PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Obiectul: Matematică – Geometrie

Profesor: Fănăţan Teofil
Grup Şcolar ,, Ioan Buteanu’’ – Şomcuta Mare
Data: 25-I-2010
Clasa: a VI-a A
Unitatea de învăţare: Perpendicularitate
Tema lecţiei: Congruenţa triunghiurilor dreptunghice
Tipul lecţiei: Lecţie de comunicare, de asimilare de noi cunoştinţe.
Metoda de învăţământ: mozaic (învăţare prin cooperare);
Mijloace de învăţământ: Manualul de matematică, clasa a VI-a(Ion Petrică); Culegerea ,,Mate
2000+9/10”; Culegerea ,,Mate TEME”; Fişe de învăţare; Fişe de evaluare.
COMPETENŢE GENERALE:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în
care au fost definite.
2. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
3. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul
specifice matematicii;
4. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
5. Utilizarea capacităţii de a comunica folosind limbajul matematic;
6. Studierea şi aplicarea matematicii în contexte variate precum şi dezvoltarea interesului
şi a motivaţiei in acest sens.

COMPETENŢE SPECIFICE:

1. Elevii vor fi capabili să recunoască şi să utilizeze proprietăţi simple ale figurilor

geometrice;
2. Elevii vor reusi să măsoare lungimi şi unghiuri şi să estimeze distanţe;
3. Elevii vor fi capabili să ivestigheze valoarea de adevăr a unei afirmaţii, prin construirea
unor exemple sau contraexemple;
4. Elevii vor fi capabili să prezinte într-o manieră clară, corectă şi concisă, oral sau în scris,
succesiunea operaţiilor din rezolvarea unei probleme, folosind terminologia şi notaţiile
adecvate;
5. Elevii isi vor forma obişnuinţa de a transpune in limbaj matematic anumite fenomene
sau relaţii din viaţa cotidiană;
6. Elevii se vor obisnui cu manifestarea perseverenţei şi gândirii creative în rezolvarea de
probleme.

1
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE STRATEGII
LECŢIEI CONŢINUTUL LECŢIEI DIDACTICE
(TIMP)
I. Moment Profesorul creează condiţiile necesare desfăşurării lecţiei. Conversaţia
organizatoric Verifică prezenţa elevilor.
(2 min) Captarea atenţiei.
II. Verificarea Verificarea cunoştinţelor dobândite în cadrul Conversaţia
cunoştinţelor lecţiei anterioare, referitoare la drepte perpendiculare, şi
din lecţia distanţa de la un punct la o dreaptă – înălţimea în
anterioară, triunghi. Cazurile de construcţie şi congruenţă ale
tema (4 min) triunghiurilor oarecare. Explicaţia
Verificarea temei.
Pb.1 Construiţi un triunghi ABC cu laturile AB=5 cm,
BC=6 cm, CA=7 cm. Construiţi înălţimile triunghiului.
Pb.2 Construiţi un triunghi obtuzunghic ABC cu laturile
AB=5 cm, m( B)=1100, BC=4 cm. Construiţi înălţimile Exerciţiul
triunghiului.
Pb.3 Fie două triunghiuri congruente ABC A’B’C’,
D piciorul înălţimii din A pe BC şi D’ pe A’B’. Să se
demonstreze că [AD] [A’D’].
III. Anunţarea ,,Congruenţa triunghiurilor dreptunghice”
temei şi a Ne propunem consolidarea cunoştinţelor dobândite Conversaţia
obiectivelor. anterior, cunoaşterea şi utilizarea criteriilor de
(2 min) congruenţă a triunghiurilor dreptunghice.
IV. Realizarea Elevii sunt împărţiţi în grupe eterogene de câte patru. Munca în
sensului(I) Fiecare primeşte câte o fişă cu o literă încercuită echipă
(18 min) (A,B,C,D) şi câte o fişă de învăţare conform modelelor
anexate. Toţi cei care au litera A din grup vor fi
consideraţi ,,experţi’’ şi sarcina lor în grup va fi aceea de
a învăţa bine criteriul prezentat la litera A în fişă, citind
şi discutând între colegi pentru a înţelege bine şi aceştia,
predând celorlalţi criteriul învăţat, oferind şi exemple.
Este important ca fiecare membru al grupului să
înţeleagă că ,,expertul’’ citeşte primul noţiunile, el este
responsabil de predarea acelei noţiuni celorlalţi membri
ai grupului său, respectiv cei care au litera B vor fi
responsabili cu predarea criteriului prezentat la litera B
etc. Profesorul explică faptul că grupele astfel formate
din literele A,B,C şi D vor avea ca sarcină finală
rezolvarea unui test. Pentru a putea înţelege fiecare are
timp de citit 2 minute urmând ca apoi să discute cu
grupul în ordinea alfabetică a literelor.
Sarcina lor este să înveţe cât mai bine criteriile primite.
În acest timp, profesorul trece pe la fiecare grupă
discutând cu elevii eventualele neclarităţi, monitorizând
modul în care se implică fiecare în activitate.
V. Realizarea După ce grupele finalizează sarcina de lucru se studiază Munca în
sensului(II) fişa a doua şi fiecare expert va rezolva astfel problema la echipă
(12 min) care se pricepe cel mai bine.
În acest timp, profesorul scrie la tablă tema pentru ora

