terestru.
34) Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
a ) alcool si apa b ) alcool, apa distilata si c ) apa distilata, ulei mineral si
distilata; glicerina; glicerina.
35) Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
a ) alcool si apa; b ) alcool, apa distilata si glicerina; c ) apa distilata, ulei mineral si glicerina.
36) Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
a ) alcool si apa; b ) alcool, apa distilata si glicerina; c ) apa distilata, ulei mineral si glicerina.
37) Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori
recomandate) de:
a ) 7 grade si 30 minute sau 15 b ) 5 grade sau 10 c ) 15 grade sau 22 grade si 30
grade; grade; minute;
38) Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori
recomandate) de:
a) b) c) d)
7°.30’ sau 15° 5° sau 10° 15° sau 22°30’ 15° sau 30°
39) Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
c ) diferenta de latitudine zero,
a ) latitudinea egala si de semn contrar, b ) diferenta de
diferenta de longitudine egala cu 180
diferenta de longitudine egala cu 180 grade; coordonate zero;
grade.
40) Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
c ) diferenta de latitudine zero,
a ) latitudinea egala si de semn contrar, b ) diferenta de
diferenta de longitudine egala cu 180
diferenta de longitudine egala cu 180 grade; coordonate zero;
grade;
41) Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
c ) Diferenta de latitudine zero,
a ) Latitudinea egala si de semn contrar, b ) Diferentele de diferenta de longitudine egala cu 180
diferenta de longitudine egala cu 180 grd coordonate zero
grd
42) Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie
de:
a ) Diferenta de latitudine intre b ) Diferenta dintre distanta c ) Diferenta dintre drumul
punctul initial si cel final loxodromica si cea ortodromica initial si cel final
43) Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie
de:
a ) diferenta de latitudine intre b ) diferenta dintre distanta c ) diferenta ddrumul
punctul initial si cel final; loxodromica si cea ortodromica; initial si cel final;
44) Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
a ) Mai mare b ) Total neglijabila c ) Maxima
45) Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
a ) mai mare; b ) total neglijabila; c ) maxima;
46) Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
a ) o parabola; b ) un cerc mic; c ) un cerc mare;
47) Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
a ) izoazimutala; b ) ortodroma; c ) loxodroma.
48) Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
a ) 7 m; b ) 9 m; c ) 11 m.
49) Daca declinatia din harta pentru anul 1998 este 0 grade 45 min. W(6 min E) declinatia actualizata
pentru anul 2002 este:
a ) 0 grade 39 min W; b ) 2 grade 25 min E; c ) 0 grade 21 min E.
50) Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului
este:
a ) egal cu 1; b ) supraunitar; c ) subunitar
51) Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
a ) zero; b ) egala cu declinatia magnetica; c ) constanta
52) Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
a ) cresterea vitezei si deriva de b ) numai cresterea c ) micsorarea vitezei si deriva de
vant; vitezei; vant.
53) Deplasarea est-vest este:
a ) lungimea arcului de
b ) lungimea arcului de ecuator c ) lungimea arcului de paralel
meridian cuprins intre doua
cuprins intre doua meridiane; cuprins intre doua meridiane.
paralele;
54) Derivatia compas este unghiul format intre:
a ) meridianul magnetic si b ) meridianul adevarat si c ) meridianul adevarat si
meridianul compas; meridianul magnetic; meridianul compas;
55) Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a ) 0 - 90 grade; b ) 0 - 180 grade; c ) 0 - 360 grade
56) Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a ) 0 - 90 grade; b ) 0- 180 grade; c ) 0-360 grade.
57) Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
b ) Calibrarea
a ) Serii de masuratori c ) Efectuarea masuratorilor numai cand
instrumentului, aparatului
efectuate in aceleasi conditii se intalnesc conditii optime de observare
utilizat
58) Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
b ) calibrarea
a ) serii de masuratori c ) efectuarea masuratorilor numai cand se
instrumentului, aparatului
efectuate in aceleasi conditii; intalnesc conditii optime de observare;
utilizat;
59) Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica
este intotdeauna:
a ) mai mica decat cea c ) mai mare decat cea
loxodromica, egala cu distanta b ) cuprinsa intre distanta loxodromica, respectiv
ortodromica; loxodromica si cea ortodromica; ortodromica
60) Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
a ) scara longitudinilor in partea b ) scara longitudinilor in partea c ) scara latitudinilor in
superioara a hartii; de jos a hartii; dreptul punctelor;
61) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a ) declinatiei magnetice; b ) deviatiei compas; c ) corectiei compas.
62) Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
b ) Executarea
a ) Executarea de serii c ) Determinarea erorii reziduale de masurare
observatiilor in conditii
de masuratori si aplicarea corectiei corespunzatoare
optime
63) Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
a ) executarea de serii b ) executarea observatiilor c ) determinarea erorii rezidule de masurare si
de masuratori; in conditii optime; aplicarea corectiei corespunzatoare;
64) Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi
vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
a ) conditiile b ) nivelul de instruire a c ) precizia aparatului, instrumentului de
hidrometeorologice; observatorului; masura utilizat;
65) Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi
vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
a ) Conditiile b ) Nivelul de instruire a c ) Precizia aparatului, instrumentului de
hidrometeorologice observatorului masura utilizat
66) Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
a ) conditii improprii de b ) nivelul de instruire a c ) necalibrarea instrumentului/aparatului
observare; observatorului; de masura.
67) Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
a ) Conditiile improprii de b ) Nivelul de instruire a c ) Necalibrarea
observare observatorului instrumentului/aparatului de masura
68) Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii
locului observatorului la:
a ) 7 grade 30 minute; b ) 30 grade; c ) 15 grade.
69) Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru
stabilirea celei mai probabile poziti
a ) metoda triunghiurilor b ) metoda locului de egala diferenta de c ) metoda dreptei de inaltime
asemenea; relevment; adevarata;
70) Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai
probabile pozitii. Care din afirmat
a ) Metoda triunghiurilor b ) Metoda locului de egala diferenta de c ) Metoda dreptei de inaltime
asemenea relevment adevarata
71) Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
a ) Costiera b ) Estimata c ) Radioelectronica
72) Harta marina este:
a ) reprezentarea la o anumita scara a b ) proiectia pe o suprafata c ) proiectia Pamantului pe o
unei zone oceanice; sferica a Pamantului; suprafata oarecare.
73) Harta marina este:
a ) reprezentarea la o anumita scara a b ) proiectia pe o suprafata c ) proiectia Pamantului pe o
unei zone oceanice; sferica a Pamantului; suprafata oarecare.
74) Harta marina este:
a ) reprezentarea la o anumita scara b ) proiectia pe o suprafata c ) proiectia Pamantului pe o
aunei zone oceanice; sferica a Pamantului; suprafata oarecare.
75) Harta mercator este realizata in proiectie:
a ) centrala cilindrica dreapta b ) centrala cilindrica c ) centrala cilindrica transversala
conforma; transversala; conforma.
76) In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ?
a ) 1/15.000; b ) 1/1.500; c ) 1/150.000.
77) In figura alaturata este reprezentat:
a ) coperta Cartii Pilot; b ) coperta Cartii Farurilor; c ) titlul unei harti de navigatie.
78) In imaginea alaturata este reprezentat … :
a ) un compas magnetic simplu; b ) un compas magnetic cu reflexie; c ) un repetitor giro.
79) In imaginea alaturata este reprezentat … :
a ) habitaclul unui compas b ) magnetii compensatori de fier c ) cutia compasului
magnetic; moale; magnetic.
80) In imaginea alaturata este reprezentat … :
a ) un curentometru; b ) o sonda de mana; c ) un loch mecanic.
81) In imaginea alaturata este reprezentat:
a ) un ceas la bord; b ) un barometru; c ) un cronometru pentru observatii astronomice.
82) In imaginea alaturata este reprezentata … :
a ) cutia unui compas magnetic; b ) o girosfera; c ) un repetitor giro.
83) In imaginea alaturata sageata indica … :
a ) habitaclul; b ) magnetii compensatori de fier moale; c ) postamentul compasului.
84) In imaginea alaturata sageata indica … :
a ) suspensia cardanica a cutiei b ) magnetii compensatori de fier c ) postamentul
compasului; moale; compasului.
85) In imaginea alaturata sageata indica … :
a ) magnetii compensatori de fier moale ai unui b ) roza c ) postamentul compasului
compas magnetic magnetic; compasului; magnetic.
86) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
a ) reglajul paralelismului b ) reglajul perpendicularitatii c ) reglajul perpendicularitatii
celor doua oglinzi; oglinzii mari pe planul sextantului; oglinzii mici pe planul sextantului.
87) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
a ) reglajul b ) reglajul perpendicularitatii c ) reglajul perpendicularitatii
paralelismului celor doua oglinzii mari pe planul sextantului; oglinzii mici pe planul sextantului.
oglinzi;
88) In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
a ) stereografica; b ) conica; c ) Mercator.
89) In proiectie Mercator ecuatorul este:
a ) o curba cu concavitatea spre nord; b ) un segment de elipsa; c ) un segment de dreapta.
90) In proiectie Mercator paralele sunt:
a ) linii drepte perpendiculare pe meridian; b ) segmente de parabola; c ) segmente de hiperbola.
91) Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
a ) Eliminarea erorilor grosiere de b ) Anularea prin corectii corespunzatoare a c ) Refacerea
observare erorilor sistematice calculelor
92) Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
a ) eliminarea erorilor grosiere de b ) anularea prin corectii corespunzatoare a c ) refacerea
observare; erorilor sistematice; calculelor;
93) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt
continute in:
a ) Ocean Passages for the World; b ) Ships' Routeing; c ) Sailing Directions.
94) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:
a ) Ships’ Routeing b ) Ocean Passages for the World c ) Sailing Directions
95) La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
a ) vantul adevarat; b ) vantul aparent; c ) rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.
96) Latitudinea geografica este:
a ) arcul de ecuator masurat de la b ) arcul de paralel masurat de la c ) arcul de meridian masurat
meridianul Greenwich pana la meridianul Greenwich pana la de la ecuatorul terestru pana la
meridianul locului; meridianul locului; paralelul locului.
97) Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
b ) de a impiedica fenomenele
a ) de a impiedica miscarile c ) de a asigura plutirea rozei
corozive in interiorul cutiei
dezordonate ale rozei; cu o flotabilitate usor negativa.
compasului;
98) Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
b ) de a impiedica fenomenele
a ) de a impiedica miscarile c ) de a asigura plutirea rozei
corozive in interiorul cutiei
dezordonate ale rozei; cu oflotabilitate usor negativa.
compasului;
99) Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
a ) directia nord magnetic; b ) axul longitudinal al navei; c ) directia nord compas.
100) Longitudinea geografica este:
a ) arcul de ecuator masurat de la b ) arcul de paralel masurat de la c ) arcul de meridian masurat
meridianul Greenwich pana la meridianul Greenwich pana la de la ecuatorul terestru pana la
meridianul locului; meridianul locului; paralelul locului.
101) Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
a ) 1850; b ) 1852; c ) 1845;
102) Lungimea milei marine exprimata in metri este:
a ) 1850 m; b ) 1852 m; c ) 1845 m.
103) Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in interiorul postamentului.
104) Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
a ) de a indica b ) de a impiedica magnetizarea c ) de a crea camp magnetic care sa se
directia nord compas; postamentului compasului magnetic; opuna campului magnetic al navei.
105) Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
a ) de a indica b ) de a impiedica magnetizarea c ) de a crea un camp magnetic care
directia nord compas; postamentului compasului magnetic; sa se opuna campul magnetic al navei.
106) Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
a ) de a indica b ) de a impiedica magnetizarea c ) de a crea un camp magnetic
directia nord compas; postamentului compasului magnetic; opus campului magnetic al navei.
107) Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in interiorul postamentului.
108) Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in interiorul postamentului.
109) Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in interiorul postamentului. b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in cutia compasului;
110) Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in interiorul postamentului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in cutia compasului.
111) Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in interiorul postamentului.
112) Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in interiorul postamentului.
113) Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
a ) pe postament, langa cutia compasului; b ) in interiorul postamentului; c ) in cutia compasului.
114) Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
a ) pe postament, langa cutia compasului; b ) in interiorul postamentului. c ) in cutia compasului;
115) Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
a ) pe postament, langa cutia compasului; b ) in interiorul postamentului; c ) in cutia compasului.
116) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
a ) avize catre navigatori b ) avize radio catre c ) editiile corectate ale
saptamanale; navigatori; hartilo;
117) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
a ) avize radio catre b ) avize catre navigatori c ) editiile corectate ale
navigatori; saptamanale; hartilor.
118) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
comunicate initial prin:
a ) Avize catre navigatori b ) Avize radio catre c ) Editiile corectate ale
saptamanale navigatori hartilor
119) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
a ) Asigurarea hidrgrafica si de b ) Rutele de apa c ) Rutele recomandate de
navigatie adanca traversada
120) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
a ) asigurarea hidrografica si de b ) rutele de apa c ) rutele recomandate de
navigatie; adanca; traversada;
121) Paralelul limita in cazul navigatiei mixte se stabileste in functie de mai multi factori. Care din
afirmatiile de mai jos este FALSA?
a ) Curentii existenti in zona b ) Conditiile hodrometeorologice pe c ) Configuratia zonei de
de navigatie latitudini mari navigatie
122) Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
a ) declinatia magnetica si deviatia b ) declinatia magnetica c ) deviatia compas scoasa
compas insumate algebric; actualizata pentru anul in curs; din tabelul de derivatie
123) Polii geografici sunt:
a ) cele doua puncte in care b ) doua puncte care depind c ) doua puncte care depind de centrul
axa de rotatie intersecteaza centrul Pamantului si punctul Pamantului si observatorul astronomic
suprafata Pamantului; navei; de la Greenwich.
124) Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca:
a ) Sa existe conditii favorabile b ) Drumul navei sa fie c ) Sa existe certitudine ca observatiile
pentru executarea observatiilor mentinut riguros constant sunt afectate numai de eroare sistematica
125) Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca;
a ) sa existe conditii favorabile b ) drumul navei sa fie c ) sa existe certitudine ca observatiile
pentru executarea observatiilor; mentinut riguros constant; sunt afectate numai de eroare sistematica;
126) Procentul de probabilitate in punct de 95% corespunde unei erori medii patrate de:
a) b) c) d)
1σ 2σ 3σ 4σ
127) Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a ) Vertexuri b ) Zenit, Nadir c ) Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
128) Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a ) Vertexuri; b ) Zenit, Nadir; c ) punct cardinal Nord, punct cardinal Sud;
129) Relevmentul adevarat se masoara de la:
a ) axul longitudinal al navei; b ) meridianul magnetic; c ) meridianul adevarat.
130) Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
a ) peretele despartitor al cutiei compasului; b ) pivot; c ) acele magnetice .
131) Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
a ) peretele despartitor al cutiei compasului; b ) pivot; c ) acele magnetice.
132) Sageata din imagine indica:
a ) surub de reglaj al perpendicularitatii b ) surub de reglaj al paralelismului c ) tamburul
oglinzilor sextantului; oglinzilor sextantului; sextantului.
133) Sageata din imagine indica:
a ) sistemul de iluminare al b ) corectorii de fier moale ai c ) magnetii permanenti ai
compasului; compasului; compasului.
134) Sageata din imagine indica:
a ) oglinda mica a sextantului; b ) oglinda mare a sextantului; c ) o oglinda auxiliara a sextantului.
135) Sageata din imagine indica:
a ) oglinda mica a sextantului; b ) oglinda mare a sextantului; c ) o oglinda auxiliara a sextantului.
136) Sageata din imagine indica:
a ) oglinda de noapte a sextantului; b ) luneta sextantului; c ) dispozitivul de citire precisa.
137) Sageata din imagine indica:
a ) limbul gradat al b ) tamburul c ) dispozitivul de citire precisa a
sextantului; sextantului; unghiurilor .
138) Scara numerica a unei harti este:
a ) raportul dintre lungimea si b ) un numar de c ) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant
latimea hartii; catalog; si corespondentul pe harta
139) Scara numerica a unei harti este:
a ) raportul dintre lungimea si b ) un numar de c ) raportul dintre lungimea unitara de pe pamant
latimea hartii; catalog; si corespondentul pe harta.
140) Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
a ) de a fixa cutia compasului b ) de a preintampina rotirea c ) de a mentine in pozitie
pe postament; postamentului; orizontala cutia compasului.
141) Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
a ) de a fixa rigid cutia b ) de a preantampina rotirea c ) de a mentine in pozitie
compasului pe postament; postamentului; orizontala cutia compasului.
142) Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
a ) de a fixa rigid cutia b ) de a preintampina rotirea c ) de a mentine in pozitie
compasului pe postament; postamentului; orizontala cutia compasului.
143) Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
a ) acele magnetice sunt b ) acele magnetice sunt c ) acele magnetice sunt dispuse
dispuse paralel, in numar par, in dispuse paralel, in numar impar, perpendicular unele fata de altele, in
cutia compasului; in cutia compasului; numar par, in cutia compasului.
144) Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
a ) acele magnetice sunt b ) acele magnetice sunt c ) acele magnetice sunt dispuse
dispuse paralel, in numar par, in dispuse paralel, in numar impar, perpendicular unele fata de altele, in
cutia compasului; in cutia compasului; numar par, in cutia compasului;
145) Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
a ) acele magnetice sunt b ) acele magnetice sunt c ) acele magnetice sunt dispuse
dispuse paralel, in numar par, in dispuse paralel, in numar impar, perpendicular unele fata de altele, in
cutia compasului; in cutia compasului; numar par, in cutia compasului;
146) Sonda ultrason masoara:
a ) viteza maselor de apa; b ) adancimea apei la mareea joasa c ) adancimea apei sub chila.
147) Sonda ultrason masoara:
a ) viteza maselor de apa; b ) adancimea apei la mareea joasa; c ) adancimea apei sub chila.
148) Temperatura apei de mare se exprima in:
a ) milibari; b ) grade celsius, c ) milimetri coloana de mercur.
149) Un cart are:
a ) 12 grade; b ) 32 grade; c ) 11 grade 25 secunde.
150) Un cart are:
a ) 12 grade; b ) 32 grade; c ) 11 grade si 25min.
151) Un cart are:
a ) 12 grade; b ) 32 grade; c ) 11.25 grade.
152) Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
a ) egala cu valoarea latitudinii b ) aceeasi cu vertexurile ortodromei intre c ) egala si de
paralelului limita; punctul initial si cel final; semn contrar.
153) Viteza navei se masoara cu:
a ) sonda; b ) barometrul; c ) lochul.

01_NAVIGATIE_RO_METEO(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :


b ) Perioada de calm intr-un c ) Ploi torentiale si descarcari
a ) Vinturi de directii variabile si an = cca. 2/3; Vinturi slabe electrice mai ales in perioada
intensitati reduse; Perioada de calm intr- variabile; Ploi torentiale si solstitiilor; Vinturi slabe
un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi greenuri in perioada variabile; Perioada de calm intr-
torentiale si descarcari electrice. echinoctiilor. un an = cca. 3/4.
2) Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
a ) Norii cirrus care pot precede b ) Scaderea presiunii
cu 24 - 48 ore modificarile de c ) Comportamentul pasarilor si
atmosferice care se produce cu
presiune; Scaderea presiunii animalelor marine; Hula, care se
mult inainte de intrarea navei in
atmosferice; Hula, in cazul apropierii propaga pina la 1000 Mm
zona de furtuna; Norii cirrus;
de nava a unei ocluziuni; inaintea furtunii; Scaderea
Comportamentul pasarilor si
Comportamentul pasarilor si presiunii; Norii cirrus.
animalelor marine; Hula.
animalelor marine.
3) Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
a ) Se situeaza, in raport cu b ) Se situeaza, in raport cu directia de c ) Se situeaza, in raport cu
directia de deplasare a deplasare a ciclonului, in partea polara a directia de deplasare a ciclonului,
ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei variabile si in partea in partea stinga a traiectoriei in
traiectoriei in emisfera nordica ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si in partea
si in partea stinga a acesteia in emisfera nordica si invers in emisfera dreapta a acesteia in emisfera
cea sudica.v sudica. sudica.
4) Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
a ) Se situeaza, in raport cu b ) Se situeaza in raport cu c ) Se situeaza, in raport cu directia de
directia de deplasare a directia de deplasare a ciclonului, deplasare a ciclonului, in partea
ciclonului, in partea stinga a in partea dreapta a traiectoriei in ecuatoriala a traiectoriei variabile si in
traiectoriei cu emisfera nordica emisfera nordica si in partea partea polara a traiectoriei caracteristice
si in partea dreapta a acesteia in stinga a acesteia in emisfera in emisfera nordica si invers in cea
emisfera sudica. sudica. sudica.
5) Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata terestra ?
a ) Troposfera, stratosfera, b ) Troposfera, stratosfera, c ) Troposfera, termosfera,
termosfera, mezosfera, exosfera. mezosfera, termosfera, exosfera. stratosfera, mezosfera, exosfera.
6) Care sint elementele unei depresiuni ?
a ) o zona cu izobare b ) o zona cu izobare inchise c ) o zona cu izobare inchise avind
inchise avind presiunea mica in avind presiunea mica in centru; presiunea mica in centru; un front cald
centru; un front cald in fata, un un front rece in fata, un front in fata, un front rece in spate si,
front rece in spate si, evetual, un cald in spate si, eventual, un eventual, un front oclus in zona
front oclus in zona centrala; front oclus in zona centrala; un centrala; un sector cald in partea
sectorul cald din partea opusa a sector cald in partea ecuatoriala a ecuatoriala a depresiunilor din emisfera
depresiunii. depresiunii. nordica si in partea polara a dep
7) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
a ) Suprafata de contact; Coeficientul de
frecare si abatere Corolis; Forta vintului; b ) Forta vintului; Durata de c ) Forta vintului; Suprafata
de contact; Durata de actiune a
Durata de actiune a vintului; Adincimea actiune a vintului; Suprafata de
contact; Adincimea apei. vintului; Latitudinea locului.
apei.
8) Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
a ) Cirrus, altocumulus si stratus b ) Cumulus si c ) Stratocumulus, altocumulus si
- pe etaje de sus in jos. cumulonimbus. cirrocumulus pe etaje de jos in sus.
9) Care sint norii etajului inferior ?
a ) Cumulus si b ) Nimbostratus, c ) Norii din familiile cirrus, stratus si
cumulonimbus. stratocumulus si stratus. cumulus - specia stratiformis.
10) Care sint norii etajului mijlociu ?
a ) Altocumulus si b ) Cirrocumulus, altocumulus, c ) Norii din familiile cumulus si cirrus
altostratus. cumulus si cumulonimbus. cu tipurile nebulosus si lenticularis.
11) Care sint norii etajului superior ?
a ) Cirrus, cirrocumulus si b ) Nimbus, nimbostratus, c ) Norii de formatie alto cu speciile
cirrostratus. cumulonimbus. castellanus si floccus.
12) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa
mare a depresiunilor ?
a ) Oceanele Atlantic si b ) Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic c ) Oceanele Atlantic, Indian si
Pacific. si Pacific. Pacific.
13) Ce este anticiclonul ?
a ) O zona de inalta presiune in b ) O zona de inalta presiune in c ) O zona inconjurata de linii
care vintul circula de la centru spre care vintul circula de la periferie izobare inchise caracterizata de un
periferie rotindu-se in sens direct in spre centru rotindu-se in sens gradient baric orizontal cu sensul
emisfera "N" si in sens retrograd in anticiclonic in cele 2 emisfere. de la centru spre periferie.
emisfera "S".
14) Ce este ciclonul tropical ?
a ) Este o formatiune depresionara
b ) Este o formatiune c ) Este una din cca. 40%
mobila ce s-a format in zonele
depresionara mobila, cu din depresiunile formate in
extratropicale in jumatatea estica a
izobarele foarte apropiate, apropierea axei tolvegului
oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde,
lipsita de fronturi, avind efect ecuatorial care, datorita
alimentata de aerul cald s-a adincit,
devastator si zone de formare si alimentarii cu aer cald se
gradientul baric orizontal a crescut, urmind
regiuni de actiune specifice. adinceste formind cicloane.
apoi un traseu specific s
15) Ce este ciclonul tropical ?
a ) Este o formatiune depresionara mobila
b ) Este o formatiune c ) Este una din cca. 40%
ce s-a format in zonele extratropicale in
depresionara mobila, cu din depresiunile formate in
jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat
izobarele foarte apropiate, apropierea axei tolvegului
spre ecuator unde, alimentata de aerul cald
lipsita de fronturi, avind efect ecuatorial care, datorita
s-a adincit, gradientul baric orizontal a
devastator si zone de formare si alimentarii cu aer cald se
crescut, urmind apoi un traseu specific si
regiuni de actiune specifice. adinceste formind cicloane.
avi
16) Ce este depresiunea ?
b ) O zona de joasa presiune in c ) O zona de joasa presiune in
a ) O zona inconjurata de linii care vintul circula de la periferie care vintul circula de la centru
izobare inchise si caracterizata de spre centru rotindu-se in sens spre periferie rotindu-se in sens
un gradient baric orizontal cu retrograd in emisfera "N" si in sens ciclonic atit in emisfera "N" cit si
sensul de la periferie spre centru. direct in emisfera "S". in cea "S"
17) Ce este gradientul baric orizontal ?
a ) Diferenta de presiune intre doua b ) Raportul avind ca numarator c ) Diferenta de presiune
puncte situate la o distanta care determina diferenta de presiune dintre 2 dintre doua puncte situate
pe normala la izobare un segment de 60 puncte, si ca numitor distanta la distanta de 100 km avind
Mm si are sensul de la presiunea mare spre dintre ele, iar sensul fiind cel de la sensul cel rezultat din
cea mica. presiunea mica spre cea mare. calcul.
18) Ce este gradientul termic vertical ?
a ) Diferenta de temperatura intre aerul c ) Viteza de
de la suprafata marii si cel de la uscat la b ) Diferenta de temperatura intre modificare a
inaltimea de 300 m pentru un anumit doua straturi de aer situate la o temperaturii aerului in
moment. diferenta de nivel de 100 m. inaltime.
19) Ce este harta izobarica ?
a ) Harta intocmita pentru o anumita b ) O harta pe care sint c ) O harta avind
valoare a presiunii si reda repartitia in reprezentate liniile ce unesc configurata distributia presiunii
zona a valorii respective a presiunii punctele de egala tendinta in zona respectiva prin linii
atmosferice. barometrica. izobare.
20) Ce este hula ?
c ) O forma specifica de ondulare a
a ) Prima faza a valului de b ) Valul ramas dupa ce suprafetei marii ce apare cind sint intrunite
vint, de unde si numele de vintul, care l-a generat, a
anumite conditii, incomplet elucidate, de
precursor al furtunii. incetat sa mai bata. presiune si vint.
21) Ce este presiunea atmosferica ?
a ) Apasarea pe care b ) Densitatea aerului atmosferic c ) Forta de respingere a moleculelor
atmosfera terestra o executa intr-un volum de 1 m cub la de aer la un anumit nivel altimetric si
asupra scoartei. suprafata pamintului. la o anumita temperatura.
22) Ce este temperatura aerului ?
a ) O stare care b ) O stare care caracterizeaza c ) Cantitatea de energie primita de la
exprima nivelul caldurii gradul de agitatie a moleculelor de soare de o masa de aer la un anumit
aerului. aer. moment.
23) Ce este teperatura punctului de roua ?
c ) Temperatura la care trebuie incalzita
a ) Temperatura la care b ) Temperatura la care apa intr-un recipient pentru a trece in stare
vaporii de apa sublimeaza. vaporii de apa condenseaza. gazoasa.
24) Ce este treapta barica ?
b ) Treapta barica este c ) Treapta barica este viteza de scadere
a ) Treapta barica este distanta diferenta de presiune a presiunii atmosferice in cazul unei
pe verticala, in metri sau in alta dintre doua puncte situate miscari ascendente a aerului atmosferic
unitate de lungime pentru care pe verticala la o diferenta de la nivelul marii si pina la inaltimea de
presiunea atmosferica inregistreaza o de nivel de 10 m sau 30 100 m si se foloseste pentru reducerea
crestere sau o descrestere de 1 mbar. picioare presiunii la nivelul marii.
25) Ce este umiditatea relativa ?
a ) Umiditatea relativa este b ) Umiditatea relatieste
diferenta dintre cantitatea de apa raportul dintre cantitatea de apa c ) Umiditatea relativa este
continuta de aer la temperatura continuta de atmosfera in regim raportul dintre umezeala reala la o
punctului de roua si umiditatea de saturatie si umezeala absoluta anumita temperatura si umezeala
absoluta si se exprima in procente. si se exprima in cote parti. absoluta si se exprima in procente.
26) Ce este vintul ?
b ) Deplasarea orizontala a c ) Componenta orizontala a
a ) Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor deplasarii unei mase de aer ca
unei mase de aer dintr-o zona cu care au loc la contactul dintre urmare a actiunii combinate a fortei
presiuni inalte spre o zona cu doua mase de aer cu caracteristici atractiei gravitationale si fortei
presiuni joase. diferite. Coriolis.
27) Ce este vintul aparent ?
a ) Vintul pe care l-ar
b ) Vintul pe care-l c ) Miscarea aerului in sens opus deplasarii
inregistra nava, daca ar sta pe
inregistreaza nava in mars. navei, miscare care da aparenta unui vint.
loc.
28) Ce indiciu da haloul ?
b ) Indica o c ) Indica gradul maxim de densitate a cetii si
a ) Vremea rea se va instala activitate solara, imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in
in regiunea in care este observat respectiv lunara, cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei
in circa 48 h de la inregistrarea mai mare decit de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu
fenomenului. normal. partea opusa astrului.
29) Ce intelegeti prin "directia vintului” ?
b ) Spre deosebire de curent c ) Unghiul exprimat in grade sau carturi pe
a ) Directia dinspre directia vintului este cea spre care care-l face girueta sau mineca de vint cu axul
care bate vintul. se deplaseaza aerul. longitudinal al navei.
30) Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
a ) Se intelege situatia in b ) Se intelege situatia in care c ) Se intelege situatia in care pe o
care aerul din straturile temperatura aerului aflat deasupra inaltime de 300 picioare (100 m) de
superioare este mai rece, deci uscatului pe o grosime nu prea mare, la suprafata solului sau a marii aerul
mai greu, decit aerul de la creste pe masura ce se inainteaza in este dispus in mai multe straturi cu
suprafata solului sau din inaltime datorita pierderii rapide de temperaturi diferite si apare in
stratul inferior, situatie care caldura in spatiu de catre sol si stratul zonele tropicale pe coastele estice
apare in timpul verii. inferior prin radiatie. ale oceanelor .
31) Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
a ) Caderile perceptibile de c ) Totalitatea produselor de
precipitatii lichide pe suprafata b ) Totalitatea produselor condensare chiar daca nu ating
solului sau a marii ca urmare a rezultate prin condensarea sau suprafata marii sau a solului si se
caderii libere a produselor de sublimarea vaporilor de apa din reintorc in nori ca urmare a
condensare dupa ce au ati greutati atmosfera si care ajung la suprafata procesului de evaporare din
ce nu le mai ingaduie sa pluteasca solului sau a marii sub actiunea fortei straturile inferioare masei
in masa noroasa. gravitationale. noroase.
32) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de
sus in jos) : 356, 8,12 ?
a ) Intr-un an in zona respectiva b ) S-au facut 356 observatii in c ) Intr-un an zilele fara vint
s-a inregistrat picla in 8% din cadrul carora vinturile variabile au au reprezentat 8%, iar cele cu
zile, iar ceata in 12%. reprezentat 8%, iar calmurile 12%. vint variabil 12%.
33) Ce se intelege prin nebulozitate ?
a ) Prin nebulozitate b ) Gradul de intunecare al norilor c ) Gradul de intunecare a atmosferei
se intelege gradul de functie de grosimea si de pozitia functie de cantitatea de nori si/sau
acoperire al cerului cu norului fata de soare si se exprima in intensitatea fenomenului de condensare a
nori. scara de la 0 la 10. apei din atmosfera.
34) Ce sint alizeele ?
a ) Vinturi periodice caracterizate b ) Vinturi permanente c ) Vinturi permanente de
printr-o directie foarte stabila ce bat caracterizate printr-o directie directie aproximativ stabila,
in cele 2 emisfere in perioadele de foarte stabila ce bat intr-o centura functie de influenta centrilor de
vara si iarna respective dinspre NE continua de cca. 1200 Mm in inalta si joasa presiune din zona ce
in emisfera nordica si SE in cea fiecare emisfera dinspre NE in bat intr-o centura de cca. 1200
sudica, fiind inlocuite de emisfera nordica si SE in emisfera Mm in fiecare emisfera spre NE in
contraalizee, in perioadele de sudica. emisfera nordica si SE in cea
primavara si ia sudica.
35) Ce sint alizeele ?
c ) Vinturi permanente de
a ) Vinturi periodice caracterizate b ) Vinturi permanente directie aproximativ stabila,
printr-o directie foarte stabila ce bat caracterizate printr-o directie functie de influenta centrilor de
in cele 2 emisfere in perioadele de foarte stabila ce bat intr-o centura inalta si joasa presiune din zona ce
vara si iarna respective dinspre NE in continua de cca. 1200 Mm in bat intr-o centura de cca. 1200
emisfera nordica si SE in cea sudica, fiecare emisfera dinspre NE in Mm in fiecare emisfera spre NE in
fiind inlocuite de contraalizee, in emisfera nordica si SE in emisfera emisfera nordica si SE in cea
perioadele de primavara si iarna, sudica. sudica.
36) Ce sint contraalizeele ?
b ) Sint vinturi periodice de directie foarte
a ) Sint vinturi de c ) Sint vinturi in continuarea
stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri
inaltime care inlocuiesc alizeelor spre N in emisfera
de cca. 1200 Mm, in perioadele de
masele de aer deplasate de nordica respectiv spre S in cea
primavara si toamna respective, avind
alizee si au directia SW in sudica batind spre NW in
directia SW in emisfera nordica si NW in
emisfera nordica respectiv NW emisfera nordica si SW in cea
cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de
in cea sudica. sudica.
alizee i
37) Ce sint grenurile ?
a ) Sint lovituri bruste de vint c ) Sint vinturi neregulate
b ) Sint vinturi locale de scurta
de durata scurta avind viteze de 40 - producindu-se in zone si
durata ce pornesc brusc, cu viteze
60 Nd producind o crestere a anotimpuri imprevizibile, dar
de 40 - 60 Nd si apar in perioadele
presiunii de aproximativ 4 mb, o odata formate se vor deplasa
de schimbare a anotimpurilor
scadere a temperaturii de pina la 10 paralel cu izotermele din zona
(echinoctii si solstitii); din cauza
grade C si o crestere a umezelii respectiva lasind spre dreapta
vitezei si, mai ales , a rotirii bruste,
relative; vintul se roteste brusc in temperaturile joase si respectiv in
continui produc mari pagube.
sens retrograd stinga cele inalte.
38) Ce sint grenurile ?
a ) Sint lovituri bruste de vint c ) Sint vinturi neregulate
b ) Sint vinturi locale de scurta
de durata scurta avind viteze de 40 - producindu-se in zone si
durata ce pornesc brusc, cu viteze
60 Nd producind o crestere a anotimpuri imprevizibile, dar
de 40 - 60 Nd si apar in perioadele
presiunii de aproximativ 4 mb, o odata formate se vor deplasa
de schimbare a anotimpurilor
scadere a temperaturii de pina la 10 paralel cu izotermele din zona
(echinoctii si solstitii); din cauza
grade C si o crestere a umezelii respectiva lasind spre dreapta
vitezei si, mai ales , a rotirii bruste,
relative; vintul se roteste brusc in temperaturile joase si respectiv in
continui produc mari pagube.
sens retrograd in e stinga cele inalte.
39) Ce sint musonii ?
a ) Sint vinturi periodice, intilnite in b ) Sint vinturi periodice c ) Sint vinturi periodice, care iau
Oceanul Indian de N si de S, Marea care, in Oceanul Indian si nastere datorita alternanantei sezoniere
Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Pacific, au luat locul in repartitia presiunii atmosferice intre
Timor, generate de centrele de joasa si alizeelor de vara respectiv uscat si mare avind directia SW in
inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc iarna si se deplaseaza spre perioada de vara si NE in timpul iernii
functie de anotimp, vinturi orientate SW vara si NE iarna cu unele variatii functie de zona.
spre SW vara si spre
40) Ce sint musonii ?
a ) Sint vinturi periodice, intilnite in c ) Sint vinturi periodice, care iau
b ) Sint vinturi periodice
Oceanul Indian de N si de S, Marea nastere datorita alternanantei
care, in Oceanul Indian si
Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea sezoniere in repartitia presiunii
Pacific, au luat locul
Timor, generate de centrele de joasa si atmosferice intre uscat si mare avind
alizeelor de vara respectiv
inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc directia SW in perioada de vara si NE
iarna si se deplaseaza spre
functie de anotimp, vinturi orientate in timpul iernii cu unele variatii
SW vara si NE iarna
spre SW vara si spre NE i functie de zona.
41) Ce sint norii ?
b ) Sint formatiuni
a ) Sint formatiuni compacte c ) Sint un fenomen meteorologic ce se
constituite din picaturi de
de condensare sau de sublimare deplaseaza in sensul general de deplasare a
apa sau acicule de gheata
aflate in suspensie la o anumita fenomenelor meteorologice (de la "W" la
care iau nastere datorita
inaltime de la suprafata solului "E") si presupune colectarea de catre aer in
procesului de inversiune
sau a marii, astfel ca vizibilitatea deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in
termica in straturile
orizontala nu este afecta. atmosfera, sub forma de picaturi de apa
atmosferei.
42) Ce sint vinturile de vest ?
a ) Sint vinturi intilnite intre b ) Sint vinturi permanente situate c ) Sint vinturi generate de
paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. in partea polara a alizeelor din cele centrele de inalta presiune din
N respectiv S batind, in 74% dintr- 2 emisfere, avind sensul de la W centura 30 - 40 grd lat. nordica
un an, spre W, avind forta 6B/S in spre E si, din cauza duratei mai respectiv sudica si care, in 74%
timpul iernii si forta 4B/S in lungi a unui voiaj spre America in dintr-un an, sint dintr-o directie
timpul verii, aceste vinturi fiind timpul caruia caii transportati cuprinsa intre SW si NW, avind
folosite in traversadele ocenice mureau din cauza terminarii functia si forta mai mari in timpul
spre W. furajelor si apei, iernii decit vara.
43) Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
a ) De radiatie, arctica, tropicala, de b ) De radiatie, absorbtie,
advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare, advectie, arctica, c ) De radiatie, evaporare,
evaporare. frontala. advectie, arctica, frontala.
44) Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
a ) Vinturi permanente - bat c ) Vinturi permanente - bat tot
in tot cursul anului; Vinturi b ) Vinturi permanente - bat in timpul anului; Vinturi periodice
periodice - bat intr-o anumita tot cursul anului; Vinturi periodice - neregulate bat intr-o anumita perioada
perioada a anului; Vinturi bat intr-o anumita perioada a anului; a anului fara a avea directia si viteza
dominante - cele care au Vinturi neregulate - survin constante; Vinturi neregulate - survin
frecventa cea mai mare intr-o accidental intr-o anumita zona si au accidental intr-o zona si au directie si
regiune. directie si viteza imprevizibile. viteza imprevizibile;
45) Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
a ) Este egala si de c ) Raportind indicatiile
b ) Prin calculul vectorial intre vintul
sens contr cu viteza anemometrului la timpul inregistrarii
real si indicatiile anemometrului.
navei. rotatiilor.
46) Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
a ) In timpul unei zile presiunea
b ) In timpul unei zile presiunea c ) In timpul unei zile
atmosferica inregistreaza o evolutie
atmosferica variaza sub forma unei presiunea atmosferica
sinusoidala completa : un maxim cu
curbe sinusoidale neregulate inregistreaza 2 maxime in jurul
aproximativ 1 - 2 ore inainte de
inregistrind mai multe maxime si orelor locale 10.00 si 22.00 si
rasaritul soarelui si un minim la
minime, variatie care poarta 2 minime in jurul orelor locale
aproximativ 2 ore dupa culminatia
numele de maree barometrica. 04.00 si 16.00.
superioara a soarelui.
47) Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
c ) Temperatura minima se
a ) Valorile extreme de
b ) Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de
temperatura din cursul unei
zile se inregistreaza la orele inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la
culminatiilor inferioare si rasaritul soarelui, dupa care incepe sa miezul zilei dupa care temperatura
superioare ale soarelui la creasca pina la o ora dupa culminatie incepe sa scada, desi bilantul caloric
cind atinge valoarea maxima. continua sa fie pozitiv, datorita
meridianul locului.
turbulentei care apare in straturile inferi
48) Descrieti trombele marine :
a ) Sint virtejuri ciclonice de b ) Sint virtejuri ciclonice de c ) Sint virtejuri ciclonice de
dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in
miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale
spre dreapta in emisfera N si spre spre dreapta in emisfera N si spre in sens direct in emisfera nordica
stinga in cea S. Au traiectorii stinga in cea S. Au traiectorii si in sens retrograd in cea sudica.
neregulate si se pot forma si la neregulate si se pot forma si la Au traiectorii neregulate si se pot
latitudini inalte, in orice anotimp cu latitudini inalte, in orice anotimp forma si la latitudini inalte in
exceptia ie cu exceptia ie perioada d
49) Descrieti trombele marine :
a ) Sint virtejuri ciclonice de b ) Sint virtejuri ciclonice de c ) Sint virtejuri ciclonice de
dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in
miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale
spre dreapta in emisfera N si spre spre dreapta in emisfera N si spre in sens direct in emisfera nordica
stinga in cea S. Au traiectorii stinga in cea S. Au traiectorii si in sens retrograd in cea sudica.
neregulate si se pot forma si la neregulate si se pot forma si la Au traiectorii neregulate si se pot
latitudini inalte, in orice anotimp cu latitudini inalte, in orice anotimp forma si la latitudini inalte in
exceptia iernii. cu exceptia ie perioada d
50) Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar, al
lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la exterior,
raza de curbura -46 gra
a ) Halou Henelian. b ) Halou ordinar. c ) Halou extraordinar.
51) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase
de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la
latitudini medii apare iarna, este fo
a ) Ceata de contact. b ) Ceata de advectie. c ) Ceata de amestec.
52) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la
caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se
ridica la scurt timp dupa rasari
a ) Ceata ecuatoriala. b ) Ceata de advectie. c ) Ceata de radiatie.
53) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer
rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii
se intilneste toamna si iarna si e
a ) Ceata de evaporare. b ) Ceata de suprasaturatie. c ) Ceata frontala.
54) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu
temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50
Mm.
a ) Ceata de contact. b ) Ceata de advectie. c ) Ceata frontala.
55) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sens direct. b ) Gireaza in sensul acelor de ceasornic. c ) Gireaza spre pupa.
56) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum
constant vintul :
a ) Gireaza in sens invers acelor de b ) Se mentine c ) Gireaza in sens
ceasornic. constant. retrograd.
57) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sensdirect. b ) Gireaza in sens direct. c ) Se mentine constant.
58) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sens retrograd. b ) Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. c ) Gireaza spre prova.
59) Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave :
a ) Nu are nici un efect la bord
b ) Modifica magnetismul c ) Modifica magnetismul
datorita faptului ca nava se comporta
permanent al navei introducind permanent al navei ca urmare a
ca o cusca Faraday, oferind impotriva
astfel erori in indicatiile curentului de circa 25.000 A
trasnetului o protectie ce poate fi
compasului magnetic. care se scurge prin paratrasnet.
considerata totala.
60) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
a ) Se ia alura cu vintul din
b ) Se ia alura cu vintul din pupa c ) Se ia alura cu vintul din
prova babord si se naviga cu
babord si se naviga cu viteza pupa tribord si se naviga cu viteza
viteza maxima permisa de starea
maxima permisa de starea marii. maxima permisa de starea marii.
marii.
61) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
a ) Se ia alura cu vintul din b ) Se ia alura cu vintul din c ) Se ia alura cu vintul din pupa
prova tribord intre 10 - 45 grade si se prova babord intre 10 - 45 grade si tribord intre 10 - 45 grade si se
naviga cu viteza maxima permisa de se naviga cu viteza maxima naviga cu viteza maxima permisa
starea marii. permisa de starea marii. de starea marii.
62) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciconului :
a ) Se ia o alura cu vintul din b ) Se ia o alura cu vintul din c ) Se ia o alura cu vintul din
pupa tribord 20 - 25 grade si se va pupa babord 20 - 25 grade si se prova babord 20 - 25 grade si se
naviga cu viteza maxima permisa de naviga cu viteza maxima permisa naviga cu viteza maxima permisa,
starea marii, iar dupa ce a intrat bine de starea marii, iar dupa ce a intrat iar dupa ce intra bine in
in semicercul manevrabil se va bine in semicercul manevrabil va semicercul manevrabil, va
manevra ca atare. manevra ca atare. manevra ca atare.
63) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
b ) Se ia alura cu vintul din
a ) Se ia alura cu vintul din pupa c ) Se ia alura cu vintul din pupa
prova babord si se naviga cu
tribord si se naviga cu viteza babord si se naviga cu viteza maxima
viteza maxima permisa de starea
maxima permisa de starea marii. permisa de starea marii.
marii.
64) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
c ) Se ia alura cu vintul din
a ) Se ia alura cu vintul din pupa b ) Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu
tribord si se naviga cu viteza prova babord si se naviga cu viteza viteza maxima permisa de starea
maxima permisa de starea marii. maxima permisa de starea marii.
marii.
65) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciclonului :
a ) Se ia alura cu vintul din b ) Se ia alura cu vintul din prova c ) Se ia alura cu vintul din pupa
pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce
ce patrunde bine in semicercul patrunde bine in semicercul patrunde bine in semicercul
manevrabil, va manevra ca atare. manevrabil, va manevra ca atare. manevrabil, va manevra ca atare.
66) Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind
este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :
a ) Masurarea inaltimii cu sextantul b ) Masurarea inaltimii cu sextontul c ) Corectarea inaltimilor
sa se faca din cel mai inalt loc de pe sa se faca din cel mai inalt loc de pe masurate cu valorile scoase
nava, cind mirajul este inferior si cit mai nava, cind mirajul este superior si cit din table functie de
aproape de suprafata marii la miraj mai aproape de suprafata marii, cind latitudine si inaltimea
superior. mirajul este inferior. astrului.
67) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
a ) Directia din care se apropie de b ) Directia din care se apropie de
o nava in larg valurile de hula nava sau coasta(nava la c ) Directia din care se
caracterizate prin h si L mari; ancora)valurile de hula caracterizate apropie de o nava in larg valurile
Directia din care presiunea prin h si L mari; Directia la punctul de hula caracterizata prin h si L
atmosferica scade cel mai repede; de pe orizont de aparenta mari; Directia la punctul de pe
Directia la punctul de pe orizont de convergenta a benzilor subtiri, orizont de aparenta convergenta
aparenta convergenta a benzilor semitransparente de nori Ci care au a benzilor subtiri,
subtiri, semitransparen ramificatii curbate spre semitransparente de nori Ci.
68) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
a ) Directia din care se apropie de b ) Directia din care se apropie de c ) Directia din care se
o nava in larg valurile de hula nava sau coasta(nava la apropie de o nava in larg
caracterizate prin h si L mari; ancora)valurile de hula caracterizate valurile de hula caracterizata
Directia din care presiunea prin h si L mari; Directia la punctul prin h si L mari; Directia la
atmosferica scade cel mai repede; de pe orizont de aparenta punctul de pe orizont de
Directia la punctul de pe orizont de convergenta a benzilor subtiri, aparenta convergenta a benzilor
aparenta convergenta a benzilor semitransparente de nori Ci care au subtiri, semitransparente de nori
subtiri, semitransparente de ramificatii curbate spre Ci.
69) Indicati traiectoria ciclonului tropical :
a ) Este o parabola avind inainte
de curbare, orientare WSW in b ) Este o parabola avind, inainte c ) Este o parabola avind
de curbare, orientare WNW in concavitatea orientata spre W
emisfera nordica, respectiv ESE in
cea sudica, iar dupa curbare emisfera nordica, respectiv WSW in atit in emisfera nordica cit si in
cea sudica, iar dupa curbare cea sudica (traiectoriile in cele 2
orientindu-se pe directia NE in
orientindu-se pe directia NE in emisfere sint apro simetrice fata
emisfera nordica si SW in cea
sudica. emisfera nordica si SE in cea sudica. de ecuator).
70) Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo
inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii
apar la orizont in W si plafonul lor coboara
a ) Pe la nord in raport cu b ) Prin centrul c ) Pe la sud in raport cu
depresiunea. depresiunii. depresiunea.
71) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
a ) Izobarele sunt apropiate
b ) Izobarele sint apropiate intre
intre ele, deci gradientii barici c ) Izobarele sint apropiate intre
ele, deci gradientii barici
orizontali sunt mari; Zona de ele, deci gradientii barici orizontali
orizontali sint mici; Zona de
minima presiune a ciclonului are, sint mari; Zona de minima presiune
minima presiune este in mare
spre deosebire de depresiune, un
parte calda; Centrul de presiune este in intregime calda. Centrul de
sector cald mult mai mare care
minima are un diametru de 5 - 30 presiune minima are un diametru de 5
alimenteaza depresiunea - 30 Mm; Zona exterioara centrului
Mm; Zona exterioara centrului
adincind-o si un sector rece mic;
ciclonului, in care vintul atinge vi ciclonului, in care vintul atinge vit
Centr
72) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
a ) Izobarele sunt apropiate intre b ) Izobarele sint apropiate c ) Izobarele sint apropiate intre
ele, deci gradientii barici intre ele, deci gradientii barici ele, deci gradientii barici orizontali
orizontali sunt mari; Zona de orizontali sint mici; Zona de sint mari; Zona de minima presiune
minima presiune a ciclonului are, minima presiune este in mare este in intregime calda. Centrul de
spre deosebire de depresiune, un parte calda; Centrul de presiune presiune minima are un diametru de 5
sector cald mult mai mare care minima are un diametru de 5 - 30 - 30 Mm; Zona exterioara centrului
alimenteaza depresiunea Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge vit
adincind-o si un sector rece mic; ciclonului, in care vintul atinge vi
Centrul de
73) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
b ) Masurarea a 2 relev(?) c ) Masurarea a 2 relev(?)
a ) Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la succesive la centrul ciclonului la
succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara interval de cca. o ora pentru ca
interval de 2 - 3 h; Introducerea vreo corectie avind in vedere nava sa aiba timp sa-l evite si
corectiei ce ia in consideratie faptul ca nava se afla in interiorul studiul traiectoriilor
deplasarea navei si studiul traiectoriilor zonei de manifestare a ciclonului caracteristce ale cicloanelor in
caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu si studiul traiectoriilor zona; Cu ajutor radarului, in
ajutorul radarului in cazul distantelor caracteristice ale cicloanelor cazul distantelor mici.
74) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
a ) Masurarea a 2 relevmente b ) Masurarea a 2 relev(?) c ) Masurarea a 2 relev(?)
succesive la centrul ciclonului la succesive la centrul ciclonului la succesive la centrul ciclonului la
interval de 2 - 3 h; Introducerea interval 2-3 h fara a fi necesara interval de cca. o ora pentru ca
corectiei ce ia in consideratie vreo corectie avind in vedere nava sa aiba timp sa-l evite si
deplasarea navei si studiul traiectoriilor faptul ca nava se afla in interiorul studiul traiectoriilor
caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu zonei de manifestare a ciclonului caracteristce ale cicloanelor in
ajutorul radarului in cazul distantelor si studiul traiectoriilor zona; Cu ajutor radarului, in
mici caracteristice ale cicloanelor cazul distantelor mici.

