ŞCOALĂ THENICĂ POSTILEALĂ

HENRI COANDĂ TIMIŞOARA

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ
INGRIJIREA PACIENŢILOR CU OCLUZIE
INTESTINALĂ

COORDONATOR ŞTIINŢTIFIC:
As.Princ. TAMAŞ SIMONA BOGDANA

ABSOLVENT:
BOGOSAVLEVICI DRAGANA MAIA

TIMIŞOARA 2015
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
OCLUZIE INTESTINALA

2
 “MOTTO”

"Unicul rol al asistentei medicale este de a ajuta individul

sănătos sau pacient în realizarea acelor activităţi care contribuie
la sănătatea sau recuperarea lui, la o moarte liniştită (activităţi pe
care le-ar face neajutat, dacă ar avea puterea, voinţa sau
cunoştinţele necesare). Deci, rolul asistentei este de a ajuta
pacientul, de a ajuta individul să devină cât mai repede posibil
independent de o astfel de asistenţă."
(Virginia Henderson)

3
CUPRINS
ARGUMENT

CAP. I. OCLUZIA INTESTINALĂ

Definitie

Clasificare

Cauze

Tratament
CAP. II. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE

Îngrijiri preoperatorii în urgenţă

Măsurarea şi notarea pulsului

Îmbrăcarea şi dezbrăcarea pacientului

CAP. III. CAZURI
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Lucrarea de faţă nu vrea să fie decât o prezentare sub formă de conspecte pe baza unei
vaste bibliografii referitoare la urgenţele medico-chirurgicale.
Scopul lucrării este analiza tacticii chirurgicale în urgenţă şi a rezultatelor terapeutice imediate
în ocluziile intestinale.
Personal, am simţit permanent nevoia unei asemenea lucrări de sinteză pentru că viaţa oricărui
cetăţean poate fi ameninţată, la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l duce într-o
situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promtitudine şi deosebită
competenţă.

4
 În mod tradiţional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri: o persoană de
conducere va spune că sănătatea înseamnă practicarea cu regularitate a unui complex de
exerciţii şi asigurarea unor mese pregătite cu atenţie pentru menţinerea unei greutăţi normale
şi a unei condiţii fizice bune.

Sănătatea fizică se referă la starea organismului şi la răspunsurile acestuia în faţa vătămărilor

şi a bolilor. Pentru menţinerea unei condiţii fizice bune, a unei sănătăţi fizice este important să
adoptăm acele conduite ce ne conferă o bunăstare fizică, de exemplu: evitarea ţigărilor, a
consumului de alcool şi alimentaţia moderată.

Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are câteva dimensiuni: emoţională,
intelectuală, fizică, socială şi spirituală, fiecare contribuind la condiţia de bunăstare a unei
persoane.

Ocluzia intestinală continuă mereu să fie o cauză frecventă a internărilor de urgenţă în

secţiile de chirurgie viscerală abdominală şi este un factor foarte important în morbiditatea şi
mortalitatea intraspitalicescă.

Secţia de Chirurgie oferă o gamă variată şi spectaculoasă de pacienţi ce au nevoie de îngrijiri.

Însă nu toţi pacienţii ajung să se vindece complet, alţii rămân cu sechele vizibile sau mai puţin
vizibile.

Dorinţa mea de a vedea pacienţii plecând acasă pe propriile picioare m-a detreminat să-
mi aleg această temă.

CAPITOLUL. II.

OCLUZIA INTESTINALĂ

2.a. Definiţie - prin ocluzie intestinală se întelege oprirea completă şi persistentă a

tranzitului intestinal şi în cosecinţă imposibilitatea evacuării de materii fecale şi gaze. Se
utilizează uneori şi termenul de ileus.

5
 Ocluzia intestinala reprezinta un blocaj complet sau partial, fie la nivelul intestinului
subtire, fie la nivelul colonului.Acest blocaj impiedica continutul intestinal sa isi urmeze
cursul si poate fi determinat de tumori, torsiuni sau ingustari la nivelul intestinului.

In cazurile severe, obstructia poate intrerupe alimentarea cu sange a intestinului, ceea ce

necesita tratament medical de urgenta.

Dupa ce a fost inghitit, bolul alimentar trece in faringe si calatoreste prin esofag, stomac,
intestinului subtire si in final in intestinul gros, inainte de a fi eliminat sub forma materiilor
fecale.

Intestinul subtire este format din duoden, jejun si ileon. Obstructia intestinului subtire cel
mai frecvent apare la nivelul duodenului si jejunului. Obstructia poate apare la nivelul tuturor
celor trei portiuni ale intestinului gros (cecum, colon si rect).Cand se produce obstructia
intestinala, partea de intestin de deasupra obstructiei continua sa functioneze. Intestinul se
dilata si se umple cu alimente, lichide, secretii digestive si gaze, provocand tumefierea si
inflamatia mucoasei intestinale.

Flora intestinala din ansa obstructionata se exacerbeaza, formeaza gaze (agraveaza

distensia) si elibereaza toxine. Cu cat continutul intestinal stagneaza mai mult in anse,
bacteriile se inmultesc iar continutul intestinal acumulat comprima vasele de sange din
peretele intestinal, ducand la tulburari circulatorii ( tulburari de permeabilitate a peretelui
vaselor de sange).La inceput apare o faza de hiperperistaltism (crestere a peristaltismului
intestinal) ca urmare a iritatiei nervoase, ce tinde sa invinga obstacolul, dupa care, prin
distensia ansei se instaleaza paralizia progresiva.

