CURSUL NR.

7
Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei
venituri totale, a cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe

Cuprins
7.1. Scopul şi obiectivele cursului
7.2. Noţiuni generale privind cheltuielile firmei
7.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale
7.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
7.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile
7.6. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe
Rezumat
Bibliografie minimală

7.1. Scopul şi obiectivele cursului

Scopul acestui curs este acela de a dobândi următoarele competenţe: cunoaşterea (distingerea,
identificarea, recunoaşterea), înţelegerea, aplicarea, analizarea, sinteza şi evaluarea (judecarea,
argumentarea, evaluarea şi compararea: erorilor, scopurilor, mijloacelor, alternativelor) aspectelor
legate de analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, a cheltuielilor la 1000 lei
cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

La finalul studiului acestui curs vei fi capabil:

 să defineşti conceptul de cheltuială şi cost ;
 să structurezi după natura activităţii cheltuielile şi veniturile totale ale firmei;
 să identifici corect componenţa cheltuielilor şi veniturilor totale ale firmei;
 să identifici modelele de analiză corespunzătoare cheltuielilor totale, cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, cheltuielilor variabile şi fixe şi să precizaţi semnificaţia fiecărui element
component;
 să realizezi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor totale, a cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

7.2. Noţiuni generale privind cheltuielile firmei

Definiţia cheltuielilor include două tipuri de cheltuieli:
 cheltuieli propriu-zise care apar în cursul activităţilor curente ale firmelor, regăsindu-se sub
forma costului vânzărilor, costului consumurilor de stocuri, salariilor şi amortismentelor.
 pierderile ca reduceri ale beneficiilor economice pot sau nu să apară în activităţile curente ale
firmei. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cele din lichidarea activelor imobilizate.
De asemenea, se includ şi pierderile constatate cum sunt cele rezultate din diferenţele nefavorabile de

1
curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderile nete din cumpărarea/vânzarea de titluri de
plasament.
Definiţie. Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile,
lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor obligaţii
legale sau contractuale de către unitatea patrimonială, constituirea amortizărilor şi provizioanelor,
consumuri extraordinare.
Într-o anumită formă cea mai mare parte din aceste consumuri, localizate în timp şi spaţiu,
îmbracă forma costului produselor. Costurile reprezintă o categorie economică care se manifestă
nemijlocit în producţia materială, respectiv în activitatea de creare a bunurilor materiale.
Definiţie. Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le
efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.
Analiza cheltuielilor firmei se realizează utilizând informaţiile din contul de profit şi pierdere. În
acest document de sinteză contabilă cheltuielile şi rezultatele firmei sunt structurate după natura
activităţii, respectiv de exploatare, financiare şi extraordinare după cum urmează:
A.Cheltuielile de exploatare reprezintă consumurile efectuate în scopul realizării obiectivului de
activitate şi pot cuprinde următoarele elemente:
-cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile;
-cheltuieli cu personalul;
-ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale;
-alte cheltuieli din exploatare (amenzi, penalităţi, lipsuri la inventar, donaţii, subvenţii acordate,
pierderi din debitori insolvabili etc.).
B.Cheltuielile financiare au în structură următoarele elemente:
-ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante;
-cheltuieli privind dobânzile;
- alte cheltuieli financiare.
Corespunzător cestor categorii de cheltuieli şi veniturile totale ale firmei se grupează astfel:
A.Veniturile din exploatare cuprind fluxurile financiare atrase de activitatea curentă şi cuprind
următoarele elemente:
- cifra de afaceri netă;
-variaţia stocurilor de produse finite şi producţiei în curs de execuţie;
-producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată.
B.Veniturile financiare cuprind fluxuri financiare atrase de agentul economic din activitatea
strict de natură financiară, dar complementară celei din exploatare şi sunt formate din:
- venituri din interese de participare;
-venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate;
- venituri din dobânzi;
-alte venituri financiare.

7.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Pentru analiza dinamicii cheltuielilor totale ale întreprinderii este necesar să se calculeze
modificările absolute şi procentuale intervenite în nivelul acestora astfel:

În funcţie de mărimea şi semnul modificărilor intervenite, se pot face aprecieri cu privire la

creşterea sau reducerea cheltuielilor totale efective faţă de cele prevăzute sau din perioada de bază.
În cadrul analizei este necesar să se studieze şi structura cheltuielilor totale pe cele trei categorii. În
acest scop este necesar să se calculeze ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în cheltuielile totale

2
precum şi modificarea acestor ponderi astfel:

unde: G - greutatea specifică pe categorii de cheltuieli.