01_NAVIGATIE_RO_MO(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza
furtuna, in emisfera nordica, este numita:
a ) Zona adapostita de b ) Semicercul c ) Ochiul d ) Semicercul
vant periculos furtunii manevrabil
2) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a ) Vreme frumoasa b ) Cer innorat si c ) Precipitatii continue si d ) Cer complet
si uscata vanturi puternice rafale de vant acoperit si vant slab
3) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a ) vreme frumoasa si b ) cer innorat si vanturi c ) precipitatii continue si rafale de
uscata; puternice; vant.
4) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a ) vreme frumoasa b ) cer innorat si c ) precipitatii continue si d ) cer complet
si uscata; vanturi puternice; rafale de vant; acoperit si vant slab.
5) Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si
de urmatoarele conditii:
a ) precipitatii cu caracter general si b ) cresterea presiunii atmosferice c ) furtuna cu
vizibilitate redusa; si vant puternic; descarcari electrice.
6) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
a ) Trecerea unui b ) Trecerea unui c ) Sistem de d ) Vanturi ce se rotesc in sensul
front cald front rece inalta presiune acelor de ceas in emisfera nordica
7) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
a ) trecerea unui front cald; b ) trecerea unui front rece; c ) sistem de inalta presiune.
8) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
a ) trecerea unui b ) trecerea unui c ) sistem de d ) vanturi ce se rotesc in sensul acelor
front cald; front rece; inalta presiune; de ceas in emisfera nordica.
9) Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
a ) masurarea vitezei b ) masurarea presiunii c ) determinarea directiei de deplasare a
vantului; aerului; furtunilor.
10) Cand exista conditii de risipire a cetii?
a ) Cand se produce amestecul b ) Cand are loc advectia aerului c ) La intensificarea la
aerului cald cu aerul rece; cald peste suprafata rece; tare, a vantului.
11) Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase
succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
a ) Maree diurna b ) Mare semidiurna regulata c ) Maree mixta d ) Mare semmidiurna neregulata
12) Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de
separatie se numeste
a ) front rece; b ) front oclus; c ) front cvasistationar
13) Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
a ) Sa treaca de-a b ) Sa se schimbe de la curbe c ) Sa se d ) Sa se schimbe de la benzi
curmezisul frontului fara line in interiorul masei de aer spre schimbe in linii ascutite in interiorul masei de
sa se schimbe benzi ascutite la front drepte aer la curbe line de front
14) Cand temperatura unei mase de aer scade:
a ) Temperatura punctului de b ) Umiditatea c ) Umiditatea relativa d ) Umiditatea
roua variaza absoluta scade creste relativa scade
15) Cand temperatura unei mase de aer scade:
a ) temperatura punctului de roua b ) umiditatea absoluta c ) umiditatea relativa
variaza; scade; creste.
16) Cand temperatura unei mase de aer scade:
a ) temperatura punctului de b ) umiditatea c ) umiditatea relativa d ) umiditatea
roua variaza; absoluta scade; creste; relativa scade;
17) Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
a ) creste ca inaltime; b ) creste ca lungime; c ) creste ca viteza.
18) Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa,
indica:
a ) o vreme furtunoasa este b ) conditiile prezente de vreme vor fi c ) o crestere a fortei
iminenta; neschimbate; vantului.
19) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
a ) Au loc numai la b ) Determina maree c ) Au o valoare mai scazuta decat d ) Au loc la
cuadratura diurne in mod normal sizigii
20) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
a ) au loc numai la b ) determina maree c ) au o valoare mai scazuta decat in mod
cuadratura; diurne; normal.
21) Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?
a ) Frontul rece si cel b ) Frontul rece se c ) Frontul rece se d ) Frontul cald se
cald se deplaseaza cu deplaseaza mai rapid decat deplaseaza mai incet spre deplaseaza mai repede
aceeasi viteza frontul cald partea de Nord decat frontul rece
22) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din
emisfera nordica este ADEVARATA?
a ) forta Coriolis abate spre dreapta de la directia b ) depinde de c ) forta coriolis este mai
initiala orice corp in miscare, deci si curentii; declinatia lunii; mare la latitudini mici.
23) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din
emisfera nordica este ADEVARATA?
a ) Forta Coriolis abate spre c ) Forta Coriolis d ) Forta Coriolis abate
b ) Depinde de
dreapta de la directia intiala orice corp declinatia Lunii este mai mare la spre stanga orice corp in
in miscare,deci si curentii latitudini mici miscare de la directia initiala
24) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
a ) Furtuna cu b ) Precipitatii cu c ) Precipitatii insotite de d ) Precipitatii sub forma de
grindina caracter general descarcari electrice averse sau tornade
25) Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
a ) 4 Bf; b ) 6 Bf; c ) 12 Bf.
26) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
a ) Schimbarea brusca a c ) Scaderea zilnica a d ) Un cer
b ) Valuri lungi ce-
directiei vantului si scaderea presiunii atmosferice cu peste acoperit cu ploi
si pastreaza directia
vitezei 6mb continui
27) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
a ) schimbarea brusca a c ) scaderea zilnica a d ) un cer
b ) valuri lungi ce-
directiei vantului si scaderea presiunii atmosferice cu peste 6 acoperit cu ploi
si pastreaza directia;
vitezei; mb; continui.
28) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a ) Forta de furtuna a b ) O hula c ) Valuri abrupte cu d ) Furtuna cu descarcari
vantului dinspre Nord neobisnuit de lunga perioada scurta si vant usor electrice si umiditate normala
29) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a ) o hula neobisnuit b ) valuri abrupte cu perioada c ) furtuna cu descarcari electrice si
de lunga; scurta si vant usor; umiditate normala.
30) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
a ) 10 la 12 Nd b ) 4 la 6 Nd c ) 15 la 20 Nd d ) 40 Nd
31) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
a ) 10 la 15 Nd; b ) 20 la 30 Nd; c ) 5 la 10 Nd.
32) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
a ) 10 la 12 Nd; b ) 4 la 6Nd; c ) 15 la 20 Nd.
33) Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
a ) 10 la 15 Nd b ) 20 la 30 Nd c ) 5 la 10 Nd d ) 70 Nd
34) Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
a ) Altostratus si b ) Altocumulus si c ) Cirrostratus si d ) Cumulonimbus si
Fractostratus Cirrus Cumulus Cumulus
35) Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?
a ) Vanturi predominant vestice b ) Musoni c ) Brize d ) Alizeele de NE
36) Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
a ) O temperatura a aerului mai b ) Vant ce-si c ) Nori
scazuta decat cea din exteriorul schimba rapid Altocumulus d ) Presiune atmosferica
ochiului directia dominanti extrem de joasa si calm
37) Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?
a ) Curentul Atlantic de Nord b ) Curentul Canarelor c ) Curentul Labrador d ) Curentul Baffin
38) Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
a ) Curentul Perului b ) Curentul Oya Shivo c ) Curentul Californiei d ) Curentul Norvegiei
39) Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
a ) Curentul de deriva al vanturilor de b ) Curentul c ) Curentul d ) Curentul
W Acelor Benguela Perului
40) Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
a ) Termograful; b ) Barograful; c ) Higrograful.
41) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de nord?
a ) table de maree; b ) carti pilot ale zonei c ) Navtex
42) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de Nord?
a ) Tablele de maree b ) Cartile pilot ale zonei c ) Navtexul d ) Atlasul geografic
43) Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia
navei?
a ) O hula lunga din b ) O aclamie de lunga durata c ) Mare agitata cu d ) Valuri cu lungimi si
directii diferite a vantului si a marii valuri din NE perioade mici
44) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
a ) Mistralul b ) Briza de uscat c ) Bora d ) Briza de mare
45) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
a ) Mistralul; b ) Briza de uscat; c ) Bora.
46) Ce vanturi isi schimba periodic directia?
a ) Alizeele b ) Musonii c ) Sirocco d ) Vanturile de West
47) Ce vanturi isi schimba periodic directia?
a ) Alizeele; b ) Musonii; c ) Sirocco.
48) Cea mai buna estimare a directiei vantului, la suprafata marii, unde sunt ape adanci, poate fi obtinuta
prin observarea:
a ) directiei de deplasare a norilor; b ) directiei masei de vant; c ) directiei valurilor.
49) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
a ) Ceata de radiatie b ) Ceata de conductie c ) Ceata frontala d ) Ceata de advectie
50) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
a ) ceata de radiatie; b ) ceata de conductie; c ) ceata de advectie
51) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
a ) ceata de radiatie; b ) ceata de conductie; c ) ceata frontala; d ) ceata de advectie.
52) Ceata se formeaza cand:
a ) umiditatea b ) temperatura aerului este mai c ) temperatura aerului este egala sau mai
relativa este de 50%; mare decat temperatura punctului de mica decat temperatura punctului de roua.
roua;
53) Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
a ) Oceanului b ) Oceanului Pacific de c ) Oceanului Pacific de d ) Oceanului Atlantic de
Indian Nord Sud Sud
54) Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
a ) In sens direct b ) Variabila c ) In sens retrograd d ) Rectilinie
55) Circulatia aerului in jurul de joasa presiune in emisfera nordica este:
a ) in sens direct; b ) variabila; c ) in sens retrograd; d ) rectilinie.
56) Conform legii Buys-ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) NE; b ) WSW; c ) NW; d ) SSE.
57) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) NE b ) WSW c ) NW d ) SSE
58) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) ENE b ) SSW c ) ESE d ) WSW
59) Conform legii Buys-ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) ENE; b ) SSW; c ) ESE; d ) WSW.
60) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
d ) Valuri mari cu
a ) Mare violenta cu b ) Nu sunt schimbari c ) Hula moderata cu
lungimi si inaltimi
valuri din toate directiile notabile in starea marii directie nedefinita
extreme
61) Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
a ) lungimea valului; b ) inaltimea valului; c ) perioada valului.
62) Curentii oceanici sunt definiti ca:
a ) deplasari verticale ale maselor b ) deplasari orizontale ale maselor c ) modificari ale densitatii
de apa; de apa; apei.
63) Curentul Braziliei curge in directia generala:
a ) NW b ) SSW c) S d ) NE
64) Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
a ) Curentul vanturilor b ) Curentul c ) Curentul de deriva al d ) Curentul
polare Perului vanturilor de W Falkland
65) Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:
a ) Curentul Alaska b ) Curentul Oya Shivo c ) Curentul Californiei d ) Curentul Kuro Shivo
66) Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
a ) Nord b ) Est c ) Sud-West d ) Nord-Est
67) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
a ) Prin ochiul b ) Prin jumatatea din dreapta a c ) Prin semicercul d ) Prin jumatatea stanga a
furtunii traiectoriei furtunii periculos traiectoriei furtunii
68) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
a ) prin ochiul b ) prin jumatatea din dreapta a c ) prin semicercul d ) prin jumatatea stanga a
furtunii; traiectoriei furtunii; periculos; treaiectoriei furtunii.
69) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a ) Drept in b ) Spre dreapta, usor in c ) Spre stanga, usor in d ) Spre stanga usor in
fata sa spatele sau spatele sau fata sa
70) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a ) drept in fata b ) spre dreapta, usor in c ) spre stanga, usor in d ) spre stanga usor in
sa; spatele sau; spatele sau; fata sa.
71) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
a ) In sens retrograd spre b ) In sens direct spre c ) In sens retrograd spre d ) In sens direct spre
interior exterior exterior interior
72) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
a ) in sens retrograd spre b ) in sens direct spre c ) in sens retrograd spre d ) in sens direct spre
interior; exterior; exterior; interior.
73) Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
a ) limita mareei; b ) adancimea apei din harta; c ) inaltimea mareei
74) Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
a ) adancimea apei si b ) vanturile si diferenta de c ) temperatura aerului si
topografia submarina; densitate a apei marii; presiunea atmosferica.
75) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
a ) Scade ca si b ) Scade in timp ce c ) Creste ca si d ) Creste in timp ce
temperatura aerului temperatura aerului creste temperatura aerului temperatura aerului scade
76) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
a ) scade ca si temperatura b ) creste ca si temperatura c ) creste in timp ce temperatura a
aerului; aerului; aerului scade.
77) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
a ) scade ca si b ) scade in timp ce c ) creste ca si d ) creste in timp ce
temperatura aerului; temperatura aerului creste; temperatura aerului; temperatura aerului scade.
78) Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:
a ) umiditatea relativa este b ) presiunea atmosferica este maxima, la c ) norii acopera total
de 100%; temperatura data; bolta cereasca.
79) Expresia " aerul este saturat" inseamna:
b ) presiunea atmosferica
a ) umiditatea relativa este maxima, la temperatura c ) precipitatiile vor d ) norii acopera
este de 100%; incepe sa cada peste 24 ore; total bolta cereasca.
data;
80) Expresia "aerul este saturat" inseamna:
b ) Presiunea atmosferica c ) Presiunea atmosferica
a ) Umiditatea d ) Norii acopera
este maxima, la temperatura este maxima, la temperatura
relativa este de 100% total bolta cereasca
data data
81) Frontul oclus este cauzat de obicei de:
a ) Frontul rece care b ) Frontul cald care c ) Frontul rece care ajunge d ) Frontul cald care
devine stationar se destrama din urma frontul cald devine stationar
82) Frontul oclus este cauzat de obicei de:
a ) frontul rece care b ) frontul cald care c ) frontul rece care ajunge d ) frontul cald care
devine stationar; se destrama; din urma frontul cald. devine stationar.
83) Gradientul baric orizontal reprezinta:
a ) variatia orizontala a b ) diferenta de presiune pe unitatea de c ) diferenta de presiune
temperaturii; suprafata orizontala; in timp.
84) Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece
al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
a ) Veti astepta la b ) Veti asptepta sa c ) Veti schimba de d ) Va veti continua drumul
ancora inseninarea vedeti norii Cirrus si drum la distanta de si veti fi pregatiti pentru
vremii si trecerea Altostratus si apoi veti zona ce va fi afectata rafale de vant, averse si
frontului schimba de drum de frontul rece descarcari electrice
85) Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
a ) presiunea atmosferica; b ) cantitatea precipitatiilor; c ) umiditatea relativa.
86) In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
a ) Spre S-W b ) Spre N c ) Spre E-S-E d ) Spre W
87) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
a ) In sens direct, cu b ) In sens retrograd, in c ) In sens direct daca d ) In sens direct in
exceptia curentului Atlanticul de nord si curent cald, sau retrograd Atlanticul de Nord si
Golfului Pacificul de nord daca este curent rece Pacificul de Nord
88) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
a ) in sens direct, cu b ) in sens retrograd, c ) in sens direct daca este d ) in sens direct in
exceptia curentului in Atlanticul de nord si curent cald, sau retrograd Atlanticul de Nord si
Golfului; Pacificul de nord; daca este curent rece; Pacificul de Nord
89) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui
indica faptul ca:
a ) Este in trecere un b ) In apropiere este un centru c ) In apropiere exista un d ) Se apropie un
front rece de inalta presiune front stationar front oclus
90) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui
indica faptul ca:
a ) este in trecere un front b ) in apropiere este un centru de inalta c ) in apropiere este un front
rece; presiune; stationar
91) In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a ) Zona de joasa presiune b ) Front rece c ) Zone de inalta presiune d ) Front cald
92) In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a ) Front oclus b ) Zona de presiune inalta c ) Front stationar d ) Zona de presiune joasa
93) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
a ) Anticicloni b ) Cicloni tropicali c ) Sa barica d ) Talveg depresionar
94) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
a ) anticicloni; b ) cicloni tropicali; c ) sa barica; d ) talveg depresionar.
95) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
a ) anticicloni; b ) cicloni tropicali; c ) talveg depresionar.
96) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
a ) Schimbarea conditiilor de b ) Varitia declinatiei c ) Luna aflata la d ) Soarele aflat la
vreme Lunii apogeu periheliu
97) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
a ) schimbarea conditiilor de b ) variatia declinatiei c ) Luna aflata la d ) Soarele aflat la
vreme; Lunii; apogeu; periheliu.
98) Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
a ) Termometrul; b ) Barometrul; c ) Psihometrul.
99) Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
a ) perioada valului; b ) frecventa valului; c ) lungimea valului.
100) Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
a b ) Moderata, dar c ) Montata si d ) Montata, dar cu valuri regulate ce-si
) Calma navigabila confuza pastreaza directia
101) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
a ) Perpendicular pe b ) Paralel cu linia c ) Nu bate vantul, d ) Perpendicular pe linia
izobare frontului rece este calm frontului cald
102) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
a ) perpendicular pe b ) paralel cu linia c ) nu bate vantul, d ) perpendicular pe linia
izobare; frontului rece; este calm; frontului cald.
103) La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
a ) sistem de inalta presiune; b ) sistem de joasa presiune; c ) maxim de temperatura.
104) La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
a ) Vanturi puternice b ) Calm sau vanturi slabe c ) Nebulozitate 8/8 d ) Ploi continui
105) La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
a ) numai viteza vantului aparent; b ) viteza si directia vantului real; c ) numai viteza vantului real.
106) La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele
Africii?
a ) Curentul Ecuatorial de b ) Curentul c ) Curentul d ) Curentul Atlanticului-de
nord Benguelei Acelor Sud
107) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
a ) Izoterme b ) Izohipse c ) Izobare d ) Izotabate
108) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
a ) izoterme; b ) izohipse; c ) izobare; d ) izotabate.
109) Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
a ) Celor mai inalte b ) Celor mai joase c ) Celor mai joase ape din d ) Tuturor apelor
ape ape ultimele 2 zile inalte
110) Mareea joasa medie are inaltimea media a:
a ) Suprafetei b ) Tuturor apelor c ) Apelor inalte si d ) Celor mai joase ape din
marii joase apelor joase ultimele 24 de ore
111) Mareele de cuadratura se produc cand:
a ) Luna este la fazele de b ) La Luna noua c ) Soarele si Luna sunt d ) Soarele si Luna
primul si al doilea patrar si Luna plina la conjunctie sunt in opozitie
112) Mareele de cuadratura se produc cand:
a ) Luna este la fazele de b ) la Luna noua c ) Soarele si Luna sunt d ) Soarele si Luna
primul si al doilea patrar; sau Luna plina; la conjunctie; sunt in opozitie;
113) Mareele de cuadratura se produc cand:
a ) Luna este la fazele de primul si al b ) la Luna noua si Luna c ) soarele si Luna sunt la
doilea patrar; plina; conjunctie
114) Mareele de cuadratura se produc:
a ) La inceputul primaverii, b ) Cand Soarele, c ) Cand Soarele, d ) La
cand Soarele este in apropierea Pamantul si Luna formeaza un Pamantul si Luna sunt pe intervale de 28
punctului vernal unghi de 90 grd aceasi directie de zile
115) Mareele de sizigii au loc cand:
a ) Luna este la primul b ) Este Luna noua c ) Soarele si Luna sunt d ) Soarele si Luna au
sau la al doilea patrar sau Luna plina pe directii diferite declinatii de aceeasi valoare
116) Mareele de sizigii au loc cand:
a ) Luna este la primul b ) este Luna noua c ) Soarele si Luna sunt d ) Soarele si Luna au
sau la al doilea patrar; sau Luna plina pe directii diferite; declinatii de aceeasi valoare;
117) Mareele de sizigii se produc cand:
a ) Declinatia Lunii este b ) Numai cand Soarele si c ) Cand Soarele, Luna si d ) O singura
maxima si este in opozitie Luna sunt la aproximativ 90 Pamantul sunt pe aceeasi data in decurs de
cu Soarele grd fata de Pamant directie, indiferent de ordine 28 de zile
118) Milibarul este unitatea de masura pentru:
a ) temperatura aerului; b ) umiditatea relativa; c ) presiunea atmosferica.
119) Musonii sunt caracterizati ca:
a ) Vanturi usoare, b ) Vantur tari, in c ) Vanturi constante d ) Vanturi moderate care
variabile, cu rafale, cu aceeasi directie care isi schimba directia de 2 isi schimba directia de doua
umiditate redusa in tot timpul anului ori pe an ori in timpul zilei
120) Norii negrii, densi, Cumulonimbus, care inconjoara „ochiul” ciclonilor tropicali, sunt numiti:
a ) Benzi de ploaie spiralate b ) Ziduri sau pereti de nori c ) Nori palnie d ) Spirale ciclonice
121) Norii sunt clasificati tinand cont de:
a ) dimensiune; b ) viteza de deplasare; c ) altitudine si mod de formare.
122) O maree este considerata diurna cand este formata din:
a ) o singura apa inalta si o singura apa joasa b ) doua ape inalte in 24 c ) doua ape joase in 24
in 24 de ore; de ore; de ore.
123) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
a ) Averse de ploaie b ) Ceata c ) Lapovita d ) Vreme secetoasa
124) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
a ) averse de ploaie; b ) ceata; c ) vreme secetoasa.
125) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
a ) Conditiile de b ) Conditiile de vreme c ) Disparitia d ) Conditiile de vreme
inalta presiune caracteristice frontului cald norilor Cirrus caracteristice frontului rece
126) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
a ) conditiile de b ) conditiile de vreme c ) disparitia d ) Conditiile de vreme
inalta presiune; caracteristice frontului cald; norilor Cirrus; caracteristice frontului rece.
127) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
a ) 760 mb b ) 938,9 mb c ) 1000 mb d ) 1013,2 mb
128) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
a ) 760 mb; b ) 1000; c ) 1013,2 mb.
129) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
a ) 760 mb; b ) 938,9 mb c ) 1000 mb; d ) 1013,2 mb.
130) Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter
general, indica apropierea unui:
a ) Front oclus b ) Front stationar c ) Front cald d ) Front rece
131) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
a ) Partea din fata a b ) Stanga traiectoriei c ) Partea din spate a d ) Dreapta traicetoriei
navei furtunii navei furtunii
132) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
a ) partea din fata a b ) stanga traiectoriei c ) partea dinspate a d ) dreapta rtraiectoriei
navei; furtunii; navei; furtunii.
133) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria
furtunii:
a ) Frontal b ) In dreapta traiectoriei c ) In spatele furtunii d ) In stanga traiectoriei
134) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria
furtunii:
a ) frontal; b ) in dreapta traiectoriei; c ) in spatele furtunii d ) in stanga traiectoriei.
135) Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
a ) Norii c ) Ceata, formata la
b ) Nori negri, ce d ) Nori superiori de tip
Cumulonimbus, cu deplasarea aerului cald
dau precipitatii sub Cirrus, urmati de nori mijlocii
dezvoltare mare pe peste suprafata apei mai
forma de averse si apoi inferiori, densi
verticala reci
136) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
a ) De E la W b ) De W la E c ) De N la S d ) In orice directie
137) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
a ) de E la W; b ) de W la E; c ) de N la S.
138) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
a ) SW, S si SE b ) NE, E si S c ) W, NW si N d ) NW, N si NE
139) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
a ) SW, S si SE; b ) NE, E si S; c ) W, NW si N; d ) NW, N si NE
140) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:
a ) NW, W si S b ) SW, S si SE c ) N, NW si E d ) W, NW si N
141) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera
la:
a ) umiditate absoluta; b ) punct de roua; c ) punct de precipitatii; d ) deficit de saturatie.
142) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera
la:
a ) Umiditatea absoluta b ) Punct de roua c ) Punct de precipitatii d ) Deficit de saturatie
143) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera
la:
a ) umiditatea absoluta; b ) punct de roua; c ) deficit de saturatie.
144) Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de
masura numit:
a ) Barograf; b ) Termograf; c ) Higrograf.
145) Umiditatea relativa este definita ca:
a ) raportul dintre cantitatea actuala b ) cantitatea maxima de c ) relatia dintre cantitatea de
de vapori de apa, la temperatura data si vapori de apa pe care aerul este vapori de apa din aer si
cantitatea maxima posibila; capabila sa-l contina; presiunea atmosferica.
146) Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
a ) umiditatea atmosferica; b ) banchizele de gheata; c ) variatia densitatii apei oceanice
147) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
a ) Muson b ) Alizeu de NE c ) Fohn d ) Briza de mare
148) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
a ) Muson; b ) Alizeu de NE; c ) Fohn; d ) Briza de mare.
149) Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
a ) NW b ) SE c) S d ) NE
150) Vanturile catabatice bat:
a ) Dinspre uscat b ) In sens direct in c ) In josul pantei datorita d ) Ascendent, de-a
spre mare emisfera nordica curgerii aerului rece lungul pantei
151) Vanturile catabatice bat:
a ) dinspre uscat b ) in sens direct in c ) in josul pantei datorita d ) ascendent, de-a
spre mare; emisfera nordica; curgerii aerului rece; lungul pantei.
152) Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
a ) Alizeele de NE b ) Vanturile de West c ) Musonii d ) Vanturile de Est
153) Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste:
a ) Maree; b ) Resaca; c ) Hula.
154) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
b ) La viteza vantului se c ) Se produce extensia
a ) Este prezent d ) Gradientul de
adauga si si viteza de deplasare a spre margine a zonei de joasa
efectul de recurbare presiune este mare
furtunii presiune
155) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
b ) la viteza vantului se c ) se produce extensia spre
a ) este prezent d ) gradiebntul de
adauga si viteza de deplasare a margine a zonei de joasa
efectul de recurbare; presiune este mare.
furtunii; presiune;
156) Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
a ) Presiune b ) Presiune atmosferica c ) Presiune d ) Presiune atmosferica
atmosferica joasa stationara atmosferica inalta in scadere
157) Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica
panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
a ) Campia abisala; b ) Zona de rift; c ) Self sau platou continental.