6
 Figure 1– Ocluzie intestinală în intestinul subţire

Clasificarea ocluziilor intestinale

Ocluzia intestinală poate fi de două tipuri:

 mecanică, atunci când este determinată de un obstacol care obstruează într-un
anumit punct continuitatea lumenului intestinal şi deci se opune înaintării
conţinutului intestinal;

 -funcţională (dinamică), atunci când imposibilitatea de înaintare a conţinutului

intestinal se datorează unei tulburări în funcţionarea normală a peristaltismului
intestinal. Această tulburare funcţională poate fi spastică sau din contra
paralitică (Fig. 6).

1.Ocluziile intestinale functionale:

Motilitatea intestinala este afectata primar, dar cu potential reversibil, lumenul fiind liber.

Ele sunt secundare altor afectiuni cum ar fi: traumatismele cranio-medulare, infarctul
miocardic, peritonita generalizata, infarctul intestinal, torsiuni de organe abdominale,

7
intoxicatii, etc. si sunt provocate fie prin paralizia, fie prin contractia spastica ineficienta a
musculaturii intestinale- ambele mecanisme ducand la pierderea capacitatii intestinului de a-si
propulsa continutul.

2. Ocluziile intestinale mecanice:

Sunt produse printr-un obstacol mecanic care impiedica progresia continutului intestinal.

Lumenul intestinal este blocat din diferite cauze si nu exista tendinta spontana de
dezabsorbtie.

Dupa deosebirile in mecanismul obstructiei intestinale se deosebesc:

 obstructie intestinala prin obliterare simpla- fara afectarea vascularizatiei;

Figure 2

 obstructie intestinala prin strangulare- cu ischemia peretelui intestinal.

8
 Figure 3
In obstructia intestinala prin strangulare intervine un factor fiziopatologic de gravitate,
reprezentat de suferinta ischemica a ansei strangulate; la nivelul ansei apar zone de infarctizare
si in aceste zone se produce perforatia ansei; ca urmare la ocluzie se asociaza si peritonita
hiperseptica.

In functie de localizarea obstacolului, ocluziile intestinale pot fi:

 inalte – pe intestinul subtire

 joase – pe intestinul gros sau ileonul terminal
Cauzele determinate ale ocluziei intestinale mecanice - Ocluzia intestinală mecanică
este determinată de închiderea (obstruarea, ocluzionarea) lumenului intestinal şi drept urmare,
oprirea tranzitului intestinal prin:

A. Obstacole intrinseci şi anume: o tumoare, de cele mai multe ori de natură malignă,
şi care se dezvoltă de obicei asimptomatic până când ajunge să astupe tot lumenul intestinal;

 un corp străin, care poate fi un corp ingerat şi nedigerat, ori un pachet de

ascarizi, un calcul biliar. Aceşti corpi străini se pot opri oriunde de-a lungul
intestinului subţire, dar de cele mai multe ori se opresc la joncţiunea dintre
ileon şi cec, unde prezenţa valvulei Bauhin poate să se opună înaintării lor;

 un proces tuberculos, care în stadiul de cicatrizare retractează pereţii, stenozând

lumenul intestinal;

9
  invaginarea unei anse intestinale, cauza frecventă de ocluzie intestinală la copii
foarte mici, se produc întubarea unui segment intestinal în altul ca un deget de
manuşă;

 fecaloamele, care sunt formate din materii fecale desicate, întărite. Ele se
opresc undeva de-a lungul colonului, de obicei în ampula rectală şi anus;

B. Obstacole extrinseci: - o bridă de neoformaţie; această bridă poate să înconjoare o

ansă intestinală şi să o prindă ca într-un lat, stranguland-o;

 -un inel de eventraţie sau de hernie, în care intră o ansă intestinală şi ramâne
încărcerată aici. Apare atunci când conţinutul ansei creşte în volum, inelul devine mult
prea mic faţă de volumul ansei şi aceasta este strangulată de inel;

 procese inflamatorii, care aglomerează şi strâng ansele intestinale aşa de mult unele în
altele, încât lumenul lor se reduce complet;

 -o formaţiune tumorală, existentă în afara tractului intestinal, care compresează ansele

şi astupă lumenul;

 răsucirea anselor, cunoscută sub numele de volvulus intestinal, este determinată de cele
mai multe ori de bride care favorizează răsucirea anselor intestinale, în jurul lor
producând ocluzie;

Ocluzia intestinală postoperatorie - În cazul acestui accident post-operator, asistenta

medicală, cadru permanent de îngrijire şi supraveghere a bolnavului, este prima care ar trebui
să remarce apariţia sindromului ocluziv şi să sesizeze aceasta medicului operator, având
posibilitatea să aprecieze şi gravitatea şi eventual cauza care-l determină.

2.b. Fiziopatologia sindromului ocluziv - Dereglările care apar în întregul organism

ca urmare a unui obstacol pe traiectul circuitului intestinal sunt de cele mai multe ori
impresionante şi explică de ce o leziune cu aspect local poate pune atât de repede în pericol
viaţa bolnavului (Fig. 7).