2
 viitoare, în aceasta regasindu-se aplicaţii ale criteriilor
studiate, trece pe la fiecare grupă discutând cu elevii
eventualele neclarităţi, monitorizând modul în care se Conversaţia
implică fiecare în activitate..
Temă: pb.1, 2, 3 şi 4 /pag 142(culegere Mate2000+9/10)
La final profesorul reaminteşte tema şi le cere elevilor să
prezinte oral criteriile de congruenţă a triunghiurilor
dreptunghice
VI. Evaluare Fiecare elev din grupa iniţială va primi o fişă de evaluare
(7 min) individuală. Muncă
Se adună fişele soluţionate care vor fi corectate şi independentă
discutate ulterior, posibil notate. Exerciţiul
Fişele nesoluţionate se lasă ca temă şi nu vor fi notate.

3
 ANEXA 1(fişe de ,,experţi”) A
FIŞA ,,A”-Cazul C.C. (catetă-catetă). Două triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv
congruente sunt congruente.
m(<A)≡m(<A’)=900
C C’
[AB]≡[A’B’] =>∆ABC≡∆A’B’C’
[AC]≡[A’C’]

4
 A B A’ B’

FIŞA ,,B”-Cazul C.U. (catetă-unghi). Două triunghiuri dreptunghice care au câte o catetă şi
câte un unghi ascuţit respectiv congruente, sunt congruente.

C C’
m(<A)≡m(<A’)=900
[AB]≡[A’B’] =>∆ABC≡∆A’B’C’
m(<B)≡m(<B’)

A B A’ B’

FIŞA ,,C”-Cazul I.U. (ipotenuză-unghi). Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuza şi

câte un unghi ascuţit respectiv congruente, sunt congruente.

C C’
m(<A)≡m(<A’)=900
[BC]≡[B’C’] =>∆ABC≡∆A’B’C’
m(<B)≡m(<B’)

A B A’ B’

FIŞA ,,B”-Cazul I.C. (ipotenuză-catetă). Două triunghiuri dreptunghice care au ipotenuza şi o

catetă respectiv congruente, sunt congruente.

C C’ m(<A)≡m(<A’)=900
[BC]≡[B’C’] =>∆ABC≡∆A’B’C’
[AB]≡[A’B’]

A B A’ B’

ANEXA 2(fişe de evaluare)

5
Nume………………. Data………… Nume………………. Data…………
Prenume……………. Prenume…………….
Fişa de evaluare NR.1 Fişa de evaluare NR.2
1.Construiţi un triunghi dreptunghic ABC, cu 1.Construiţi un triunghi dreptunghic ABC, cu
m(<A)=900, ştiind că AB=3cm şi AC=4cm. m(<A)=900, ştiind că AB=5cm şi m(<B)=300.
2.În triunghiul OAB, M (AB) astfel încât 2.În triunghiul OAB, M (AB) astfel încât
[MA] [MB] şi OM AB. Să se arate că [OA] [MA] [MB] şi OM AB. Să se arate că
[OB]. <OAB <OBA.

Nume………………. Data………… Nume………………. Data…………

Prenume…………….
Fişa de evaluare NR.3
1.Construiţi un triunghi dreptunghic ABC, cu
m(<A)=900, ştiind că AB=4cm şi BC=6cm.
2.În triunghiul OAB, M (AB) astfel încât
[MA] [MB] şi OM AB. Să se arate că [OA]
[OB].
Prenume…………….
Fişa de evaluare NR.4
1.Construiţi un triunghi dreptunghic ABC, cu
m(<A)=900, ştiind că BC=6cm şi m(<C)=600.
2.În triunghiul OAB, M (AB) astfel încât
[MA] [MB] şi OM AB. Să se arate că
<OAB <OBA.