01_NAVIGATIE_RO_NA(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1)
Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23°27’
a ) Solstitiu de iarna b ) Echinoctiu de primavara c ) Solstitiu de vara d ) Echinoctiu de toamna
2)
Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea
corectiei obtinuta este ≤ ±2’.5 se:
a ) Reface b ) Reface controlul si c ) Verifica si regleaza d ) Determina din nou
calculul de control reglajul sextantului numai paralelismul oglinzilor corectia sextantului
3)
O navă se deplasează între două puncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în figura
alăturată. Care din următoarele afirmaţii este advărată:

a) b) c)

4)
O navă se deplasează între două puncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în figura
alăturată. Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a) b) c)

5)
O navă se deplasează între două puncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în figura
alăturată. Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?
a) b) c)

6)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P1 ?

a) b) c)
începutul verii astronomice în începutul iernii astronomice în începutul verii astronomice în
emisfera nordică; emisfera nordică; emisfera sudică.
7)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pâmântului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce repr

a) b)
începutul iernii începutul primăverii c)
astronomice în emisfera astronomice în emisfera începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.
sudică; nordică;
8)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P3 ?
a) c)
b) începutul iernii
Începutul verii astronomice
începutul primăverii astronomice în emisfera sudică; astronomice în emisfera
în emisfera nordică.
nordică.
9)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P4 ?
a) b) c)
începutul primăverii astronomice în începutul primăverii astronomice în începutul toamnei astronomice în
emisfera sudică; emisfera nordică; emisfera nordică.
10)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P1 ?
a) b) c)
începutul verii astronomice în începutul iernii astronomice în începutul toamnei astronomice în
emisfera sudică; emisfera sudică; emisfera nordică.
11)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P2 ?
a) b)
începutul toamnei astronomice începutul primăverii c )
astronomice în începutul primăverii astronomice în emisfera nordică.
în emisfera sudică;
emisfera sudică;
12)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P3 ?
a) b) c)
începutul verii astronomice în începutul iernii astronomice în începutul verii astronomice în emisfera
emisfera sudică; emisfera sudică; nordică.
13)
În imaginea alăturată este reprezentată orbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2,
P3 şi P4 reprezintă cele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont
de orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS
), precizaţi ce reprezintă punctul P4 ?
a) b) c)
începutul toamnei astronomice în începutul primăverii astronomice în începutul toamnei
emisfera sudică; emisfera sudică; astronomice în emisfera
sudică.
14)
O navă aflată într-un punct cu longitudinea 120° W se află în fusul :
a ) 7 vestic ; b ) 8 vestic ; c ) 9 vestic.
15) Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
a ) Nord adevarat; b ) Nord giro; c ) Nord compas.
16) Adancimea apei se masoara cu:
a ) lochul; b ) sonda; c ) barometrul.
17) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
a ) Distanta zenitala b ) Declinatie c ) Distanta polara d ) Inaltime
18) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
a ) distanta zenitala; b ) declinatie; c ) inaltime; d ) distanta polara;
19) Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat
astronomic in doua puncte corespunzatoare:
a ) Culminatiei b ) Trecerii prin primul d ) Trecerii din emisfera
superioare, culminatiei vertical vestic, respectiv c ) Rasaritului, estica in cea vestica si
inferioare estic apusului invers
20) Axa de rotatie a Pamantului este:
b ) axa teoretica ce c ) linia ce uneste centrul Pamantului
a ) axa teoretica ce uneste zenitul
si observatorul astronomic de la
observatorului si centrul Pamantului; uneste cei doi poli
geografici; Greenwich.
21) Axa de rotatie a Pamantului este:
a ) axa teoretica in jurul careia b ) axa teoretica ce trece c ) linia ce uneste centrul
Pamantul executa miscarea sa naturala prin centrul Pamantului si Pamantului si observatorul
de rotatie in sens direct; punctul navei; astronomic de la Greenwich.
22) Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
a ) Punct cardinal Nord, punct b ) Pol Nord, pol c ) Zenit, d ) Punct cardinal Est, punct
cardinal Sud Sud Nadir cardinal Vest
23) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
a ) primul b ) meridianul ceresc al locului c ) orizontului adevarat d ) ecuatorul
vertical; observatorului; astronomic al observatorului; ceresc.
24) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
a ) Primului b ) Meridianul ceresc al c ) Orizontului adevarat d ) Ecuatorului
vertical locului observatorului astronomic al observatorului ceresc
25) Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
a ) de a completa cu apa distilata; b ) de a completa cu glicerina; c ) de a completa cu apa alcool.
26) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a ) drumul adevarat este in b ) drumul adevarat este in c ) drumul adevarat este in


cadranul I, relevmentul adevarat cadranul III, relevmentul adevarat cadranul I, relevmentul adevarat este
este in cadranul IV iar este in cadranul II iar relevmentul in cadranul IV iar relevmentul prova
relevmentul prova este la tribord; prova este la tribord; este la babord.
27) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a ) drumul adevarat este in b ) drumul adevarat este in c ) drumul adevarat este in


cadranul I, relevmentul adevarat cadrul II, relevmentul adevarat este cadranul II, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar in cadranul IV iar relevmentul prova este in cadranul IV iar
relevmentul prova este la tribord; este la tribord; relevmentul prova este la babord.
28) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
a ) Este uniforma b ) Este izocrona c ) Este aparenta d ) Este directa
29) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
a ) este uniforma; b ) este izocrona; c ) este directa; d ) este aparenta.
30) Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
a ) Inlocuirea cercului de b ) Eroarea accidentala c ) Eroarea in citirea d ) Eroarea in
inaltime cu dreapta de inaltime de masurare a inaltimii cronometrului punctul estimat
31) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ?
a ) latitudinea geografica a c ) latitudinea geografica a
b ) latitudinea geografica a
observatorului M este nordica, deci
observatorului M este sudica; observatorului M este nordica, deci
negativa; pozitiva.
32) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ?

a ) longitudinea geografica a b ) longitudinea geografica a c ) longitudinea geografica a


observatorului M este estica, deci observatorului M este estica, deci observatorului M este vestica.
negativa; pozitiva;
33) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ?
a ) observatorul M se gaseste in b ) observatorul M se gaseste in c ) observatorul M se gaseste in
emisfera nordica; emisfera sudica; emisfera vestica.
34) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ?

a ) observatorul M se gaseste in b ) observatorul M se gaseste in c ) observatorul M se gaseste in


emisfera estica; emisfera sudica; emisfera vestica.
35) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)
Dg= Da - ∆c Dg= Da + ∆g Dg= Da - ∆g
36) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)
Dg= Da - ∆c Dg= Da + ∆g Dg= Da - ∆g
37) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)
Dc= Da+ d+ c Dc= Da- d- c Dc= Da+ d- c
38) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)
Da= Dc+ d+ c Da= Dc- d- c Da= Dc+ d- c

39) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)
Rc= Ra+ d+ c Rc= Ra- d- c Rc= Ra+ d- c
40) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)
Ra= Rc+ d+ c Ra= Rc- d- c Ra= Rc+ d- c

41) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)
Dc= Da - c Dc= Da + c Dc= Da - c
42) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a)
Da= Dc - c b)
01_NAVIGATIE_RO_NEC(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1)
Simbolul “δg” desemnează:
a) b) c)
corecţia totală giro; corecţia pentru eroarea de viteză; corecţia pentru eroarea de balans.
2)
Declinaţia magnetică se simbolizează cu:
b) c)
a) d δ; Δ.
3)
Deviaţia compas se simbolizează cu:
b) c)
a) d
δ; Δ.
4)
Corecţia magnetică se simbolizează cu:
b) c)
a) d
δ; Δ.
5)
Drumul giro este Dg=147 grd.0 iar corectia totala giro este . Care este valoarea
drumului adevarat Da?
a ) Da = 143 grd.5 b ) Da = 150 grd.5 c ) Da = 144 grd.5
6)
Drumul compas este Dc=202°.0 iar corectie totala compas este Δc=-
2°.5.Care este valoarea drumului adevarat Da?
a) b) c)
Da=204°.5 Da=200°.5 Da=199°.5
7)
Drumul adevarat este Da=78°.0 iar corectia totala compas este Δc=-
1°.0.Care este valoarea drumului compas Dc?
a) b) c)
Dc=77°.0 Dc=78°.0 Dc=79°.0
8)
Drumul giro este Dg=147°.0 iar corectie totala giro este Δg=+3°.5.Care
este valoarea drumului adevarat Da?
a) b) c)
Da=143°.5 Da=150°.5 Da=144°.5
9) Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
a ) Nord adevarat; b ) Nord giro; c ) Nord compas.
10) Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
a ) inaltimea b ) inaltimea luminii si c ) inaltimea ochiului d ) inaltimea luminii,
luminii si refractia inaltimea ochiului observatorului si refractia inaltimea ochiului observatorului si
atmosferica observatorului atmosferica refractia atmosferica standard
11) Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului de:
a ) 5 picioare b ) 5 metri c ) 5 brate d ) 5 yarzi
12) Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului:
a ) 5 picioare; b ) 5 metri; c ) 5 brate; d ) 5 yarzi.
13) Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
a ) 5 Mm b ) 6 Mm c ) 10 Mm d ) 12 Mm
14) Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
a ) 5 Mm; b ) 6 Mm; c ) 10 Mm; d ) 12 Mm;
15) Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar
valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sau minus 2 min.5 se:
a ) reface controlul si reglajul b ) verifica si regleaza numai c ) determina din nou corectia
sextantului; paralelismul oglinzilor; sextantului.
16) Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar
valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
a ) reface controlul si reglajul b ) verifica si regleaza numai c ) determina din nou corectia
sextantului; paralelismul oglinzilor; sextantului.
17) Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a ) 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga b ) 9 sclipiri; c ) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
18) Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a ) 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga; b ) 9 sclipiri; c ) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
19) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a ) 9 sclipiri; b ) 6 sclipiri; c ) 3 sclipiri
20) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a ) 9 sclipiri; b ) 6 sclipiri; c ) 3 sclipiri.
21) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
a ) 6 sclipiri; b ) 9 sclipiri; c ) 3 sclipiri
22) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vst cuprinde un grup de:
a ) 6 sclipiri; b ) 9 sclipiri; c ) 3 sclipiri.
23) Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a ) sclipiri rapide de b ) grup de doua sclipiri de c ) grup de doua sclipiri foarte rapide de
culoare verde; culoare alba; culoare rosie;
24) Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a ) slipiri rapide de b ) grup de doua sclipiri de c ) grup de doua sclipiri foarte rapide de
culoare verde; culoare alba; culoare rosie.
25) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
a ) intersecteaza meridianele sub b ) pe harta gnomonica este o c ) este arc de cerc mic pe
unghiuri diferite; linie dreapta; sfera terestra
26) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
a ) este centrala b ) este echivalenta c ) este cilindrica d ) este dreapta
27) Care din relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Dg = Da - c Dg = Da + g Dg = Da - g
28) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a ) perioada luminii b ) bataia c ) inaltimea constructiei farului d ) culoarea luminii
29) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a ) perioada luminii; b ) bataia; c ) inaltimea constructiei farului; d ) culoarea luminii.
30) Care din urmatoarele informatii nu sunt continue in hartile costiere
a ) elemente de topografia b ) pericolele de c ) frecventa de lucru a
coastei; navigatie; radiofarurilor.
31) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a ) cerc de egala distanta b ) dreapta de relevment c ) ortodroma d ) aliniament
32) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a ) cerc de egala distanta; b ) dreapta de relevment; c ) ortodroma; d ) alimiament.
33) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Dc = Da + d + c Dc = Da – d - c Dc = Da + d - c
34) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Rc = Ra + d + c Rc = Ra – d - c Rc = Ra + d – dc
35) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Ra = Rc + d+ c Ra = Rc – d - c Ra = Rc + d - c
36) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Dc = Da - c Dc = Da + c Dc = Da - g
37) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a) b) c)
Da = Dg - c Da = Dg + g Da = Dg - g
38) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b) c)

39) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

40) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

41) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

42) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

43) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

44) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

45) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

46) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

47) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)

48) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?


a) b) c)
Dg=Da-Δc Dg=Da+Δg Dg=Da-Δg
49) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a) b)
c)
Da=Dg-Δc Da=Dg+Δg

01_NAVIGATIE_RO-NR(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
a ) Frecventa de b ) Frecventa c ) Frecventa specifica de d ) Frecventa de baza
repetitie a impulsului purtatoare repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor
2) Cand sunt activate zonele de veghe ( ring guard) la un radar ARPA care dinafirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
a ) toate tintele b ) toate tintele care c ) Numai tintele
periculoase vor fi intra in suprafata de periculoase care intra in d ) unele tinte de mici
plotate si urmarite veghe vor fi plotate si suprafata de veghe vor fi dimensiuni pot scapa
automat; urmarite automat; plotate si urmarite automate; detectiei zonelor de veghe.
3) Cand sunt activate zonele de veghe (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
a ) Toate tintele b ) Toate tintele care c ) Numai tintele
periculoase vor fi intra in suprafata de periculoase care intra in d ) Unele tinte de mici
plotate si urmarite veghe vor fi plotate si suprafata de veghe vor fi dimensiuni pot scapa
automat urmarite automat plotate si urmarite automat detectiei zonelor de veghe
4) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
a ) vol.3; b ) vol.4; c ) vol.2
5) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty list of Radio Signals":
a ) vol.3; b ) vol.4; c ) vol.2.
6) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in „Admiralty List of Radio Signals”:
a ) Vol.3 b ) Vol.4 c ) Vol.2 d ) Vol.1
7) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
d ) Distanta nava-statia
a ) Conditiile de b ) Starea marii in c ) Unghiul de intersectie
MASTER a lantului LORAN-C
propagare zona de navigatie intre liniile de pozitie
utilizat
8) care din afirmatii sunt adevarate?
d ) ambele tinte sunt
a ) tinta din tribord va b ) tinta din babord va c ) tinta din babord va periculoase daca se
intersecta drumul navei intersecta drumul navei intersecta drumul navei
pastreaza parametrii de
proprii prin prova; proprii prin prova proprii prin pupa
miscare.
9) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
a ) Depinde de raportul b ) Este minim cand c ) Este maxim cand d ) Depinde de unghiul
dintre distanta nava- directia nava-radiofar directia nava-radiofar este format intre directia
radiofar, nava-linia este orientata pe normala orientata pe normala la linia nava-radiofar si linia
coastei la linia coastei coastei coastei
10) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a ) inaltimea aproximativa a orbitei b ) inclinarea orbitei fata de planul c ) perioada de rotatie a
este aproximativ egala cu 21.200km; ecuatorului terestru i= 55 grade; satelitilor T= 24 ore.
11) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a)
b ) Inclinarea orbitei c ) Perioada de d ) Decalajul intre
Inaltimea
fata de planul ecuatorului rotatie a satelitilor T=24 orbite pe ecuator
aproximativa a orbitei 21.200
terestru i=55 grd ore Dl=60°
km
12) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
d)
a ) inaltimea b ) inclinarea Daca vertexul are coordonatele:  =40 grade
aproximativa a orbitei fata de planul c ) perioada de
N;  =161 gradecercul mare pe care
orbitei aproximativ ecuatorului terestru rotatie a satelitilor T= este definita ortodroma corespunzatoare va
21.200km; i=55 grade; 24 ore; intersecta ecuatorul in punctele de
longitudine:
13) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a ) inaltimea aproximativa a b ) inclinarea orbitei fata de planul c ) perioada de rotatie a
orbitei este 21.200 km ecuatorului terestru este 55 grade satelitilor este 24 ore
14) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
b ) Determinarea c ) Modificarea continua d ) Actualizarea efemeridei si
a ) Urmarirea
pozitiei reale pe orbita a a parametrilor orbitei almanahului in memoria
satelitilor GPS
satelitilor GPS satelitiilor GPS satelitiilor GPS la fiecare 12 ore
15) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
b ) determinarea c ) modificarea continua a d ) actualizarea efemeridei si
a ) urmarirea
pozitiei reale pe orbita a parametrilor orbitei satelitilor almanahului in memoria
satelitilor GPS;
satelitilor GPS; GPS; satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
16) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?
a ) ambele tinte prezinta b ) ambele tinte sunt c ) ambele tinte sunt d ) vectorii sunt
pericol de coliziune; neprivilegiate; privilegiate; adevarati.
17) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?
d ) tinta are drum opus
a ) tinta b ) tinta este in deriva c ) tinta are acelasi drum si navei proprii dar aceeasi
este fixa; in siajul navei proprii; aceeasi viteza ca ale navei proprii; viteza.
18) Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot utiliza b ) nu este recomandat a se trasa pe
numai in Miscarea ecranul radar mai mult de doua PI c ) pilotarea navei cu ajutorul PI nu
Relativa; simultan; este indicata atunci cand exista deriva.
19) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
a ) Catargele b ) Corpul navei c ) Bigile d ) Antenele navei
20) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
a ) catargele; b ) corpul navei; c ) bigile; d ) antenele navei.
21) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
c ) Numai toate d ) Numai pentru tintele
a ) Numai pentru tinta b ) Numai pentru tintele de pe plotate si urmarite de ARPA
periculoasa, pentru care tintele care sunt deja plotate
ecranul radarului care au un CPA mai mic decat
se face simularea evitarii si urmarite de ARPA
ARPA distanta de siguranta
22) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA
cu sistem vectorial, are ca rezultat:
a ) Stabilirea drumului b ) Stabilirea c ) Stabilirea orei la d ) Stabilirea
navei tinta pentru care se distantei de siguranta care se incepe manevra de parametrilor manevrei de
face evitarea optima evitare evitare
23) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
c ) numai toate d ) numai pentru tintele
a ) numai pentru tinta b ) numai pentru tintele de pe plotate si urmarite de ARPA
periculoasa, pentru care tintele care sunt deja polate
ecranul radarului care au un CPA mai mic decat
se face simularea evitarii; si urmarite de ARPA;
ARPA; distanta de siguranta.
24) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
a ) Drum deasupra
b ) Drum adevarat/ c ) Drum adevarat/ d ) Drum deasupra
fundului/ viteza deasupra
viteza deasupra fundului viteza prin apa fundului/ viteza prin apa
fundului
25) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
a ) Radarul b ) Radarul c ) Numai daca d ) Avem pe radar un reper in
functioneaza in functioneaza in radarul este cuplat cu functie de care sa putem pozitiona
Miscarea Reala/ N UP Miscare Relativa/ N UP receptorul GPS. manual harta electronica
26) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA
cu sistem vectorial, are ca rezultat:
a ) stabilirea drumului b ) stabilirea c ) stabilirea orei la care d ) stabilirea
navei tinta pentru care se distantei de siguranta se incepe manevra de parametrilor manevrei de
face evitarea; optima; evitare; evitare.
27) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA
cu sistem vectorial, are ca rezultat:
a ) stabilirea drumului navei tinta b ) stabilirea distantei de c ) stabilirea parametrilor
pentru care se face evitarea; siguranta optima; manevrei de evitare.
28) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a ) TCPA-ul la nava tinta b ) Viteza c ) Timpul alocat pentru d ) Drumul
pentru care se face evitarea navei proprii inceperea manevrei de evitare navei noastre
29) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
a ) Drumul adevarat (Da) d ) Drumul deasupra fundului
care trebuie tinut la timona, b ) Corectia pentru c ) Viteza care trebuie luat pentru a trece
pentru a contracara efectul stabilirea valorii exacte a curentului de la o anumita distanta fata de
derivei CPA-ului la o nava tinta reper
30) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
a ) drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la b ) corectia pentru stabilirea valorii c ) viteza
timona, pentru a contracara efectul derivei; exacte a CPA-ului la nava tinta curentului
31) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a ) TCPA-ul la nava tinta pentru b ) viteza c ) timpul alocat pentru d ) drumul navei
care se face evitarea; navei proprii; inceperea manevrei de evitare; noastre.
32) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
a ) drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la b ) corectia pentru stabilirea valorii c ) viteza
timona, pentru a contracta efectul derivei; exacte a CPA-ului la o nava tinta; curentului.
33) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a ) TCPA-ul la nava tinta pentru care se b ) viteza navei c ) timpul alocat pentru inceperea
face evitarea; proprii; manevrei de evitare.
34) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a ) TCPA-ul la nava tinta care se b ) viteza navei c ) timpul alocat pentru inceperea
face evitarea proprii; manevrei de evitare.
35) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot b ) nu este recomandat a
c ) pilotarea navei cu d ) este indicata utilizarea
utiliza numai in se trasa pe ecranul radar
ajutorul PI nu este indicata PI, pentru pilotarea navei in
Miscarea mai mult de doua PI
atunci cand exista deriva; orice conditii de vizibilitate.
Relativa; simultan;
36) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
c ) Cu ajutorul PI se
a ) Cu ajutorul PI se b ) Cu ajutorul PI se d ) Cu ajutorul PI se
poate pilota nava pruntr-o
poate urmari deplasarea poate urmari efectuarea poate urmari rezultatul
schema de separare a
navei pe un anumit drum unei schimbari de drum unei manevre de evitare
traficului
37) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot b ) Nu este recomandat a c ) Pilotarea navei cu d ) Este indicata utilizarea
utiliza numai in se trasa pe ecranul radar ajutorul PI nu este indicata PI, pentru pilotarea navei in
Miscarea Relativa mai mult de doua PI atunci cand exista deriva orice conditii de vizibilitate
simultan
38) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot utiliza b ) nu este recomandat a se trasa pe
numai in Miscarea ecranul radar mai mult de doua PI c ) pilotarea navei cu ajutorul PI nu
Relativa; simultan; este indicata atunci cand exista deriva.
39) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este
FALSA?

a ) distanta la "nava b ) directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din c ) viteza relativa a
"navei ajunse din urma"
ajunsa din urma" scade; urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei
proprii; este mica.
40) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este
FALSA?
b ) directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din c ) viteza relativa a
a ) distanta la "nava
"navei ajunse din urma"
ajunsa din urma" scade; urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei
proprii; este mica
41) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
b ) In Miscarea Relativa d ) Vectorul de Miscare
a ) Distanta la c ) Relevmentul la
tinta care reprezinta nava Relativa pentru nava respectiva va
nava respectiva se nava respectiva se
respectiva va fi stationara avea aceeasi directie cu drumul
mentine constanta mentine constant
pe ecranul radar navei proprii
42) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
a ) In Miscarea Relativa tinta b ) relevmentul la nava c ) vectorul de Miscare Relativa pentru
care reprezinta nava respectiva va respectiva se mentine nava respectiva va avea aceeasi directie cu
fi stationara pe ecranul radar; constant; drumul navei proprii.
43) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (
baliza) este FALSA?
a ) in cazul in care nu b ) in cazul in care nu c ) in cazul in care d ) in cazul in care nu exista
exista deriva, directia exista deriva, viteza nu exista deriva, viteza deriva, din triunghiul vitezelor
Miscarii Relative a relativa a reperului este relativa a reperului este construit pentru reperul
reperului fix este in sens egala cu viteza navei egala cu viteza respectiv se poate determina
contrar drumului navei; proprii; curentului; directia curentului.
44) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor
(baliza) este FALSA?
a ) In cazul in care nu b ) In cazul in care nu c ) In cazul in care d ) In cazul in care exista
exista deriva, directia exista deriva, viteza exista deriva, viteza deriva, din triunghiul vitezelor
Miscarii Relative a relativa a reperului este relativa a reperului este construit pentru reperul
reperului fix este in sens egala cu viteza navei egala cu viteza respectiv se poate determina
contrar drumului navei proprii curentului directia curentului
45) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
b ) in functie de aria c ) tehnica PAD-uluise d ) drumul de evitare se
a ) PAD-ul indica PAD-ului putem aprecia preteaza cel mai bine stabileste prin determinarea
grafic zona periculoasa valoarea CPA -ului la o pentru stabilirea directiei la centrul geometric
din jurul unei tinte; tinta mobila; manevrelor al PAD-ului.
46) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
a ) Inaltimea la c ) Radarul trebuie
care se afla antena b ) Detectia radar nu este verificat periodic in d ) Relevmentele sunt
radarului influentata de conditiile conditii de vizibilitate mai precise decat distantele
influenteaza bataia hidrometeorologice buna, pentru a se vedea masurate cu radarul
radarului daca functioneaza corect
47) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
a ) inaltimea la care c ) radarul trebuie
se afla antena b ) detectia radar nu este verificat periodic in d ) relevmentele sunt
radarului influentata de conditiile conditii de vizibilitate mai precise decat distantele
influenteaza bataia hidrometeorologice; buna, pentru a se vedea masurate cu radarul.
radarului; daca functioneaza corect;
48) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
d ) O coasta cu dune de
a ) Ambarcatiunile de mici b ) Balizele vor c ) Distantele radar
nisip „se vede” mai bine
dimensiuni pot scapa uneori aparea intotdeauna sunt mai putin precise
pe radar decat o coasta
detectiei radar pe ecranul radarului decat relevmentele radar
stancoasa
49) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
c ) distantele radar d ) o coasta cu dune de
a ) ambarcatiunile de mici b ) balizele vor
sunt mai putin precise nisip " se vede" mai bine
dimensiuni pot scapa uneori aparea intotdeauna
decat relevmentele pe radar decat o coasta
detectiei radar; pe ecranul radarului;
radar; stancoasa.
50) Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
a ) drumul deasupra b ) drumul c ) drumul preliminar trasat pe d ) drumul
fundului; compas; harta; adevarat.
51) Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
a ) viteza deasupra b ) viteza prin c ) viteza indicata de d ) viteza indicata de lochul
fundului; apa; GPS; Doppler.
52) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduce) in sistemul ARPA?
a ) drumul deasupra fundului; b ) drumul compas; c ) drumul adevarat.
53) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
a ) Drumul deasupra b ) Drumul c ) Drumul de urmat, trasat pe d ) Drumul
fundului compas harta adevarat
54) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
a ) drumul deasupra fundului; b ) drumul compas; c ) drumul adevarat.
55) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
a ) Viteza deasupra b ) Viteza prin c ) Viteza indicata de d ) Viteza indicata de lochul
fundului apa GPS Doppler
56) Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care
poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
a ) miscarea relativa, H- b ) miscarea reala, N- c ) miscarea reala, C- d ) miscarea relativa,
UP, Vector Relativ pentru UP, Vector Real pentru UP, Vector Real pentru C-UP, Vector Real
tintele plotate; tintele plotate; tintele plotate; pentru tintele plotate;
57) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:
a ) Distanta nava- b ) Relevmentul prova la c ) Lungimea de d ) Pescajul
radiofar radiofar unda navei
58) Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
a ) drum deasupra c ) drum d ) drum deasupra
b ) drum adevarat/viteza
fundului/viteza deasupra adevarat/ viteza prin deasupra fundului/ viteza
deasupra fundului;
fundului; apa; prin apa.
59) Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?O harta electronica radar ( True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
b ) radarul
a ) radarul c ) numai daca d ) avem pe radar un reper in
functioneaza in
functioneaza in radarul este cuplat cu functie de care sa putem pozitiona
Miscarea Relativa/ N-
Miscarea Reala/ N-UP; receptorul GPS; manual harta electronica.
UP;
60) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
a ) NAVLINE-urile se
b ) NAVLINE-ul trebuie c ) principiul d ) spre deosebire
traseaza prin metoda
utilizat atunci cand ruta pe pilotarii navei pe de PI, NAVLINE-ul nu
relevmentelor si distantelor
care trebuie pilotata nava NAVLINE este poate fi utilizat decat pe
masurate la punctele
implica schimbari frecvente acelasi ca si in cazul scala radar pe care a fost
caracteristice ale rutei de
de drum; PI; trasat.
urmat;
61) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
a ) NAVLINE-urile se
b ) NAVLINE-ul trebuie c ) Principiul d ) Spre deosebirede
traseaza prin metoda
utilizat atunci cand ruta pe pilotarii navei pe PI, NAVLINE-ul nu
relevmentelor si distantelor
care trebuie pilotata nava NAVLINE este poate fi utilizatdecat pe
masurate la punctele
implica schimbari frecvente acelasi ca si in cazul scala radar pe care a fost
caracteristice ale rutei de
de drum PI trasat
urmat
62) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
b ) In functie de aria c ) Tehnica PAD-ului se d ) Drumul de evitare se
a ) PAD-ul indica PAD-ului putem preteaza cel mai bine pentru stabileste prin determinarea
grafic zona periculoasa aprecia valoarea CPA- stabilirea manevrelor de directiei la centrul geomteric
din jurul unei tinte ului la o tinta mobila evitare prin variatia vitezei al PAD-ului
63) Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea
care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
a ) Miscarea relativa, H- b ) Miscarea Reala, N- c ) Miscarea Reala, C- d ) Miscare Relativa,
UP, Vector Relativ pentru UP, Vector Real pentru UP, Vector Real pentru C-UP, Vector Real
tintele plotate tintele plotate tintele plotate pentru tintele plotate
64) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele
ARPA?
b ) afisarea valorilor pentru c ) marcarea pozitiilor
a ) hexagoanele PAD ( d ) vector relativ
drumul si viteza tintei in anterioare avute de tinta pe
predicted are of danger); sau real de miscare
format alfanumeric; ecranul radar;
65) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele
ARPA?
a ) Hexagoanele PAD b ) Afisarea valorilor pentru c ) Marcarea pozitiilor
(predicted area of drumul si viteza tintei in anterioare avute de tinta pe d ) Vector relativ
danger) format alfanumeric ecranul radar sau real de miscare
66) Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
a ) viteza deasupra fundului b ) viteza deasupra fundului in c ) viteza deasupra fundului
in functie de urmatorul functie de urmatorul rezultata din derivata spatiului intre
WAYPOINT; WAYPOINT-ul anterior; puncte consecutiv determinate;
67) Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
a ) viteza deasupra fundului b ) viteza deasupra fundului in c ) viteza deasupra fundului rezultata
in functie de urmatorul functie de WAYPOINT-ul din derivata spatiului intre puncte
WAYPOINT; anterior; consecutiv determinate
68) Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
a ) distanta la o nava b ) CPA-ul la o nava tinta este relativ c ) CPA-ul la o nava tinta este mai mic
tinta scade; mic si se mentine constant; decat distanta de siguranta.
69) Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
a ) distanta la o nava b ) CPA-ul la o nava c ) CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat
tinta scade; tinta este 0; distanta de siguranta.
70) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
a ) Plotarea automata b ) O tinta c ) O tinta care are un d ) Plotarea unei tinte care a
a unei tinte care a intrat plotata si urmarita CPA mai mic decat limita scapat de detectia primei zone de
in suprafata zonelor de automat al carei ecou stabilita/setata de veghe, dar a fost detectata de
veghe s-a pierdut utilizator catre cel de-al doilea Ring Guard
71) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
a ) plotarea automata a unei tinte b ) o tinta plotata si c ) o tinta care are un CPA mai
care a intrat in suprafata zonelor de urmarita automat al carei ecou s- mic decat limita stabilita / setata de
veghe; a pierdut; utilizator
72) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
a ) plotarea automata a unei tinte b ) o tinta plotata si c ) o tinta care are un CPA mai
care a intrat in suprafata zonelor de urmarita automat al carei ecou mic decat limita stabilita/ setata de
veghe; s-a pierdut; utilizator.
73) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
a ) plotarea automata b ) o tinta c ) o tinta care are un d ) plotarea unei tinte care a
a unei tinte care a intrat plotata si urmarita CPA mai mic decat limita scapat de detectia primei zone de
in suprafata zonelor de automat al carei stabilita/setata de veghe, dar a fost detectata de
veghe; ecou s-a pierdut; utilizator; catre cel de-al doilea Ring Guard.
74) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie
a ) Nu vor fi b ) Pot aparea erori la c ) Pot aparea d ) Pot aparea erori la
nici un fel de determinarea Directiei Miscarii erori la calculul determinarea drumului adevarat
erori Relative a tintelor CPA-ului al tintelor
75) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie:
a ) nu vor fi b ) pot aparea erori la c ) pot aparea erori d ) pot aparea erori la
nici un fel de determinarea Directiei Miscarii la calculul CPA- determinarea drumului adevarat
erori; Relative a tintelor; ului; al tintelor;
76) Ce inseamna ARPA?
a ) un sistem automat de b ) un sistem manual de c ) un sistem automat pentru pilotarea
plotare a tintelor radar; plotare a tintelor radar; navei pe baza informatiei radar.
77) Ce inseamna ARPA?
a ) un sistem automat de b ) un sistem manual de c ) un sistem automat pentru plotarea
plotare a tintelor radar; plotare a tintelor radar; navei pe baza informatiei radar
78) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
a ) Relevmentul la o tinta b ) Marimea unei tinte c ) Viteza unei tinte d ) Distanta la o tinta
79) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c ) 6; d ) 5;
80) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a) 4 b) 2 c) 6 d) 5
81) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c) 6
82) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c ) 6;
83) Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de
longitudine nava-radiofar este:
a) b) c)
Δλ<2° 1°<Δλ<2° Δλ>2°
84) CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat;
a ) imediat ce tinta a aparut b ) numai daca imaginea radar este c ) numai dupa ce tinta a fost
pe ecranul radarului; observata in mod constant; plotata de cel putin doua ori.
85) CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat:
a ) imediat ce tinta a aparut b ) numai daca imaginea radar este c ) numai dupa ce tinta a fost
pe ecranul radarului; observata in mod constant; plotata de cel putin doua ori.
86) Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
a ) distanta scade iar b ) relevmentul si distanta la c ) tinta se apropie, iar relevmentul la
relevmentului adevarat creste tinta se modifica; ea nu se modifica in mod evident.
87) Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
a ) distanta scade iar valoarea b ) relevmentul si distanta la c ) tinta se apropie, iar
relevmentului adevarat creste; tinta se modifica; relevmentul la ea nu se modifica;
88) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata
in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
a ) Miscare Reala/ N- b ) Miscare Reala/C- c ) Miscare Relativa/ N- d ) Miscare Relativa/
UP/ vector real UP/ vector real UP/ vector relativ C-UP/vector real
89) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata
in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
a ) Miscare reala/ N- b ) Miscare reala/ C- c ) Miscare relativa/ N- d ) Miscare relativa/ C-
UP/ vector real; UP/ vector real; UP/ vector relativ; UP/ vector real;
90) Derivata radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara.
91) Deviatia radio este determinata de:
a ) Efectul de uscat b ) Efectul de noapte c ) Efectul de emisie secundara d ) Efectul de antena
92) Deviatia radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara
93) Deviatia radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara; d ) efectul de antena.
94) Din fig, 17 selectati informatia FALSA:

a ) forma de b ) evitarea se face prin c ) evitarea se face prin d ) timpul de


reprezentare a imaginii schimbare combinata de reducere de viteza, in conditii de ploting este de 6
radar este North Up; drum si viteza; deriva de curent; minute.
95) Efectul de noapte este generat de:
a ) Trecerea undei directe b ) Receptia simultana a c ) Eroarea de nealiniere a d ) Eroarea in
peste suprafete cu proprietati undei directe si a celei antenei cadru in axul corectia
conductive diferite reflectate longitudinal al navei compasului
96) Efectul de noapte este generat de:
a ) trecerea undei directe peste b ) receptia simultana a undei c ) eroarea de nealiniere a
suprafete cu proprietati conductive directe si a celei reflectate; antenei cadru in axul longitudinal
diferite; al navei
97) Efectul de noapte este generat de:
a ) trecerea undei directe peste
b ) receptia simultana a c ) eroarea de nealiniere a antenei
suprafete cu proprietati conductive
undei directe si a celei reflectate; cadru in axul longitudinal al navei.
diferite;
98) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
a ) plus sau minus 10 b ) plus sau minus 50 c ) plus sau minus 120 d ) plus sau minus 300
m; m; m; m
99) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
a) b) c) d)
10m 50m 120m 300m
100) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
a) b) c) d)
15m 150 m 300m 50m
101) Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
a ) plus sau minus 15 b ) plus sau minus 120 c ) plus sau minus 300 d ) plus sau minus 50
m; mm; m; m.
102) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?
b c ) DA, numai in conditii de vizibilitate d ) DA, numai in conditii de vizibilitate
a ) NU ) DA buna redusa
103) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?
b c ) DA, numai in conditii de vizibilitate d ) DA, numai in conditii de vizibilitate
a ) NU; ) DA; buna; redusa.
104) Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:
a ) head up, vectori b ) head up, vectori c ) north up, vectori d ) north up, vectori
relativi; reali; relativi; reali.
105) Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:
a ) head up, vectori b ) head up, vectori c ) north up, vectori d ) north up, vectori
relativi; reali; reali. relativi;
106) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
a ) 1950 Khz b ) 1850 Khz c ) 1750 Khz d ) 100 Khz
107) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (
HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP mai mic b ) 2 mai mic decat HDOP c ) 4 mai mic decat HDOP d ) HDOP mai mare
decat 1; mai mic decat 3; mai mic decat 5; decat 5;
108) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie
(HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP<1 b ) 2<hdop<=""></hdop c ) 4<hdop<=""></hdop d ) HDOP>5
109) In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de;

c ) evitare prin
a ) evitare prin reducere b ) evitare prin reducere d ) evitare prin
schimbare combinata
de viteza in timp alocat, de viteza in timp alocat, reducere de viteza imediatt,
de drum si viteza,
reprezentare North Up; reprezentate Head Up; reprezentate North Up;
North Up;
110) In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de :
c ) evitare prin
a ) evitare prin b ) evitare prin reducere d ) evitare prin reducere
schimbare combinata
reducere de viteza imediat, de viteza in timp alocat, de drum si viteza, Head
de viteza imediat,
reprezentare Head Up; reprezentare Head Up; reprezentare, North Up;
Up;
111) In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
c ) evitare prin
a ) evitare prin reducere b ) evitare prin reducere schimbare combinata d ) evitare prin
de viteza in timp alocat, de viteza in timp alocat, schimbare de drum
de drum si viteza, Head
reprezentare Head Up; reprezentate North Up; reprezentare, North Up;
Up;
112) In fig. 13 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
c ) evitare prin
a ) evitare prin reducere b ) evitare prin reducere schimbare combinata de d ) evitare prin
de viteza in timp alocat, de viteza in timp alocat, schimbare de drum
drum si viteza, Head
reprezentare Head Up; reprezentate North Up; reprezentare, Head Up;
Up;
113) In fig. 14 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
a ) evitare prin c ) evitare prin d ) evitare prin
schimbare de drum in timp b ) evitare prin schimbare combinata schimbare de drum
alocat, reprezentare Head schimbare de drum imediat, de drum si viteza, Head imediat reprezentare,
Up; reprezentare North Up; Up; Head Up;
114) In fig. 15 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
a ) evitare prin b ) evitare prin c ) evitare prin
schimbare de drum in timp schimbare de drum schimbare combinata d ) evitare prin
alocat, reprezentare Head imediat, reprezentare de drum si viteza, Head schimbare de drum imediat
Up; North Up; Up; reprezentare, Head Up;
115) In fig. 16 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
a ) evitare prin b ) evitare prin schimbare c ) evitare prin d ) evitare prin
schimbare de drum in combinata de drum si viteza, schimbare combinata de schimbare de drum
timp alocat, reprezentare noua viteza impusa, North- drum si viteza,noul drum imediat reprezentare,
North Up; Up; impus, Head Up; North Up;
116) In fig. 18 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
a ) evitare prin b ) evitarea se face prin c ) evitare prin d ) evitare prin
schimbare de drum in schimbare combinata de schimbare de drum si schimbare de drum
timp alocat, reprezentare drum si viteza, noua viteza viteza, noul drum impus, imediat, reprezentare
North Up; impusa, North Up; head Up; North Up.
117) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) Sferei terestre b ) Geoidului c ) Elipsoidului de referinta d ) Liniei de plutire
118) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) elipsoidului de referinta; d ) liniei de plutire.
119) In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) Elipsoidului de referinta.
120) In sistemul tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) elipsoidului de referinta.
121) In situatia reprezentata alaturat ( fig. 6):

a ) tinta din tribord este mai b ) tinta din c ) se va evita tinta din d ) se va evita tinta din
periculoasa decat tinta din babord este tribord pentru ca este babord pentru ca este
babord; fixa; privilegiata; privilegiata;
122) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
a ) Numarul de nave b ) Distanta la un reper c ) Numarul de chei de d ) Adancimea
existente in rada fix la coasta lant la apa apei
123) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
a ) numarul de nave b ) distanta la un reper fix c ) numarul de chei de d ) adancimea
existente in rada; la coasta; lant la apa; apei.
124) In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat b ) relevmentul prova c ) relevmentul prova in
d ) marimea
in care nava proprie " vede" semicircular in care nava tinta " care nava tinta " vede"
si forma navei.
nava proprie; vede" nava proprie; nava proprie;
125) In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat in care b ) relevmentul prova semicircular c ) relevmentul prova in care
nava proprie "vede" nava proprie; in care nava tinta "vede" nava proprie; nava proprie "vede" nava tinte
126) In terminologia radar “Aspectul” unei nave tinta inseamna:
a ) Relevmentul adevarat b ) Relevmentul prova c ) Relevmentul Prova in
d ) Marimea
in care nava proprie „vede” semicircular in care nava tinta care nava proprie „vede”
si forma navei
nava proprie „vede” nava proprie nava tinta
127) In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat in care
b ) relevmentul prova semicircular c ) relevmentul Prova in care
nava proprie "vede" nava
in care nava tinta " vede" nava proprie; nava proprie " vede" nava tinta.
proprie;
128) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
c ) nu a fost aplicata d ) harta a fost proiectata pe baza
a ) harta nu b ) nu este cunoscuta
corectia de fus orar la ora unui elipsoid de referinta diferit de cel
este actualizata exact inaltimea antenei
afisata de receptorul pe baza caruia a fost proiectat sistemul
la zi; receptorului GPS;
GPS; GPS.
129) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:

a ) Harta nu b ) Nu este cunoscuta c ) Nu a fost aplicata d ) Harta a fost proiectata pe baza