10
 Figure 4– Sindromul ocluziv
La alterarea stării generale în urma ocluziei participă cu rol determinant tulburările de
hemodinamică. Este vorba de tulburări grave tumorale, în patul vascular sanguin, care sunt
datorate dezechilibrelor de resorbţie ce se produc deasupra obstacolului stenozat.

Tulburările cantitative ale electroliţilor au, de asemenea, o deosebită importanţă în evoluţia

sindromului ocluziv. Prin lichidele care se evacuează din circulaţie în intestin şi peritoneu se
pierde foarte multă clorură de sodiu (în sânge apare o hipocloremie). În schimb, apare o
acumulare masivă de potasiu, creşte de asemenea azotul sanguin. Ureea sanguină creşte repede
la 1-2 mg % şi poate ajunge în câteva zile la 6-8 mg %. Toate aceste tulburări electrolitice,
care caracterizează sindromul umoral ocluziv, dacă nu sunt corectate rapid, duc la moartea
individului, motiv pentru care corectarea lor, trebuie să fie primul act terapeutic într-o ocluzie.

Vărsăturile – În ocuziile intestinale pot apărea vărsături chiar în momentul instalării

ocluziei, datorită reflexelor nervoase pornite de la nivelul ocluziei. Este vorba de vărsături
alimentare sau cu conţinut de secreţie gastrică. În ocluziile mai vechi apar şi vărsături cu
caracter de conţinut intestinal (vărsături fecaloide). Este un simptom foarte grav şi este bine să
se pună diagnosticul de ocluzie înainte de apariţia vărsăturilor fecaloide.

Alte semne de ocluzie sunt: scaune sanguinolente, constipaţia alterată cu diaree, ondulaţiile
peristaltice ale peretelui abdominal, prezenţa unei formaţiuni tumorale, tractul rectal poate
evidenţia o tumoare anală sau rectală ocluzivă, tractul vaginal poate releva uneori formaţiuni
în abdomenul inferior, cercetarea orificiilor herniare.

Examenul radiologic al abdomenului făcut “pe gol” fără substanţa de contrast, arată
într-o ocluzie că intestinul este plin de gaze şi de lichid intestinal (Fig. 8).

11
 Figure 5– Examenul radiologic în cazul unei ocluzii intestinale
Semne generale - tensiunea, pulsul, temperatura, diureza, respiraţiile sunt normale, sau
aproape normale. Într-un stadiu avansat bolnavul este dispneic, oliguric, are transpiraţii reci,
pulsul este slab şi rapid, tensiunea scade, bolnavul este areactiv, necooperant.

Semne de laborator - hemograma arată un numar mare de hematii şi un hematocrit

crescut. Aceasta se datorează hemoconcentraţiei prin pierderea de plasmă, care iese din
circulaţie în lumenul intestinal şi în cavitatea peritoneală, trebuie interpretată şi leucocitoza
care poate depăşi valorile normale.

Tratamentul ocluziilor mecanice este chirurgical, iar al ocluziei funcţionale -

medicamentos.

Tratamentul preoperator - dacă ocluzia s-a instalat de foarte scurt timp, tratamentul
constă într-o medicaţie sedativă de deconectare, într-o aspiraţie gastrică şi o clismă care
goleşte segmentul de sub ocluzie a intestinului.

Aspiraţia gastrică sau cea intestinală făcute cu sonda intraintestinală se dovedeşte şi

mai necesară atunci când, din anumite motive, nu se poate interveni imediat, sau dacă
bolnavul ajuns într-un dispensar de circumscripţie sau într-un spital rural nu poate fi
transportat imediat la un spital pentru intervenţie chirurgicală.

12
 Figure 6
Tratamentul operator – înlăturarea obstacolului se face în funcţie de natura lui. În caz
că este vorba de răsucire a intestinului, el va fi desrăsucit. Dacă ocluzia se datoreşte unei
strangulări de ansă prin brida circulară, sau angajării intestinului într-un inel herniar, se
secţionează brida sau inelul strangulat, făcându-se, în cazul herniei, şi cura acesteia.

Dacă este vorba de un obstacol în lumenul intestinului, determinat de un corp străin, se

extrage prin incizia intestinului corpul străin. În cazul unei tumori, se extirpă porţiunea de
intestin care conţine tumoarea şi se prind capetele sănătoase ale intestinului.

Tratamentul ocluziilor funcţionale – se aplică tratamentul medical adecvat. Spre

exemplu dacă este declanşată de afecţiuni din sfera tractului intestinal, se aplică tratamentul
specific adecvat anticilicativ. Dacă ocluzia este declanşată de o cauză intrinsecă a intestinului,
intramurală, iritativă, în funcţie de elementul predominant: spastic sau paralitic se va folosi
Atropina, Papaverina, Scobutil, Lizadon şi se vor face infiltraţii lombare cu Novocaină.

Termenul de subocluzie se adresează şi unei ocluzii funcţionale în stadiu iniţial. În

acest caz, tratamentul medicamentos şi cel de expectativă sunt cele mai adecvate.