În funcţie de mărimea şi semnul modificărilor intervenite în nivelul acestor ponderi se pot face
aprecieri cu privire la schimbările intervenite în structura cheltuielilor totale în perioada curentă faţă de
cea previzionată sau cea din perioada de bază.
Pentru analiza diagnostic a cheltuielilor totale se pot utiliza următoarele relaţii:
a)
b)
unde: Ct - cheltuieli totale; Cf - cheltuieli financiare; - cheltuieli totale la 1000 lei venituri
totale; Vt - venituri totale.
În cazul primului model numit şi model structural de analiză cuantificarea acţiunii celor trei
elemente structurale (variabile independente) asupra cheltuielilor totale se face cu ajutorul metodei
balanţiere, iar influenţele sunt următoarele:
I. Abaterea cheltuielilor totale:
ΔCt=Ct1 – Ct0 = (Ce1 + Ce1) - (Ce0 + Ce0)
II.Abaterea elementelor structurale:
1.Influenţa cheltuielilor din exploatare:

2.Influenţa cheltuielilor financiare:

III.Pentru verificare avem relaţia:

Pentru reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale se poate urmări:

 respectarea criteriului eficienţei economice în desfăşurarea activităţii, după care veniturile
fiecărei activităţi desfăşurate trebuie să acopere cheltuielile aferente;
 modificarea structurii veniturilor în sensul creşterii ponderii acelor categorii de venituri care
înregistrează un nivel al cheltuielilor la 1000 lei venituri totale mai redus decât nivelul mediu al
perioadei de bază;
 reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale pe categorii de venituri.

7.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Ca principală componentă a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri din exploatare, cheltuielile la
1000 lei cifră de afaceri pot fi exprimate cu ajutorul modelelor următoare:

unde:
qvi–producţia vândută pe produse; ci–costul pe produse; -preţ mediu de vânzare pe produse;
gi–structura cheltuielilor; - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse;
Din modelul de mai sus rezultă că factorii care influenţează cheltuielile la 1000 lei cifră de
afaceri sunt: structura producţiei, preţul mediu de vânzare pe produse şi costul produselor.

3
Aprofundarea structurală are drept scop remarcarea ponderii cheltuielilor componente, modificările
structurale şi contribuţia fiecărei cheltuieli la micşorarea sau creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri.

După modelul: abaterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se

realizează astfel:

I. Abaterea cheltuielilor totale la 1000 lei cifră de afaceri:

II. Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin următoarele
influenţe:

1.Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:

2.Influenţa modificării preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri medii):

din care:

2.1.Influenţa inflaţiei:

2.2.Influenţa preţurilor exclusiv efectul inflaţiei:

3.Influenţa modificării costurilor pe produse:

III.Pentru verificare avem relaţia:

7.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile

Diagnosticul cheltuielilor variabile prezintă o importanţă deosebită în activitatea de conducere
pentru asigurarea încadrării într-un nivel de rentabilitate care să permită practicarea unor preţuri menite
să conducă la menţinerea şi eventual la creşterea cotei de piaţă.

4
 Analiza diagnostic de tip factorial a costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se determină
după relaţia:

unde:
qvi–volumul vândut al produsului „i”; cvi–costul variabil pe produsul „i”; -preţul mediu de
vânzare pe produsul „i” (exclusiv TVA).

După modelul: abaterea cheltuielilor variabile la 1000 lei

cifră de afaceri se realizează astfel:

I.Abaterea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri:

II. Măsurarea acţiunii factorilor:

1.Influenţa structurii producţiei vândute:

2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri medii):

din care:

2.1.Influenţa inflaţiei:

2.2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflaţiei:

3.Influenţa modificării costurilor variabile pe produse:

Principalele măsuri de reducere a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri sunt:
 creşterea volumului vânzărilor;

5
  creşterea preţului de vânzare ca urmare a modificării calităţii produselor cu un
nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mare decât nivelul mediu;
 reducerea cheltuielilor de producţie;
 reducerea cheltuielilor de aprovizionare şi comercializare;
 îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii în vederea obţinerii unor costuri
avantajoase.

7.6. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe

Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe se face în corelaţie cu cifra de afaceri, având în
vedere cerinţa creşterii cifrei de afaceri în condiţiile în care cheltuielile fixe rămân aceleaşi sau au
creşteri reduse. Numai când intervin modificări importante în structura de exploatare sau operaţională
se pot modifica şi cheltuielile fixe. Bineînţeles, intervin şi modificări ale cheltuielilor determinate de

inflaţie. Analiza se poate desfăşura după relaţia:

unde: -indicele cheltuielilor fixe; -indicele cifrei de afaceri.