este actualizata exact inaltimea antenei corectia de fus orar la ora unui elipsoid de referinta diferit de cel
la zi receptorului GPS afisata de receptorul GPS pe baza caruia a fost proiectat sistemul
GPS
130) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?
a ) Orice tinta b ) Aria PAD-ului nu se c ) Pozitia PAD-ului se d ) Punctul de
plotata poate avea modifica atata timp cat nu se modifica o data cu coliziune nu coinicide
unul, doua sau nici modifica parametrii de mars ai modificarea distantei dintre cu centrul geometric
un PAD navei proprii sau ai navei tinta nava noastra si nava tinta al PAD-ului
131) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?
a ) PAD-ul b ) Aria PAD-ului nu se c ) Aria PAD-ului d ) Aria PAD-ului depinde
are forma unui modifica neaparat simetric pe depinde de distanta de de timpul alocat de utilizator pana
hexagon masura ce scade distanta la siguranta introdusa de la inceperea manevrei de evitare
nava tinta catre utilizator
132) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?
b ) aria PAD-ului nu se c ) Aria PAD-ului d ) Aria PAD-ului depinde
a ) PAD-ul
modifica neaparat simetric depinde de distanta de de timpul alocat de utilizator
are forma unui
pe masura ce scade distanta siguranta introdusa de pana la inceperea manevrei de
hexagon;
la nava tinta? catre utilizator; evitare.;
133) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) locul geometric al b ) locul geometric c ) locul geometric al d ) locul geometric al
punctelor din care suma al punctelor de egal punctelor de egala punctelor de egala diferenta
distantelor la doua puncte relevment la doua diferenta de relevment la de distanta la doua puncte
fixe este constanta; puncte fixe; doua puncte fixe; fixe;
134) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) Locul geometric al b ) Locul geometric c ) Locul geometric al d ) Locul geometric al
punctelor din care suma al punctelor de egal punctelor de egala punctelor de egala diferenta
distantelor la doua puncte relevment la doua diferenta de relevment la de distanta la doua puncte
fixe este constanta puncte fixe doua puncte fixe fixe
135) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) locul geometric al punctelor b ) locul geometric al punctelor c ) locul geometric al punctelor
din care suma distantelor la doua de egala diferenta de relevment la de egala diferenta de distanta la
puncte fixe este constanta; doua puncte fixe; doua puncte fixe;
136) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
a ) Drumul deasupra b ) Viteza de deasupta d ) Abaterea navei
c ) Unghiul
fundului pe care se fundului pe care se proprii de la ruta trasata pe
total de deriva
deplaseaza nava proprie deplaseaza nava proprie harta
137) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
a ) drumul deasupra fundului pe b ) viteza de deasupra fundului pe c ) abaterea navei proprii de
care se deplaseaza nava proprie; care se deplaseaza nava proprie; la ruta trasata pe harta
138) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
a ) drumul deasupra fundului pe b ) Viteza de deasupra fundului pe c ) abaterea navei proprii de
care se deplaseaza nava proprie; care se deplaseaza nava proprie; la ruta trasata pe harta.
139) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
a ) Diferentei de faza si b ) Diferentei de timp si c ) Diferentei de d ) Diferentei de timp
amplitudine frecventa frecventa si faza si faza
140) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
a ) Frecventa de baza de b ) Frecventa de c ) Frecventa specifica de d ) Frecventa
repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor purtatoare
141) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
a ) frecventa de baza de b ) frecventa de repetitie c ) frecventa specifica de d ) frecventa
repetitie a impulsurilor; a impulsurilor; repetitie a impulsurilor; purtatoare.
142) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
b ) Diferenta de
a ) Pseudodistanta, c ) Pseudodistanta, d ) Diferenta de
relvement, suma
inaltimea diferenta de distanta distanta, azimutul
distantelor
143) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
b ) diferenta de
a ) pseudodistanta, c ) pseudodistanta, diferenta d ) diferenta de
relevement, suma
inaltimea; de distanta; distanta, azimutul
distantelor;
144) Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in
acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
a ) un reper b ) o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi c ) o nava ajunsa din
fix; viteza ca nava proprie; urma.
145) Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a ) receptorul GPS; b ) girocompasul; c ) pilotul automat.
146) Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a ) Receptorul GPS; b ) Girocompasul; c ) Pilotul automat;
147) Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:
a ) Head; b ) North; c ) Head Up; d ) North Up;
148) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi
a ) efectul de uscat b ) efectul de noapte c ) efectul de antena d ) efectul de emisie secundara
149) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
d ) Degradarea intentionata a
a ) Configuratia b ) Eroarea in c ) Numarul de
secventei de efemerida din structura
satelitilor radiovizibili punctul estimat al navei sateliti radiovizibili
semnalului emis de satelitii GPS
150) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
a ) configuratia b ) eroarea in c ) numarul de d ) degradarea intentionata a
satelitilor punctul estimat al sateliti secventei de efemerida din structura
radiovizibili; navei; radiovizibili; semnalului emis de satelitii GPS.
151) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
a ) Drumurile b ) Punctele c ) Distantele pe d ) Relevmentul si distanta
intermediare si cel pe intermediare ca drumurile intermediare si de la punctul initial la
paralelul limita WAYPOINT-uri pe paralelul limita punctul final
152) Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
a ) drumurile b ) punctele c ) distantele pe d ) relevmentul si distanta
intermediare si cel pe intermediare ca drumurile intermediare si de la punctul initial la
paralelul limita; WAYPOINT-uri; pe paralelul limita; punctul final.
153) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
a ) CPA-ul afisat este b ) TCPA -ul afisat este c ) relevmentul afisat pentru d ) nici una
mai mic decat cel real; mai mic decat cel real; tinta plotata este eronat; dintre aceste erori
154) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
a ) CPA-ul afisat este b ) TCPA-ul afisat este c ) Relevmentul afisat pentru d ) Nici una
mai mic decat cel real mai mic decat cel real tinta plotata este eronat dintre acestea erori
155) Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
a ) da; b ) nu; c ) numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
156) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
a c ) Numai daca se lucreaza cu vectori d ) Numai daca se lucreaza cu vectori
) Da b ) Nu reali de miscare pentru tinta plotata relativi de miscare pentru tinta plotata
157) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
a c ) numai daca se lucreaza cu vectori d ) numai daca se lucreaza cu vectori
) da; b ) nu; reali de miscare pentru tinta plotata; relativi de miscare pentru tinta plotata.
158) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
a ) Arata care b ) Arata care dintre c ) Aceasta functie se utilizeaza d ) Indica drumul,
dintre tinte vine la tintele plotate a schimbat de numai atunci cand se simuleaza viteza si CPA-ul tintei
coliziune drum manevra de evitare plotate.
159) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
a ) arata care b ) arata care dintre c ) aceasta functie se utilizeaza d ) indica drumul,
dintre tinte vine la tintele plotate a schimbat de numai atunci cand se simuleaza viteza si CPA-ul tintei
coliziune; drum; manevra de evitare; plotate.
160) Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
a ) da; b ) nu; c ) numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
161) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea
radar?
a ) Un b ) Spotul care reprezinta c ) O nava care merge in acelasi drum si d ) O nava
reper fix pozitia navei proprii cu aceeasi viteza ca nava proprie ajunsa din urma
162) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea
radar?
a ) un reper b ) suportul care reprezinta pozitia c ) o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi
fix; navei proprii; viteza ca nava proprie.
163) Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
a ) Linia coastei care
b ) Pe cercul c ) Imaginea radar d ) La o schimbare
apare pe imaginea radar
azimutal al radarului corespunde cu imaginea care se de drum, imaginea
are de regula aceeasi
se masoara poate observa vizual de pe puntea radar se roteste in
orientare cu harta de
relevmente adevarate de comanda sensul giratiei navei
navigatie
164) Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
a ) linia coastei care
b ) pe cercul c ) imaginea radar d ) la o schimbare de
apare pe imaginea radar
azimutal al radarului corespunde cu imaginea care se drum, imaginea radar
are de regula aceeasi
se masoara poate observa vizual de pe se roteste in sensul
orientare cu harta de
relevmente adevarate; puntea de comanda; giratiei navei.
navigatie;
165) Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?
b ) poate genera erori atunci c ) poate genera erori atunci d ) poate produce
a ) nu are cand se determina viteza relativa cand se calculeaza Aspectul la erori in calcularea
nici o influenta; a tintei respective; tinta respectiva; CPA-ului.
166) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
a ) Masurarea unei distante d ) In sistemul H-UP nu este
b ) Masurarea a c ) Masurarea a
si a unui relevment la un indicata determinarea pozitiei
doua distante doua relevmente
reper navei
167) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
a ) masurarea unei distante si a unui b ) masurarea a doua c ) masurarea a doua
relevment la un reper; distante; relevmente.
168) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
a ) nu are nici b ) poate genera erori atunci cand se c ) poate genera erori atunci cand se
o influenta; determina viteza relativa a tintei respective; calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
169) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
a ) O schimbare de b ) O schimbare de drum c ) O reducere a
drum la tribord, efectuata la Babord, efectuata de vitezei navei proprii d ) Stoparea navei
de nava proprie va face nava proprie, va face ca va face ca valoarea proprii, (viteza prin apa zero)
ca valoarea Directiei valoarea Directiei Miscarii Directiei Miscarii nu modifica valoarea Directiei
Miscarii Relative sa Relative al navei tinta sa Relative a navei tinta Miscarii Relative a navei tinta
creasca scada sa creasca
170) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. Onava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
a ) o schimbare de b ) o schimbare de drum c ) o reducere a
drum la tribord, efectuata la babord, efectuata de vitezei navei proprii d ) stoparea nvei proprii,
de nava proprie va face nava proprie va face ca va face ca valoarea ( viteza prin apa zero) nu se
ca valoarea Directiei valoarea Directiei Miscarii Directiei Miscarii modifica valoarea Directiei
Miscarii Relative sa Relative al navei tinta sa Relative a navei tinta Miscarii relative a navei tinta.
creasca; scada; sa creasca;
171) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?
b ) Poate genera erori atunci c ) Poate genera erori atunci d ) Poate produce
a ) Nu are cand se determina viteza relativa cand se calculeaza Aspectul la erori in calcularea
nici o infuenta a tintei respective tinta respectiva CPA-ului
172) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?
a ) nu are nici b ) poate genera erori atunci cand se c ) poate genera erori atunci cand se
o influienta; determina viteza relativa a tintei respective; calculeaza aspectul la tinta respectiva.
173) Radarul este setat pe Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
b ) Spotul care c ) O schimbare de drum a
a ) O tinta mobila se d ) Spotul unui
marcheaza pozitia navei navei proprii nu modifica
deplaseaza intotdeauna reper fix ramane fix
proprii ramane intotdeauna directia de deplasare a tintelor
pe imaginea radar pe imaginea radar
fix mobile aflate pe ecran
174) Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
b ) spotul care c ) o schimbare de drum a
a ) o tinta mobila se d ) spotul unui
marcheaza pozitia navei navei proprii modifica directia
deplaseaza intotdeauna reper fix ramane fix
proprii ramane intotdeauna de deplasare a tintelor mobile
pe imaginea radar; pe imaginea radar.
fix; aflate pe ecran;
175) Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
a ) un b ) spotul care reprezinta c ) o nava care merge in acelasi drum si d ) o nava
reper fix; pozitia navei proprii; cu aceeasi viteza ca nava proprie; ajunsa din urma.
176) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
a ) masurarea unei distante d ) in sistemul H-UP nu este
b ) masurarea a c ) masurarea a
si a unui relevment la un indicata determinarea pozitiei
doua distante; doua relevmente;
reper; navei.
177) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
b ) Spotul care c ) O schimbare de drum a
a ) O tinta mobila se d ) Spotul unui
marcheaza pozitia navei navei proprii modifica directia
deplaseaza intotdeauna reper fix ramane fix pe
proprii ramane miscarii relative a tintelor
pe imaginea radar imaginea radar
intotdeauna fix mobile aflate pe ecran
178) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
b ) spotul care c ) o schimbare de drum a
a ) o tinta mobila se d ) spotul unui
marcheaza pozitia navei navei proprii modifica directia
deplaseaza intotdeauna reper fix ramane fix pe
proprii ramane miscarii relative a tintelor
pe imaginea radarul; imaginea radar.
intotdeauna fix; mobile aflate pe ecran;
179) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) In 4 plane orbitale, b ) In 6 plane orbitale, c ) In 3 plane orbitale, d ) In 8 plane orbitale,
cate 6 sateliti in fiecare cate 4 sateliti in fiecare plan cate 8 sateliti in fiecare cate 3 sateliti in fiecare
plan orbital orbital plan orbital plan orbital
180) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, cate 6 b ) in 6 plane orbitale, cate 4 c ) in 3 plane orbitale, cate 8
sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital.
181) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, b ) in 6 plane orbitale, c ) in 3 plane orbitale, d ) in 8 plane orbitale,
cate 6 sateliti in fiecare cate 4 sateliti in fiecare plan cate 8 sateliti in fiecare cate 3 sateliti in fiecare
plan orbital; orbital; plan orbital; plan orbital;
182) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, cate 6 b ) in 6 plane orbitale, cate 4 c ) in 3 plane orbitale, cate 8
sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital;
183) Semnul corectiei ortodromice depinde de:
a ) Distanta nava- b ) Semnul declinatiei d ) Pozitia antenei
radiofar magnetice c ) Pozitia nave in functie de cadru
pozitia radiofarului
184) Semnul corectiei ortodromice depinde de:
a ) distanta nava- b ) semnul declinatiei c ) pozitia nave in functie de pozitia
radiofar; magnetice; radiofarului.
185) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) Astrogeodezic b ) WGS-84 c ) CLARKE d ) WGS-72
186) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) astrogeodezic b ) WGS-84 c ) WGS-72
187) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) astrogeodezic; b ) WGS-84; c ) CLARKE; d ) WGS-72.
188) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) Astrogeodezic; b ) WGS-84; c ) WGS-72.
189) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
a ) Data la care a b ) Data ultimei c ) Elipsoidul de referinta pe baza d ) Data limita pina la
fost intocmita harta corectii a hartii caruia a fost proiectata harta care este valabila harta
190) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
a ) data la care a b ) data ultimei c ) elipsoidul de referinta pe baza d ) data limita pana la
fost intocmita harta; corectii a hartii; caruia a fost proiectata harta; care este valabila harta.
191) Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:
a ) are acelasi drum cu nava b ) este o c ) are acelasi drum si aceeasi d ) este o nava
proprie dar viteza diferita; tinta fixa; viteza cu nava proprie; in deriva.
192) Tinta din figura 4 radar:
a ) este b ) este c ) va intersecta drumul propriu d ) are drumul in cadranul 2
periculoasa; nepericuloasa; prin pupa; de orizont.
193) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
a ) Viteza navei deasupra b ) Distanta pana la c ) Valoarea d ) Pozitia indicata de
fundului sau prin apa urmatorul Way Point corectiei giro receptorul GPS
194) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
a ) viteza navei deasupra fundului sau b ) distanta pana la urmatorul Way c ) valoarea corectiei
prin apa; Point; giro.
195) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
a ) viteza navei deasupra b ) distanta pana la c ) valoarea d ) pozitia indicata de
fundului sau prin apa; urmatorul WAY POINT; corectiei giro; receptorul GPS.
196) Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:
a ) tinta este c ) tinta are acelasi drum d ) tinta are acelasi drum cu
b ) tinta prezinta
reprezentata in miscare si aceeasi viteza cu nava nava proprie dar o viteza mai
pericol de coliziune;
relativa; proprie; mica.
197) Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a ) sensibilitatea pilotului automat b ) pericolele de navigatie c ) ambardeea d ) corectia
coroborata cu gradul marii; existente in zona; navei; compas.
198) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a ) Sensibilitatea pilotului automat b ) Pericolele de navigatie c ) Ambardeea d ) Corectia
coroborata cu gradul marii existente in zona navei compas
199) Valoarea limita admisa pentru corectia sextului este:
a) b) c)
200) Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:

a ) 12 nd; b ) 10 nd; c ) 22 nd; d ) 0 nd.

01_NAVIGATIE_RO-NRE(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
a ) Frecventa de b ) Frecventa c ) Frecventa specifica de d ) Frecventa de baza
repetitie a impulsului purtatoare repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor
2) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
a ) vol.3; b ) vol.4; c ) vol.2
3) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty list of Radio Signals":
a ) vol.3; b ) vol.4; c ) vol.2.
4) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in „Admiralty List of Radio Signals”:
a ) Vol.3 b ) Vol.4 c ) Vol.2 d ) Vol.1
5) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
d ) Distanta nava-statia
a ) Conditiile de b ) Starea marii in c ) Unghiul de intersectie
MASTER a lantului LORAN-C
propagare zona de navigatie intre liniile de pozitie
utilizat
6) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
a ) Depinde de raportul b ) Este minim cand c ) Este maxim cand d ) Depinde de unghiul
dintre distanta nava- directia nava-radiofar directia nava-radiofar este format intre directia
radiofar, nava-linia este orientata pe normala orientata pe normala la linia nava-radiofar si linia
coastei la linia coastei coastei coastei
7) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a ) inaltimea aproximativa a orbitei b ) inclinarea orbitei fata de planul c ) perioada de rotatie a
este aproximativ egala cu 21.200km; ecuatorului terestru i= 55 grade; satelitilor T= 24 ore.
8) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a)
b ) Inclinarea orbitei c ) Perioada de d ) Decalajul intre
Inaltimea
fata de planul ecuatorului rotatie a satelitilor T=24 orbite pe ecuator
aproximativa a orbitei 21.200
terestru i=55 grd ore Dl=60°
km
9) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
d)
a ) inaltimea b ) inclinarea Daca vertexul are coordonatele:  =40 grade
aproximativa a orbitei fata de planul c ) perioada de
N;  =161 gradecercul mare pe care
orbitei aproximativ ecuatorului terestru rotatie a satelitilor T= este definita ortodroma corespunzatoare va
21.200km; i=55 grade; 24 ore; intersecta ecuatorul in punctele de
longitudine:
10) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a ) inaltimea aproximativa a b ) inclinarea orbitei fata de planul c ) perioada de rotatie a
orbitei este 21.200 km ecuatorului terestru este 55 grade satelitilor este 24 ore
11) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
b ) Determinarea c ) Modificarea continua d ) Actualizarea efemeridei si
a ) Urmarirea
pozitiei reale pe orbita a a parametrilor orbitei almanahului in memoria
satelitilor GPS
satelitilor GPS satelitiilor GPS satelitiilor GPS la fiecare 12 ore
12) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
b ) determinarea c ) modificarea continua a d ) actualizarea efemeridei si
a ) urmarirea
pozitiei reale pe orbita a parametrilor orbitei satelitilor almanahului in memoria
satelitilor GPS;
satelitilor GPS; GPS; satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
13) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
a ) Catargele b ) Corpul navei c ) Bigile d ) Antenele navei
14) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
a ) catargele; b ) corpul navei; c ) bigile; d ) antenele navei.
15) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:
a ) Distanta nava- b ) Relevmentul prova la c ) Lungimea de d ) Pescajul
radiofar radiofar unda navei
16) Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
a ) viteza deasupra fundului b ) viteza deasupra fundului in c ) viteza deasupra fundului
in functie de urmatorul functie de urmatorul rezultata din derivata spatiului intre
WAYPOINT; WAYPOINT-ul anterior; puncte consecutiv determinate;
17) Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
a ) viteza deasupra fundului b ) viteza deasupra fundului in c ) viteza deasupra fundului rezultata
in functie de urmatorul functie de WAYPOINT-ul din derivata spatiului intre puncte
WAYPOINT; anterior; consecutiv determinate
18) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c ) 6; d ) 5;
19) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a) 4 b) 2 c) 6 d) 5
20) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c) 6
21) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4; b ) 2; c ) 6;
22) Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de
longitudine nava-radiofar este:
a) b) c)
Δλ<2° 1°<Δλ<2° Δλ>2°
23) Derivata radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara.
24) Deviatia radio este determinata de:
a ) Efectul de uscat b ) Efectul de noapte c ) Efectul de emisie secundara d ) Efectul de antena
25) Deviatia radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara
26) Deviatia radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte; c ) efectul de emisie secundara; d ) efectul de antena.
27) Efectul de noapte este generat de:
a ) Trecerea undei directe b ) Receptia simultana a c ) Eroarea de nealiniere a d ) Eroarea in
peste suprafete cu proprietati undei directe si a celei antenei cadru in axul corectia
conductive diferite reflectate longitudinal al navei compasului
28) Efectul de noapte este generat de:
a ) trecerea undei directe peste c ) eroarea de nealiniere a
suprafete cu proprietati conductive b ) receptia simultana a undei antenei cadru in axul longitudinal
diferite; directe si a celei reflectate; al navei
29) Efectul de noapte este generat de:
a ) trecerea undei directe peste
b ) receptia simultana a c ) eroarea de nealiniere a antenei
suprafete cu proprietati conductive
undei directe si a celei reflectate; cadru in axul longitudinal al navei.
diferite;
30) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
a ) plus sau minus 10 b ) plus sau minus 50 c ) plus sau minus 120 d ) plus sau minus 300
m; m; m; m
31) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
a) b) c) d)
10m 50m 120m 300m
32) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
a) b) c) d)
15m 150 m 300m 50m
33) Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
a ) plus sau minus 15 b ) plus sau minus 120 c ) plus sau minus 300 d ) plus sau minus 50
m; mm; m; m.
34) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
a ) 1950 Khz b ) 1850 Khz c ) 1750 Khz d ) 100 Khz
35) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (
HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP mai mic b ) 2 mai mic decat HDOP c ) 4 mai mic decat HDOP d ) HDOP mai mare
decat 1; mai mic decat 3; mai mic decat 5; decat 5;
36) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie
(HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP<1 b ) 2<hdop<=""></hdop c ) 4<hdop<=""></hdop d ) HDOP>5
37) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) Sferei terestre b ) Geoidului c ) Elipsoidului de referinta d ) Liniei de plutire
38) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) elipsoidului de referinta; d ) liniei de plutire.
39) In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) Elipsoidului de referinta.
40) In sistemul tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului; c ) elipsoidului de referinta.
41) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
a ) Numarul de nave b ) Distanta la un reper c ) Numarul de chei de d ) Adancimea
existente in rada fix la coasta lant la apa apei
42) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
a ) numarul de nave b ) distanta la un reper fix c ) numarul de chei de d ) adancimea
existente in rada; la coasta; lant la apa; apei.
43) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
c ) nu a fost aplicata d ) harta a fost proiectata pe baza
a ) harta nu b ) nu este cunoscuta
corectia de fus orar la ora unui elipsoid de referinta diferit de cel
este actualizata exact inaltimea antenei
afisata de receptorul pe baza caruia a fost proiectat sistemul
la zi; receptorului GPS;
GPS; GPS.
44) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:

a ) Harta nu b ) Nu este cunoscuta c ) Nu a fost aplicata d ) Harta a fost proiectata pe baza


este actualizata exact inaltimea antenei corectia de fus orar la ora unui elipsoid de referinta diferit de cel
la zi receptorului GPS afisata de receptorul GPS pe baza caruia a fost proiectat sistemul
GPS
45) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) locul geometric al b ) locul geometric c ) locul geometric al d ) locul geometric al
punctelor din care suma al punctelor de egal punctelor de egala punctelor de egala diferenta
distantelor la doua puncte relevment la doua diferenta de relevment la de distanta la doua puncte
fixe este constanta; puncte fixe; doua puncte fixe; fixe;
46) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) Locul geometric al b ) Locul geometric c ) Locul geometric al d ) Locul geometric al
punctelor din care suma al punctelor de egal punctelor de egala punctelor de egala diferenta
distantelor la doua puncte relevment la doua diferenta de relevment la de distanta la doua puncte
fixe este constanta puncte fixe doua puncte fixe fixe
47) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) locul geometric al punctelor b ) locul geometric al punctelor c ) locul geometric al punctelor
din care suma distantelor la doua de egala diferenta de relevment la de egala diferenta de distanta la
puncte fixe este constanta; doua puncte fixe; doua puncte fixe;
48) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
a ) Diferentei de faza si b ) Diferentei de timp si c ) Diferentei de d ) Diferentei de timp
amplitudine frecventa frecventa si faza si faza
49) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
a ) Frecventa de baza de b ) Frecventa de c ) Frecventa specifica de d ) Frecventa
repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor repetitie a impulsurilor purtatoare
50) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
a ) frecventa de baza de b ) frecventa de repetitie c ) frecventa specifica de d ) frecventa
repetitie a impulsurilor; a impulsurilor; repetitie a impulsurilor; purtatoare.
51) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
b ) Diferenta de
a ) Pseudodistanta, c ) Pseudodistanta, d ) Diferenta de
relvement, suma
inaltimea diferenta de distanta distanta, azimutul
distantelor
52) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
b ) diferenta de
a ) pseudodistanta, c ) pseudodistanta, diferenta d ) diferenta de
relevement, suma
inaltimea; de distanta; distanta, azimutul
distantelor;
53) Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a ) receptorul GPS; b ) girocompasul; c ) pilotul automat.
54) Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a ) Receptorul GPS; b ) Girocompasul; c ) Pilotul automat;
55) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi
a ) efectul de uscat b ) efectul de noapte c ) efectul de antena d ) efectul de emisie secundara
56) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai
jos este FALSA:
d ) Degradarea intentionata a
a ) Configuratia b ) Eroarea in c ) Numarul de
secventei de efemerida din structura
satelitilor radiovizibili punctul estimat al navei sateliti radiovizibili
semnalului emis de satelitii GPS
57) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai
jos este FALSA:
a ) configuratia b ) eroarea in c ) numarul de d ) degradarea intentionata a
satelitilor punctul estimat al sateliti secventei de efemerida din structura
radiovizibili; navei; radiovizibili; semnalului emis de satelitii GPS.
58) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
a ) Drumurile b ) Punctele c ) Distantele pe d ) Relevmentul si distanta
intermediare si cel pe intermediare ca drumurile intermediare si de la punctul initial la
paralelul limita WAYPOINT-uri pe paralelul limita punctul final
59) Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
a ) drumurile b ) punctele c ) distantele pe d ) relevmentul si distanta
intermediare si cel pe intermediare ca drumurile intermediare si de la punctul initial la
paralelul limita; WAYPOINT-uri; pe paralelul limita; punctul final.
60) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) In 4 plane orbitale, b ) In 6 plane orbitale, c ) In 3 plane orbitale, d ) In 8 plane orbitale,
cate 6 sateliti in fiecare cate 4 sateliti in fiecare plan cate 8 sateliti in fiecare cate 3 sateliti in fiecare
plan orbital orbital plan orbital plan orbital
61) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, cate 6 b ) in 6 plane orbitale, cate 4 c ) in 3 plane orbitale, cate 8
sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital.
62) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, c ) in 3 plane orbitale, d ) in 8 plane orbitale,
cate 6 sateliti in fiecare b ) in 6 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare cate 3 sateliti in fiecare
plan orbital; cate 4 sateliti in fiecare plan plan orbital; plan orbital;
orbital;
63) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) in 4 plane orbitale, cate 6 b ) in 6 plane orbitale, cate 4 c ) in 3 plane orbitale, cate 8
sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital; sateliti in fiecare plan orbital;
64) Semnul corectiei ortodromice depinde de:
a ) Distanta nava- b ) Semnul declinatiei c ) Pozitia nave in functie de d ) Pozitia antenei
radiofar magnetice pozitia radiofarului cadru
65) Semnul corectiei ortodromice depinde de:
a ) distanta nava- b ) semnul declinatiei c ) pozitia nave in functie de pozitia
radiofar; magnetice; radiofarului.
66) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) Astrogeodezic b ) WGS-84 c ) CLARKE d ) WGS-72
67) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) astrogeodezic b ) WGS-84 c ) WGS-72
68) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) astrogeodezic; b ) WGS-84; c ) CLARKE; d ) WGS-72.
69) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) Astrogeodezic; b ) WGS-84; c ) WGS-72.
70) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
a ) Data la care a b ) Data ultimei c ) Elipsoidul de referinta pe baza d ) Data limita pina la
fost intocmita harta corectii a hartii caruia a fost proiectata harta care este valabila harta
71) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
a ) data la care a b ) data ultimei c ) elipsoidul de referinta pe baza d ) data limita pana la
fost intocmita harta; corectii a hartii; caruia a fost proiectata harta; care este valabila harta.
72) Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a ) sensibilitatea pilotului automat b ) pericolele de navigatie c ) ambardeea d ) corectia
coroborata cu gradul marii; existente in zona; navei; compas.
73) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a ) Sensibilitatea pilotului automat b ) Pericolele de navigatie c ) Ambardeea d ) Corectia
coroborata cu gradul marii existente in zona navei compas
74) Valoarea limita admisa pentru corectia sextului este:
a) b) c)

01_NAVIGATIE_RS1-CSBW(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) How do you respond to an order "hard a port"?


a ) Repeat the order then turn b ) Turn the c ) Repeat the order then d ) Turn the wheel as
the wheel as far as it will go to wheel as far as it turn wheel to port until 20 far as it will go to port,
port, then report "wheel hard a will go to the degrees shown on the then bring the wheel back
port, Sir." right. rudder indicator. to midships.
2) How do you respond to an order "steer 10 degrees to port"?
a ) Repeat the order b ) Turn the wheel to d ) Repeat the order, turn the
c ) Repeat the
and turn the wheel to port until the new wheel to port and once thebow starts
order then turn
port until 10 degrees is course appears on the swinging ease the wheel steadying the
the wheel 10
shown on the rudder compass, then steady vessel on new course and then report
degrees to port
indicator. ship. the course.
3) How do you respond to an order "steer 270 degrees"?
a ) Repeat the order, then alter b ) Turn the wheel c ) Just alter
d ) Repeat the order
course and steady the vessel on the new until course is course to new
then alter course to new
heading and report "steady on 270 altered by 270 heading of 270
heading of 270 degrees.
degrees, Sir." degrees. degrees.
4) How many degrees are there in each point of the compass?
a ) 15 b ) 11,25 c ) 17,5 d ) 12
5) How many degrees are there on the rose of a magnetic or gyro compass?
a ) 420 b ) 270 c ) 360 d ) 180
6) How many points of the compass are there?
a ) 40 b ) 24 c ) 32 d ) 36
7) How would the helmsman respond to an order "steady" from the pilot?
a ) Repeat the order, note the b ) Repeat order, then apply
c ) Repeat order d ) Repeat order
compass course and steady vessel on sufficient wheel to arrest any
and just leave and put wheel to
that course, then report steady on swing and advise pilot of new
wheel as it is. midships.
course. course.
8) How would you respond to an order "midships" ?
a ) Repeat the b ) Turn the wheel 10 c ) Turn the wheel 10 d ) Repeat the order, then bring
order and leave the degrees to the right and degrees to the left and the wheel to midships position and
wheel where it is. then return it midships. then return it midships. report "wheel amidships, Sir."
9) How would you respond to an order "starboard ten"?
a ) By turning the b ) By c ) By repeating the order, turning d ) By turning the
wheel to starboard until repeating the the wheel to starboard until 10 degrees wheel to the left until 10
10 degrees is shown on order and then is shown on the rudder indicator, then degrees is shown on the
the rudder indicator. executing it. reporting "ten degrees starboard, Sir." rudder indicator.
10) How would you respond to an order of "hard a starboard" from the pilot?
a ) Repeat the order, b ) Repeat the order, c ) Repeat the order, d ) Turn the wheel as far
then turn the wheel as then turn the wheel as far as it then turn the wheel to as it will go to starboard,
far as it will go to left will go to starboard and starboard until 25 then bring the wheel back
and report. report. degrees rudder is shown. to midships.
11) How would you respond to an order of "steer 045 degrees" from the pilot?
a ) Repeat the order, then alter b ) Turn the wheel d ) Repeat the order
c ) Alter course
course until 045 degrees is shown on the until the course is then alter course to a
to new heading of
compass, then report "steady on 045 altered by 045 new heading of 045
045 degrees.
degrees, pilot". degrees. degrees.
12) If ordered to steer "east", how many degrees on the compass is it?
a ) 270 degrees b ) 180 degrees c ) 045 degrees d ) 090 degrees
13) Is the lookout allowed to leave his post without being relieved?
a ) Yes, it is b ) It depends on the c ) No, it is not d ) Only for short periods to go to the
OK. situation OK. toilet.
14) What are the cardinal points of a compass?
a ) North and b ) East and c ) North, South, East d ) North East, North West, South East
South. West. and West. & South West.
15) What colour are the ship's mast lights?
a ) White b ) Mixed c ) Red d ) Red and white
16) What colour is the ship's port or left hand sidelight?
a ) Red b ) White c ) Green d ) Yellow
17) What colour is the ship's starboard or right hand sidelight?
a ) White b ) Red c ) Green d ) Yellow
18) What is a gyro compass?
a ) A type of b ) A compass c ) A special compass for d ) A compass that
magnetic compass. powered by electricity. emergencies. measures wind direction.
19) What is a standard compass?
a ) A gyro compass b ) A compass for indicating c ) A compass that d ) A magnetic
powered by electricity. wind direction found on the automatically steers the compass in a binnacle.
mast. ship.
20) What is the main duty of the lookout?
a ) To assist as b ) To call the master c ) To assist the d ) To keep alert and report
required with if the officer on watch officer of the watch anything seen or heard to the
maintenance work. collapses. in his duties. officer of the watch.
21) What is the patent log used for?
a ) Indicating b ) Indicating distance c ) Indicating d ) Writing an official
ship's time. travelled through the water. wind speed. record of events on board.
22) When a vessel is approaching "END ON", how many side lights would you see?
a ) Two b ) Four c ) One d ) Three
23) When a vessel is crossing from port to starboard, what colour sidelight would you see?
a ) Yellow b ) Green c ) Red d ) White
24) When a vessel is crossing from starboard to port, what colour sidelight would you see?
a ) Red b ) Green c ) White d ) Yellow
25) When is a vessel required to maintain a lookout?
a ) From sunset to b ) All the time c ) When decided by the d ) At night and when visibility
sunrise. at sea. Captain. is reduced.
26) When must a vessel place a bridge lookout on duty?
a ) At night and in poor visibility b ) All day c ) At night only d ) In poor visibility only
27) When on bridge lookout duty, how would you report a light 22.5 degrees aft of midships on the port
side?
a ) Light two points abaft the b ) Light behind on c ) Light d ) Light four points abaft the
port beam port side astern port beam
28) When on bridge lookout duty, how would you report a light sighted at mid-way between the bow and
the starboard beam?
a ) Light to b ) Light 4 points to c ) Light in middle to d ) Light sharp to
starboard starboard starboard starboard
29) When on bridge lookout duty, what is your first responsibility?
a ) Seek shelter b ) Be alert, watch and listen c ) Serve coffee to the captain d ) Clean the bridge
30) When ordered by the pilot to "meet her or check her", how should the helmsman respond?
b ) By repeating the order c ) By repeating the order, d ) By repeating
a ) By repeating the
and turning the wheel hard then turn the wheel not more the order and calling
order and turning the
over in the opposite direction than 10 degrees against the out the ship's
wheel to midships.
to arrest swing. swing of the ship. heading.
31) When steering by gyro compass, what must a helmsman periodically do?
a ) Allow for b ) Check the gyro compass c ) Alter course d ) Adjust the speed and
the rolling of the course against the magnetic occasionally to ensure it is latitude settings on the
ship. compass course. working properly. gyro each watch.
32) When your vessel is overtaking another, what is the colour of the first light you would see?
a ) White b ) Red c ) Yellow d ) Green
33) Who must supervise the rigging of the pilot ladder and the embarkation/disembarkation of the pilot?
a ) The bosun. b ) The AB on watch. c ) The officer of the watch. d ) The captain.
34) Your vessel is at anchor. What daytime signal must the vessel display?
a ) A red and yellow flag. b ) A black cylinder. c ) A black ball. d ) A basket.

tcvn-popai
VARIANTA 0
MARTOR

1) "Rolurile" pentru diferite situaţii de urgenţă se mai numesc şi


a ) avertizări b ) atenţionări c ) exerciţii
2) "Sabordurile" sunt
c ) manevre fixe
a ) deschiderile amenajate în punţi sau în parapetul b ) deschiderile din metalice de amarare a
acestora, pentru a permite evacuarea rapidă a apei de diafragmele de ruliu catargului în plan
mare ambarcate pe punţile respective pe vreme rea transversal
3) "Tona registru" este echivalentul a
a ) 4,254 m3 b ) 100 cbft c ) 55 cbft
4) A doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca*
a ) forţele ce acţionează asupra navei sa b ) forţele ce acţionează asupra navei c ) nici un
aibă acelaşi suport sa aibă acelaşi sens raspuns corect
5) Abandonarea navei într-o situaţie limită, este ordonată de către
a ) comandantul navei b ) şeful de echipaj c ) şeful mecanic
6) Abandonarea navei se face
b ) doar la ordinul comandantului sau, atunci când el c ) când echipajul crede
a ) doar la
de cuviinţă pentru siguranţa
ordinul armatorului nu este capabil de a exercita rolul conducător, al
înlocuitorului acestuia lui
7) Abandonarea navei se face, atunci când comandantul decide aceasta, în ordinea
a ) pasageri şi apoi b ) pe principiul "cine c ) primii sunt ofiţerii, apoi nebrevetaţii şi la
echipaj poate" urmă pasagerii
8) Accesul la portul de avarie este marcat prin
a ) etichetă b ) avertisment în limba c ) inscripţionare şi vopsire cu culoarea
SOLAS engleză albastră
9) Afirmaţia : "inventarul de avarie este constituit din totalitatea sculelor, materialelor şi dispozitivelor
pentru combaterea avariei corpului navei" este corectă ?
a ) da b ) nu c ) numai pentru navele militare
10) Ambarcarea în mijloacele de colective de salvare se face
a ) pe principiul "salvează-ţi b ) numai la ordinul c ) atunci când situaţia o
pielea" comandantului impune
11) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale,
trebuie făcută
b ) astfel încât centrul de c ) astfel încât centrul de greutate
a ) astfel încât centrul de greutate al masei ambarcate sş al masei ambarcate să fie pe
greutate al acelei greutăţi să se fie pe verticala centrului de verticala centrului de greutate al
situeze pe verticala centrului plutirii carena navei
12) Ambarcaţiunile pot avea propulsie cu rame si vele ?
a ) da b ) nu c ) ambarcaţiunile nu au propulsie proprie
13) Amplasara compartimentelor de avarie trebuie făcută
a ) astfel înt accesul să fie uşor şi b ) astfel încât să permită accesul simultan c ) nu are
permanent asigurat a două persoane importanţă
14) Amplasarea compartimentului destinat depozitării materialelor de avarie, trebuie să
b ) permită accesul doar a şefului de c ) permită şi depozitarea
a ) permită accesul rapid şi echipaj, cvare păstrează cheia inventarului bărcilor de
uşor chiar şi în situaţii deosebite compartimentului salvare
15) Amplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul
a ) reducerii riscului de incendiu datorat b ) echilibrării greutăţilor de la c ) asigurării unei mai
scânteilor ce pot ieşi pe coş bord prin construcţie bune stabilităţi
16) Amplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul
a ) asigurării unei b ) realizării unui c ) constructiv, este necesar şi suficient un singur
stabilităţi de drum sporite pescaj optim coferdam între compartiment şi tankurile de marfă
17) Amplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul
a ) asigurării unei rezistenţe longitudinale sporite, prin b ) asigurării unei c ) realizării unui
neîntreruperea osaturii longitudinale la mijlocul navei stabilităţi de drum sporite pescaj optim
18) Amplasarea inventarului de avarie la bordul navei se face
a ) în dublul b ) în una sau două magazii clar marcate, uşor accesibile, c ) în cel puţin trei
fund al navei cât mai aproape de compartimentul maşină magazii de marfă
19) Amplasarea pompelor de ballast la bordul navei, este
a ) pe puntea b ) la nivelul punţii c ) de obicei în compartimentul maşină, la nivelul
principală etalon paiolului
20) Amplasarea sorbului de avarie este
a ) în compartimentul b ) în compartimentul c ) în planul diametral, spre prova
fore-peak afterpeak compartimentului maşină
21) Ancora unei nave îi asigură acesteia fixarea pe poziţie datorită
a ) naturii stâncoase a
b ) curenţilor c ) proprietăţii constructive a ancorei de a se "îngropa"
fundului apei unde se
marini de suprafaţă în fundul apei când se exercită o tracţiune aproape
ancorează orizontală pe lanţul ei
22) Ansamblul de instrucţiuni privind sarcinile şi modul de acţionare obligatorii -în cazuri de urgenţă-
pentru fiecare persoană ambarcată pe o navă , constituie
a ) rolul de b ) instrucţiunile echipamentelor c ) instrucţiunile pe timpul operării în
apel critice porturi
23) Antrenamentele echipajului pentru situaţii de urgenţă se realizează prin
a ) cursuri teoretice de b ) studii individuale c ) exerciţii practice efectuate periodic la
specialitate generale bordul nave
24) Apa ca agent de stingere a unui incendiu, nu se foloseşte în cazul
a ) incendiului materialelor b ) incendiilor de natură electrică sau c ) se poate folosi în
lemnoase petrolieră orice caz
25) Apa folosită la prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă este
a ) refulare apă de mare de la DG-uri b ) aspiraţie apă de mare de la MP c ) apă dulce
26) Arborada reprezintă :
a ) totalitatea pieselor b ) totalitatea manevrelor fixe şi c ) un stâlp vertical, aşezat
confecţionate din lemn sau din metal şi curente de la bord, folosite pentru în planul diametral al navei
care se numesc : catarge, arbori, ghiu, fixarea arborilor, susţinerea şi şi fixat de osatura de
bompres manevra vergilor şi a velelor rezistenţă a navei
27) Arboretul este partea superioară a catargului ?
a ) nu b ) da c ) nu este un element al catargului
28) Arborii intermediari port elică, în cazul navei cu maşina la centru sau la trei sferturi, sunt amplasaţi
a ) la nivelul batiului motorului b ) pe paiolul dublului c ) în dublul fund, pe fundul
principal fund navei
29) Asieta navei este
a ) valoarea unghiului de b ) diferenţa dintre pescajul pupa şi pescajul c ) variaţia pescajului
înclinare longitudinală prova, exprimată în metri sau picioare funcţie de salinitatea apei
30) Asigurarea iluminatului pentru siguranţă şi eventual a funcţionării instalaţilor de primă urgenţă pe o
perioadă determinată, în cazul unei situaţii de "black-out" se face
a ) cu ajutorul unui DG normal, care b ) cu ajutorul bateriilor de c ) navele nu sunt dotate cu
are cele mai puţine ore de funcţionare avarie sau a unui DG de avarie astfel de mijloace sau instalaţii
31) Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin
a ) amplasarea corectă a prizelor b ) elaborarea şi respectarea c ) amplasarea cât mai sus a
de fund şi de suprafaţă unui cargoplan corect greutăţilor mari la bord
32) Asigurarea vitalităţii navei este realizată şi prin

a ) densitatea apei în b ) tmeperatura apei în c ) cunoaşterea de către echipaj a caracteristicilor


care navigă nava care navigă nava navei, a instalaţiilor, mecanismelor şi dispozitivelor de
vitalitate ale acesteia
33) Asigurarea vitalităţii navei se realizează tehnic şi prin
a ) piturarea în culoarea neagră a b ) asigurarea navei cu c ) dublarea echipamentelor vitale
echipamentelor respective instalaţie de aer condiţionat cu unele de rezervă (de avarie)
34) Astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o masură provizorie. Care sunt
cerinţele autorităţilor în domeniu cu privire la acest tip de reparaţie ?
c ) remedierea provizorie poate fi
a ) avaria trebuie definitiv b ) remedierea provizorie permanentizată dacă este inspectată periodic,
remediată cât mai urgent, sub poate fi permanentizată dacă numai în cazul în care gaura de apă este
supraveghere de specialitate este inspectată periodic
situată sub linia de plutire
35) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
a ) egalitatea b ) un deplasament minim de c ) diferenţa dintre pescajul pupa şi
pescajelor prova şi siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi prova să fie de cel puţin 33% din
pupa penei cârmei pescajul pupa
36) Ballastarea unui tank de la dublul fund se poate realiza şi cu ajutorul
a ) instalaţiei de apă tehnică b ) instalaţiei de CO2 c ) gravitaţiei, prin egalarea presiunii hidrostatice
37) Barca de serviciu se foloseşte la
a ) salvarea b ) diferite servicii pentru navă în c ) barca de serviciu este doar în
echipajului propriu rade şi/sau porturi dotarea hidroglisoarelor
38) Betonul de obturare a unei găuri de apă are concentraţia de nisip de
a ) 33% b ) 50% c ) 66.6%
39) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se compune din
a ) 1/3 nisip şi 2/3 ciment b ) 1/2 nisip şi 1/2 ciment c ) 2/3 nisip şi 1/3 ciment
40) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară cu
a ) apă de mare b ) apă dulce c ) apă tratată special cu nitraţi
41) Bordul liber al navelor petroliere este
a ) mai mic decât la navele tip b ) mai mare decât la navele tip c ) mai mare decât la navele
cargou mineralier cargou
42) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este
a ) mai mare b ) mai mic c ) identic
43) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai
mic deoarece
a ) gurile de vizită de dimensiuni mult reduse şi b ) aceste nave c ) lăţimea de construcţie a
ermetic închise ale tankurilor de marfă asigură o mult sunt de mari acestor nave este
mai bună nescufundabilitate dimensiuni considerabilă
44) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai
mic deoarece