13
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

OCLUZIE INTESTINALĂ

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE. NOŢIUNI TEORETICE

Procesul de îngrijire reprezintă un set de acţiuni prin care se îndeplinesc îngrijiri de

nursing de care pacientul are nevoie.
Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic coordonate
având ca scop obţinerea unei stări mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea de îngrijiri
individualizate adaptate fiecărui pacient.
Aceste etape sunt:
1. Culegerea de date este etapa iniţială a procesului de îngrijire, aceasta reuneşte toate
informaţiile necesare îngrijirii unui pacient. Se începe de la internarea pacientului şi reprezintă
primul contact cu pacientul care este foarte important pentru obţinerea acceptului colaborării
acestuia.
Asistentul medical prin comportamentul său trebuie să-i creeze pacientului imaginea
unei persoane competente şi să contribuie la îngrijirea să.
2. Analiza şi sinteza datelor presupune:examinarea datelor, clasificarea datelor în
independente şi dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea problemelor de
îngrijire şi a priorităţilor şi stabilirea cauzelor sau a surselor de dificultate.
Asistentul medical trebuie să cunoască exact cauza problemei ca prin acţiunile proprii să
acţioneze asupra acestei cauze.
3. Planificare îngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de acţiune a etapelor,
mijloacelor ce se impun în îngrijire, adică organizarea îngrijirilor conform unei strategii bine
definite ţinând cont în mod deosebit de îngrijirile şi tratamentele prescrise de medic.
4. Implementarea sau aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării intervenţiilor.
Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de independenţă, de satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcţie de rezultatele
obţinute. Se face evaluarea după o anumită perioadă; în general un obiectiv indică în ce ritm
trebuie făcută evaluarea.

3.1 ROLUL PROPRIU

3.1.1 ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU

Îngrijirea pacientului cu ocluzie intestinală necesită o supraveghere şi îngrijire foarte atentă, de

aceasta depinzând viaţa pacientului. De aceea pacientul cu ocluzie intestinală este internat de

14
urgenţă şi amplasat în serviciul de terapie intensivă. Scopul acestei unităţi este restabilirea
funcţiilor vitale ale organismului şi reechilibrarea hidroelectrolitică a pacientului, după care
pacientul este transferat în secţia de specialitate de care aparţine.
Unitatea de terapie intensivă are la bază saloane mari, divizate în încăperi mai mici cu 1-
2 paturi, prin pereţi de sticlă sau panouri mobile. În acest fel, pacientul este ferit de aspectul
nedorit al celorlalţi pacienţi gravi, în schimb asistenta medicală poate supraveghea în orice
moment pe toţi pacienţii din salon.

Este important ca în saloanele de terapie să se realizeze un microclimat optimal, care să

reducă la minim eforturile de acomodare a pacientului; aer condiţionat, temperatura optimă de
20 – 22 grade, luminozitate indirectă, odihnitoare.

Paturile trebuie să fie înconjurate de spaţiu pentru aparate şi personalul de îngrijire. În

aceste saloane se utilizează diferite tipuri de paturi de terapie intensivă, prevăzute cu
apărătoare, roţi pentru deplasare, somieră mobilă, dispozitive mecanice pentru schimbarea
poziţiei pacientului şi anexe pentru perfuzii, transfuzii, pentru ca pacientul să fie transportabil
în orice moment în sala de operaţie sau de explorări funcţionale, fără să fie scos din pat sau să
se întrerupă tratamentul. Paturile vor fi prevăzute cu saltea antiescară. La fiecare pat sunt
adaptate instalaţiile pentru administrarea de oxigen, pentru aspirarea secreţiilor. Înzestrarea
camerelor de terapie intensivă se completează cu aparate electronice de supraveghere a
pacienţilor, cu instrumentar şi materiale necesare pentru tratamente curente, pansamente,
precum şi pentru cazurile de urgenţă. Sarcinile asistentei medicale în camera de terapie
intensivă sunt legate în mare măsură de inventarul tehnic, pe care trebuie să-l întreţină în
perfectă stare de funcţionalitate şi sterilitate. Dintre acestea unele sunt adunate în truse, pentru
a fi la îndemâna medicului, în orice moment. Este absolut necesar să existe trusa pentru
reanimare cardio-respiratorie şi reechilibrare circulatorie.

Primirea pacientului în serviciul de terapie intensivă trebuie făcută operativ, fără pierdere de
timp cu probleme administrative.

Medicul trebuie să fie ajutat deodată de mai multe asistente, pentru ca aprecierea momentană a
stării pacientului, instituirea măsurilor terapeutice imediate şi recoltările de probe pentru
efectuarea examenelor de laborator, să se facă deodată. Pacientul trebuie adus în poziţia

15
adecvată cerută de medic, la nevoie dezbrăcat (câteodată prin tăierea hainelor), măsurat pulsul,
TA., temperatura, respiraţia. Indicaţiile de supraveghere, recoltările, planul de hidratare,
alimentare şi de medicaţie se consemnează în fişa de tratament intensiv.
Poziţia pacientului în pat va fi determinată de starea lui momentană.Transportul la serviciile de
diagnostic sau sala de operaţie va fi făcut împreună cu patul, continuând şi în timpul deplasării
măsurile terapeutice de resuscitare, supraveghere a funcţiilor vitale, aspectul tegumentelor,
aspiraţiei cu conştiinciozitate maximă.