Normal este ca să fie cât mai aproape de 100, iar să crească; în aceste condiţii creşte
eficienţa cheltuielilor fixe.
Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia lor în raport cu
cifra de afaceri sau cu producţia fabricată. În funcţie de situaţiile înregistrate faţă de evoluţia normală şi
realităţile din alte unităţi similare se adoptă măsurile necesare.
Ca şi în cazul cheltuielilor variabile, eficienţa cheltuielilor fixe se apreciază sintetic pe baza
nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare şi cifră de afaceri după următoarele modele:

Ca dinamică în limita unui prag al volumului activităţii, cerinţa din exploatare este următoarea:

unde:
- indicele veniturilor din exploatare; - indicele sumei cheltuielilor fixe aferente veniturilor
din exploatare; - indicele cifrei de afaceri; - indicele sumei cheltuielilor fixe aferente cifrei de
afaceri.
Referitor la structura cheltuielilor fixe analiza se poate face pe categorii de cheltuieli cum sunt:
cheltuieli generale ale secţiilor; cheltuieli generale ale firmei; cheltuieli cu amortizarea; cheltuieli cu
salariile; cheltuieli cu reparaţiile; cheltuieli materiale etc.
Structural nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri
poate fi analizat din două puncte de vedere şi anume:
1.din punct de vedere al structurii şi contribuţiei cheltuielilor fixe specifice la formarea şi totodată
abaterea nivelului total al acestora;
2.din punct de vedere al structurii şi contribuţiei centrelor de responsabilitate ce angajează
cheltuieli fixe cum ar fi:
 cheltuieli privind cercetarea – dezvoltarea;
 cheltuieli ce privesc activităţile comerciale;
 cheltuieli cu privire la conducerea tehnică şi administrativă etc.
Pe baza modelelor de calcul şi analiză prezentate anterior se procedează la diagnosticul de tip
factorial al abaterii cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi cifră de afaceri.
6
 Sistemul de factori care influenţează nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din
exploatare este:
 Ns
T
Ve t
Cf 1000VE
 wh
Cf
...
cf 12
cf
cf n
Figura nr. 7.1.
Sistemul factorial aferent cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare
unde:
T–timpul total; -productivitatea medie orară; - cheltuieli fixe pe categorii.

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri

din exploatare se realizează astfel:

I.Abaterea cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare:

II. Măsurarea intensităţii factorilor:

1.Influenţa veniturilor din exploatare:
din care:
1.1.Influenţa timpului total de muncă:
din care:

1.1.1.Influenţa numărului mediu de salariaţi:

1.1.2.Influenţa numărului mediu de ore pe un salariat:

1.2.Influenţa productivităţii medii orare:

2.Influenţa sumei cheltuielilor fixe:

din care:
2.1.Influenţa cheltuielilor fixe pe categorii:

III. Pentru verificare avem relaţia:

Sistemul factorial aferent cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri se prezintă astfel:
7
 T
CA gi
i
Cf 1000CA cah cai
pi  

...
cf 1
Cf
cf 2

cf n
Figura nr. 7.2.
Sistemul factorial aferent cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră

de afaceri se realizează astfel:

I. Abaterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

II. Măsurarea intensităţii factorilor:

1.Influenţa valorii cifrei de afaceri:
din care:
1.1.Influenţa timpului total de muncă (volumului de muncă):

1.2.Influenţa cifrei de afaceri medii orare:

din care:
1.2.1.Influenţa structurii cifrei de afaceri (producţiei vândute):

1.2.2.Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse:

din care:
1.2.2.1.Influenţa inflaţiei:
1.2.2.2.Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse exclusiv efectul inflaţiei:

2.Influenţa sumei cheltuielilor fixe:

din care:
2.1.Influenţa cheltuielilor administrativ – gospodăreşti:

8
 III. Pentru verificare avem relaţia:

Rezumat
Acest curs abordează în mod unitar principalele aspecte teoretice şi metodologice privind
analiza diagnostic a cheltuielilor totale, cheltuielilor la 1000 cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile
şi fixe.
Cursul debutează cu aspecte teoretice privind cheltuielile firmei, în continuare fiind prezentate
modelele de analiză corespunzătoare celor patru tipuri de cheltuieli pe baza cărora s-a efectuat
analiza diagnostic de tip factorial.
Structura acestui curs v-a permis înţelegerea şi asimilarea graduală a cunoştinţelor referitoare
la analiza diagnostic a cheltuielilor totale, cheltuielilor la 1000 cifră de afaceri, a cheltuielilor
variabile şi fixe.

Evaluare
1. Definiţi conceptul de cheltuială şi cost.
2. În câte categorii se împart cheltuielile şi veniturile totale ale firmei?
3. Care este componenţa cheltuielilor şi veniturilor totale ale firmei?
4. Cum se determină cheltuielile totale, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuielile variabile şi
fixe?
5. Realizaţi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor totale, a cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

Bibliografie minimală
1.Burja Camelia, Analiză economico-financiară, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2009, pag; 89;
2.Buşe Lucian, Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, pag.186;
3.Ghic Graţiela, Grigorescu Judith Carmen, Analiză economico-financiară, Ed. Universitară, Bucureşti,
2008, pag.167;
4.Popa Ion Lala, Miculeac Melania, Analiză economico-financiară, Ed. Mirton, Timişoara, 2009, pag.
276;
5.Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico-financiară, Ed.
Economică, Bucureşti, 2005, pag.175.