a ) aceste nave sunt b ) greutatea specifică mică a mărfii transportate c ) lăţimea de construcţie a
de mari dimensiuni comparativ cu cea a apei asigură o flotabilitate mult acestor nave este
mai bună considerabilă
45) Braţul de stabilitate reprezintă
a ) un cuplu de forţe b ) un moment de forţe c ) o distanţă
46) Braţul stabilităţii este
a ) o forţă exterioară b ) un moment de redresare c ) o distanţă
47) Bulbul unei nave are rolul de a
a ) mări pescajul b ) reduce rezistenţa la înaintare şi mări c ) facilita ancorarea în ape cu
prova al navei stabilitatea de drum adâncime mică
48) Calculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul
a ) diagramei de carene drepte b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de asietă
49) Calibrul şi rezistenţa lanţului de ancoră se calculează funcţie de
a ) adîncimea maximă a apei mării în zona specifică de b ) puterea aparatului c ) tonajul
navigaţia a navei propulsor navei
50) Canarisirea navei ca urmare a unei găuri de apă într-un bord, se poate compansa prin
a ) acţionarea b ) balastarea unui tank sau deplasarea unei greutăţi în c ) pomparea apei din
cârmei în bordul bordul opus găurii de apă, cât mai aproape de abscisa compartimentul afectat
opus compartimentului afectat de gaura de apă
51) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
b ) inundării unui c ) inundării unui
a ) inundării unui compartiment compartiment sau deplasării compartiment sau deplasării
sau deplasării laterale a unei greutăţi, în laterale a unei greutăţi, în pupa laterale a unei greutăţi, în prova
dreptul cuplului maestru navei navei
52) Canarisirea navei într-unul din borduri poate fi contracarată prin
a ) deplasarea unor greutăţi de c ) balastarea tankurilor superioare
jos în sus la bord b ) ocoborârea unor greutăţi la din bordul coborât
bordul navei
53) Canarisirea unei nave încărcată la full capacitate, ca urmare a inundării unui compartiment printr-o
gaură de apă, poate fi remediată prin
a ) deplasarea de greutăţi la bord sau inundarea b ) solicitarea c ) se ancorează şi se
voluntară a unui compartiment diametral opus, dar asistenţei unei nave aşteaptă intervenţia
asigurând flotabilitatea specializate companiei de salvare
54) Când asigură deplasarea navei prin apă, elicea funcţionează
a ) în regim de propulsor b ) în regim de turbină c ) la punct fix
55) Când nava are inerţie prin apă, dar motorul principal este oprit, elica funcţionează în regim de
a ) în regim de propulsor b ) în regim de turbină c ) la punct fix
56) Când se spune despre o navă că are asietă zero ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa c ) artunci când nava are
prova mai mare decât pescajul pupa este mai mare decât pescajul prova pescajele prova şi pupa egale
57) Când se spune despre o navă că este aprovată ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) artunci când nava are c ) atunci când nava are pescajul
prova mai mare decât pescajul pupa pescajele prova şi pupa egale pupa mai mare decât pescajul prova
58) Când se spune despre o navă că este apupată ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa este c ) atunci când nava rămâne
prova mai mare decât pescajul pupa mai mare decât pescajul prova înclinată într-unul din borduri
59) Când se spune despre o navă, că este canarisită ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) artunci când nava are c ) atunci când nava rămâne
prova mai mare decât pescajul pupa pescajele prova şi pupa egale înclinată într-unul din borduri
60) Când se utilizează ciment rapid, proporţia nisip / ciment la cheson este de
a) 1/1 b) 2/1 c) 1/2
61) Cantitatea aproximativă de ballast necesară navigaţiei în siguranţă a unei nave în "ballast condition"
este de
a ) 33% din deplasamentul la b ) 66% din deplasamentul la c ) cel puţin 15% din deplasamentul
plină încărcare plină încărcare la plină încărcare
62) Cantitatea de apă pătrunsă într-un compartiment avariat al unei nave aflate în plutire se poate determina
a ) nu b ) da c ) da, numai dacă nava este în port
63) Cantitatea de balast necesară pentru navigaţia în siguranţă în condiţia de balast, este egală cu
a ) deplasamentul navei la plină b ) cel puţin 25 % din capacitatea de c ) depinde de tipul de
încărcare încărcare a navei navă
64) Capacitatea echipajului de a-şi menţine siguranţa proprie în condiţii de avarie a navei se numeşte
a ) rol de echipaj b ) vitalitatea echipajului c ) vitalitatea navei
65) Capacitatea echipajului unei nave de a-şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor de la bordul navei,
siguranţa şi integritatea fizică şi morală în condiţia de avarie a navei reprezintă
a ) certificarea "safe manning" a navei b ) vitalitatea echipajului c ) nescufundabilitatea navei;
66) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice de exploatare şi proprietăţile nautice în condiţii
de avarie, se defineşte ca fiind:
a ) vitalitatea navei b ) autonomie c ) manevrabilitate
67) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de
avarie, reprezintă
a ) nescufundarea nvei b ) stabilitatea navei c ) vitalitatea navei
68) Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este
a ) capacitatea de încărcare b ) rezistenţa corpului c ) stabilitatea de drum
69) Care din afirmatiile de mai jos este falsă
a ) viteza navei se b ) viteza navei se măsoară în Mile c ) viteza navei se măsoară cu
măsoară în Noduri marine pe oră (Mm/h) anemometrul
70) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza metacentrică
navei goale maxime a braţului de stabilitate transversală (BM)
71) Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevarată ?
a ) şurubul de fund se foloseşte b ) şurubul de fund se foloseşte c ) şurubul de fund se foloseşte
la obturarea găurilor de apă de la obturarea găurilor de apă de la obturarea găurilor de apă de
mari dimensiuni, situate sub linia dimensiuni foarte mari, situate în dimensiuni mici, situate sub linia de
de plutire zona de gurnă plutire
72) Care dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri
a ) opera vie b ) opera moartă c ) carena
73) Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire
a ) opera vie b ) opera moartă c ) puntea principală
74) Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă?
a ) planul cuplului maestru b ) planul plutirii c ) planul diametral
75) Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?
a ) planul cuplului maestru b ) planul de bază c ) planul plutirii
76) Cauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt
a ) temperaturi ridicate ale b ) fenomene mecanice, chimice sau termice c ) fenomene
mediului ambiant de la bordul navei orajoase
77) Cauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt
a ) lucrul cu flacărăr b ) izolarea deficitară a c ) încingerea tablei punţii principale
deschisă, neprotejat antenelor VHF datorită razelor soarelui
78) Cauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt
a ) indisciplina şi b ) acţiunea umidităţii asupr c ) depozitarea necorespunzătoare a
neglijenţa izolatorilor antenelor VHF materialelor de birotică
79) Cauzele umane cele mai frecvente care duc la apariţia incendiilor la bordul navelor sunt
a ) neglijenţa şi b ) neutilizarea echipamentului c ) lipsa unor echipamente de
indisciplina de protecţie telecomunicaţii adecvate
80) Ce este clema de avarie cu şurub ?
a ) un dispozitiv folosit b ) un dispozitiv folosit pentru amararea c ) un dispozitiv de
pentru fixarea panoului peste materialului de avarie în compartimentul de fixare a pontilului
gaura de apă avarie reglabil
81) Ce este coferdam-ul ?
a ) un compartiment b ) picul prova inclusiv c ) compartiment etanş sub magaziile de marfă,
etanş de separare puţul lanţului în care se ambarcă balastul
82) Ce este ghiordelul ?
a ) un făraş metalic, din lemn sau plastic, cu b ) o găleată metalică, c ) un element din structura
pereţii înalţi, pentru scos apa din barcă din lemn sau plastic de rezistenţă a bărcii
83) Ce este nescufundabilitatea ?
a ) proprietatea navei b ) proprietatea navei de a-şi păstra c ) proprietatea navei de a-si
de a pluti in conditii flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării pastra sau de a-si schimba
normale unuia sau mai multor compartimente directia miscarii
84) Ce este o cange
a ) o prăjină cu lungimea de cel puţin 2 b ) o ramă cu palma de c ) un element din
metri, care are montat un sistem de agăţare la dimensiuni mari, folosită şi drept structura de rezistenţă a
unul din capete cârmă de avarie bărcii
85) Ce este o societate de clasificare ?
a ) O instituţie care are ca obiect de b ) Totalitatea cărţilor c ) Asociaţia organelor de
activitate supravegherea tehnică şi tehnice de clasificare a control tehnic al navelor,
clasificarea navelor civile navelor civile constituită din armatori
86) Ce este opera moartă ?
a ) nivelul de plutire al b ) partea permanent emersă a navei c ) partea permanent submersă a
navei la linia de apă în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire
87) Ce este opera vie ?
a ) partea permanent submersă a b ) partea permanent emersă a c ) nivelul de plutire al
navei în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire navei la linia de apă
88) Ce este pontilul reglabil ?
a ) un ansamblu demontabil compus b ) un element de rezistenţă,
c ) un dispozitiv care se
dintr-un element sudat, găurit la interior, în compus din mai multe
foloseşte pentru fixarea uşilor
care culisează o tijă distanţieră. Ambele dispozitive, cu ajutorul căruia
etanşe de pe puntea principală,
piese sunt prevăzute cu găuri axiale, în care poate fi fixat pe gaura de apă
atunci când funcţionează
se pot introduce buloane pentru a le fixa dispozitivul de etanşare, prin
instalaţia de aer condiţionat, în
într-o poziţie care să asigure ansamblului sudare electrogenă de corpul
zonele foarte calde
lungimea dorită navei
89) Ce reprezintă desenul de mai jos ?

a ) un panou cu borduri moi b ) un cavalet de arbore cotit c ) un pontil reglabil


90) Ce reprezintă desenul de mai jos ?

a ) un dispozitiv de strângere b ) un pontil reglabil c ) un şurub de fund


91) Ce reprezintă desenul de mai jos ?

a ) un dispozitiv universal de strângere b ) un pontil reglabil c ) şurubul de fund


92) Ce reprezintă vitalitatea navei ?
c ) capacitatea navei de a-şi menţine
a ) capacitatea navei b ) capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi
de a pluti în condiţii caracteristicile tehnice, de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii normale
de avarie proprietăţile nautice în condiţii de avarie de exploatare
93) Ce sunt tancurile de balast ?
a ) compartimente
b ) compartimente c ) compartimente etanşe situate sub puntea
destinate depozitării principală, la prova, la pupa, în borduri, la dublul
etanşe situate la nivelul
mărfurilor generale fund, care au posibilitatea de a fi umplute cu şi
punţii principale
containerizate golite de apă
94) Cea mai utilizată metodă nespecializată de prevenire a incendiilor la bordul navelor care transportă
mărfuri periculoase este
a ) interzicerea fumatului în locuri b ) utilizarea gazului c ) aplicarea de vopsele
nepermise, a lucrului cu flacără deschisă şi a inert în compartimentele ignifuge pe culoarele din
utilizării sculelor metalice care pot produce de locuit compartimentul maşină
scântei
95) Cele mai frecvente avarii la corpul navei au loc în zona
a ) în prova, în pupa şi zona dublului fund b ) în compartimentele cambuzei c ) în copastiei
96) Cerealele în vrac pot fi transportate cu navele
a ) tip container b ) navele de transport animale vii c ) vrachiere şi cargouri
97) Chesonul de ciment este utilizat la astuparea provizorie a găurilor de apă din zona
a ) bordajului, deasupra liniei de plutire b ) dublului fund plat c ) gurnei
98) Chesonul de ciment nu se aplică atunci când
a ) gaura de apă este situată pe bordajul b ) gaura de apă este c ) gaura de apă este în zona
navei, pe suprafaţă plană în zona gurnei evazajului corpului navei
99) Chesonul de ciment se aplică pentru obturarea găurilor de apă situate
a ) pe bordajul vertical drept de b ) în zona gurnei sau a c ) sub puntea principală, pe
deasupra liniei de plutire evazajului corpului navei plafonul acesteia
100) Cine reglementează dotarea navelor cu instalaţii şi mijloace pentru asigurarea vitalităţii ?
a ) Societăţile de clasificare b ) Sistemul de Management al Armatorului c ) regulile York-Antwerp
101) Clema de avarie cu şurub este
a ) un dispozitiv folosit la fixarea b ) un dispozitiv folosit la fixarea c ) o anexă a
panoului peste gaura de apă paietului peste gaura de apă pontilului reglabil
102) Clema de avarie cu şurub este
a ) o instalaţie colectivă de salvare b ) o sculă de vitalitate c ) un dispozitiv de vitalitate
103) Clema de avarie cu şurub se foloseşte la
a ) obturarea găurilor de apă din b ) obturarea găurilor de apă c ) nu se obturează găuri de apă cu
zona forepeak-ului de mari dimensiuni clema de avarie cu şurub
104) Clema de avarie cu şurub se foloseşte la
a ) manevrarea paietului de avarie b ) fixarea panoului cu margini moi c ) fixarea pontilului reglabil
105) Clema de avarie cu şurub se foloseşte pentru fixarea panoului cu margini moi în scopul astupării
găurilor de apă
a ) de dimensiuni mici b ) de dimensiuni mijlocii c ) de dimensiuni mari
106) Clema de avarie este
a ) papucii de împreunare a cablurilor b ) o sculă din inventarul de c ) un dispozitiv de
metalice incendiu vitalitate
107) Clema de avarie cu şurub este alcătuită din
a ) o bară metalică cu două piese b ) o tijă filetată prevazută cu piuliţă c ) o ţeavă filetată în care se
mobile prevăzute cu cârlige pentru fluture şi care are la capăt o furcă introduce o tijă cu orificii de
fixare pe coastele navei metalică basculantă fixată cu un bolţ reglare a lungimii
108) Coferdamul este
a ) spatiul de separatie b ) spatiul de separatie intre c ) spatiul de separatie intre
dintre doua tancuri de compartimentul de masini (CM) si tancul un tanc de combustibil si un tanc
combustibil lichid; de marfa adiacent; de apa.
109) Coferdam-urile au rolul de a
a ) asigura depozitarea b ) asigura depozitarea c ) de a separa şi proteja două compartimente
materialelor de avarie materialelor SOPEP adiacente, ale căror destinaţii sunt complet diferite
110) Coferdamurile folosesc la

a ) depozitarea b ) amplasarea c ) limitarea sau prevenirea avarierii prin reciprocitate a


diferitelor materiale agregatelor două compartimente învecinate, care au destinaţii total diferite
şi incompatibile
111) Cofiguraţia magaziilor de marfă la navele mineraliere este deosebită de cea a altor nave de transport
mărfuri solide, deoarece
c ) pot transporta şi mărfuri
a ) minereurile sunt mărfuri cu b ) minereurile sunt mărfuri cu
lichide în vrac în magaziile de
greutate specifică mare greutate specifică mică
marfă
112) In caz de abandon comandantul părăseşte nava
a ) primul b ) oricând decide el acest lucru c ) ultimul
113) Comandantul unei nave implicate într-o situaţie de urgenţă va raporta situaţia
a ) societăţii de b ) conform prevederilor manualului de c ) navlositorului şi destinatarului
asigurare urgenţă mărfii
114) Compoziţia mortarului pentru chesonul de ciment, în cazul utilizării cimentului rapid este
a ) ciment cu nisip b ) ciment cu câlţi vegetali c ) doar ciment
115) Cu ajutortul panouli cu margini moi, fixat cu dispozitivul universal de strângere, se pot obtura găuri de
apă
a ) de mici dimensiuni, din b ) de dimensiuni mijlocii, c ) de mari dimensiuni, de deasupra
zona gurnei din zone plane liniei de plutire
116) Cu ajutorul clemei cu şurub, se pot obtura găurile de apă
a ) de dimensiuni mici b ) gauri de apa mijlocii. c ) nici un fel de gauri de apa.
117) Cu ajutorul pontilului reglabil se obturează găurile de apă
a ) de mici b ) de dimensiuni c ) nu se obtureză găuri de apă cu ajutoaul acestui
dimensiuni mijlocii dispozitiv
118) Cum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ?

a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie


119) Cum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ?

a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie


120) De ce sunt vopsite în roşu obiectele din inventarul de avarie ?
a ) pentru a putea fi separate b ) este culoarea stabilită de c ) aceste obiecte nu sunt vopsite
de altele regulamente în roşu
121) Desenul alăturat prezintă

a ) dispozitivul universal de strângere b ) şurubul de fund c ) clema de avarie cu şurub


122) Desenul de mai jos reprezintă
a ) un panou cu margini moi b ) un plasture de vitalitate c ) un cheson de ciment
123) Desenul de mai jos reprezintă un panou cu margini moi. Reperul 4 este

a ) stratul interior de scândură b ) marginile moi c ) pânza de velă impregnată


124) DG-ul de avarie trebuie să fie tot timpul

a ) cu tankul de combustibil un sfert umplut şi b c ) cu tankul de combustibil full şi


sistemul de cuplare automată în tablou deconectat ) pornit sistemul de cuplare automată în tablou
conectat
125) Din categoria instalaţiilor de vitalitate ale unei nave, fac parte
a ) instalaţia de santină şi b ) instalaţia de alimentare cu c ) instalţia de alimentare cu
cea de stins incendiile combustibil greu a motorului principal combustibil uşor a DG-urilor
126) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii în caz de incendiu, face parte şi
a ) capacitatea volumetrică a b ) caracteristica constructivă antifoc a c ) lungimea între
tancului forepeak diferitelor compartimente perpendiculare a navei
127) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi
a ) pompa principală b ) cabestanul, vinciurile de marfă c ) amplasarea operaţională a
de balast şi cel de ancoră mecanismelor şi instalaţiilor navei
128) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi
a ) pompa de santină b ) compartimentarea navei c ) compartimentul materialelor de avarie
129) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi
a ) sistemul de uşi şi treceri b ) instalaţia de aer c ) compartimentul materialelor
etanşe condiţionat SOPEP
130) Din ce este alcatuită clema de avarie cu şurub ?
a ) dintr-o bară metalică la capetele b ) dintr-o tijă filetată prevazută c ) dintr-o teavă metalică
căreia se află două piese mobile cu piuliţă fluture şi care are la capăt o filetată, în care se introduce
prevazute cu cârlige şi întinzători furcă metalică basculantă, fixată cu un o tijă cu orificii de reglare a
pentru fixare pe coastele navei bolţ lungimii
131) Din ce este alcătuit dispozitivul universal de strângere ?
b ) dintr-o tijă filetată prevazută cu c ) dintr-o teavă metalică
a ) dintr-o bară metalică între care piuliţă fluture şi care are la capăt o filetată, în care se introduce o
se află două piese mobile prevăzute cu furcă metalică basculantă, fixată cu tijă cu orificii de reglare a
cârlige pentru fixare pe coastele navei un bolţ lungimii
132) Din dotările tehnice care sunt incluse în sistemul de vitalitate al unei nave, face parte şi
a ) instalaţia de aer b ) instalaţia şi echipamentele de c ) coşul motorului principal şi
condiţionat luptă contra incendiilor eşapamentele motoarelor auxiliare
133) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) paieturi b ) hărţi metrice de navigaţie c ) ramele bărcilor de salvare
134) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) dispozitive de amarare a b ) dispozitive de astupare a c ) documentaţia tehnică a
butoaielor găurilor de apă instalaţiei de salvare
135) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) zincurile din casetele prizelor de b ) grătarele de protecţie din c ) plasturi cu margini
suprafaţă coş moi
136) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) dulapi şi dopuri b ) ustensilele de pescuit c ) oglinzi metalice de semnalizare
137) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) cleme şi b ) sistemele de propulsie de la c ) setul de documente de navigaţie din
întinzători bărcile de salvare bărcile de salvare
138) Din inventarul de avarie fac parte
a ) instalaţia de b ) materialele, sculelşi dispozitivele c ) regulile internaţionale de
telecomunicaţii radio folosite pentru obturarea găurilor de apă prevenire a abordajelor pe mare
139) Din inventarul de avarie fac parte
a ) instalaţia de aer b ) echipamentele colective de c ) clemele de avarie cu
condiţionate salvare şurub
140) Din inventarul de avarie fac parte
a ) dispozitivul universal de b ) sculele de pescuit pentru c ) mijloacele individuale de
prindere supravieţuire salvare
141) Din inventarul de avarie fac parte
a ) cheile de ancoră b ) pontilul reglabil c ) cheile kenter
142) Din inventarul de avarie face parte
a ) clema de avarie b ) navisfera c ) sextantul
143) Din inventarul de avarie face parte
a ) transponder-ul radar b ) pontilul reglabil c ) dispozitivul de îndosariat acte
144) Din inventarul de avarie face parte
a ) instalaţia de transfer combustibil b ) straiurile c ) dispozitivul universal de strângere
145) Din inventarul de avarie pot face parte:
a ) trusa de marangozerie, bucăţi de b ) echere de navigaţie, c ) generator de avarie, GPS,
velă, câlţi, stupă, felinar antiex hărţi, sextant, navisferă radar anticoliziune
146) Din inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte
a ) pistolul de semnalizare b ) butoias cu apa potabila c ) ispol
147) Din inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte
a ) colacii de salvare b ) oglinda de semnalizare c ) vestle de salvare
148) Din măsurile permanente de asigurare a nescufundabilităţii navei, face parte
a ) menţinerea permanentă a b ) asigurarea rezervelor de c ) asigurarea rezervelor de
funcţionalităţii instalaţiilor şi a combustibil care să acopere apă tehnică şi potabilă la full
echipamentelor de vitalitate de la bordul autonomia maximă a navei capacitate tancuri
navei
149) Din punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere
a ) fenomenul de tasare a b ) greutatea specifică a mărfii c ) granulaţia mărfi
mărfii încărcate încărcate
150) Din punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere
a ) granulaţia mărfii b ) proprietatea de alunecare a mărfii c ) greutatea specifică a mărfii
încărcate încărcate încărcate
151) Din punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere
a ) tonajul mărfii încărcate b ) greutatea specifică a mărfii încărcate c ) riscul de încingere a mărfii
152) Dispozitivul universal de strângere este
a ) sculă de vitalitate b ) dispozitiv de vitalitate c ) instrument de măsurare a presiunii hidrostatice
153) Dispozitivul universal de strângere este
a ) o garnitură de b ) un dispozitiv de obturare a coşului în c ) un dispozitiv de fixare a panoului
etanşare caz de incendiu cu margini moi
154) Dispozitivul universal de strângere este alcătuit din
a ) o bară metalică, cu două b ) o tijă filetată prevazută cu piuliţă c ) o ţeavă filetată în care
elemente mobile prevăzute la fluture şi care are la capăt o furcă se introduce o tijă cu orificii
estremităţi cu două cârlige de fixare pe metalică basculantă fixată cu un bolţ de reglare a lungimii
coastele navei
155) Dispozitivul universal de strângere este utilizat la
a ) asigurarea ancorelor pe b ) asigurarea bărcilor de salvare pe c ) fixarea panoului peste
vreme rea vreme rea gaura de apă
156) Dispunerea scândurilor la panoul de avarie se face
a ) ambele straturi pe direcţie b ) ambele straturi pe direcţie c ) straturile perpendiculare unul
verticală orizontală pe celălalt
157) Dopurile de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din
a ) plop b ) carpen c ) răşinoase
158) Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
a ) foioase b ) mesteacăn c ) răşinoase
159) Dopurile şi penele de lemn din inventarul de avarie, reprezintă
a ) scule de vitalitate b ) dispozitive de vitalitate c ) materiale de vitalitate
160) Dopurile şi penele de lemn din inventarul de vitalitate, constituie
a ) scule speciale de vitalitate b ) sdispozitive automate de vitalitate c ) materiale de vitalitate
161) Dotarea navei cu instalaţii şi mijloace de vitalitate, este reglementată de către
a ) Societăţile de clasificare b ) Regulile Armatorului c ) Regulile Navlositorului
162) Dotarea navelor cu echipament de menţinere a vitalităţii este reglementată de
a ) reglementările de protecţie a c ) standardele relevante şi prevederile
muncii din legislaţia statului de b ) normele relevante sistemului de management al siguranţei din
pavilion ale societăţii de clasificare cadrul şantierului naval constructor
163) Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
a ) măreşte b ) reduce c ) împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere a
rezistenţa la înălţimea centrului fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde sunt
înaintare de greutate amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
164) După aspect, găurile de apă pot fi
a ) mici, mijlocii, mari şi b ) cauzate de o c ) cu aspect regulat şi margini netede sau cu aspect
foarte mari eşuare neregulat şi margini deformate
165) După aspect, găurile de apă sunt
a ) mici, mijlocii, mari, b ) sub şi deasupra c ) cu aspect regulat şi margini netede sau cu aspect
foarte mari liniei de plutire neregulat şi margini deformate
166) După dimensiuni, găurile de apă pot fi
a ) mici, mijlocii, mari şi foarte b ) dreptunghiulare, triunghiulare sau c ) cu aspect regulat
mari neregulate rotund
167) După dimensiuni, găurile de apă sunt
a ) mici, mijlocii, mari, foarte b ) patrate, triunghiulare, c ) lungi orizontale, lungi
mari oarecare verticale
168) Elementele cele mai susceptibile de a crea incendii sunt
a ) trombele de ventilaţie b ) izolaţia necorespunzătoare a c ) izolaţia necorespunzătoare a
de la compartimentele eşapamentelor motorului principal sau tubulaturii de abur din afara
sanitare a celor auxiliare compartimentului maşini
169) Este adevărată şi afirmaţia :succesul asigurării vitalităţii unei nave depinde şi de modul în care
echipajul cunoaşte construcţia, caracteristicile şi particularităţile navei, ale mecanismelor şi dispozitivelor
cu care aceasta este dotată şi modul de
a ) doar la navele de pasageri b ) doar la navele militare c ) da
170) Eşuarea navei este
a ) punerea voluntară sau involuntară a b ) scoaterea la suprafaţa a navei c ) andocarea
navei pe uscat scufundate navei
171) Eşuarea voluntară a navei se face
a ) la ordinele şefului
b ) la ordinele şefului de c ) la ordinul comandantului, ca ultimă
mecanic, pentru a evita
echipaj, din motive temeinice măsură de evitare a unei catastrofe
ancorarea
172) Eşuarea voluntară a navei se face
a ) în zonă cu b ) pentru salvarea vieţii umane şi c ) când nava este încărcată peste limita
trafic redus reducerea pagubelor pescajulu legal
173) Etapele obturării unei găuri de apă prin metoda chesonului de ciment, sunt

a ) se confecţionează b ) se obturează c ) oprirea navei, aplicarea paietului, eliminarea apei


cofragul, se toarnă betonul, gaura cu paiet de din compartimentul afectat, confecţionarea cofragului,
se aşteaptă întărirea, se vitalitate şi se prepararea şi turnarea betonului, îndepărtarea cofragului
îndepărtează cofragul continuă marşul după întărirea betonului, îndepărtarea paietului, reluarea
marşului cu supravegherea
174) Exerciţiile pentru "gaură de apă" se fac cu scopul de a
a ) asigura lupta contra b ) pregăti echipajul pentru o c ) pregăti echipajul pentru o reparaţie
incendiilor cu mijloace intervenţie rapidă şi eficace în de specialitate până la următoarea
proprii îndepărtarea provizorie a avariei andoare planificată a navei
175) Exerciţiile pentru situaţia de gaură de apă, se efectuează
a ) anual b ) săptămânal c ) conform prevederilor din manualul pentru situaţii de urgenţă
176) Exerciţiile pentru situaţii de urgenţă se execută
a ) duminica în zilele cu b ) numai în c ) conform planificării din manualul de Management al
soţ marş Siguranţei
177) Exerciţiile pentru situaţii de urgenţă sunt organizate de către
a ) şeful mecanic b ) comandantul navei c ) şeful de echipaj
178) Exerciţiile şi antrenamentele pentru cazuri de urgenţă se efectuează
a ) doar când are loc un b ) lunar, dacă vremea c ) conform prevederilor manualului de
astfel de caz permite Management al Siguranţei
179) Exerciţiul de "gaură de apă" constituie
a ) pregătirea DG pentru b ) pregătirea echipajului pentru c ) pregătirea echipajului pentru
funcţionare în regim de acţionare în situaţii de avariere a corpului acţionare în caz de incendiu la
avarie navei bordul navei
180) Extrase cu rolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc
b ) în cabina de locuit a fiecărei c ) la posturile de manevră prova şi
a ) în salonul
persoane care, conform roluli de apel, are pupa şi la postul de comandă de avarie a
comandantului
sarcini pentru situaţie respectivă motorului principal
181) Extrasele individuale din rolul de apel sunt prezente în
a ) cabinele b ) în cabina fiecărei persoane c ) în comanda de navigaţie şi
ofiţerilor ambarcate pe navă compartimentul maşini
182) Figura de mai jos reprezintă

a ) modul de fixare a panoului b ) modul de obturare a c ) modul de fixare a panoului cu


cu margini moi, cu ajutorul venturilor magaziilor de margini moi, cu ajutorul dispozitivului
pontilului reglabil marfă universal de strângere
183) Filetul piuliţei şurubului de fund trebuie să aibă
a ) acelaşi pas ca şi şurubul b ) pas variabil c ) pas foarte fin
184) Fixarea panoului cu margini moi peste gaura de apă se face cu
a ) pataraţina b ) clema de avarie cu şurub c ) şurubul de fund
185) Funcţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi
a ) create în urma unei coliziuni b ) deasupra liniei de plutire c ) sub linia de plutire
186) Funcţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi
a ) în zona liniei de plutire b ) cauzate de o eşuare c ) cu aspect vertical
187) Funcţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi
a ) sub linia de plutire b ) de mare dimensiune c ) datorate unei explozii
188) Găurile de apă de dimensiuni mici, pot fi astupate şi cu dispozitivul numit
a ) ghiară de drac b ) şurub de fund c ) sac de filare ulei
189) Găurile de apă de dimensiuni mijocii din zona gurnei, pot fi astupate cu şurubul de fund ?
a ) da b ) nu c ) numai la navele militare
190) Găurile de apă de mici dimensiuni, pot fi obturate cu ajutorul
a ) panoului rigid b ) dopurilor c ) panou cu margini moi.
191) Găurile de apă din zona gurnei se obturează de regulă cu ajutorul
a ) panoului rigid b ) panoului cu margini moi c ) chesoane de ciment
192) Găurile de apă se caracterizează prin
a ) mărimea pescajului b ) poziţie, dimensiune, aspect şi c ) mijlocacele de astupare
navei provenienţă pretabile
193) Găurile de apă se clasifică după
a ) tonajul registru net al b ) provenienţă, dimensiuni, poziţionare şi c ) capacitatea de încărcare a
navei aspect navei
194) Găurile de apă se pot clasifica după
a ) provenienţă, dimensiuni şi aspect b ) anotimp c ) zona de navigaţie
195) Găurile de apă se pot clasifica după
a ) tipul navei la care b ) dimenisiuni şi poziţia acesteia faţă c ) lungimea între perpendiculare a
se găseşte de linia de plutire navei în cauză
196) Găurile de apă se pot clasifica după
a ) lungimea maximă a b ) pescajul maxim la linia de c ) dimensiuni, poziţie faţă de linia de
navei în cauză vară a navei în cauză plutire, provenienţă
197) Găurile de apă se pot clasifica după
a ) tipul navei b ) procentul de încărcare a navei c ) forma acestora
198) Găurile de apă sunt
a ) orificii practicate la nivelul b ) găurile din bordaj, c ) spărturi produse în corpul navei ca
fiecărei punţi pentru scurgerea prin care trec legărurile urmare a unei coliziuni, eşuări, explozii,
apei pluviale navei la uscat torsionări sau încovoieri
199) Grinzile şi dulapii de esenţă răşinoase din inventarul de avarie, reprezintă
a ) scule de vitalitate b ) dispozitive de vitalitate c ) materiale de vitalitate
200) Grinzile şi dulapii de lemn din inventarul de vitalitate, constituie
a ) scule speciale de vitalitate b ) sdispozitive automate de vitalitate c ) materiale de vitalitate
201) Grosimea unui dulap de avarie trebuie să fie de cel puţin
a ) 5 milimetri b ) 15 milimetri c ) 50 milimetri
202) Ieşirile de avarie au rolul de a asigura
a ) ieşirea personalului din compartimentele c ) nu se utilizează
b ) ieşirea personalului de
afectate, spre un loc sigur, atunci când accesul uzual cart în comanda de navigaţie decât în cazul eşuării
este blocat navei
203) Ieşirile de urgenţă de la bordul navei au rolul
a ) de a permite ieşirea direct pe puntea b ) de ieşiri suplimentare
c ) existenţa acestor
principală, atunci când ieşirile uzuale sunt uzuale din diferite
ieşiri nu este obligatorie
impracticabile compartimente
204) Imaginea alăturată reprezintă

a ) un dispozitiv universal de strângere b ) o clemă c ) un pontil reglabil


205) Imaginea alăturată reprezintă

a ) un dispozitiv universal de strângere b ) o clemă de avarie c ) un pontil reglabil


206) Incendiile de la bordul navei au drept cauză cu cea mai mare frecvenţă
a ) căldura excesiva din unele compartimente, b ) fenomene mecanice, c ) fenomenele
lucrul cu focul deschis, neglijenta si indisciplina electrice sau chimice naturale orajoase
207) Instalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) numai la navele c ) doar în cazul navelor care au un tunel de-a lungul chilei, la
petroliere b ) da dublul fund
208) Instalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) rolul acestei instalaţii c ) doar în cazul navelor care nu au dublate pompele de răcire
este cu totul altul b ) da cu apă de mare ale motorului principal
209) Instalaţia de ballast a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă pompele sunt dublate
210) Instalaţia de ballast este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă există două pompe de deservire a instalaţiei
211) Instalaţia de santină a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ?
a ) nu b ) numai dacă are cel puţin o pompă centrifugă c ) da
212) Instalaţia de santină este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă există două pompe de deservire a instalaţiei
213) Instalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) numai în cazul navelor vrachiere b ) da c ) nu
214) Instalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) această instalaţie are cu totul altă b ) doar în cazul navelor cu pompe de santină tip
destinaţie "cabalină" c ) da
215) Instalaţia de santină, ca parte a sistemului de vitalitate al navei, trebuie să includă
a ) o pompă cu zbaturi b ) o pompă acţionată de o turbină cu gaze c ) o pompă cu piston
216) Instalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin
a ) o pompă centrifugă de b ) o pompă centrifugă de capacitate cel puţin egală c ) o pompă cu
mare capacitate cu cea a pompei de ballast piston
217) Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi folosită doar

a ) în compartimentul b ) la stingerea incendiilor de orice natură în spaţiile c ) în magaziile de


cambuză dotate cu difuzoare de CO2, după închiderea etanşă a cestor materiale SOPEP
spaţii
218) Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi utilizată doar în cazul

a ) incendiilor de b ) incendiilor în compartimente ce pot fi închise c ) incendiilor din


natură electrică etanş şi în care există duze terminale ale instalaţiei de compartimentul cambuză
CO2
219) Instalaţia de stins incendiu de la bordul navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de
vitalitate ?
a ) nu b ) numai dacă pompele instalaţiei sunt de o putere adecvată c ) da
220) Instalaţia de stins incendiu în totalitatea, sa reprezintă unul dintre mijloacele de asigurare a vitalităţii
navei ?
a ) numai în cazul navelor port-container b ) doar pentru navele militare c ) da
221) Instalaţiile de vitalitate de la bordul navei sunt
a ) instalaţia de ballast, b ) instalaţia de stins incendiu c ) instalaţia de încălzire tankuri de
instalaţia de santină şi de stins cu pulbere şi separatoarele de la dublul fund şi cea de avertizare
incendiu cu apă combustibil greu incendiu în exteriorul castelului
222) Instalaţiile care asigură vitalitatea unei nave sunt
a ) instalaţia de b ) instalaţile de balast, c ) instalaţiile de aer condiţionat şi de
manevră şi legare santină şi incendiu încălzire a tancurilor de combustibil
223) Instalaţiile de stins incendiu cu spumă chimică de la bordul navelor pot fi
a ) instalaţii fixe sau mobile b ) instalaţiile cu CO2 c ) instalaţiile cu sprinklere
224) Instalaţiile obligatorii de vitalitate din dotarea unei nave sunt
a ) instalaţia de încărcare b ) instalaţiile de ballast, santină şi stins c ) instalaţia de greement şi
cu bigi incendiu lumini
225) Instalaţile de telecomunicaţii de la bordul unei nave, sunt astfel concepute încât
b ) să funcţioneze şi în situaţie de c ) să funcţioneze şi în situaţie de
a ) să poată funcţiona şi "black-out" dar numai pe frecvenţe "black-out" dar numai pe frecvenţe
în situaţie de "black-out" medii înalte
226) Instrucţiuni de acţionare a personalului de la bordul navei în cazul unei avarii la corpul navei, sunt
afişate
a ) în compartimentul cu b ) în compartimentul c ) în comanda de navigaţie, CM, careuri şi,
materiale de avarie camuză individual, în cabinele de locuit
227) Instrucţiuni şi detalii referitoare la mijloacele de vitalitate de la bordul navei se găsesc în
a ) regulamentului serviciului la borduol b ) manualul de pregătire c ) rolul individual de
navei SOLAS apel
228) Instrucţiunile pentru echipaj pentru situaţiile de urgenţă, sunt descrise în
a ) manualul de instruire SOLAS din cadrul sistemului b ) jurnalul de c ) jurnalul
de management al siguranţei maşină echipamentuliu DSC
229) Instruirea echipajului pentru rolul de gaură de apă este efectuată de către
a ) comandantul navei b ) şeful mecanic c ) secundul navei
230) Inventarul de avarie al unei nave este
a ) totalitatea materialelor şi b ) mijloacele de c ) totalitatea instalaţiilor care pot
dispozitivelor pentru combaterea avariei avarie active şi pasive fi folosite la combaterea unei avarii
corpului navei
231) Inventarul de avarie al unei nave reprezintă
a ) totalitatea materialelor, b ) totalitatea c ) instalaţiile complexe de
echipamentelor şi dispozitivelor pentru mecanismelor de manevrare condiţionare a aerului din
combaterea avarierii corpului navei a capacelor de marfă cabinele de locuit şi cambuză
232) Inventarul de avarie al unei nave se compune din
a ) scule de b ) scule de îndepărtare c ) materialele, echipamentele şi dispozitivele
îndepărtarea ruginii a vopselei vechi pentru combaterea avarierii corpului navei
233) Inventarul de avarie este format din
a ) compasul magnetic b ) ramele bărcilor c ) toate dispozitivele, sculele şi materialele utilizate în
şi sextantul de salvare lupta pentru combaterea avariei corpului navei
234) Inventarul de avarie trebuie să conţină obligatoriu printre altele
b ) compas magnetic, lampă de c ) dulapi de lemn de esenţă
a ) trusa de marangozerie, semnalizare morse, pistol pentru tare, petrol lampant, sextant,
bucăţi de pânză de velă, stupă, câlţi, rachete VHF
235) În afara mijloacelor pasive de vitalitate, mai cunoaştem
a ) mijloace ecologice de vitalitate b ) mijloace sociale de vitalitate c ) mijloace active de vitalitate
236) În cadrul rolului de abandon, echipajul trebuie familiarizat cu
a ) modul de acţionare a aparatului b ) felul în care trebuie c ) inventarul de incendiu
propulsor al bărcilor de salvare acţionată instalaţia de santină de la bordul navei
237) În cadrul rolului de incendiu, echipajul trebuie familiarizat cu
a ) lungimile de undă ale radarului b ) programul de funcţionare a c ) utilizarea costumului de
ARPA VHF pompier
238) În cadrul rolurilor de incendiu, personalul de la bordul navei trebuie să fie familiarizaţi cu
a ) sistemul de comunicaţii b ) modul de lansare a instalaţiei c ) pornirea pompei de incendiu
DSC fixe de CO2 de avarie
239) În categoria mijloacelor de luptă contra incendiilor, este inclusă şi
a ) instalaţia de guvernare b ) instalaţia fixă de CO2 c ) stopele lanţurilor de ancoră
240) În cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon de nisip, pescajul pupa
a ) scade b ) rămâne neschimbat c ) creşte
241) În cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon, pescajul pupa
a ) scade b ) rămâne neschimbat c ) creşte
242) În cazul perforării accidentale a unui tank din dublul fund, etanşarea faţă de magazia de marfă de
deasupra se efectuează prin
a ) puntea principală b ) coferdam c ) paiolul magaziei
243) În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri
a ) avertizarea şi informarea conform c ) constatarea pierderilor
procedurilor proprii, asigurarea siguranţei b ) constatarea proprii, informarea
personalului, constatarea avariilor proprii şi ale avariilor produse la autorităţilor portuare celor mai
celeilalte ambarcaţiuni, evaluarea pierderilor, sondarea nava proprie şi apropiate, informarea
tankurilor şi verificarea compartimentelor afectate, salvarea răniţilor armatorului, navlositorului şi a
remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei destinatarului mărfii
de salvare
244) În cazul unei coliziuni cu o altă navă, asistenţa acordată celeilalte nave de către nava proprie se va face
a ) după ce au fost elucidate b ) înaintea c ) după verificarea stării navei proprii şi
cauzele coliziunii şi verificării stării navei asigurarea vitalităţii ei şi a siguranţei
responsabilităţile proprii personalului propriu
245) În cazul unei coliziuni cu o altă navă, trebuie, printre altele şi dacă este posibil
a ) să se prezinte salutul b ) să se verifice natura c ) să se facă schimb de date de identificare
între cele două nave mărfii celeilalte nave a navelor implicate în eveniment
246) În cazul unei coliziuni în mare liberă, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate
a ) se anunţă imediat comandantul navei, sunt b ) se anunţă imediat c ) se anunţă imediat
urmate ordinele acestuia paza de coastă navlositorul
247) În cazul unei coliziuni în marea liberă, comandantul va lua următoarele măsuri
b ) avertizarea şi informarea conform c ) constatarea pierderilor
procedurilor proprii, asigurarea siguranţei proprii, informarea autorităţilor
a ) constatarea personalului, constatarea avariilor proprii (şi ale portuare celor mai apropiate,
avariilor produse celeilalte nave - dacă este cazul), evaluarea informarea armatorului,
pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea navlositorului şi a destinatarului
compartimentelor afectate, mărfii
248) În cazul unei coliziuni în port, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate
a ) se anunţă imediat b ) se anunţă imediat comandantul navei, sunt c ) se anunţă imediat
paza de coastă urmate ordinele acestuia navlositorul
249) În cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este
a ) perpendiculară pe linia b ) paralelă cu suprafaţa c ) paralelă cu suprafaţa valului care a
de apă plutirii determinat înclinarea
250) În cazul unui abandon, ordinea de ambarcare în mijloacele de salvare este
a ) mai întâi b ) mai întâi ofiţerii, apoi c ) mai întâi copii şi femeile, apoi bărbaţii şi
echipajul navei echipajul nebrevetat la urmă echipajul navei
251) În compartimentul maşină, sunt vopsite în roşu
a ) pompele de incendiu b ) pompele de balast c ) pompele de santină
252) În condiţia de avarie a unei nave, trebuiesc menţinute funcţionale
a ) instalaţia de aer b ) instalaţia depozitare şi tratare a resturilor c ) instalaţiile vitale ale
condiţionat menajere navei
253) În condiţii normale de navigaţie, sorbul de avarie trebuie să fie
a ) obturat cu flanşă oarbă b ) asigurat prin sudarea unei flanşe c ) sigilat
254) În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 1 reprezintă

a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) piuliţa de strângere


255) În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 4 reprezintă
a ) şurubul propriu-zis b ) dispozitivul de prindere c ) orificiul de prindere a saulei
256) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ?

a ) dulapi de fixare b ) pană de prindere c ) element de rezistenţă al navei


257) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ?

a ) clemă de avarie cu şurub b ) pontil reglabil c ) dispozitiv universal


258) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ?

a ) element de rezistenţă al navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare


259) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ?
a ) element de rezistenţă al navei b ) dispozitiv de fixare c ) element de sprijin
260) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ?

a ) element de rezistenţă al navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare


261) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ?

a ) element de rezistenţă al navei b ) bordajul cu gaura de apă c ) table de susţinere


262) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 4 ?

a ) grindă de susţinere b ) panoul cu margini moi c ) gaura de apă


263) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă
a ) grindă de fixare b ) pană de presare c ) element de rezistenţă din osatura navei
264) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

a ) clema de avarie cu şurub b ) pontilul reglabil c ) grindă de tensionare


265) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

a ) grindă de tensionare b ) pană de presare c ) pânza de velă impregnată


266) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) pontilul reglabil c ) element de sprijin.


267) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă
a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare
268) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă

a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura de c ) grindă de


navei apă tensionare
269) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 4 reprezintă

a ) grinda de tensionare b ) panoul propriu-zis c ) penele de presare


270) În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

a ) dispozitivului universal de strângere b ) şurubului uiversal c ) clemei de avarie


271) În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul
a ) dispozitivului univesral de strângere b ) şurubului universal de strângere c ) clemei de avarie
272) În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

a ) clemei de avarie b ) dulapilor şi penelor c ) dispozitivului universal


273) În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

a ) marginile moi b ) strat de scândură exterior c ) pânza de velă impregnată


274) În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

a ) marginile moi b ) pânza de velă impregnată c ) strat de scândură exterior


275) În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 3 reprezintă
a ) stratul interior de scânduri b ) pânza de velă impregnată c ) strat de scândură exterior
276) În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment.
Reperul 1 reprezintă

a ) tabla de bordaj b ) paiet de vitalitate fixat rigid cu ajutorul c ) pontil de


găurită paramelor tensionare
277) În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment.
Reperul 2 reprezintă

a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) tabla de bordaj găurită c ) grindă de tensionare
278) În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment.
Reperul 3 reprezintă
a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura c ) chesonul de ciment
navei de apă propriu-zis
279) În desenul de mai jos este reprezentat

a ) dispozitivul de avarie cu şurub b ) şurubul de suprafaţă crestată c ) clema de avarie cu şurub


280) În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce
reprezintă elementul notat cu 1 ?

a ) gaura de apă b ) element de rezistenţă al corpului navei c ) bordajul în jurul găurii de apă
281) În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce
reprezintă elementul notat cu 2 ?
a ) element de rezistenţă al corpului navei b ) pontil reglabil c ) panou cu margini moi
282) În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce
reprezintă elementul notat cu 3 ?

a ) element de rezistenţă al corpului navei b ) gaura de apă c ) chesonul de ciment propriu-zis


283) În desenul de mai jos, reperul 3 reprezintă

a ) flanşa de etanşare b ) garnitura de cauciuc sau material similar c ) piuliţa de strângere


284) În figura de mai jos este prezentat
a ) modul de fixare a b ) modul de fixare a c ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu
paietului rigid şurubului de fund ajutorul dispozitivului universal de strângere
285) În figura de mai jos este prezentat

a ) modul de b ) modul de fixare a panoului cu c ) modul de fixare a panoului cu margini


fixare a paietului margini moi, cu ajutorul clemei de avarie moi, cu ajutorul dispozitivului universal de
rigid cu şurub strângere
286) În figura de mai jos este prezentată

a ) fixarea panoului cu b ) fixarea panoului cu margini c ) fixarea panoului cu margini moi,


margini moi, cu ajutorul moi, cu ajutorul clemei de avarie cu cu ajutorul dispozitivului universal de
pontilului reglabil şurub. strângere
287) În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă
cota"F"?
a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber
288) În figura de mai jos, pamoul cu margini moi este fixat

a ) cu pontil reglabil b ) cu grindă de lemn şi pene c ) cu clema de avarie cu şurub


289) În inventarul de avarie trebuie să se găsească
a ) chei de ancoră b ) pontil reglabil c ) compas magnetic
290) În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim
a ) rame b ) maţagonul c ) perii de sârmă
291) În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim
a ) binoclu b ) ancoră c ) rezerve de apă sărată
292) În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim
a ) sextant b ) ispol c ) pickhammer
293) În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim
a ) aruncător de bandulă b ) navisferă c ) baloane de acostare
294) În inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim
a ) trusa cu medicamente b ) trusa cu scule de marangozerie c ) felinar de vant
295) În inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim
a ) trusa cu scule de marangozerie b ) rezervele de hrană c ) ispolul
296) În timpul unui exerciţiu de incendiu, membrii echipei de intervenţie trebuie să poarte
a ) vesta de salvare b ) bocanci cu talpă de cauciuc c ) aparatul de respirat şi costumul de pompier
297) În timpul unui exerciţiu de incendiu, personalul care nu face parte din echipa de intervenţie este adunat
la locul stabilit şi trebuie să poarte
a ) aparate de rerspirat b ) bagajele personale c ) vestele de salvare
298) La alarmarea de gaură de apă, se închide
a ) instalaţia de răcire cu apă de b ) instalaţia de răcire cu c ) magistrala de balast din
mare a răcitoarelor DG-urilor apă dulce a DG-urilor compartimentul maşină către tancuri
299) La alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, acesta trebuie să acţioneze
a ) calm, ordonat, fără panică, rapid b ) conform prevederilor din jurnalul de bord c ) conform RSB
300) La alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, dumneavoastră trebuie
a ) să vă prezentaţi la locul de b ) să vă continuaţi c ) să vă împachetaţi bunurile proprii
adunare stabilit, echipat corespunzător activitatea deja începută şi să fie gata de abandonarea navei
301) La auzul semnaluli de alarmare pentru o situaţie de urgenţă, personalul de la bord trebuie să
a ) împacheteze lucrurile b ) se prezintă la c ) se prezintă la locul de adunare stabilit
personale, gata de evacuare posturile de manevră pentru situaţia de urgenţă respectivă
302) La ce servesc orificiile de pe fundul unei bărci ?
a ) la scoaterea prin ele a unui capăt de b ) la evacuarea apei când c ) la introducerea prin ele a
parâmă subţire pentru ancora de furtună barca este scoasă din apă unui surub de fund
303) La exerciţiile de abandon participă
a ) doar personalul cu funcţii de b ) doar personalul desemnat c ) întreg personalul aflat
conducere la bordul navei ocupării bărcii din tribordul navei la bordul navei
304) La exerciţiile de incendiu participă
a ) numai echipajul de la b ) întregul personal, c ) numai echipajul aflat în cart la
compartimentul afectat conform "muster list" momentul exerciţiului
305) La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paietul de vitalitate se aplica
a ) după turnarea mortarului în b ) inainte de turnarea mortarului în c ) nu se aplică paietul
cofrag cofrag rigid
306) La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paiet rigid se aplica
a ) în interiorul navei, iar peste el se toarnă b ) la exteriorul navei, peste gaura c ) nu se aplică
mortarul de apă micăieri
307) La prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă, în zonă cu temperatură scăzută, se practică
a ) încălzirea compartimentului unde se b ) mărirea concentraţiei c ) încălzirea apei de preparare
prepară betonul de ciment a betonului
308) La sesizarea unui incendiu la bordul navei, prima acţiune a dumneavoastră este
a ) acţionarea pe cont c ) incendiul nu este un pericol
propriu pentru localizarea b ) alarmarea imediată a echipajului pentru navă dacă este în afara
incendiului şi acţionarea conform prevederilor din rol castelului
309) La temperaturi scăzute, betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară
a ) cu adaos de oţet sau acid b ) în proporţie crescută de c ) utilizând apă dulce
acetic ciment încălzită
310) Lansarea plutelor la apă se poate face
a ) automat prin acţiunea declanşatorului b ) manual, prin aruncarea
hidrostatic, când acesta este acoperrit de containerului plutei peste bord, fără a c ) ambele
apă elibera barbeta răspunsuri sunt valabile
311) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
c ) nu au nici o
a ) compartimentele în care în care se b ) compartimentele în care în care se influenţă asupra
găsesc lichidele sunt complet umplute găsesc lichidele sunt parţial umplute
stabilităţii navei
312) Manevrele paietelor întărite sunt confecţionate din
a ) cabluri de oţel b ) socare de sizal c ) socare de relon
313) Manevrele paietului sunt confecţionate din
a ) socar de relon b ) socar de sizal c ) socar din polipropilenă
314) Marcarea magaziei sau a magazilor care conţin materialele de avarie, se face prin avertizarea vizibilă
a ) ACCESUL LIMITAT b ) MATERIALE INFLAMABILE c ) MATERIALE DE AVARIE
315) Marginile moi ale panoului au rolul de a
a ) nu produce basele b ) de a nu face zgomot prin c ) de a asigura o etanşare cât mai bună
corpului navei contactul cu corpul navei prin presare şi deformare
316) Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
a ) roşie b ) verde c ) albastră
317) Materialele din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
a ) roşie b ) verde c ) albastră
318) Măsurile de menţinere a flotabilităţii navei avariate intră în categoria activităţii de
a ) telecomunicaţii de rutină b ) mentenenţă programată c ) asigurare a vitalităţii
319) Măsurile de siguranţă la bordul unei nave cu gaură de apă la dublul fund, în scopul ajungerii într-un
port de refugiu, sunt
a ) pomparea apei din b ) izolarea compartimentelor inundate şi c ) solicitarea de salvare
compartimentele inundate menţinerea stabilitatii si flotabilităţii unei nave specializate
320) Măsurile preventive pentru asigurarea vitaţităţii navei se realizează prin
b ) numai prin c ) echipajul nu are un rol în menţinerea
a ) construcţie şi construcţia specială a vitalităţii navei;acesta intervine doar în caz de
activitatea echipajului navei avarie
321) Măsurile privind siguranţa navei, a echipajului şi a mărfii, tebuiesc luate la bordul navei
a ) pe timpul manipulării mărfii b ) în timpul marşului c ) permanent
322) Metoda deplasamentului variabil se utilizează pentru studierea compartimentelor inundate, care
a ) comunică cu exteriorul b ) nu comunică cu exteriorul c ) ambele variante
323) Metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizează în cazul
a ) umplerii parţiale şi comunicării cu b ) umplerii parţiale şi necomunicării cu c ) umplerii
exteriorul exteriorul complete
324) Mijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi
a ) mijloacele care sunt puse în funcţiune b ) mijloacele de combartere a c ) mijloace de luptă
şi exploatate de către echipajul navei poluării cu gaze toxice contra poluării sonore
325) Mijloacele tehnice active de asigurare a vitalităţii navei includ şi
a ) mijloacele de măsurare a b ) mijloacele de verificare a c ) instalaţiile de balast,
adâncimii apei pe canalele înguste lungimii lanţului ancorei fundarisite santină şi incendiu
326) Mijloacele tehnice active de combatere a incendiilor la bordul navei sunt
a ) mijloacele portabile şi b ) compartimentarea etanşă a c ) mijloacelşe de
instalaţiile fixe corpului navei telecomunicaţii DSC
327) Mijloacele active de vitalitate sunt
a ) acelea de asigurare a vitalităţii navei cu care b ) instalaţiile de închidere c ) instalaţiile de
echipajul acţionează în mod direct în cazul unei etanşă a uşilor şi hublourilor avertizare incendii
avarii
328) Mijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în
a ) rolul de apel b ) instrucţiunile de combatere a incendiilor c ) manualul de pregătire SOLAS
329) Mijloacele de asigurare a vitalităţii cu care echipajul poate acţiona în cazul unui incendiu sunt
a ) instalaţia de b ) mijloacele active cu care echipajul c ) sistemul de încălzire şi cel de
salvare colectivă şi acţionează direct şi cele pasive (de prevenire, aer condiţionat din interiorul
mijloacele individuale izolare şi combatere) asigurate prin castelului, mai puţin din
de salvare construcţia navei compartimentul maşină
330) Mijloacele de luptă contra incendiilor de la bordul navei, sunt cuprinse în
a ) inventarul de avarie b ) inventarul de incendiu c ) RSB
331) Mijloacele de stins incendiile de la bordul navei, includ şi
a ) pompele de transfer combustibil b ) pompele de incendiu c ) pompele de santină
332) Mijloacele pasive de vitalitate sunt acelea care
a ) asigură vitalitatea prin însăşi amplasarea b ) asigură salvarea c ) asigură funcţionarea
şi caracteristicile constructive şi funcţionale ale instalaţiei de aer condiţionat
colectivă a echipajului
lor, cu care echipajul nu acţionează direct în cazul în caz de abandon atunci când motorul principal
unei avarii este oprit
333) Mijloacele principale de combatere a incendiilor de la bordul navei sunt
a ) detectoarele electrocnice de b ) mijloacele active şi cele c ) mijloacele colective de
incendiu pasive salvare
334) O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi
remediată prin

a ) aplicarea unui panou de b ) introducerea unei pene de c ) se canariseşte nava la tribord, se


avarie peste gaura respectivă lemn de esenţă răşinoasă sudează o tablă peste gaură şi se redresează
nava
335) O gaură de apă din zona liniei de plutire poate fi astupată cu
a ) dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati b ) cheson de ciment c ) paiet cu margini
in vaselina armat tari
336) O gaură de apă este
a ) un orificiu practicat
b ) o decupare practicată c ) o perforare accidentală a corpului
voluntar în borduri pentru
scurgerea apei ambarcate pe
în falsbordul teugii, prin navei, cauzată de contactul involuntar cu un
care trec parâmele obiect dur fix, plutitor sau imers
punţi
337) O gaură de apă în zona liniei de plutire, în porţiunea cilindrică a navei, într-un bord, poate fi obturată
prin
a ) prin turnarea
b ) aplicarea unui c ) canarisirea voluntară a navei în bordul opus, până ce gaura
unui cheson de
panou de vitalitate de apă este situată suficient deasupra liniei de plutire, sudarea unei
ciment table peste gaură şi revenirea pe chilă dreaptă
338) O gaură de apă la bordul unei nave poate surveni ca urmare a
a ) coliziunii cu un banc b ) navigării în zonă cu gheaţă fărâmată, a c ) punerii involuntare pe
mare de peşti unei nave cu categorie de gheaţă 60 uscat în zonă stâncoasă
339) O gaură de apă produsă în urma coliziunii cu un corp aflat în imersiune, va fi poziţionată
a ) în opera moartă b ) în puntea principală c ) în carena navei
340) Obiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în albastru pentru
a ) aşa prevăd normele de b ) pentru a fi uşor recunoscute şi a nu fi c ) acestea nu sunt
protecţie a muncii utilizate în alte scopuri vopsite în albastru
341) Obiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în roşu pentru
a ) a putea fi uşor b ) aşa prevăd reglementările societăţii de c ) aceste obiecte nu sunt
recunoscute clasificare vopsite în roşu
342) Obturarea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o măsură
a ) definitivă b ) temporară c ) voluntară
343) Opera moartă a corpului unei nave are rolul de a
a ) asigura un volum etanş care reprezintă b ) suporta efectul c ) volumul etanş care asigură
rezerve de flotabilitate în condiţii deosebite de curenţilor Foucault pescajul la linia de plină
navigaţie încărcare
344) Ordinul de abandonare a navei este dat de
c ) oricine dacă constată
a ) armator prin b ) comandantul sau înlocuitorul său legal când iminenţa pericolului rămânerii la
mesaj telex comandantul nu este în masură să-şi exercite funcţia bord
345) Ordinul de abandonare a navei este executat în ordinea
a ) pasagerii apoi echipajul b ) pe principiul "salvează-ţă pielea" c ) ofiţerii, apoi nebrevetaţii
346) Orice gaură de apă trebuie
a ) imediat raportată prin b ) ignorată dacă este deasupra c ) doar ţinută sub
alarmarea echipajului liniei de plutire supraveghere atentă
347) Orice navă mai mare de 500 TRB, este dotată cu cel puţin una pompă de incendiu de avarie
a ) da b ) nu, dacă nava are echipajul mai mic de 15 membri c ) numai navele pasagere
348) Orice plan pentru situaţii de urgenţă (contingency plan), conţine cel puţin
a ) viteza de deplasare a navei, b ) portul de c ) îndatoririle şi atribuţiunile
tonajul şi cantitatea de ballast de la destinaţie şi numele personalului de la bord, proceduri de
bord în timpul evenimentului navlositorului raportare, asistenţă şi monitorizare
349) Paietele întărite sunt manevrate cu ajutorul
a ) parâmelor elastice de relon b ) parâmelor vegetale c ) sârmelor de oţel
350) Paietul de astupare a găurilor mari şi foarte mari, este confecţionat din

a ) două foi de pânză de b ) din două foi de pânză de velă ce au între c ) două straturi de scânduri
velă, care au între ele o ele un stat uniform de material vegetal, iar la dispuse pe direcţii
foaie de oţel de grosime margini o grandee, şi având la cele patru colţuri perpendiculare, cu inserţie de
cel puţin 25 milimetri câte un ochi cu rodanţă pentru prinderea fibră optică
pâramelor
351) Paietul de avarie conţine
a ) 1 parâmă gradată b ) 2 parâme gradate c ) 3 parâme gradate
352) Paietul de vitalitate întărit se compune din
b ) două pânze de velă cusute între
a ) două pânze de velă cusute c ) cel puţin 4 feţe de pânză de
ele, cu inserţie plasă de sârmă şi
între ele, cu inserţie de câlţi la velă, cu inserţie de plasă de sârmă la
câlţi la mijloc, cu grandee pe
mijloc, cu grandee pe margini mijloc, cu grandee pe margini
margini
353) Paietul de vitalitate poate fi
a ) uşor b ) mare c ) triunghiular
354) Paietul pentru obturarea găurilor de apă mari şi foarte mari, este confecţionat din
a ) două straturi de scânduri c ) două straturi de scânduri
dispuse transversal, între ele b ) două foi de pânză de velă, dispuse transversal, între ele
pânză de velă impregnată cu seu, între ele un strat uniform de material pânză de velă impregnată cu seu,
iar la partea de contact cu corpul vegetal, pe margini o grandee iar la partea de contact cu corpul
navei, o garnitură de cauciuc sau prevăzută cu ochiuri cu rodanţe la navei, o garnitură de cauciuc sau
material echivalent cele patru colţuri, pentru legarea material echivalent
parâmelor de fixare
355) Paietul poate avea sau nu armătură din plasă de sârmă pentru o mai mare rezistenţă ?
a ) da. b ) nu c ) doar la navele de război
356) Paietul poate fi aplicat peste gaura de apă cu nava în marş ?
a ) da b ) nu c ) numai la viteză de cel mult 10 noduri
357) Paietul rigid se aduce în dreptul găurii de apă prin
a ) partea cea mai apropiată de gaura de apă b ) prin pupa navei c ) prin prova navei
358) Paietul se aduce în dreptul găurii de apă prin
a ) partea cea mai apropiată de gaură b ) pe la pupa navei c ) prin prova navei
359) Panoul cu margini moi este confecţionat din
a ) două foi de pânză de velă, b ) două straturi de scânduri între care se c ) cel puţin 5 foi de
care au între ele o foaie de oţel pune o pânză de velă îmbibată în seu, şi o material vegetal, cusute
de grosime cel puţin 25 garnitură de cauciuc la partea de contact cu între ele şi îmbibate cu
milimetri corpul navei tinctură de iod
360) Panoul cu margini moi este confecţionat din
a ) un sac din pânză b ) două straturi de scânduri dispuse c ) patru foi de pânză de velă,
de velă, care are în el transversal, între ele pânză de velă impregnată între ele material vegetal impregnat,
material vegetal cu seu, iar la partea de contact cu corpul navei, pe margine socar vegetal prevăzut
impregnat o garnitură de cauciuc sau material echivalent cu ochiuri cu rodanţî la colţuri
361) Panoul cu margini moi este folosit la obturarea găurilor de apă
a ) foarte mici b ) foarte mari c ) mijlocii
362) Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă
a ) din zona gurnei b ) de sub linia de plutire c ) din zona liniei de plutire
363) Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă din zona
a ) dublului fund b ) bordajului drept c ) gurnei
364) Panoul cu margini moi nu se utilizează la astuparea găurilor de apă din zona
a ) gurnei b ) poziţionate sub linia de plutire c ) poziţionate deasupra liniei de plutire
365) Panoul cu margini moi poate fi folosit la etanşarea găutilor de apă
a ) pe suprafeţe plane ale corpuluiu b ) din zona c ) pe orice suprafaţa curbă a corpului
navei gurnei navei
366) Panoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă
a ) cu ajutorul pontilului b ) cu ajutorul grinzilor, dulapilor şi c ) ambele răspunsuri sunt
reglabil penelor valabile
367) Panoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă
a ) cu ajutorul chesonului de b ) cu ajutorul dispozitivului universal de c ) se sudează de corpul
ciment strângere navei
368) Panoul de avarie cu borduri moi este confecţionat din
a ) pânză de velă şi b ) pânză de velă impregnată şi c ) pânză de velă, câlţi, scândură de
plasă de sârmă plasă de sârmă răşinoase, scoabe, cuie
369) Panoul de avarie este
a ) un dispozitiv b ) un dispozitiv de c ) un panou de lemn, de diferite forme şi
metalic de prindere a asigurare a ancorelor pe dimensiuni, având conturul prevăzut cu perne (margini
cheilor kenter timpul marşului moi), folosit la astuparea provizorie a găurilor de apă
370) Panoul format din două straturi de scândură dispuse perpendicular, cu pânză de velă impregnată între
ele iar pe margine nişte perne moi de etanşare este
a ) paietul de avarie b ) panoul cu margini moi c ) dispozitivul universal de strângere
371) Pânza de velă dintre straturile de lemn ale panoului cu margini moi este
a ) dublată cu plasă de b ) cusută în cruce cu aţă sintetică de grosime cel c ) îmbibată în seu sau
sârmă puţin 2 milimetri vaselină
372) Pânza de velă, câlţii, garniturile de cauciuc, seul, etc din inventarul de avarie, reprezintă
a ) scule de vitalitate b ) dispozitive de vitalitate c ) materiale de vitalitate
373) Partea corpului navei cea mai expusă unor avarii, este
a ) prova b ) compartimentul maşină c ) castelul
374) Pe lângă mijloacele pasive de vitalitate, nava mai dispune de
a ) mijloace de folosinţă individuală b ) mijloace de semnalizare "om la apă" c ) mijloace active
375) Penele de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din
a ) plop b ) salcie c ) mesteacăn
376) Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
a ) foioase b ) mesteacăn c ) răşinoase
377) Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie să fie din esenţă
a ) plop b ) mesteacăn c ) răşinoase
378) Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri
inundate, va trebui
a ) să elimine apa b ) să asigure izolarea tancurilor afectate c ) să toarne un cheson de
pătrunsă utilizând pompele de celelalte compartimente, pentru a împiedica ciment rapid şi să golească apa
de combustibil extinderea inundării din tankurile afectate
379) Pentru asigurarea vitalităţii, o navă dispune de
a ) mijloace de b ) ansamblul de instalaţii, dispozitive şi c ) mijloace de supravieţuire a
salvare individuale şi unelte destinate prevenirii, combaterii şi echipajului în plutele de salvare, pe
colective limitării efectelor avariilor timp de noapte
380) Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape

a ) confecţionarea b ) se astupa gaura de apa cu un c ) se opreşte nava, se astupă gaura


cofragului, prepararea paiet de vitalitate, se de apă cu un paiet de vitalitate, se elimină
cimentului, turnarea confectioneaza un cofrag dupa apa din compartimentul inundat, se
cimentului, îndepărtarea forma gaurii de apa, se prepara confecţionează un cofrag adecvat, se
cofragului după întărirea betonul, se toarna, se scoate prepară cimentul, se toarnă cimentul, se
cimentului cofragul, se indeparteaza paietul; îndepărtează cofragul după întărirea
cimentului
381) Pentru dezeşuarea navei cu mijloace proprii, este de real ajutor
b ) solicitarea
a ) modificarea favorabilă a pescajelor prin c ) semnalarea sonoră şi
ajutorului de
balastare/debalastare şi/sau transfer de marfă la bord specialitate luminoasă a poziţiei navei

382) Pentru stingerea unui incendiu provocat de o instalaţie electrică, se pot folosi
a ) stingătoare cu spumă chimică b ) manicile de incendiu c ) stingătoarele cu pulbere sau CO2
383) Persoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este
a ) superintendentul b ) şeful timonier c ) căpitanul secund
384) Personalul ambarcat poate părăsi nava avariată

a ) oricând crede că b ) doar urmare a ordinului c ) numai după punerea în siguranţă a


pericolul este iminent comandantului sau înlocuitorului efectelor personale în bărcile de salvare
acestuia
385) Planurile de incendiu specifice navei sunt amplasate
a ) la prova şi la pupa b ) pe fiecare punte în parte c ) detaliat la nivelul fiecărei punţi şi centralizat
navei, lângă posturile şi centralizat în cabina la nivelul punţii principale şi în ambele borduri, în
de manevră comandantului afara castelului, în containere etanşe
386) Pompele de incendiu trebuie să fie
a ) verificate anual de echipă b ) verificate la c ) mentinute permanent în bună stare de
specializată andocarea navei funcţionare
387) Pompele instalaţiei de balast sunt montate
a ) pe orice punte care se pretează b ) cât mai aproape de c ) cât mai aproape de tancul de
la gabaritul lor nivelul paiolului ballast cel mai mare
388) Pontilul reglabil este
a ) un dispozitiv de fixare a panoului peste b ) o sculă a ofiţerului c ) o manevră fixă de la
gaura de apă radio bordul navei
389) Pontilul reglabil este
a ) un dispozitiv de b ) un element de asigurare a c ) un element din osatura magaziilor de
vitalitate ancorelor pe vreme rea marfă ale navei
390) Pontilul reglabil este alcătuit din
a ) o bară metalică la capătul b ) o grindă de lemn de c ) o ţeavă metalică filetată, în care se
căreia există un cârlig permanent răţinoase, cu capetele introduce o tijă cu orificii pentru reglarea
deschis metalice lungimii
391) Pontilul reglabil este compus din
a ) un întinzător cu b ) o tijă filetată care c ) o ţeavă metalică filetată la interior, în care se
capetele în formă de culisează într-un şurub introduce dintr-o teava metalica filetata,in care se
cârlig fără sfârşit introduce o tija cu orificii de reglare a lungimii
392) Pontilul reglabil este folosit la
a ) manevrarea capacelor de b ) susţinerea în plan vertical c ) fixarea panoului cu margini
magazie în regim de avarie a catargului prova moi peste o gaură de apă
393) Pontilul reglabil mai este folosit la bordul navei şi pentru
a ) manevrarea b ) susţinerea chilei bărcilor de salvare de c ) amararea ancorelor în marş,
capacelor de spirai mare capacitate, aflate la post pe timp de vreme rea
394) Pontilul reglabil se utilizează la
a ) obturarea găurilor de apă de dimensiuni b ) fixarea panourilor cu c ) asigurarea ancorelor pe
mari şi foarte mari margini moi vreme rea
395) Prima măsură ce trebuie luată după alarmarea de gaură de apă, este aceea de a
a ) izola compartimentul afectat faţă de b ) stabili cauza c ) alarma agentul din
celelalte compartimente ale navei producerii gaurii de apă ultimul port de escală
396) Prima măsură ce trebuie luată la constatarea producerii unei găuri de apă este
a ) se avizează agentul b ) dacă gaura de apă este situată c ) alertarea urgentă a conducerii
din ultimul port de escală deasupra liniei de plutire, se navei şi a echipei de intervenţie conform
planificată avizează doar şeful mecanic muster-list
397) Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în
a ) Manualul de pregătire b ) manualul de proceduri ale c ) manualul navei de raportare a
SOLAS companiei situaţiilor de urgenţă
398) Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în
a ) Manualul de siguranţă al b ) manualul de proceduri ale c ) manualul de pregătire
navei companiei SOLAS
399) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul găurilor de apă sunt descrise
a ) în jurnalul de b ) în regulamentul serviciului la c ) în manualele sistemului de management
bord bordul navei al siguranţei
400) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o
consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
a ) manualul de proceduri ale b ) Vessel Response c ) manualul de pregătire
companiei Plan SOLAS
401) Protecţia constructivă a navei contra incendiilor constă în
a ) separarea spaţiilor destinate locuirii b ) dotarea navei cu
c ) instruirea
personalului navei faţă de celelalte compartimente, pompe de incendiu
personalului prin
prin compartimentări cu o izolaţie mecanică şi termică puternice şi automatizate exerciţii frecvente de
corespunzătoare incendiu
402) Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
a ) separarea de restul navei a b ) dotarea navelor cu c ) instruirea periodică a
compartimentelor expuse riscului de incendiu, mijloace performante de echipajului prin exerciţii de
prin izolare termică şi rezistenţă mecanică supraveghere radar "om la apă"
adecvată
403) Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
a ) verificarea periodică a c ) dotarea din construcţie a navei cu
b ) suplimentarea echipajului
instrurii relevante a
cu fitter şi ajutor ofiţer mecanic mijloace de detectare , localizare şi
echipajului combatere a incendiilor
404) Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă

a ) marginile moi ale panoului b ) stratul exterior de scândură c ) pânza de velă impregnată
405) Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă

a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) piuliţa de strângere


406) Reperul 2 din figura de mai jos reprezintă
a ) stratul exterior de scândură b ) pânza de velă impregnată c ) marginile moi ale panoului
407) Reperul 2 din figura de mai jos reprezintă

a ) flanşe de etanşare b ) un pontil reglabil c ) un dop din lemn de esenţă moale


408) Reperul 3 din figura de mai jos reprezintă

a ) stratul interior de scândură b ) pânza de velă impregnată c ) stratul exterior de scândură


409) Reperul 4 din figura de mai jos reprezintă

a ) şurubul propriu-zis b ) dispozitiv de strângere c ) orificiul de prindere a saulei


410) Reperul 4 din figura de mai jos reprezintă
a ) stratul interior de scândură b ) marginile moi c ) pânza de velă impregnată
411) Reperul 5 din figura de mai jos reprezintă

a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) bordajul în jurul găurii de apă


412) Reperul 6 din figura de mai jos reprezintă

a ) flanşe de etanşare b ) garnituri de cauciuc sau alt material similar c ) piuliţe de strângere
413) Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a
situatiilor de urgenta sunt:
a ) va controla toate b ) trebuie sa ia controlul total c ) trebuie sa preia controlul total al
operatiunile de la punte in al navei pe timpul tuturor derularii activitatilor atunci cand
timpul depistarii unui accident accidentelor de la bord si a accidentele s-au petrecut la bord sau
sau a unei situatii de urgenta; situatiilor de urgenta; in imediata vecinatate a navei;
414) Rezerva de flotabilitate este
a ) volumul compartimentelor b ) totalitatea volumelor c ) volumul corpului etanş situat
destinate mărfii tancurilor de balast deasupra liniei de plutire
415) Rolul de apel centralizat şi actualizat trebuie afişat cel puţin
a ) pe puntea b ) pe puntea c ) comanda de navigaţie, punct central comandă maşini şi
dunetă teuga saloanele echipajului
416) Rolul de apel cuprinde obligatoriu
a ) obligaţiile şi b ) obligaţiile şi sarcinile fiecărei c ) doar obligaţiile şi sarcinile
sarcinile doar ale persoane aflate la bordul navei, indiferent ofiţerilor de punte şi mecanici,
membrilor de echipaj de statutul acesteia inclusiv ale ofiţerului electrician
417) 'Rolul de apel şi instrucţiunile pentru cazuri de urgenţă'' sunt
b ) rolurile de c ) totalitatea instrucţiunilor privind
a ) ansamblul regulilor şi instrucţiunilor acţionare pe timpul modul de acţionare a echipajului de la
privind acţiunile pe care fiecare membru de staţionării navei în secţia maşină, pe timpul decarbonizării
echipaj are obligaţia să le execute într-o porturi DG-urilor, conform planului de
situaţie de urgenţă pe navă mentenanţă
418) Rolurile de apel sunt întocmite
a ) de către şeful de b ) de către Comandantul navei şi c ) de către şeful mecanic,
echipaj, la ambarcarea conducerea Companiei, înaintea primei imediat după prima ambarcare a
acestuia pe navă ambarcări a echipajului navei echipajului
419) Rolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc
a ) în careurile b ) la posturile de c ) în cabina de locuit a fiecărui membru de echipaj şi
navei manevră persoană ambarcată
420) Semnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de abandon sau a abandonului real este
a ) sapte sunete scurte si unul b ) un semnal scurt repetat de c ) un semnal prelung repetat de
lung. 7 ori. doua ori.
421) Stingerea cu apă a unui incendiu într-un compartiment, a determinat umplerea acestuia cu o cantitate
însemnată de apă. Măsura ce trebuie luată după ce incendiul a fost definitiv stins, este
a ) evacuarea tuturor b ) închiderea etanşă şi umplerea completă c ) evacuarea apei din
ibiectelor din compartiment cu apă a compartimentului compartiment
422) Supravieţuirea echipajului se defineşte ca fiind
a ) capacitatea echipajului unei nave de a- b ) capacitatea echipajului c ) capacitatea echipajului
şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor de unei nave de a putea de a asigura odihna de cel
la bordul navei, siguranţa şi integritatea fizică procura hrană şi aprovizii în puţin 12 ore din 24, chiar în
şi morală în condiţia de avarie a navei porturile de escală condiţia de avarie a navei
423) Sursa de energie de avarie de la baterii asigură
a ) funcţionarea motorului b ) funcţionarea motorului
principal în regim de "toată principal în regim de "jumătate c ) iluminatul de avarie, sistemul
vizeza" viteza" de telecomunicaţii şi cel puţin un radar
424) Şurubul de fund este
a ) o sculă a b ) un dispozitiv de obturare a c ) un panou de scândură de exenţă
mecanicilor găurilor de apă răşinoasă
425) Şurubul de fund se pretează la obturarea găurilor de apă
a ) de dimensiuni b ) de dimensiuni foarte c ) de dimensiuni mari, dar numai la navele
mici mari militare
426) Toate exerciţiile efectuate la bordul navei sunt înregistrate în
a ) jurnalul de maşină b ) terfelog c ) jurnalul de bord
427) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către
a ) comandantul navei b ) căpitanul secund al navei c ) şeful de echipaj
428) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, sunt ordonate şi conduse de către
a ) comandantul navei b ) secundul navei c ) şeful mecanic al navei
429) Toate înregistrările asupra exerciţiilor pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, vor fi ţinute
în
a ) Registrul de mentenanţă b ) registrul de manipulare ballast c ) jurnalul de bord
430) Ultimele persoane care abandonează nava avariată sunt
a ) şeful mecanic, după ce a b ) ofiţerul de cart, după ce a c ) o echipă de ultimă
oprit toate agregatele care încă recuperat toate documentele supraveghere, stabilită şi condusă de
mai funcţionau importante comandantul navei
431) Un paiet de vitaliate întărit este confecţionat din
b ) două pânze de velă care c ) două straturi de pânză de velă, o plasă de
a ) două pânze de
au inserată plasă metalică între sârmă, apoi alte două straturi de pânză de velă, cu
velă lipite între ele
ele grandee pe margini
432) Un post de avarie trebuie plasat
a ) în magazia de piese de rezervă motoare b ) în prima magazie de c ) în zona punţii
auxiliare marfă principale
433) Un post de avarie trebuie plasat
a ) pe puntea etalon b ) în vecinătatea compartimentului maşină c ) în spatele comenzii de navigaţie
434) Un post de avarie trebuie să
a ) fie marcat cu vopsea b ) fie inscripţionat în limba de lucru de la c ) fie marcat cu vopsea
roşie bordul navei albastră
435) Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
a ) instalaţia de santină b ) instalaţia de aer condiţionat c ) instalaţia de frig cambuză
436) Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
a ) instalaţia de aer condiţionat b ) instalaţia de balast c ) desalinizare a apei de mare
437) Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
a ) instalaţia de lumini de pe catarg b ) instalaţia de stins incendiu c ) desalinizare a apei de mare
438) Una dintre măsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei este şi
a ) instruirea echipajului prin b ) dotarea navei cu un inventar c ) compartimentarea
exerciţii periodice specific complet şi eficace navei
439) Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este
a ) provenienţă b ) mărimea navei c ) densitatea apei în care se afla nava când s-a produs gaura
440) Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este
a ) ora la care a fost produsă sau b ) dimensiunile c ) zona de navigaţie a navei când s-a
observată gaura găurii produs gaura
441) Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este
a ) după zona de stabilire a b ) după gradul de pericol pe care îl prezintă faţă
liniilor de încărcare de instalaţia de ballast c ) poziţionare
442) Unul din rolurile dublului fund al navei este
a ) asigurarea vitezei b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva c ) protejarea picului prova în
optime a navei inundării în caz de esuare caz de coliziune
443) Unul din rolurile dublului fund al navei este
a ) delimitarea spaţiului etanş în care aunt b ) asigurarea unui c ) protejarea picului pupa
amplasate tankurile de balast şi cele de combustibil tangaj controlat în caz de coliziune
444) Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
a ) pompa de b ) trusa de scule din inventarul de c ) amplasarea mecanismelor la
santină vitalitate bord
445) Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
a ) pompa de santină b ) compartimentarea navei c ) instalaţia de încărcare cu cranice a navei
446) Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
a ) închiderile etanşe b ) sistemul de comunicare internă c ) pompa de santină cu pistoane
447) Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
a ) instalaţia de CO2 b ) protecţia constructivă contra incendiilor c ) Sistemul de comunicaţii DSC
448) Vitalitatea echipajului este definită ca fiind
b ) capacitatea echipajului de a
a ) capacitatea echipajului de c ) capacitatea echipajului de a
asigura menţinerea vitezei
a-şi menţine siguranţa proprie în asigura desfăşurarea activităţilor
contractuale a navei, chiar în condiţia
condiţii de avarie a navei de avarie a acesteia
normale la bordul navei avariate