După ce pacientul a fost stabilizat, va fi condus/transportat în salonul pe care îl va ocupa pe

perioada spitalizării.

Este foarte important ca mediul spitalicesc să-i fie pacientului, dacă nu familiar, cel puţin
securizant pentru că aceste probleme, care par minore în comparaţie cu motivul internării, vor
cântări mult în evoluţia pacientului. Dacă nivelul de anxietate, teamă sau nemulţumire cauzate
de impactul cu spitalul ale acestuia sunt ridicate, atunci vindecarea ar putea fi încetinită. De
aceea, asistenta medicală trebuie să ţină cont întotdeauna de asigurarea condiţiilor optime de
mediu.

3.1.2 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EXAMINAREA CLINICĂ A

PACIENTULUI

Asistenta medicală are îndatorirea de a observa starea generală a pacientului încă de la

internarea să. Ea trebuie să ştie să evalueze starea de sănătate a pacientului pentru a transmite
medicului date importante pentru stabilirea diagnosticului şi pentru stabilirea îngrijirilor de
care are nevoie pacientul. De aceea, se recurge la examinarea clinică şi paraclinică, în care
asistenta medicală joacă un rol important.

Asistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientului, are
obligaţia să observe şi să consemneze aspectul general al pacientului, înălţimea şi greutatea să
(pentru a determina obezitatea sau caşexia), vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii (care ajută
la cunoaşterea stării de hidratare sau deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul, mersul,
starea psihică.

De asemenea, se va urmări atent şi sistematic necesităţile pacientului şi manifestările de

dependenţă generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru

16
o îngrijire pertinentă şi de calitate. Pacientul care suferă de ocluzie intestinală se prezintă la
spital, în general, cu o stare generală alterată, stare evaluată în timpul examenului clinic.
Asistenta va observa că pacientul prezintă distensie abdominală, va constata prin interogarea
pacientului că acesta prezintă dureri cu caracter colicativ, intense. Pacientul va putea declara
că nu prezintă tranzit intestinal, că are vărsături abundente, toate aceste manifestări fiind apoi
comunicate medicului de către asistenta medicală, ajutând la stabilirea cu certitudine a unui
diagnostic.

Cadrul medical mediu va avea grijă să ia la cunoştinţă situaţia globală în care se află pacientul
şi, într-o manieră selectivă, să remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia
lui şi utile pentru explorarea paraclinică sau preoperatorie.

Este importantă culegerea datelor din diverse surse, sarcină revenită tot asistentei medicale:
din foaia de observaţie, foaia de temperatură, de la familia pacientului, de la ceilalţi membrii ai
echipei de îngrijire, însă principala sursă rămâne pacientul. Culegerea datelor trebuie să se
facă cu mare atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu se omite problemele importante şi pentru a se
face o evaluare corectă a lor. Acesta trebuie interogat când a avut ultimul scaun, când au apărut
vărsăturile, dacă a mai consultat alţi specialişti şi când s-a agravat starea să generală.

Toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se notează
permanent în foaia de observaţie şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact,
care va fi valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate.

Colaborarea la examinarea clinică a pacientului este una din sarcinile importante ale
asistentei. Ajutorul acordat medicului şi pacientului în cursul examinării clinice degrevează pe
acesta din urmă de eforturi fizice, îi previne o serie de suferinţe inutile, contribuie la crearea
unui climat favorabil între pacient şi medic, face accesibilă medicului explorarea tuturor
regiunilor organismului, servindu-l şi cu instrumentarul necesar, toate acestea intervenind
pentru scurtarea timpului expunerii pacientului în stare gravă la traumatismul examinărilor, în
acest fel, ajutorul asistentei la examinările clinice este indispensabil în cazul pacientilor în
stare gravă şi foarte utilă în cazul tuturor pacientilor.

Sarcinile asistentei în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medical sunt

următoarele:

17
  pregătirea psihică a pacientului;
 adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;
 dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului;
 aducerea pacientului în poziţiile adecvate examinărilor;
 asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;
 deservirea medicului cu instrumente;
 ferirea pacientului de traumatisme şi răceală;
 aşezarea pacientului în pat după examinare şi facerea patului.
 Pregătire
a psihică a pacientului se încadrează în muncă de educaţie şi de liniştire pe care asistenta o
duce cu pacientul din momentul primirii lui în secţie. Atitudinea ei faţă de pacient trebuie să
reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta; crearea climatului favorabil, atitudinea apropiată,
constituie factorii importanţi ai unei bune pregătiri psihice, în preajma examinărilor de orice
natură, asistenta trebuie să lămurească pacientul asupra caracterului inofensiv al examinărilor,
căutând să se reducă la minimum durerile care eventual vor fi provocate prin unele manevre
simple.
Ţinând seama de simţul pudorii, asistenta va izola patul pacientului (în special la prima
examinare), despărţindu-l cu un paravan de celelalte paturi, ceea ce linişteşte pe mulţi pacienti.

 Adunarea,
verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar examinării clinice medicale. Pentru
examenul clinic medical, obişnuit, asistenta pregăteşte următoarele:
- o învelitoare uşoară de flanelă;

- stetoscopul şi o bucată de tifon pentru auscultaţie directă;

- spatule linguale sterile, eventual oglinda frontală;

- tensiometrul cu fonendoscop propriu;

- mănuşi sterile de cauciuc, vaselină;

18
 - ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase, ace şi esteziometrul (pentru
cercetarea sensibilităţii pielii), o lanternă electrică (pentru examinarea reflexului pupilarşi
cercetarea cavităţilor accesibile);

- un termometru;

-o tăviţă renală pentru depunerea mănuşilor, compreselor utilizate;

- două prosoape curate şi săpun pentru spălarea mâinilor.

Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea de funcţiune, apoi vor fi aşezate pe o
tavă utilizată numai pentru acest scop şi învelite cu un şervet.

Asistenta va sta în faţa medicului de cealaltă parte a patului. Tava cu instrumente o depune pe
noptiera pacientului.

 Dezbrăca
rea şi îmbrăcarea pacientului se vor face după principiile arătate în capitolul "îngrijirile
generale acordate pacientului". Pacientii trebuie dezbrăcaţi complet, cu ocazia examinării, însa
dezbrăcarea nu trebuie făcută neapărat deodată.
După terminarea examenului clinic, pacientul trebuie să fie îmbrăcat în rufăria de
spital, îmbrăcarea şi dezbrăcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact şi fineţe, pentru a nu
provoca dureri sau mişcări inutile.

 Aducerea
pacientului în poziţia adecvată examinării şi sprijinirea lui uşurează mult, atât muncă
medicului cât şi eforturile pacientului, în cursul examinării, pledurile şi plăpumile vor fi
împăturite la capătul distal al patului.
Examinarea se începe prin luarea anamnezei. în acest timp, pacientul va sta în poziţia cea mai
comodă pentru el. La examenul obiectiv însa, el trebuie adus totdeauna în poziţiile cele mai
adecvate observaţiei. Astfel, inspecţia generală se va face aducând pacientul în decubit dorsal.
La nevoie, asistenta va ajuta pacientul să se întoarcă, pentru a putea fi observate şi
tegumentele de pe faţa posterioară a corpului.

Examinarea organelor toracice la pacientul grav - deosebit de ordinea obişnuită a examinării

clinice - se va începe în decubit dorsal. După terminarea feţelor anterioară şi laterală ale
toracelui, examinarea se va continua în poziţie şezând. Pacientul se va ridica din decubit dorsal

19
singur sau cu ajutorul asistentei, care se va aşeza pe marginea patului faţă în faţă cu pacientul
şi îl va sprijini din regiunea omoplaţilor cu ambele mâini, ridicându-l în poziţie şezând. La
nevoie, el va sprijini capul pe umărul asistentei.

Examinarea organelor toracice se completează cu măsurarea tensiunii arteriale.

Pentru aceasta, imediat după examinarea toracelui, asistenta aplică banda tensiometrului pe
braţul pacientului.

Examenul clinic al abdomenului este făcut de medic prin:

 palparea abdomenului (dă o senzaţie de rezistenţă elastică);

 percuţia abdomenului (evidenţiază timpanism difuz, exagerat, uneori cu matitate fixă
pe flancuri - lichid stagnant în porţiunile intestinale declive);
 auscultaţie abdominală (se aud zgomote hidroaerice, provocate de ansele care se
contractă);
 tact rectal (poate evidenţia o tumoare anală sau rectală ocluzivă; ampula rectală poate
fi goală sau plină cu materii fecale);
 tact vaginal (poate releva uneori formaţiuni în abdomenul inferior, care pot fi cauze
determinante ale ocluziei).
Examinarea organelor abdominale se face în decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate de-
a lungul corpului, iar membrele inferioare să fie îndoite din genunchi, pentru relaxarea
musculaturii abdominale. În vederea acestui scop, se solicită pacientului să nu încordeze muşchii
peretelui abdominal, pentru a permite medicului palparea organelor intraabdominale.

Pentru tuşeul rectal, asistenta va aşeza pacientul în decubit lateral stâng, cu coapsele
flectate pe abdomen sau, dacă starea generala a pacientului o permite, în poziţie genupectorală.
Asistenta prezintă medicului mănuşă de cauciuc, îl ajuta la îmbrăcarea acesteia, lubrefiază cu
vaselină degetul cu care urmează să facă tuşeul şi solicită pacientul să-şi relaxeze musculatura
anală, respirând profund în cursul examinării. Pacientul va fi acoperit cu o învelitoare de flanelă,
lăsând libere numai părţile strict necesare pentru examinare.

Este important ca ajutorul acordat de asistenta în cursul examenului clinic trebuie să

ferească pacientul de traumatisme şi oboseală. Executarea unui examen nesistematic, care cere
pacientului repetate eforturi de aşezare / ridicare din pat, utilizarea forţelor sale fizice peste

20
măsura, neglijarea sprijinirii pacientului în poziţiile necesare cerute de reuşita examenului, toate
acestea obosesc repede pacientul, impunând întreruperea examinării, putând chiar provoca o
agravare a bolii sale.