449) Vitalitatea navei este asigurată prin


a ) piturare b ) navigaţie doar în zone c ) construcţie şi acţiunea specifică a
antivegetală calde echipajului
450) Vitalitatea navei este suficient asigurată doar prin
a ) realizarea b ) dotările tehnice în de ultimă c ) ambele variante anterioare plus
construcţiei adecvate generaţie în domeniu activitatea profesionistă a echipajului
451) Vitalitatea navei reprezintă
a ) capacitatea navei, b ) capacitatea navei de a-şi c ) capacitatea navei de a-şi
realizată prin construcţie, de a menţine caracteristicile tehnice, de menţine asieta chiar atunci când
nu permite intrarea apei pe exploatare şi proprietăţile nautice în compartimentul maşină şi/sau picul
puntea principală caz de avarie prova sunt inundate accidental
452) Zincurile de pe bordajul unei nave au rolul de a
a ) proteja corpul navei b ) proteja corpul navei c ) proteja corpul navei împotriva
împotriva depunerilor împotriva ruginirii excesive corodării datorate curenţilor Foulcault
planctonice3
453)
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG,
) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu
formula:
a) b) c)

tcvn-pricop
VARIANTA 0
MARTOR

1) "Coferdam" - ul este
a ) un compartiment b ) picul prova inclusiv c ) compartiment etanş sub magaziile de marfă,
etanş de separare puţul lanţului în care se ambarcă balastul
2) "Tona registru" este echivalentul a
a ) 4,254 m3 b ) 100 cbft c ) 55 cbft
3) A doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca
a ) forţele ce acţionează asupra navei sa b ) forţele ce acţionează asupra navei c ) nici un
aibă acelaşi suport sa aibă acelaşi sens raspuns corect
4) Abscisa centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul
a) b) c)
 mixi  mi  miyi
XG = XG = XG =
 mi  mixi  mi
unde mi reprezintă masa unui element I de la bordul navei
5) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale,
trebuie făcută
b ) astfel încât centrul de c ) astfel încât centrul de greutate
a ) astfel încât centrul de greutate al masei ambarcate sş al masei ambarcate să fie pe
greutate al acelei greutăţi să se fie pe verticala centrului de verticala centrului de greutate al
situeze pe verticala centrului plutirii carena navei
6) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul unei nave, astfel încât nava să nu sufere înclinări transversale,
trebuie efectuată
a ) astfel încât centrul de greutate al b ) astfel încât abscisa c ) astfel încât abscisa
aceszeia ţă fie pe verticala centrului centrului de greutate al acesteia centrului de greutate al acesteia
plutirii să fie pozitivă să fie negativă
7) Asieta navei este
a ) valoarea unghiului de b ) diferenta dintre pescajul prova c ) variaţia pescajului funcţie
inclinare longitudinala si pescajul pupa de salinitatea apei
8) Asieta navei reprezintă
a ) diferenta dintre pescajul prova si b ) diferenta dintre pescajul c ) variatia pescajului prova la
pescajul mediu la cuplul maestru prova si pescajul pupa ambarcarea grautatii standard
9) Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin
a ) amplasarea corectă a prizelor b ) elaborarea şi respectarea c ) amplasarea cât mai sus a
de fund şi de suprafaţă unui cargoplan corect greutăţilor mari la bord
10) Atunci când centrul de greutate , G, coincide cu metacentrul M, nava se afla în
a ) echilibrul stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
11) Atunci când centrul de greutate al navei, G, se află deasupra metacentrului M, nava se află în condiţia
de
a ) echilibru stabil b ) instabilitate c ) echilibru indiferent
12) Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) b)
maximul curbei 1S se deplaseaza spre unghiuri mai mari; maximul curbei 1S se deplaseaza spre unghiuri mai
13) Atunci când nava se înclină transversal datorită ruliului cu un unghi de cel mult 3 grade, care din
următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării
a) B b) G c ) nici una din afirmaţii nu este corectă
14) Atunci când pescajul unei nave paralelipipedice creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza
metacentrică longitudinală a acesteia
a ) creşte sau scade, funcţie de modificarea cotei b ) creşte în proporţie geometrică cu
lui G pescajul c ) scade
15) Atunci când pescajul unei nave paralelipipedice creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza
metacentrică transversală a acesteia
a ) creşte sau scade, funcţie de modificarea cotei lui G b ) scade c ) creşte
16) Atunci când ruliul navei este dur, stabilitatea acesteia este
a ) redusă b ) excesivă c ) ruliul nu are legătură cu stabilitatea navei
17) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
a ) egalitatea b ) un deplasament minim de c ) diferenţa dintre pescajul pupa şi
pescajelor prova şi siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi prova să fie de cel puţin 33% din
pupa penei cârmei pescajul pupa
18) Barele de direcţie principală din cadrul unui planşeu sunt
a ) barele cu sectiunea b ) barele dispuse c ) barele care detin ponderea numerica in
transversala cea mai mare; longitudinal; cadrul osaturii planseului;
19) Braţul de stabilitate reprezintă
a ) un cuplu de forţe b ) un moment de forţe c ) o distanţă
20) Calculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul
a ) diagramei de carene drepte b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de asieta
21) Calculul variaţiei unghiului de asietă, ca urmare a deplasării unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie
orizontal - longitudinală, se face cu ajutorul formulei
a) b) c)
q (X2 - X1) D GML q (X2 - X1)
δθ = δθ = δθ =
D GML q (X2 - X1) D GMT
22) Calităţile etravei sunt
a ) robusteţea şi asigurarea rezistenţei navei la b ) să permită ieşirea c ) să faciliteze
şocuri şi coliziuni minore, reducerea rezistenţei la etanşă a arborelui depozitarea lanţului de
înaintare portelică ancoră
23) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
b ) inundării unui c ) inundării unui
a ) inundării unui compartiment compartiment sau deplasării compartiment sau deplasării
sau deplasării laterale a unei greutăţi, în laterale a unei greutăţi, în pupa laterale a unei greutăţi, în prova
dreptul cuplului maestru navei navei
24) Canarisirea navei într-unul din borduri ca urmare a pierderii stabilitatii poate fi contracarată prin
a ) deplasarea unor greutăţi de b ) ocoborârea unor greutăţi la c ) balastarea tankurilor superioare
jos în sus la bord bordul navei din bordul coborât
25) Când centrul de greutate rezultant al nave se află sub metacentru, momentul care ia naştere tinde să
a ) redreseze nava la poziţia iniţială de b ) accentueze înclinarea c ) nu se crează nici un
echilibru navei moment
26) Când o navă cu borduri verticale trece într-o apă cu altă densitate, variaţia asietei se calculează cu
formula
a) b) c)

27) Când se spune despre o navă că are asietă zero ?


a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa c ) artunci când nava are
prova mai mare decât pescajul pupa este mai mare decât pescajul prova pescajele prova şi pupa egale
28) Capacitatea Dw a navei este o caracteristică de
a ) masa b ) volum c ) pescaj
29) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de
avarie, reprezintă
a ) nescufundarea navei b ) stabilitatea navei c ) vitalitatea navei
30) Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este
a ) capacitatea de încărcare b ) rezistenţa corpului c ) stabilitatea de drum
31) Care din afirmatiile de mai jos este falsă
a ) viteza navei se b ) viteza navei se măsoară în Mile c ) viteza navei se măsoară cu
măsoară în Noduri marine pe oră (Mm/h) anemometrul
32) Care din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru
diferite situaţii de încărcare ale navei
a ) KG; b ) GM; c ) KM.
33) Care din următoarele mărimi se calculează la bord pentru diferite situaţii de încărcare, aceasta fiind
definitorie pentru stabilitatea iniţială
a ) KG b ) GM c ) KM.
34) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza metacentrică
navei goale maxime a braţului de stabilitate transversală (BM)
35) Care din următoarele valori poate fi determinată din diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul navei la b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza cuplului
plină încărcare maxime a braţului stabilităţii maxim de redresare
36) Care dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri
a ) opera vie b ) opera moartă c ) carena
37) Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire
a ) opera vie b ) opera moartă c ) puntea principală
38) Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă?
a ) planul cuplului maestru b ) planul plutirii c ) planul diametral
39) Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?
a ) planul cuplului maestru b ) planul de bază c ) planul plutirii
40) Care dintre următoarele elemente fac parte din osatura longitudinală a navei ?
a ) pereţii transversali şi traversele b ) longitudinalele de fund, de bordaj şi c ) catargele şi
de fund de punte coloanele
41) Care sunt "apendicii" navei ?
a ) elicea, pana cârmei, chilele de b ) parapete, balustrăzile, brâiele, c ) ferestre, hublouri, uşi
ruliu, cavaleţii grătarele metalice
42) Carena este
a ) partea imersă a navei b ) partea emersă a navei c ) roof-ul central
43) Cargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
a ) redusă b ) excesivă c ) indiferentă
44) Ce este capacitatea de încarcare (deadweight) ?
c ) suma greutăţilor rezervelor de
a ) greutatea mărfii pe b ) totalitatea greutăţilor ce se pot combustibil, apă, alimente, echipaj cu
care o navă este aptă să ambarca pe o navă, fără a depăşi pescajul
bagaje şi piese de schimb de la bordul
o transporte maxim admis pentru zona respectivă navei
45) Ce este coferdam-ul ?
a ) un compartiment b ) picul prova inclusiv c ) compartiment etanş sub magaziile de marfă,
etanş de separare puţul lanţului în care se ambarcă balastul
46) Ce este deplasamentul navei ?
a ) greutatea totală a navei complet echipate, b ) greutatea navei goale, c ) greutatea mărfii şi/sau
inclusiv a mărfii şi/sau a balastilui de la bord fără combustibil şi rezerve a balastului de la bord
47) Ce este etamboul unei nave ?
a ) este elementul de b ) partea din faţa cuplului c ) compartimentul care separă
construcţie care închide corpul maestru, care cuprinde varangele şi camera cârmei de compartimentul
navei la extremitatea pupa chila de ruliu a unei nave maşină
48) Ce este flotabilitatea ?
b ) proprietatea navei de a se opune actiunii c ) proprietatea navei de a
a ) proprietatea navei de forţelor exterioare care tind să o încline şi de a se mişca liberă pe suprafaţa
a pluti la suprafaţa apei reveni la poziţia iniţială mării
49) Ce este înălţimea bordului liber al navei ?
a ) distanţa măsurată după o direcţie
b ) distanţa măsurată după o direcţie c ) distanţa măsurată în
verticală, între planul de bază şi
punctul de intersecţie al liniei punţii verticală, între planul plutirii şi punctul de
planul cuplului maestru,
intersecţie al liniei punţii cu linia bordului, între planul de bază şi
cu linia bordului în planul cuplului
în planul cuplului maestru planul plutirii
maestru
50) Ce este înălţimea de construcţie a navei ?
b ) distanţa măsurată după o direcţie
a ) distanţa masurată după o direcţie c ) distanţa măsurată în
verticală, între planul plutirii şi
verticală, între planul de bază şi punctul de punctul de intersecţie al liniei punţii
planul cuplului maestru,
intersecţie al liniei punţii cu linia bordului între planul de bază şi
cu linia bordului, în planul cuplului
în planul cuplului maestru planul plutirii
maestru
51) Ce este lungimea între perpendiculare ?
a ) distanţa măsurată în planul b ) distanţa măsurată în planul c ) distanaţa măsurată în
diametral, la linia de plutire de diametral, la linia de plutire de plină planul diametral al navei, pe
plină încărcare, între punctele de încărcare, între punctele de intersecţie direcţia orizontală paralelă cu
intersecţie ale acesteia cu linia ale acesteia cu axul cârmei şi linia chila, între punctele extreme
etamboului şi cea a etravei etravei prova şi pupa ale navei
52) Ce este lungimea maximă a unei nave ?
a ) distanţa măsurată în planul b ) distanţa măsurată în planul c ) distanaţa măsurată în planul
diametral, la linia de plutire de diametral, la linia de plutire de diametral al navei, pe direcţia
plină încărcare, între punctele de plină încărcare, între punctele de orizontală paralelă cu chila, între
intersecţie ale acesteia cu linia intersecţie ale acesteia cu axul punctele extreme prova şi pupa ale
etamboului şi cea a etravei cârmei şi linia etravei navei
53) Ce este lungimea pe plutire de plină încărcare ?
a ) distanţa măsurată în planul b ) distanţa măsurată în planul c ) distanaţa măsurată în
diametral, la linia de plutire de plină diametral, la linia de plutire de planul diametral al navei, pe
încărcare, între punctele de intersecţie plină încărcare, între punctele de direcţia orizontală paralelă cu
ale acesteia cu linia etamboului şi cea a intersecţie ale acesteia cu axul chila, între punctele extreme
etravei cârmei şi linia etravei prova şi pupa ale navei
54) Ce este manevrabilitatea ?
a ) proprietatea navei de a executa b ) proprietatea navei de a se c ) proprietatea navei de a
uşor şi rapid diferite manevre de schimbare mişca cu o viteză determinată pe pluti in condiţii normale pe
a directiei de mars o anumită direcţie apa mării
55) Ce este nescufundabilitatea ?
a ) proprietatea navei b ) proprietatea navei de a-şi păstra c ) proprietatea navei de a-si
de a pluti in conditii flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării pastra sau de a-si schimba
normale unuia sau mai multor compartimente directia miscarii
56) Ce este o societate de clasificare ?
a ) O instituţie care are ca obiect de b ) Totalitatea cărţilor c ) Asociaţia organelor de
activitate supravegherea tehnică şi tehnice de clasificare a control tehnic al navelor,
clasificarea navelor civile navelor civile constituită din armatori
57) Ce este opera moartă ?
a ) nivelul de plutire al b ) partea permanent emersă a navei c ) partea permanent submersă a
navei la linia de apă în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire
58) Ce este opera vie ?
a ) partea permanent submersă a b ) partea permanent emersă a c ) nivelul de plutire al
navei în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire navei la linia de apă
59) Ce este osatura ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte şi c ) totalitatea planşeelor
dintr-o placă dreaptă sau curbă curbe, îmbinate între ele, care determină inferioare şi superioare din
rezemată, întărită cu bare şi elemente şi menţine formele geometrice ale
interiorul corpului navei
de legatură corpului navei
60) Ce este pescajul mediu al navei ?
a ) distanţa măsurată pe verticală, b ) distanţa măsurată pe c ) distanţa măsurată pe verticală, în
de la linia de bază până la punctul verticală, de la linia plutirii dreptul cuplului maestru, de la planul liniei
cel mai înalt al punţii principale până la linia punţii de bază, până la linia de plutire
61) Ce este planul cuplului maestru ?
a ) planul orizontal b ) planul longitudinal c ) planul transversal vertical care trece prin
care trece prin linia de vertical care trece prin chila secţiunea maestră şi împarte corpul navei în două părţi
bază navei asimetrice, prova şi pupa
62) Ce este planul diametral al navei ?
a ) planul vertical longitudinal care b ) planul care împarte c ) planul care împarte nava în
împarte nava în două părţi simetrice, tribord nava în două părţi, prova şi două părţi asimetrice, prova şi
şi babord pupa pupa
63) Ce este planul plutirii ?
a ) planul orizontal care b ) planul transversal vertical c ) planul transversal vertical
coincide cu suprafaţa liberă a apei care trece prin secţiunea maestră care trece prin secţiunea maestră
liniştite şi împarte corpul navei în şi împarte corpul navei în două şi împarte corpul navei în două
partea imersă şi partea emersă părţi simetrice, tribord şi babord părţi asimetrice, prova şi pupa
64) Ce este planşeul ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte şi
c ) totalitatea planşeelor
dintr-o placă dreaptă sau curbă curbe, îmbinate între ele, care
inferioare şi superioare din
rezemată, întărită cu bare şi elemente de determină şi menţine formele
interiorul corpului navei
legatură geometrice ale corpului navei
65) Ce este ruful ?
a ) o construcţie situată deasupra b ) o construcţie situatăţdeasupra c ) o construcţie situată
punţii principale, care nu se întinde pe punţii principale, care se întinde pe toată pe puntea etalon, la pupa
toată lăţimea navei lăţimea navei navei
66) Ce este secţiunea maestră ?
a ) este secţiunea vertical- b ) este sectiunea vertical- c ) secţiunea care trece prin
transversală care trece prin mijlocul longitudinală ce trece prin planul liniei de bază şi defineşte
teoretic al navei, unde lăţimea este mijlocul navei pescajul maxim al navei
maximă
67) Ce este stabilitatea ?
a ) proprietatea navei de a b ) proprietatea navei de a reveni la c ) proprietatea navei de a se
pluti in condiţii normale, fără poziţia iniţială de echilibru, după încetarea mişca cu o viteă determinată
să se scufunde pe mare liniştită acţiunii forţei care a scos-o din această stare pe suprafaţa agitată a mării
68) Ce este stabilitatea de drum ?
a ) proprietatea navei de a se b ) proprietatea navei de a-şi c ) proprietatea navei de a-şi menţine
mişca cu o viteză determinată schimba direcţia mişcării direcţia de marş, fără acţionarea cârmei
69) Ce este suprastructura ?
a ) o construcţie situată deasupra b ) o construcţie situatăţdeasupra c ) o construcţie situată
punţii principale, care nu se întinde punţii principale, care se întinde pe toată pe puntea principală, la
pe toată lăţimea navei lăţimea navei prova navei
70) Ce este tonajul brut ?

a ) greutatea navei
b ) volumul tuturor c ) o mărime calculată convenţional,
compartimentelor închise destinate reprezentând volumul total al compartimentelor
încărcate cu marfă
transportului mărfurilor închise, inclusiv suprastructura
71) Ce este tonajul net ?

a ) volumul tuturor b ) greutatea navei c ) o mărime calculată convenţional,


compartimentelor interioare închise goale, dar cu rezervele care reprezintă totalitatea spaţiilor de
ale navei, inclusiv suprastructurile de combustibil încărcare şi/sau de numărul de pasageri ce
pot fi ambarcaţi
72) Ce rol are etamboul unei nave ?
a ) închide corpul navei la pupa, b ) proteja nava de şocurile
c ) adăposteşte puţul
permite trecerea etanşă a axului portelică şi datorate coliziunilor uşoare din lanţului şi sonda ultrason
a axului cârmei timpul înaintării prin apă
73) Ce rol are învelişul dublului fund ?
a ) adăposteşte tancurile de b ) asigură nescufundabilitatea navei în c ) adăposteşte agregatele
balast superioare caz de avariere a dublului fund mecanismelor de ridicat
74) Ce rol are selatura punţii ?
a ) de a menţine nava pe b ) de a asigura scurgerea rapidă c ) de a împiedica scurgerea apei de
chilă dreaptă a apei de pe punţi pe punte spre bordaj
75) Ce rol are tubul etambou, la o navă ?
a ) de a susţine pana
b ) de a sustine arborii portelice la c ) de a asigura spargerea gheţii
cârmei când nava este pe
trecerea etanşă a acestora în afara bordului când se navigă în ape reci
doc
76) Ce rol au planşeele din corpul unei nave ?
b ) fiind structuri de rezistenţă, c ) acestea preiau şi transmit osaturii
a ) prin structura lor, au
asigură ambarcarea în condiţii de navei sarcinile normale şi asigură
rolul de a asigura
deplină siguranţă a mărfurilor lichide rezistenţa corpului navei într-un anumit
sprijinirea coastelor navei
în vrac punct
77) Ce se înscrie în certificatul de tonaj ?
a ) deplasamentul navei b ) pescajul navei c ) tonajul brut si tonajul net al navei
78) Ce se înţelege prin "apendici" ai corpului navei ?
a ) elemente din b ) elemente constructive c ) elemente constructive si funcţionale care ies
structura interna a navei ale osaturii navei în afara corpului navei, în partea imensă
79) Ce sunt construcţiile de rigidizare ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte şi
dintr-o placă dreaptă sau curbă curbe, îmbinate între ele, care c ) totalitatea planşeelor
rezemată, întărită cu bare şi determină şi menţine formele inferioare şi superioare din
elemente de legatură geometrice ale corpului navei interiorul corpului navei
80) Ce sunt tancurile de balast ?

a ) compartimente
b ) compartimente c ) compartimente etanşe situate sub puntea
destinate depozitării principală, la prova, la pupa, în borduri, la dublul
etanşe situate la nivelul
mărfurilor generale fund, care au posibilitatea de a fi umplute cu şi
punţii principale
containerizate golite de apă
81) Centrul de carenă B reprezintă
a ) centrul geometric al carenei b ) rezultanta forţelor de greutate c ) rezultanta forţelor de presiune
82) Centrul de carenă al navei reprezintă
c ) acel punct în care
a ) centrul de greutate al volumului b ) rezultanta tuturor forţelor acţionează forţa de greutate a
de apă dezlocuit de partea imersă a navei cqare compul deplasamemtul navei navei
83) Centrul de carenă B, prin definiţie, reprezintă
a ) centrul geometric al volumului carenei b ) rezultanta tuturor forţelor de c ) centrul
navei presiune plutirii
84) Centrul de greutate al navei reprezintă
a ) centrul de greutate al volumului c ) acel punct în care
b ) rezultanta tuturor forţelor
de apă dezlocuit de partea imersă a
cqare compul deplasamemtul navei acţionează forţa de greutate a
navei navei
85) Cerealele în vrac pot fi transportate cu navele
a ) tip container b ) navele de transport animale vii c ) vrachiere şi cargouri
86) Certificatul de bord liber al navei este eliberat de către
a ) căpitănia portului de înmatriculare a b ) societatea de c ) santierul constructor al
navei clasificare navei
87) Certificatul de siguranţă a construcţiei este eliberat de către
a ) căpitănia portului de înmatriculare a b ) societatea de c ) santierul constructor al
navei clasificare navei
88) Certificatul de siguranţă echipament este eliberat de către
a ) căpitănia portului de înmatriculare a b ) societatea de c ) santierul constructor al
navei clasificare navei
89) Clasificarea navelor comerciale pe tipuri se face funcţie de
a ) natura mărfurilor transportabile cu acea b ) zona de c ) pescajul maxim la linia de
navă navigaţie vară
90) Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, notat cu "m" , reprezintă
a ) raportul dintre volumul real b ) raportul dintre volumul teoretic al c ) raportul dintre volumul
de apă care poate intra în compartimentului şi volumul real de compartimentului inundat şi
compartiment şi volumul teoretic al apă ce poate inunda compartimentul volumul carenei
acestuia
91) Coferdam-urile au rolul de a
a ) asigura depozitarea b ) asigura depozitarea c ) de a separa şi proteja două compartimente
materialelor de avarie materialelor SOPEP adiacente, ale căror destinaţii sunt complet diferite
92) Coferdamurile folosesc la

a ) depozitarea b ) amplasarea c ) limitarea sau prevenirea avarierii prin reciprocitate a


diferitelor materiale agregatelor două compartimente învecinate, care au destinaţii total diferite
şi incompatibile
93) Comparativ, o navă este mult mai stabilă
a ) transversal decât longitudinal b ) longitudinal decât transversal c ) nu sunt diferenţe
94) Compartimentarea tuturor spaţiilor etanşe din structura navei, contribuie la
a ) asigurarea b ) asigurarea ambarcării combustibilului în c ) asigurarea
manevrabilităţii navei magaziile de marfă la navele cargou flotabilităţii navei
95) Compartimentul cuprins între prova navei şi primul perete transversal etanş se numeşte
a ) roof central b ) forepeak c ) afterpeak
96) Compartimentul cuprins între pupa navei şi ultimul perete transversal etanş se numeşte
a ) coferdam b ) forepeak c ) afterpeak
97) Compatimentarea corpului navei se face în scopul asigurării
a ) intimităţii b ) izolarea fonică a c ) nescufundabilităţii navei în cazul inundării unuia sau mai
echipajului diferitelor încăpreri multor compartimente şi împiedicării extinderii incendiului
98) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive se intersectează după o dreaptă ce trece
prin
a ) centrul geometric al fiecăreia b ) centrul de greutate rezultant c ) cuplul maestru
99) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive, se intersectează după o dreaptă ce trece
prin
a ) centrul geometric al fiecăreia b ) centrul de flotabilitate al navei c ) centrul de greutate al navei
100) Constructiv, reducerea influenţei negative asupra stabilităţii navei a suprafeţelor libere de lichide din
tankuri, se realizează prin
a ) amplasarea tankurilor paralel cu b ) amplasarea tankurilor perpendicular c ) cu diafragme
planul diametral al navei pe planul diametral al navei longitudinale
101) Corecţia înălţimii metacentrice longitudinale, când la bord există un tank parţial umplut, este
proporţională cu
a ) momentul de inerţie al suprafeţei b ) momentul de inerţie al suprafeţei c ) deplasamentul
libere de lichid, calculat faţă de axa proprie libere de lichid, calculat faţă de planul navei la plină încărcare
longitudinala diametral al navei
102) Corecţia înălţimii metacentrice transversale când la bord există un tank parţial umplut, se calculează cu
ajutorul formulei
a) b) c)

103) Corecţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale când la bord există un tank parţial
umplut, este întotdeauna
a ) pozitivă b ) nesemnificativă c ) negativă
104) Cota centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul
a) b) c)
 mizi  mi  mixi
ZG = ZG = ZG =
 mi ,  mizi  mi
Unde mi reprezinta masa unui element i de la bordul navei
105) Criteriul de vânt, conform normelor A.N.R., în calcului elementelor de satbilitate, este
a ) forţa maximă a unei rafale de vânt b ) momentul dinamic maxim pe c ) reportul dintre
de travers, pe care neva o poate care nava îl poate suporta fără a se momentul de răsturnare şi cel
suporta fără a se răsturna răsturna de vânt
106) Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practică la bordul
navei, se determină
a ) coordonatele centrului de b ) coordonatele centrului de carenă c ) lungimea noii linii
greutate al navei pentru situaţia dată şi variaţia pescajului mediu de plutire a navei
107) Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practica la bordul
navei, se determină
a ) coordonatele centrului b ) coordonatele centrului de carena si c ) noile pescaje pupa si
de greutate; variatia pescajului mediu; prova ale navei;
108) Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcţie de
a ) deplasamentul navei b ) înălţimea metacentrică transversală c ) raza metacentrică longitudinală
109) Cum se numeşte partea corpului navei aflată deasupra liniei de plutire ?
a ) opera vie b ) opera moartă c ) carena
110) Cum se numeşte partea corpului navei aflată sub linia de plutire ?
a ) opera vie b ) opera moartă c ) osatura
111) Cum se numeşte planul care împarte corpul navei în cele două părţi simetrice, tribord şi babord ?
a ) planul cuplului maestru b ) planul plutirii c ) planul diametral
112) Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării ?
a ) deplasare b ) stabilitatea de drum c ) giraţie
113) Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea greutăţilor la/de la bordul navei,
astfel încât
a ) calităţile manevriere ale navei b ) vizibilitatea de pe puntea de c ) stabilitatea navei să nu
să nu fie compromise navigaţie să nu fie afectată fie deteriorată
114) Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea unei greutăţi la şi de la bordul
navei, astfel încât
a ) pescajele navei să nu se b ) asieta navei să nu se c ) stabilitatea navei să nu se
modifice modifice diminueze
115) Cunoscând greutatea "q" ambarcată la bordul navei şi deplasamentul unitar – TPC, corespunzator
pescajului iniţial al navei T, variaţia pescajului mediu se calculează cu formula
a) b) c)

116) Cuplul format de greutate şi forţa arhimedrică se numeşte


a ) rază metacentrică b ) braţ de stabilitate c ) moment de stabilitate
117) Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în
a ) echilibru stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
118) Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează
asupra navei va provoca
a ) aducerea navei în poziţia iniţială de b ) amplificarea înclinării c ) rotirea navei în jurul axului
echilibru navei median
119) Dacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei
va provoca
a ) aducerea navei în poziţia iniţială de b ) amplificarea înclinării c ) rotirea navei în jurul axului
echilibru navei median
120) Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai
a ) înălţimea metacentrică b ) raza metacentrică c ) cota metacentrului
121) Dacă la o navă cu GM mai mic decât 0 se ambarcă o greutate în planul diametral, deasupra centrului
de greutate al navei,nava va fi în situaţia de
a ) redresare a unghiului de b ) amplificare a unghiului de c ) tendinţa este
înclinare înclinare inprevizibilă
122) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin
ambarcarea unei greutăţi în PD, deasupra centrului de greutate al navei
a ) unghiul de înclinare va b ) unghiul de înclinare va c ) nu se întâmplă nimic
descreşte creşte deosebit
123) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava
a ) se va înclina într-un b ) se va înclina în bordul opus celui de acţionare a forţei c ) se va
bord respective răsturna
124) Dacă raportăm aria plutirii la produsul dintre lungimea şi lăţimea acesteia, obţimen
a ) Afundarea pe centimetru b ) CWL c ) momentul unitar de asietă
125) Dacă un tank de la bordul navei, se divizează longitudinal cu “m” pereţi echidistanţi, atunci efectul
negativ al suprafeţei libere de lichid

a ) creşte de "m" ori b ) se reduce de m+1 ori c)


se reduce de “(m+1)2” ori
126) Deasupra liniei de plutire a navei se află
a ) partea imersă b ) partea emersă c ) opera vie
127) Deplasând greutăţi la bordul navei, nu se modifică
a ) deplasamentul navei b ) asieta navei c ) coordonatele centrului de greutate al navei
128) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie verticală, va determina deplasarea în aceeiaş
direcţie şi sens a
a ) centrului de carenă b ) metacentrului transversal c ) centrului de greutate al navei
129) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă,
determină
a ) modificarea asietei navei b ) modificarea deplasamentului unitar c ) nici una dintre acestea
130) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, indiferent de sens,
determină
a ) modificarea stabilităţii iniţiale a b ) modificarea asietei c ) modificarea deplasamentului
navei navei navei
131) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, indiferent de sens, determină
a ) modificarea stabilităţii iniţiale a b ) modificarea asietei c ) modificarea deplasamentului
navei navei navei
132) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, determină
a ) modificarea asietei b ) modificarea unghiului de înclinare c ) modificarea
navei transversală a navei deplasamentului navei
133) Diagrama care permite determinarea variaţiei pescajelor prova/pupa la
ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi, este
a ) diagrama de carene drepte b ) diagrama de stabilitate dinamică c ) diagrama de asietă
134) Diagrama de pantocarene este
b ) reprezentarea grafică a
a ) reprezentarea grafică a c ) reprezentarea grafică a braţului
variaţiei braţului stabilităţii
braţului stabilităţii de formă, stabilităţii de formă, funcţie de volumul
statice, funcţie de volumul
funcţie de unghiul de înclinare carenei şi unghiul de înclinare
carenei
135) Diagrama de pantocarene prezintă
b ) variaţia braţului de
a ) variaţia braţului de c ) braţul stabilităţii de formă funcţie de
stabilitate funcţie de
stabilitate funcţie de asietă volumul carenei şi unghiul de înclinare
deplasament
136) Diagrama la asietă se foloseşte pentru
a ) Calculul lui XF si V b ) Calculul lui dpv şi dpp c ) Calculul lui XF şi XG
137) Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de
greutate, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică b ) raza metacentrică c ) cota centrului de
longitudinală longituainală greutate
138) Diferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de
greutate, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică b ) raza metacentrică c ) cota centrului de
transversală transversală carenă
139) Din sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale
a ) învelişul fundului, b ) varanga dublului fund, coasta c ) suporţii laterali, suportul
centrua punţii superioare, de cală, coasta de interpunte, central, curenţii punţii superioare,
învelişul punţii superioare, traversa punţii superioare (şi curenţii punţii inferioare, tabla
copastia inferioare) marginală
140) Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale
a ) suportul central, suportul b ) varanga dublului fund, c ) stringher de bordaj, guseele duble
lateral, tabla marginală, coasta de cală, coasta de prin care curenţii de punte se îmbină cu
curenţii punţii superioare, interpunte, traversa punţii traversele, centura punţii intermediare,
curenţii punţii inferioare superioare (şi inferioare) tabla lacrimară a punţii superioare
141) Dintre valorile calculate ale elementelor stabilităţii, fac parte
a ) deplasamentul navei b ) momentul unitar de asietă şi de c ) raza metacentrică
goale bandă transversală
142) Discul "Plimsoll" este
a ) o ustensilă b ) un dispozitiv de determinare c ) o marcă a liniei de încărcare, aplicată
ajutătoare lucrului pe a diametrului discului solar la ora definitiv pe corpul navei şi descrisă în
harta de navigaţie răsăritului certificatul privind liniile de încărcare
143) Distanaţa măsurată în planul diametral al navei, pe direcţia orizontală paralelă cu chila, între punctele
extreme prova şi pupa ale navei reprezintă
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
144) Distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de intersecţie al liniei punţii
cu linia bordului, în planul cuplului maestru reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) pescajul mediu al navei c ) înălţimea bordului liber al navei
145) Distanţa măsurată în plan vertical între planul de bază şi punctul de intersecţie a liniei punţii cu
bordajul, la cuplul maestru reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
146) Distanţa măsurată pe orizontală, în plan transversal, la cuplul maestru,, între punctele de intersecţie ale
selaturii punţii cu liniile bordajului reprezintă
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
147) Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul cuplului maestru, de la planul liniei de bază, până la linia de
plutire reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) pescajul mediu al navei c ) înălţimea bordului liber al navei
148) Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
a ) măreşte b ) reduce c ) împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere a
rezistenţa la înălţimea centrului fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde sunt
înaintare de greutate amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
149) Echilibrul dinamic al navei se realizează atunci când
a ) lucrul mecanic al momentului exterior este egal b ) nava navigă c ) nava navigă în apă cu
cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate în apă dulce densitatea de cel puţin 1,025
150) Echilibrul static al navei se realizează atunci când
a ) lucrul mecanic al momentului b ) momentul exterior de c ) nava este pe chilă dreaptă
exterior este egal cu lucrul mecanic al înclinare este egal cu momentul de şi asupra ei nu acţionează nici
momentului de stabilitate stabilitate o forţă exterioară
151) Efectul legii lui Arhimede se aplică
a ) asupra operei vii a b ) asupra operei moarte a c ) asupra capacelor magaziilor de
navei navei marfă
152) Efectul negativ al suprafeţelor libere de lichid din tankuri asupra stabilităţii navei, este diminuat
proporţional cu
a ) frecvenţa valurilor de b ) frecvenţa valurilor de c ) numărul de diafragme din
travers prova tankuri
153) Efectul negativ asupra stabilităţii navei al suprafeţei libere de lichid dintr-un tank este direct
proporţional cu
a ) lăţimea tankului care conţine lichidul b ) abscisa centrului de greutate c ) volumul lichidului
cu suprafaţă liberă al lichidului respectiv
154) Efectul negativ asupra stabilităţii transversale a navei se agravează proporţional cu
b ) adâncimea tankului care c ) abscisa centrului de greutate al
a ) lăţimea tankului care conţine lichidul cu suprafaţă tankului are conţine lichidul cu
conţine lichidul cu suprafaţă liberă liberă suprafaţă liberă
155) Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:

a ) brachet orizontal; b ) brachet perpendicular pe învelişul etravei; c ) carlinga centrală.


156) Elementul structural 6 din fig. 11.50 este
a ) brachet orizontal b ) brachet perpendicular c ) chila
157) Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este
a ) brachet orizontal b ) brachet perpendicular c ) chila
158) Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă
a ) etamboul din oţel nituit b ) etrava din oţel turnat c ) chila din oţel forjat
159) Etamboul unei nave este
a ) partea din faţa cuplului b ) robusteţea şi asigurarea c ) este construcţia solidă şi etanşă
maestru, care cuprinde rezistenţei navei la şocuri şi situată la pupa navei şi care permite
varangele şi chila de ruliu a coliziuni minore, reducerea trecerea etanşă aaxului portelică şi a
unei nave rezistenţei la înaintare axului cârmei
160) Etrava navei închide osatura compartimentului
a ) after peak b ) coferdam maşini c ) forepeak
161) Forma etamboului depinde de
a ) mărimea ancorelor b ) forma şi mărimea elicei şi a penei cârmei c ) poate fi proiectată oricum
162) Formula de calcul a Momentul unitar al înclinării transversale este
a) b) c)

163) Formula de calcul a razei metacentrice transversale este


b)
a) c)
BM = V + Ix ; BM = Ix  V

164) Formulele metacentrice ale stabilităţii se utilizează pentru determinarea


a ) deplasamentului b ) momentului unitar de asietă şi a momentului c ) razei metacentrice
navei unitar de bandă transversale
165) Forţele de greutate care acţionează asupra navei, se datorează
a ) acţiunii presiunii hidrostatice exercitate b ) acţiunii câmpului c ) deplasării de greutăţi
de apă pe suprafaţa udată a carenei gravitaional asupra navei; la bordul navei
166) Forţele de presiune care acţionează asupra navei, se datorează
a ) acţiunii presiunii hidrostatice exercitate b ) acţiunii câmpului c ) deplasării de greutăţi
de apă pe suprafaţa udată a carenei gravitaional asupra navei; la bordul navei
167) Greutatea a cărei ambarcare/debarcare la/de la bordul navei cauzează o variaţie a pescajului cu un
centimetru, se numeşte
a ) deplasament unitar b ) deplasament al navei goale c ) greutate utilă la deplasamentul de vară
168) Greutăţile lichide de la bordul navei, influenţează stabilitatea navei doar atunci când
a ) tancurile rspective sunt b ) tancurile respective sunt c ) nu influenţează niciodată
complet umplute parţial umplute stabilitatea navei
169) Grinzile de direcţie principală ale planşeului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN-C-t 11.9 sunt
a ) varangele; b ) suportii; c ) longitudinalele de fund;
170) În cadrul osaturii navei, planşeul este
a ) construcţie metalică b ) o structură compusă dintr-o c ) construcţie întărită cu ajutorul
robustă care delimitează partea tablă (placă ) rezemată pe un contur elementelor de rezistenţă şi care
superioară a unei punţi şi întărită printr-un sistem de grinzi formează punţile navelor
171) În cazul navigaţiei pe valuri de urmărire, situaţia cea mai defavorabilă este atunci când
a ) viteza navei este dublă faţă de viteza b ) viteza navei este egală sau sensibil c ) nava este în
de propagare a valurilor apropiată de viteza valurilor derivă
172) În cazul ambarcării/debarcării de greutăţi mari la şi de la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi a
coordonatelor centrului de carenă se determină cu ajutorul
a ) planului de forme al navei; b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de carene drepte
173) În cazul deplasării orizontal-transversale a unei greutăţi la bordul navei, se modifică
a ) pescajele prova şi pupa b ) asieta navei c ) înclinarea transversală a navei
174) În cazul deplasării pe direcţie longitudinal-orizontală a unei greutăţi la bord, se va modifica
a ) asieta navei b ) deplasamentul navei c ) unghiul de canarisire al navei
175) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc
a ) modificarea stabilităţii b ) modificarea asietei c ) modificarea înclinării transversale a
navei navei navei
176) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică
a ) stabilitatea iniţială a navei b ) planul plutirii c ) cota centrului de greutate al navei
177) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei
a ) rămâne neschimbat b ) creşte c ) scade sau creşte, funcţie de sensul deplasării
178) In cazul deplasarii unei greutati q , pe directie orizontal-transversala, pe distanta y2 - y1 , la bordul
unei nave cu deplasamentul "D" , variatia unghiului de banda se calculeaza cu formula
a) b) c)

179) În cazul deplasării unei greutăţi dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) într-un punct A2 (x2, y2, z2), primul
element care suferă modificări este
a ) stabilitatea iniţială a navei b ) asieta navei c ) unghiul de canarisire a navei
180) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, coordonatele centrului de greutate al navei se modifică
a ) în sensul deplasării b ) în sens contrar deplasării c ) nu au loc modificări ale coordonatelor
greutăţii respective greutăţii respective centruui de greutate al navei
181) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe
verticală dintre centrul de greutate după deplasare şi metacentru longitudinal
a ) rămâne b ) se modifică în sensul deplasării c ) variază liniar în direcţia deplasării
constantă greutăţii greutăţii
182) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate
al navei se deplasează, asupra navei acţionând un moment care provoacă
a ) înclinarea longitudinală a navei b ) înclinarea transversală a navei c ) sagging-ul navei
183) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în jos, stabilitatea iniţială a navei
a ) se îmbunătăţeşte b ) se reduce c ) nu se modifică stabilitatea navei
184) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în sus, stabilitatea iniţială a navei
a ) se îmbunătăţeşte b ) se reduce c ) rămâne neschimbată
185) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, volumul carenei rămâne
neschimbat.Deci are loc doar modificarea
a ) cotei centrului de greutate b ) cota metacentrului c ) cota centrului de carenă
186) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie oriziontal - transversală, distanţa pe
verticală dintre centrul de greutate al navei după efectuarea deplasării şi metacentrul transversal
a ) rămâne b ) se modifică în sensul deplasării c ) se modifică în sens invers
neschimbată greutăţii deplasării
187) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, se va modifica
a ) pescajul mediu al navei b ) asieta navei c ) unghiul de canarisire al navei
188) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe
verticală, după efectuarea deplasării, dintre centrul de greutate al navei şi metacentrul longitudinal
a ) rămâne b ) se modifică c ) veariază liniar şi roporţional cu direcţia
neschimbată negativ deplasării
189) În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci
a ) cota centrului de greutate nu se b ) cota metacentrului nu se c ) cota centrului de carenă se
modifică modifică modifică
190) În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava se află în condiţia de
a ) echilibru stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
191) În cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full
volum magaziile şi
a ) se vor balasta tankurile b ) se vor balasta tankurile c ) se vor balasta numai fore
superioare de ballast dublului fund de ballast peak-ul şi after peak-ul
192) În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
a ) M, G, B; b ) B, G, M; c ) M, B, G;
193) În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul
înclinării navei este
a) B b) G c) M
194) În cazul unu tank de formă paralelipipedică, parţial umplut cu lichid, cu suprafaţa liberă de dimensiuni
l şi b, momentul longitudinal de inerţie se calculează cu formula
a) b) c)