3.1.3 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI

Ocluzia intestinală, indiferent de ce natură, este o afecţiune care evoluează rapid, alterând
starea generală a pacientului, dacă nu se intervine rapid. În funcţie de sediul ocluziei, pacientul
poate resimţi efectele scăderii peristaltismului intestinal fie mai lent, fie foarte precoce. Astfel,
în cazul unei ocluziei intestinului subţire, debutul este brutal, cu dureri abdominale puternice
şi vărsături precoce.

Din această cauză, trebuie intervenit rapid, fie medicamentos, fie chirurgical, pentru a preveni
o evoluţie defavorabilă spre dezechilibrare hidroelectrolitică puternică, care poate duce chiar
la moartea pacientului. Rolul asistentei medicale în activitatea de supraveghere a pacienţilor
cu ocluzie este deosebit.

Supravegherea, observarea continuă a pacientului constituie o datorie de bază a asistentei

medicale. Având un contact direct şi continuu cu pacientul, trebuie să sesizeze şi să înţeleagă
toate modificările care pot apărea în evoluţia pacientului, în ceea ce priveşte aspectul general,
starea de conştientă, durerea, agitaţia, pulsul, T.A., diureza, vărsăturile etc.

Tensiunea, pulsul, temperatura, diureza, respiraţiile sunt normale, sau aproape normale. După
un anumit timp însă (2—5 zile), se remarcă modificări foarte accentuate ale tuturor semnelor
generale, care se înrăutăţesc apoi progresiv ajungând, dacă nu se iau măsuri terapeutice
energice, la o stare de şoc grav, ireversibil. Este deci necesar ca în această perioadă de
„echilibru" a organismului să se aplice tratamentul adecvat. Intr-un stadiu avansat, pacientul
cu ocluzie este dispneic, oliguric, are sudori reci, pulsul este slab bătut şi rapid, tensiunea
scade, pacientul este areactiv, necooperant. Este un stadiu în care practic, de cele mai multe
ori, nu se mai poate face nimic.

În funcţie de cantitatea de lichide aspirată, de pierderile de lichide şi electroliţi, considerate în

baza examenului clinic şi de laborator, se apreciază necesarul de lichide şi de electroliţi, ca şi
de proteine ce urmează a fi administrate. Aceasta se execută cu insistenţă şi exactitate, până la

21
echilibrarea cel puţin parţială a stării generale a pacientului, fapt demonstrat de îmbunătăţirea
stării generale şi de reîntoarcerea la cifra aproape normală a constantelor umorale.

Fără îndoială că prin acest tratament nu se va putea remedia cauza bolii şi reface complet
constantele umorale; de aceea se aplică tratamentul numai atât cit este necesar pentru ca
pacientul să poată fi operat în condiţii cât mai bune.

O asistentă bună nu trebuie să se rezume la efectuarea corectă a îngrijirilor curente.

Supravegherea pacientului cu ocluzie intestinală este sarcina fundamentală a asistentei
medicale. Supravegherea este permanentă, în vederea depistării precoce a complicaţiilor.

Asistenta medicală va urmări manifestările de dependenţă pentru evitarea apariţie unor

complicaţii:
Facies – modificarea lui în peritonite acute până la cel hipocratic (obraji subţi, nas
ascuţit, buze uscate, ochi înfundaţi în orbite);
Scăderea ponderală: apare la pacienţi cu neoplasme digestive comsumptive sau la cei cu
stări febrile prelungite, vărsături sau diaree, anorexie prelungită. La aceşti bolnavi poate apare
şi deshidratarea (pliu cutanat persistent, limbă prăjită). Trebuie menţionat că pacienţii obeji pot
asocia boli precum: steatoza hepatică, litiaza biliară, pancreatite cronice, etc.
Starea generală: este alterată în sindroame acute de tip: perforaţii digestive, ocluzii
intestinale, infarct mezenteric,etc.
Poziţia antalgică: poziţia culcat, nemişcat cu respiraţii superficiale, în peritonite acute,
etc.
Paloarea: apare după hemoragii postoperatorii fiind asociată cu anemii, hipotensiune,
colaps; culoarea palid teroasă apare la cei cu neoplazii digestive (gastrice, pancreatice), etc.
Durerea este totdeauna prezentă într-o ocluzie şi se instalează de cele mai multe ori
brusc, uneori fiind foarte intensă. De cele mai multe ori, după o oarecare perioadă de timp
spasmul cedează, lumenul devine suficient pentru a trece prin el din nou conţinut intestinal.
Tranzitul reluându-se, durerile dispar, pentru ca să reapară peste câtva timp, când conţinutul
intestinal într-o cantitate mai mare sau de o consistenţă mai crescută, ori din cauza unui nou
spasm, nu reuşeşte din nou să învingă obstacolul. Vorbim în acest caz de un sindrom
subocluziv. Fenomenele se repetă astfel până la obstruarea completă a lumenului intestinal, de
către tumoare. Din acest moment durerile sunt continue, deoarece s-a instalat ocluzia.

22
 Durerile sunt extrem de puternice atunci când ocluzia se declanşează brusc, fiind cauzată
de bride, încarcerări, volvulus etc., şi mai puţin intense atunci când ocluzia este determinată de
tumori şi se instalează lent.