195) În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare
a ) atunci când b ) atunci când XB = c ) când greutatea este ambarcata pe verticala
XB=XG XF; centrului plutirii
196) În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia
b ) când greutatea este c ) când greutatea este
a ) când greutatea este ambarcată
ambarcată pe verticala centrului ambarcată pe verticala centrului
într-un punct de abscisă negativă
de carenă plutirii
197) În ce se măsoară tonajul brut ?
a ) în tone registru b ) îin tone c ) în kilonewton
198) În ce se masoară tonajul net ?
a ) îin tone b ) în tone registru c ) în kilonewton
199) În condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
a ) M, B, G; b ) B, M, G; c ) M, G, B;
200) În condiţii de mare agitată, momentul de redresare corespunzător unui anumit unghi de înclinare, nu va
fi egal cu momentul corespunzător aceluiaşi unghi de înclinare în apă calmă, deoarece
a ) se modifică suprafaţa udată a corpului b ) se modifică c ) se modifică înălţimea
navei şi distribuţia câmpului de presiuni pe deplasamentul navei metacentrică transversală
suprafaţa imersă
201) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementu
a ) cornier lacrimar b ) traversă de punte c ) longitudinală de punte
202) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 1
a ) cornier lacrimar; b ) traversa punţii principale; c ) longitudinala de punte;
203) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 2
a ) cornier lacrimar; b ) montant cadru; c ) semitraversă întărită a punţii;
204) În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura unei
a ) etrave din oţel forjat sau b ) etrave din oţel c ) etrave din table fasonate şi
laminat; turnat; sudate.
205) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată o secţiune transversală la mijlocul unei nave construită în
sistem de osatură
a ) longitudinal; b ) mixt; c ) transversal;
206) In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul 17
reprezinta

a ) perete longitudinal b ) pontil c ) pontil de cală


207) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie
principală pentru planşeul punţii principale sunt
a ) traversele punţii b ) curenţii de c ) guseele de legătură dintre curenţii de punte şi fila
principale punte lacrimară
208) În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave tip
a ) cargou marfuri generale; b ) mineralier; c ) petrolier
209) În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de
direcţie principală ale planşeului de bordaj sunt
a ) longitudinalele de bordaj b ) coastele întărite c ) coastele simple
210) In fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentata structura planseului de fund la o nava tank. Elementul structura
reprezinta

a ) nervura de rigidizare a varangei b ) longitudinala de fund c ) chila


211) În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de
osatură
a ) transversal b ) longitudinal c ) combinat
212) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave la cuplul maestru. Planşeul
de dublu fund este construit în sistem de osatură
a ) transversal; b ) longitudinal; c ) combinat;
213) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave construită în sistem de
osatură
a ) transversal; b ) longitudinal; c ) combinat;
214) În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură

a ) transversal b ) longitudinal c ) combinat


215) În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6
reprezintă
a ) tankuri de b ) tankuri superioare de c ) spaţii destinate încărcării minereului de
combustibil ballast fier
216) În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă
cota"D"?

a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber


217) În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă
cota"F"?

a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber


218) În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă
cota"T" sau ”d”?
a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber
219) În figura de mai jos, coasta este notată cu

a) 8 b) 7 c) 1
220) In figura de mai jos, cu "8" s-a notat

a ) curent de punte b ) perete transversal c ) rama longitudinală a magaziei


221) În figura de mai jos, cu "3" s-au notat
a ) semitraversele punţii b ) curenţii de punte c ) rama gurii de magazie
222) În figura de mai jos, LcwL reprezintă :

a ) lungimea maximă a b ) lungimea între c ) lungimea navei la nivelul liniei de plutire


navei perpendiculare respective
223) În figura de mai jos, Lmax reprezintă:

a ) lungimea maximă a b ) lungimea între c ) lungimea pe plutirea de plina


navei perpendiculare incarcare
224) În figura de mai jos, Lpp reprezintă:
a ) lungimea maximă a navei b ) lungimea între perpendiculare c ) lăţimea de construcţie a navei
225) În figura de mai jos, reperul "1" reprezintă

a ) un coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa


226) În figura de mai jos, reperul "10" reprezintă

a ) varanga b ) stringherul c ) traversa de punte


227) În figura de mai jos, reperul "2" reprezintă

a ) coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa


228) În figura de mai jos, reperul "20" reprezintă

a ) varanga b ) tabla fundului c ) coasta


229) În figura de mai jos, reperul "3" reprezintă
a ) coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa
230) În figura de mai jos, reperul "4" reprezintă

a ) coferdamul b ) dublul fund c ) pereţi tranversali etanşi


231) În figura de mai jos, reperul "5" reprezintă

a ) coferdamul b ) dublul fund c ) pereţi tranversali etanşi


232) În imaginea de mai jos, s-a reprezentat

a ) un planşeu de bordaj b ) un planşeu de fund c ) un planşeu de punte


233) În imaginea de mai jos, s-a reprezentat
a ) un planşeu de bordaj b ) un planşeu de fund c ) un planşeu de punte
234) În practică, cunoscându-se momentul unitar de asietă şi valoarea momentului care produce înclinarea
longitudinală a navei la deplasarea unei greutăţi după o direcţie orizontal-longitudinala, se poate determina
direct
a ) valoarea momentului b ) valoarea pantocarenei corespunzătoare c ) noua asietă a
unitar de bandă respectivei înclinări longitudinale navei
235) În practică, dacă se cunoaşte momentul unitar de bandă şi valoarea momentului care provoacă
înclinarea navei în cazul deplasării unei greutăţi pe o direcţie orizontal - transversală la bordul navei, se
poate determina
a ) valoarea unghiului de bandă b ) valoarea unghiului de asietă c ) valoarea grautăţii deplasate
236) În scopul îmbunătăţirii stabilităţii transversale a navei, se iau măsuri pentru
a ) deplasarea centrului de b ) deplasarea centrului de c ) deplasarea centrului de
carenă pe verticală, în jos greutate pe verticală în sus greutate pe verticală în jos
237) În sistemul transversal de osatură, "distanţa regulamentară a elementelor" se referă la
a ) distanţa dintre două cuple b ) distanţa dintre doi curenţi de c ) distanţa dintre două coaste
teoretice consecutive punte consecutivi consecutive
238) În situaţia unei plutiri normale a navei, poziţia relativă a lui M şi G este
a ) cele două centre coincid b ) M este situat sub G c ) M este situat deasupra lui G
239) Înălţimea metacentrică este o măsură a
a ) stabilităţii de drum a navei b ) stabilităţii iniţiale a navei c ) nescufundabilităţii navei
240) Înălţimea metacentrului transversal deasupra chilei este
a ) KB; b ) BM; c ) KB + BM.
241) Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
a ) pe gol de val sau pe creastă de val b ) paralelă cu valul c ) în zonă cu gheaţă
242) La ambarcarea greutăţilor mari la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi modificarea coordonatelor
centrului de carenă, se calculează cu ajutorul
a ) planului de forme a evazărilor prove b ) diagramei de stabilitate c ) diagramei de carene
şi pupa dinamică drepte
243) La ambarcarea unei mase "q" la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
a) b) c)

244) La ambarcarea unei mase la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
a) b) c)

245) La ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bordul navei, înclinările longitudinale şi transversale, pot
fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare este amplasat
a ) în planul secţiunii b ) în planul c ) pe verticala ce trece prin centrul plutirii
maestre diametral iniaţiale F
246) La bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea g, cu suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă
greutatea q. Variaţia pescajului mediu se va calcula cu formula
a) b) c)

247) La bordul unei nave care are inaltimea metacentrica transversala initiala GM si deplasamentul Δ , se
afla o greutate P, suspendata de un fir cu lungime l. Noua inaltime metacentrica se calculeaza cu formula
a) b) c)

248) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă
a ) o îmbunătăţire a stabilităţii b ) o diminuare a stabilităţii c ) o variaţie a pescajului
navei navei mediu
249) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă
a ) o îmbunătăţire a stabilităţii b ) o diminuare a stabilităţii c ) o variaţie a pescajului
navei navei mediu
250) La extremitatea din prova, corpul navei se termină cu o structură specială denumită
a ) etambou; b ) etrava; c ) teuga.
251) La extremitatea din pupa, corpul navei se termină cu o structură specială denumită
a ) etambou; b ) etrava; c ) duneta.
252) La o nava de deplasament Δ si inaltime metacentrica longitudinala initiala GML , se deplaseaza o
greutate q, pe verticala, pe distanta Z2 - Z1(Z2 > Z1) , modificandu-se stabilitatea longitudinala. Deci noua
inaltime metacentrica longitudinala se calculea
a) b) c)

253) La trecerea din apă cu greutatea specifică mică în apă cu greutatea specifică mare
a ) pescajul navei creşte b ) pescajul navei scade c ) pescajul navei rămâne constant
254) La trecerea din apă ducle în apă sărată, pescajul navei
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbat
255) La trecerea din apă sărată în apă dulce, pescajul navei
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbat
256) La trecerea navei din apă de mare în apă dulce, pescajul
a ) creşete b ) scade c ) rămâne neschimbat
257) La trecerea navei din apă dulce în apă de mare, pescajul navei
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbat
258) La trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mare
a ) pescajul navei creşte b ) pescajul navei rămâne neschimbat c ) pescajul navei scade
259) La trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mică
a ) pescajul scade b ) pescajul creşte c ) pescajul rămâne neschimbat
260) La unghiuri mici de inclinare, la care momentul de redresare este proportional cu unghiul de inclinare,
daca cunoastem momentul unitar de banda, putem detrmina direct unghiul de inclinare produs de un
moment Mφ, aplicand formula
a) b) c)
Mφ Mφ M1
φ= φ= φ=
MCT M1˚ Mφ
261) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
c ) nu au nici o
a ) compartimentele în care în care se b ) compartimentele în care în care se influenţă asupra
găsesc lichidele sunt complet umplute găsesc lichidele sunt parţial umplute
stabilităţii navei
262) Metacentrul longitudinal este definit de
a ) centrul de curbură al curbei b ) centrul de curbură al curbei c ) raza de curbură a curbei
centrelor de carenă pentru înclinările centrelor de carenă pentru centrelor de carenă pentru
longitudinale ale navei înclinările transversale ale navei înclinările longitudinale ale navei
263) Metacentrul transversal este definit de
a ) centrul de curbură al curbei c ) raza de curbură a curbei
centrelor de carenă pentru b ) centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru
înclinările longitudinale ale navei centrelor de carenă pentru înclinările înclinările longitudinale ale navei
transversale ale navei
264) Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul
a ) unghiurilor mici de b ) unghiuri mari de c ) la orice valoare a unghiului de
înclinare înclinare înclinare
265) Modificarea stabilităţii iniţiale a navei în cazul deplasării la bord a unei greutăţi pe direcţie verticală,
are loc datorită modificării
a ) rezelor metacentrice, b ) cotei centrului c ) înălţimilor metacentrice transversale
longitudinale şi transversale de carenă şi longitudinale
266) Momentul de redresare este definit de cuplul format din
a ) forţele de presiune şi cele de b ) forţa de împingere a c ) forţele combinate ale
greutate care acţionează asupra corpului propulsorului când nava este pe vântului şi a curentului de
navei mare liniştită maree
267) Momentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când
a ) centrul de greutate G se află b ) centrul de greutate G se c ) centrul de greutate G
deasupra metacentrului M află sub metacentrul M coincide cu metacentrul M
268) Momentul de redresare sau momentul stabilităţii, este determinat de cuplul
c ) forţelor de rezistenţă la
a ) forţelor de presiune şi a celor de b ) forţelor de
înaintare, respectiv a vântului şi a
greutate care acţionează asupra corpului navei cavitaţie şi de înaintare valului
269) Momentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil când
a ) centrul de greutate G se b ) centrul de greutate G se află c ) centrul de greutate G se
află sub metacentrul M deasupra metacentrului M suprapune cu metacentrul M
270) Momentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă
a ) centrul de greutate G se b ) centrul de greutate G se află c ) centrul de greutate G se
află sub metacentrul M deasupra metacentrului M suprapune cu metacentrul M
271) Momentul exterior care determină modificarea asietei navei cu 1 cm, poartă numele de
a ) moment unitar de asietă b ) moment unitar de bandă c ) moment de redresare longitudinală
272) Momentul unitar de asieta se calculează cu formula
a) b) c)

273) Momentul unitar de bandă, prin definiţie reprezintă


b ) momentul exterior care, c ) momentul exterior care,
a) acţionând static asupra navei, acţionând dinamic asupra
momentul exterior produce o înclinare navei, produce o înclinare
care acţionând static asupra navei, produce transversală de 1 radian transversală de 1 radian
o înclinare transversală de
274) O greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens
a ) pozitiv b ) nu o influenţează c ) negativ
275) O masa p suspendata de un fir cu lungime l la bordul unei nave cu deplasamentul Δ , va determina o
noua inaltime metacentrica transversala G1M
a) b) c)

276) O navă care prezintă un ruliu violent, are stabilitate


a ) longitudinală mică b ) transversală excesivă c ) longitudinală indiferentă
277) O navă devine instabilă în cazul în care
a ) M este situat deasupra lui G b ) G este situat deasupra lui M c ) B este situat deasupra lui G
278) O navă este mult mai stabilă
a ) transversal b ) longitudinal c ) nu există diferenţe
279) O tona registru corespunde
a ) volumului a 100 picioare b ) volumului a 1.000 picioare c ) volumului a 100 picioare
cubice engleze, volum egal cu 2,831 cubice engleze, volum egal cu cubice engleze, volum egal cu
mc. 28,31 mc.; 2,931 mc.
280) Pentru ca nava să aibă o stabilitate iniţiala pozitivă, trebuie
a ) să se asigure o cât mai bună b ) să se asigure o distribuire c ) se efectuete o balastare
manebrabilitate a navei corectă a greutăţilor la bordul navei continuă a tankurilor navei
281) Pentru fiecare tip de navă, mărimea bordului liber este stabilită conform
a ) regulilor relevante din cadrul b ) mărimea flotei c ) mărimea echipajului de
Convenţiei Internaţionale asupra Liniilor armatorului căruia îi aparţine siguranţă stabilit prin certificatul
de Încărcare nava respectivă de "safe manning"
282) Planul care trece prin cuplul maestru împarte corpul navei în
a ) două părţi simetrice, b ) în două părţi asimetrice, opera vie c ) în două părţi asimetrice,
tribord şi babord şi opera moartă prova şi pupa
283) Planul plutirii împarte corpul navei în
a ) partea emersă şi partea imersă b ) tribord şi babord c ) prova şi pupa
284) Plutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele
cu
a ) planul diametral al navei b ) planul cuplului maestru al navei c ) planul plutirii
285) Poziţia metacentrului longitudinal este definită de
a ) Cota KML b ) Cota KMT c ) Cota KG
286) Poziţia metacentrului transversal este definită de
a ) Cota KML b ) Cota KMT c ) Cota KG
287) Practic, la bordul navei, cota metacentrului se poate obţine şi din
a ) diagrama curbelor hidrostatice b ) diagrama stabilirtăţii statice c ) diagrama stabilităţii dinamice
288) Prima condiţie de echilibru static al navei, impune ca
a ) suma forţelor longitudinale ce b ) suma forţelor ce c ) momentele de înclinare
acţionează asupra navei sa fie nulă acţionează asupra navei sa fie nulă transversală să fie egale
289) Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:
a ) volumul etans al navei b ) volumul etans al navei situat c ) volumul constructiilor etanse
situat sub linia de plutire; deasupra liniei de plutire; situate pe puntea principala;
290) Prin definiţie, centrul de carenă al navei reprezintă
c ) rezultanta forţelor de greutate
a ) centrul de greutate al b ) rezultanta forţelor de
corespunzător tuturor categoriilor de
volumului de apă dezlocuit de flotabilitate care acţionează
greutăţi care compun deplasamentul
corpul imers al naveiâ asupra corpului imers al navei
navei
291) Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă
a ) centrul de greutate al b ) suma tuturor componentelor c ) punctul geometric în
volumului de apă dezlocuit de greutăţilor de la bord, care alcătuiesc care acţionează forţa de greutate
corpul imers al naveiâ deplasamentul navei a navei
292) Prin intersectarea suporturilor fortelor de presiune ce corespund la doua plutiri izocarene longitudinale,
se obtine
a ) metacentrul longitudinal al b ) metacentrul transversal al c ) raza metacentrică
navei navei longitudinală
293) Proba de înclinare a unei nave se efectuează pentru a se determina
a ) KM b ) XB c ) KG
294) Proba de stabilitate a navei se va efectua
a ) în apă b ) într-o zonă liniştită, fără vânt, valuri sau c ) numai în apă cu densitatea de cel
dulce curenţi puţin 1,025
295) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de
bandă, reprezintă
a ) momentul de redresare pentru b ) momentul de redresare pentru c ) deplasamentul
înclinările transversale ale navei înclinările longitudinale ale navei unitar
296) Proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după dispariţia cauzei care a determinat
scoaterea ei din aceasta poziţie, reprezintă
a ) nescufundabilitatea navei; b ) stabilitatea de drum a navei; c ) stabilitatea navei;
297) Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi pescaj d, se obţine
a ) volumul b ) coeficientul de fineţe al suprafeţei c ) coeficientul de fineţe al
carenei -V; plutirii de plină încărcare - Cw; suprafeţei de derivă - CD.
298) Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl şi aria suprafeţei maestre imerse AM,
se obţine
a ) coeficientul de fineţe vertical b ) coeficientul bloc - c ) coeficientul de fineţe longitudinal
prismatic Cvp; CB; prismatic - CLP.
299) Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei d şi aria suprafeţei plutirii de plină
încărcare Acwl, se obţine
a ) coeficientul de fineţe vertical b ) coeficientul bloc c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei
prismatic CVP; CB; de derivă CD
300) Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi produsul dintre lăţimea navei la cuplul
maestru B şi pescajul d reprezintă
a ) momentul unitar de b ) Volumul c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre
bandă carenei imerse
301) Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare AWL şi produsul lungimii navei la
linia de plutire LCWL cu lăţimea la cuplul maestru B , reprezintă
a) b) c)
Deplasamentul Coeficientul bloc Coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii de plină încărcare -
navei - -CB Cw
302) Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea navei la linia de plutire LCWL , lăţimea
navei la cuplul maestru B şi pescajul d, reprezintă
a ) coeficientul suprafeţei plutirii b ) coeficientul secţiunii de derivă c ) coeficientul bloc
303) Raza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
a ) metacentrul longitudinal b ) metacentrul transversal c ) cota centrului de greutate
304) Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
a ) metacentrul longitudinal b ) metacentrul transversal c ) cota centrului de greutate
305) Raza metacentrică transversală reprezintă
a ) raza de curbura a curbei b ) raza de curbura a curbei c ) distanta dintre centrul
centrelor de carena corespunzatoare centrelor de carena corespunzatoare de greutate si metacentrul
inclinarilor transversale; inclinarilor longitudinale ale navei; longitudinal;
306) Reprezentarea grafica a functiilor : Δ, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML pentru anumite valori
ale pescajului navei, reprezinta
a ) diagrama stabilităţii statice b ) diagrama stabilităţii dinamice c ) diagrama de carene drepte
307) Rezerva de flotabilitate este dată de :
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) Înălţimea bordului liber c ) pescajul navei
308) Se spune că braţul stabilităţii este o măsură a stabilităţii transversale a navei, deoarece
a ) deplasamentul navei nu se modifică b ) GZ rămâne constant pe c ) M este un punct fix pe
pe timul înclinării perioada înclinării perioada înclinării
309) Selatura unei punţi este
a ) curbura convexa a puntii in plan b ) deschiderile din punţi pentru c ) modul de prindere a
transversal, de la centrul navei catre vizitarea diferitelor capacelor de magazie pe
borduri compartimente puntea principală
310) Stabilitatea excesivă a navei este atunci când
a ) G este situat între M şi b ) G este situat Deasupra lui M şi lui c ) G este situat sub M şi sub
B B B
311) Stabilitatea excesivă determină
a ) ruliu violent b ) ruliu moale c ) lipsa ruliului
312) Stabilitatea initiala a navei se modifica in cazul deplasarii unei greutati la bord, pe o directie
a ) orizontal-longitudinală b ) verticală c ) orizontal-transversală
313) Stabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări în cazul deplasării unei grutăţi la bord, pe o direcţie
a ) verticală în sus b ) verticală în jos c ) nici una din afirmaţii nu este corectă
314) Stabilitatea iniţială a navei scade în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie
a ) verticală, în sus b ) verticală, în jos c ) longitudinală, spre pupa
315) Stabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă deoarece
b ) centrul de greutate este c ) pescajul mediu al navei este
a ) nava nu navigă
permanent situat sub metacentrul întotdeauna mai mare decât adâncimea
aprovată niciodată
longitudinal minimă a apei
316) Stabilitatea negativă a navei este atunci când
a ) M este situat sub lui G b ) G este situat sub lui B c ) B este situat sub lui G
317) Studiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că
bordurile navei
a ) rămân verticale b ) se înclină c ) se înclină cu unghiuri mai mari de 15?
318) Suma dintre cota centrului de carenă şi valoarea razei metacentrice, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică transversală b ) raza metacentrică longitudinală c ) cota metacentrului
319) Tancurile de asietă au rolul de a
a ) ridica centrul de b ) corija pozitia longitudinala a navei in raport c ) coboara centrul de
greutate al navei; cu suprafata libera a apei; greutate.
320) Tancurile de asietă sunt amplasate
a ) în dreptul cuplului c ) deasupra tankurilor de apă
maestru b ) la extremităţile prova şi pupa ale tehnică
navei
321) Tancurile de balast au rolul de a
a ) asigura rezerva de b ) asigura accesul înspre c ) asigura stabilitatea în diferite cazuri de
combustibil pentru un magaziile de marfă, când încărcare, de a regla asieta şi de a realiza
voiaj lung nava nu este încărcată deplasamentul de siguranţă în condiţia de balast
322) Tonajul brut al navei reprezintă
a ) volumul tuturor b ) valoarea în tone lungi a c ) volumul total închis de corpul
compartimentelor etanşe situate deplasamentului navei a linia de navei, inclusiv suprastructurile,
sub linia de plutire plină încărcare exprimat în tone registru
323) Tonajul net al unei nave este o caracteristică de
a ) masă b ) volum c ) greutate
324) Tonajul se măsoară în
a ) tone lungi b ) tone metrice c ) tone registru
325) Totalitatea greutăţilor de la bordul unei nave reprezintă
a ) tonajul navei; b ) deplasamentul navei; c ) capacitatea de încărcare a navei;
326) Unitatea de masură a tonajului este "tona registru" , care reprezintă echivalentul a
a ) 3,5 m3 b ) 2,831 m3 c ) 5.525 m3
327) Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbată
328) Unul din rolurile dublului fund al navei este
a ) asigurarea vitezei b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva c ) protejarea picului prova în
optime a navei inundării în caz de esuare caz de coliziune
329) Valoarea cotei metacentrului se poate obţine din
a ) diagrama curbelor b ) diagrama de stabilitate c ) diagrama de stabilitate
hidrostatice statică dinamică
330) Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din
a ) informaţia de stabilitate pentru b ) diagrama de asietă a c ) planurile de urgenţă ale
comandant navei navei
331) Valoarea momentului unitar al înclinării transversale se determină cu ajutorul formulei
a) b) c)

332) Valorile deplasamentului (Δ), ale capacitatii de incarcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asieta
MCT (M1cm) si momentul unitar de banda (M1°) corespunzatoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de
baza pana la linia plutirii de maxima in
a ) Diagrama de asietă b ) scara Bonjean c ) scala de încărcare
333) Valorile elementelor obţinute din scara de încărcare şi diagrama de carene drepte, sunt valabile pentru
condiţia de
a ) nava pe chilă dreaptă b ) nava canarisită cel puţin 5 grade c ) nava aprovată şi canarisită
334) Volumul total destinat încărcării mărfurilor şi pasagerilor, şi care reflectă defapt capacitatea economica
a navei, defineşte
a ) tonajul net; b ) tonajul brut; c ) capacitatea Dw
335) Volumul tuturor spaţiilor închise de la bordul unei nave, inclusiv suprastructura, defineşte
a ) tonajul net b ) tonajul brut c ) capacitatea de încărcare a navei

ttm-2012(apetroaie)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :


a ) numai valori b ) numai valori c ) valori pozitive sau d ) valori
pozitive; negative; negative; constante.
2) Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)

3) Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:


a ) coasta 10; b ) cuplul maestru; c ) planul neutru; d ) planul de baza.
4) Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de
securitate :
a ) in sectiunea 1; b ) in sectiunea 2; c ) in sectiunea 3; d ) in sectiunea 4.
5) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
c ) analiza posibilitatilor tehnice si
a ) primirea listei de b ) procurarea d ) toate cele
constructive ale navei, in raport cu
incarcare cu marfuri documentatiei tehnice trei activitati
cerintele specifice claselor de marfuri
periculoase; necesare; mentionate.
periculoase;
6) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
a ) studierea caracteristicilor b ) intocmirea c ) redactarea si inaintarea cererii
si a proprietatilor marfurilor planului de de echipament, materiale de d ) toate cele
periculoase oferite spre incarcare; interventie si materiale de trei activitati
incarcare; decontaminare; mentionate.
7) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
a ) stabilirea masurilor necesare
b ) stabilirea componentei
pentru incarcarea marfurilor c ) stabilirea d ) toate cele
echipei de interventie si a
periculoase, tinand cont de riscurile rolurilor pentru trei activitati
ofiterului responsabil cu
primordiale si secundare ale echipaj; mentionate.
operarea marfurilor periculoase;
acestora;
8) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
a ) stabilirea graficului de c ) stabilirea locului pentru
b ) stabilirea d ) toate cele
supraveghere a incarcarii, depozitarea echipamentului de
restrictiilor de acces trei activitati
transportului si descarcarii interventie si efectuarea
si circulatie la bord; mentionate.
marfurilor periculoase; exercitiilor de antrenament;
9) Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupul de b ) grupul de c ) grupul de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate pentru
ambalare I; ambalare II; ambalare III; toate grupurile de ambalare.
10) Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupurile de b ) grupurile de c ) grupurile de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate
ambalare I si II; ambalare II si III; ambalare I si III; pentru toate grupurile de ambalare.
11) Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupul de b ) grupul de c ) grupul de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate pentru
ambalare I; ambalare II; ambalare III; toate grupurile de ambalare.
12) Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si in
cazul unui accident, sunt :
a ) ambalaje de tip B; b ) ambalaje de tip A; c ) ambalaje de tip C; d ) ambalaje de tip D.
13) Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi sau
dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :
a ) ambalaje de tip B; b ) ambalaje de tip A; c ) ambalaje de tip C; d ) ambalaje de tip D.
14) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:
a ) grupului de b ) grupului de c ) grupului de d ) tuturor grupurilor de
ambalare I; ambalare II; ambalare III; ambalare.
15) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:
a ) grupului de b ) grupului de c ) grupului de d ) tuturor grupurilor de
ambalare I; ambalare II; ambalare III; ambalare.
16) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:
a ) grupului de b ) grupului de c ) grupului de d ) tuturor grupurilor de
ambalare I; ambalare II; ambalare III; ambalare.
17) Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
a ) Volumul 1, Partea b ) Volumul 3, Partea c ) Volumul 2, Partea d ) Volumul 3, Partea
4; 4; 3; 3.
18) Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere,
pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
a ) o calitate b ) buna practica c ) buna stare de d ) personalitatea
nautica; marinareasca; navigabilitate; navei.
19) Asieta navei se poate calcula cu relatia:
a) b) c) d)

20) Asieta navei este :


a ) o stare de d ) materializarea diferentei dintre
b ) o stare c ) materializarea diferentei
inclinare pescajele citite in borduri, la centrul
de incarcare; dintre pescajele prova si pupa;
transversala; navei.
21) Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
a ) centrul de carena b ) centrul de greutate c ) centrul de greutate al d ) cuplul
al navei; al navei; suprafetei de plutire; maestru.
22) Bordul liber de iarna este egal cu:
a) b) c) d)

23) Bordul liber in apa dulce este egal cu:


a) b) c) d)

24) Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mica
sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:
d)
a) b) c)

25) Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:


a) b) c) d)
(L<100m)
26) Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mare de
100 m, se calculeaza cu relatia:
a) d)
b) c)
27) Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)

28) Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :


a ) latimea navei; b ) volumul de carena; c ) lungimea navei; d ) inaltimea de constructie.
29) Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)

30) Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)

31) Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:


a) b) c) d)

32) Bordul liber la tropice este egal cu :


a) b) c) d)

33) Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)

34) Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :
a ) lungimea b ) lungimea totala, efectiva a c ) pescajul de vara in apa d ) volumul
navei; suprastructurilor; de mare; carenei.
35) Bordul liber reprezinta :
a ) rezerva de flotabilitate a navei; b ) opera vie; c ) opera moarta; d ) bordul ridicat.
36) Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:
b) c)
a) d)
.
;
37) Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
; ; .
38) Bratul de redresare al navei mai este denumit si :
a ) bratul stabilitatii de b ) bratul stabilitatii c ) bratul stabilitatii d ) bratul de
forma; statice; dinamice; rasturnare.
39) Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin :
a ) separarea b ) ventilatie c ) reducerea d ) conservarea acestor marfuri nu
loturilor de marfa; eficienta; perioadei de ruliu; implica actiuni deosebite.
40) Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :
a ) certificatul de b ) certificatul de siguranta a c ) certificatul de d ) cartea instalatiei de
clasa; echipamentului; siguranta a constructiei; ridicat marfuri.
41) Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:
a ) etapa b ) etapa c ) etapa d ) toate cele trei etape
masuratorilor; corectiilor; calculelor; mentionate.
42) Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :
a ) in bordul b ) in bordul opus c ) simetric, in oricare d ) stabilitatea initiala negativa nu
acostarii; acostarii; din borduri; determina canarisirea navei.
43) Canarisirea navei este :
b ) o stare de c ) materializarea diferentei dintre d ) materializarea diferentei
a ) o stare
inclinare pescajele citite in borduri, la centrul dintre pescajele prova si
de incarcare;
longitudinala; navei; pupa.
44) Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :
a c d ) canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a
) pozitiv; b ) negativ; ) temporar; navei.
45) Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:
a ) PE PUNTE; b ) SUB PUNTE; c ) NUMAI PE PUNTE; d ) NUMAI SUB PUNTE.
46) Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze explozive
sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se recomanda
stivuirea:
a ) PE PUNTE; b ) SUB PUNTE; c ) NUMAI PE PUNTE; d ) NUMAI SUB PUNTE.
47) Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in
contul :
a ) armatorului; b ) incarcatorului; c ) destinatarului; d ) companiei de stivatori.
48) Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:
a ) PE PUNTE; b ) SUB PUNTE; c ) NUMAI PE PUNTE; d ) NUMAI SUB PUNTE.
49) Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :
a ) TDW; b ) TRB; c ) TRN; d ) TEU.
50) Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care au
provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
a ) flotabilitatea navei; b ) stabilitatea navei; c ) nescufundabilitatea navei; d ) vitalitatea navei.
51) Cargo-planul initial sta la baza :
a ) calcului de stabilitate b ) angajarii c ) calculului de d ) contractului de navlosire
si asieta; navei; eficienta a navei; si transport.
52) Cargo-planul se intocmeste pe baza :
a ) ordinului de b c ) listei de d ) contractului de navlosire si
mars; ) conosamentului; incarcare; transport.
53) Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :
a ) santierul b ) registrul de c ) societatea de d ) compania de
constructor; clasificare; asigurare; navigatie.
54) Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de :
a ) Conventia b ) Normele c ) Manualul companiei d ) Informatia de stabilitate
SOLAS 1974; registrului naval; de navigatie; pentru comandant.
55) Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in :
a ) Volumul 1, Partea b ) Volumul 2, Partea c ) Volumul 3, Partea d ) Volumul 1, Partea
2; 3; 4; 3.
56) Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:
a ) compusul b ) compusul c ) riscul primordial, d ) marfurile periculoase care
periculos cu masa periculos cu volumul avandu-se in atentie si prezinta riscuri multiple nu sunt
cea mai mare; cel mai mare; riscurile subsidiare; admise la transportul pe mare.
57) Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :
a ) Volumul 3, Partea b ) Volumul 2, Partea c ) Volumul 1, Partea d ) Volumul 3, Partea
6; 3; 6; 5.
58) Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :
a ) 2 volume; b ) 3 volume; c ) 4 volume; d ) 5 volume.
59) Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:
a) c) d)
b)
;
;
60) Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:
a) b) c) d)
; ; .
61) Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :
b ) la c ) numai cu d ) coletele cu marcaj
a ) separat de coletele
terminarea scrisoare de necorespunzator sau sters vor fi respinse
marcate corespunzator;
operarii; garantie; la incarcare.
62) Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:
a) b) c) d)

63) Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :


a ) Conventia b ) Conventia internationala pentru ocrotirea vietii c ) Codul d ) Codul
STCW 78/95; umane pe mare (SOLAS); ISM; IMDG.
64) Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :
a ) Volumul 1, Partea b ) Volumul 2, Partea c ) Volumul 3, Partea d ) Volumul 3, Partea
6; 3; 3; 7.
65) Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:
c ) presarea
a ) separarea b ) ventilatia d ) respectarea ordinii de
tancurilor din dublu
eficienta a loturilor; corespunzatoare a magaziilor; consum al lichidelor la bord.
fund;
66) Constanta navei reprezinta :

a ) masa b ) cantitatea de c ) diferenta dintre masa navei goale la un d ) cantitatea de


navei goale; balast permanent; moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala reziduri din tancurile
a navei goale; navei.
67) Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :
a ) Codului ISM; b ) Conventiei SOLAS 74 c ) Conventiei MARPOL 73/78; d ) Codului IBC.
68) Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :
a ) Codul IBC; b ) Codul ISM; c ) Codul LSA; d ) Codul STCW.
69) Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :
a ) cu lungime mai mare de b ) cu TRB mai mare de c ) cu DWB mai mic de 300 d ) de
24 m; 150 TR; TDW; pescuit.
70) Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
a ) comandantul b ) registrul de c ) santierul d ) compania de
navei; clasificare; constructor; stivatori.
71) Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:
a) b) c)
d ) la navele mari, aceasta corectie
este neglijabila

72) Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:


a ) cu scara b ) cu graficele sau tabelele continute c ) cu graficele d ) asieta nu influenteaza
Bonjean; in tabelele de calibrare a tancurilor; de asieta; citirea sondelor.
73) Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:
a) b) c)
d ) aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta
navei

74) Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:


a) b) c)
d ) aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta
navei

75) Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:


a) b) c)
d ) aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta
navei

76) Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:


a) b) c) d)

77) Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:


a) b) c) d)

78) Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:


a) b) c) d)

79) Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:


c) d)
a) b)

80) Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:


d)
a) b) c)

81) Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:
a) b) c) d)

82) Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :


a ) numai valori b ) numai valori c ) valori pozitive sau d ) valori
pozitive; negative; negative; constante.
83) Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
a) b)
c) d)
.
;
84) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
a ) cu "Diagrama pentru cota b ) cu "Scala de c ) cu "Diagrama d ) prin
metacentrului transversal"; incarcare"; Bonjean"; integrare.
85) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
a ) cu "Diagrama curbelor de b ) cu "Diagrama de c ) prin d ) cu ajutorul coeficientului
carene drepte"; asieta"; derivare; de stabilitate.
86) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
a ) din inaltimea de b ) din valoarea c ) din valoarea momentului d ) cu formule
constructie a navei; bordului liber; de redresare; empirice.
87) Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:
a ) coasta 0; b ) cuplul maestru; c ) planul neutru; d ) planul de baza.
88) Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :
b ) valoarea cotei c ) valoarea cotei d ) valoarea razei
a ) valoarea inaltimii centrului de greutate al metacentrului metacentrice
metacentrice transversale; navei; transversal; transversale.
89) Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :
a ) mici; b ) mari; c ) diferite (mici si mari); d ) constante.
90) Deadweightul brut al navei este :
a ) spatiul destinat b ) o marime c ) capacitatea totala de d ) suma greutatilor
marfii; variabila; incarcare a navei; constante de la bord.
91) Deadweightul caracterizeaza :
a ) balastul permanent al b ) constanta c ) greutatea navei d ) capacitatea de
navei; navei; goale; incarcare.
92) Deadweightul net al navei este:
a ) o marime b ) spatiul destinat c ) suma greutatilor d ) capacitatea utila de
constanta; marfii; variabile de la bord; incarcare a navei.
93) Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
a) b) c) d)
1,000 t/m3 1,012 t/m3 1,025 t/m3 1,030 t/m3
94) Deplasamentul de plina incarcare corespunde :
a ) liniei de plutire in apa b ) liniei de plutire c ) liniei de plutire de d ) liniei de plutire in apa
dulce, la tropice; in apa dulce; vara, in apa sarata; sarata, la tropice.
95) Deplasamentul navei goale este:
a ) o marime b ) o valoare de c ) o marime constanta data de d ) volumul destinat
variabila; referinta; santierul constructor; marfii.
96) Deplasamentul navei reprezinta:
a ) volumul de apa b ) masa incarcaturii c ) volumul total d ) masa volumului de apa
deslocuit de carena navei; de la bord; ocupat de marfa; deslocuit de nava.
97) Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa)
reprezinta :
a ) tonajul navei; b ) tonajul registru brut; c ) tonajul registru net; d ) deadweightul net.
98) Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :
a ) tonajul navei; b ) deadweightul net; c ) deadweightul brut; d ) tonajul registru brut.
99) Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei
goale) se materializeaza in:
a ) deadweightul net al b ) deadweightul brut al c ) tonajul d ) constanta
navei; navei; navei; navei.
100) Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile
;
a ) 540 x 25 mm; b ) 450 x 25 mm; c ) 540 x 30 mm; d ) 450 x 30 mm.
101) Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul
navei, avand :
a ) diametrul exterior b ) diametrul exterior c ) diametrul exterior d ) diametrul exterior
300 mm si diametrul interior 250 mm si diametrul 450 mm si diametrul 540 mm si diametrul
250 mm; interior 230 mm; interior 300 mm; interior 450 mm.
102) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal,
constituie :
a ) cota metacentrului b ) raza metacentrica c ) cota centrului de d
transversal; transversala; carena; ) pantocarena.
103) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate
al navei, constituie :
a ) cota metacentrului b ) raza metacentrica c ) cota centrului d ) inaltimea metacentrica
transversal; transversala; de carena; transversala.
104) Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :
a ) inaltime b ) inaltime c ) inaltime d ) inaltime metacentrica
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; suficienta.
105) Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :
a ) inaltime b ) inaltime c ) inaltime d ) inaltime metacentrica
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; suficienta.
106) Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :
a ) inaltime b ) inaltime c ) inaltime d ) inaltime metacentrica
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; insuficienta.
107) Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare
sunt cuprinse in fisele de securitate :
a ) in sectiunea 1; b ) in sectiunea 2; c ) in sectiunea 3; d ) in sectiunea 4.
108) Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
d ) asieta navei nu
a ) cresterea inaltimii b ) cresterea inaltimii c ) scaderea inaltimii
influienteaza
metacentrice transversale in metacentrice transversale metacentrice transversale
stabilitatea ei
cazul apuparii navei; in cazul aprovarii navei; in cazul apuparii navei;
transversala.
109) Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
a ) cantitatea de lichid din b ) lungimea si latimea c ) sonda d ) inaltimea
tanc; tancului; tancului; tancului.
110) Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
a ) cresterea d ) inaltimea metacentrica nu
b ) mentinerea c ) scaderea
inaltimii este afectata de suprafetele libere
inaltimii metacentrice; inaltimii metacentrice;
metacentrice; lichide.
111) Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de
risc primordial) au forma de:
a ) patrat; b ) dreptunghi; c ) triunghi; d ) romb.
112) Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi; c ) romb; d ) dreptunghi.
113) Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi isoscel; c ) triunghi echilateral; d ) romb.
114) Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi isoscel; c ) triunghi echilateral; d ) romb.
115) Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:
a ) triunghi; b ) patrat; c ) dreptunghi; d ) romb.
116) Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc
la :
a ) navele de pasageri; b ) navele petroliere; c ) navele pasagere de tip Ro-Ro; d ) navele Ro-Ro.
117) Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
a ) Volumul 1, Partea b ) Volumul 1, Partea c ) Volumul 2, Partea d ) Volumul 3, Partea
2; 5; 3; 6.
118) Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:
a)

S-ar putea să vă placă și