Vărsăturile. În ocluziile intestinale, ca în orice sindrom abdominal, pot apărea vărsături

chiar în momentul instalării ocluziei, datorită reflexelor nervoase pornite de la nivelul
ocluziei. Este vorba de vărsături alimentare sau cu conţinut de secreţie gastrică. Dacă apar însă
şi vărsături cu caracter de conţinut intestinal (vărsături poracee sau fecaloide), situaţia
pacientului este foarte alarmantă. Astfel de vărsături apar precoce în ocluziile intestinale
înalte (ocluzii cu obstacole pe primele anse intestinale) şi tardiv în cele joase (ocluzii cu
obstacole pe ultimele anse ileale sau pe colonul gros). Este un simptom foarte grav şi este
bine să se pună diagnosticul de ocluzie înainte de apariţia vărsăturilor fecaloide. Apariţia lor
arată că ansele intestinale sunt pline cu conţinut intestinal şi că acesta, neputându-se evacua
normal, se evacuează retrograd în stomac şi de aici afară, prin mişcări inverse
(antiperistaltice), deoarece intestinul încearcă pe orice cale să evacueze cantitatea mare de
lichid pe care o conţine. În caz că ocluzia este de mai lungă vreme, dacă stomacul şi ansele
de deasupra obstacolului sunt pline de lichid care prin prezenţa lui menţine sau agravează
starea de şoc, este absolut nevoie să se evacueze acest lichid, să se facă deci aspiraţie gastrică.

În contrast cu semnele clinice şi subiective alarmante: durerea, vărsăturile, starea de

agitaţie a pacientului, starea generală şi umorală nu se modifică în primele zile de la începutul
ocluziei; mai ales în ocluziile pe intestinul gros.

PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIREAPOSTOPERATORIE

A. PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Pregătirea preoperatorie cuprinde:

1. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

2. Pregătirea generală: A. Bilanţ clinic
B. Bilanţ paraclinic

3. Pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)

Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a

infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie. Astfel, se

23
neutralizează sursele de suprainfecţie, cae au originea: la nivelul pielii (incizie); la distanţă
(nazo – faringian, vezică urinară). De asemenea, se reduc posibilităţile de contaminare a pielii,
prin utilizarea de antiseptice şi se depistează şi semnalează unele leziuni cutanate, infecţii
ORL sau urinare, recente sau vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.

1. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului

Ajunşi în secţia de chirurgie, pacienţilor trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic. Pacienţii
internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de diagnosticul
imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.

Asistenta medicală are obligaţia, ca prin comportamentul şi atitudinea ei să înlăture starea de

anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie:

- să îl ajute pe pacient să-şi exprime gândurile, teama, grijile;

- să-i insufle încredere în echipa operatorie;

- să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de preanestezie; cum

va fi aşezat pe masa de operaţie; când va părăsi patul; când va primi vizite;

- să-l asigure că va fi însoţit şi ajutat.

Asistenta medicală şi toată echipa de îngrijire trebuie să fie pregătită pentru un răspuns sigur şi
încurajator la întrebarea inevitabilă: "Ce credeţi, mă mai fac bine?" Uneori, de acest răspuns
va depinde starea lui de linişte ulterioară.

Stările de tensiune din cadrul echipei de îngrijire trebuie să fie disimulate faţă de pacient.
Asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism, siguranţă şi
promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, încât aceştia să capete încredere în serviciul în
care a fost internat. Prin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură, dar nici cu
slăbiciune, binevoitoare, dar şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire încredere.

În general, pentru pacient nu există intervenţie chirurgicală minoră, o operaţie fiind o

experienţă nouă, pe care o trăieşte pacientul. Teama îi face pe unii pacienţi să refuze operaţia,
sub pretextul că ar dori să mai încerce cu tratament medicamentos, sau doresc o amânare
pentru rezolvarea unei probleme personale.

În acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da încredere.

24
 Aceasta se realizează prin:

 modul de a vorbi cu pacientul;

 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne;
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie;
 menţinerea calmului, antrenând şi vecinii de salon.
2. Pregătirea generală
Pregătirea generală cuprinde bilanţul clinic şi bilanţul paraclinic.

Bilanţul clinic (examinarea clinică) cuprinde partea în care asistenta medicală realizează
anamneza riguroasă a pacientului, controlul funcţiilor vitale şi vegetative şi se asigură că toate
datele cu privire la starea de sănătate a pacientului vor fi transmise medicului.

Bilanţul paraclinic completează examenul clinic şi permite o apreciere exactă a stării viitorului
operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul şi corectitudinea cu
care asistentele medicale au făcut recoltarea produselor biologice şi patologice sau au pregătit
pacientul pentru investigaţie.

3.Pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)

Pregătirea pentru operaţie se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a
pacientului.

Pregătirea pacientului în urgenţe chirurgicale

Dat fiind timpul foarte scurt avu la dispoziţie şi faptul că ocluzia intestinală reprezintă o
urgenţă medico – chirurgicală, pregătirea pacientului se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii
şi a chirurgilor. Pregătirea constă în:

 spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc;

 raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii;
 badijonarea zonei cu antiseptic colorat;
 eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent;
 golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică.
Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenirea infecţiilor
nosocomiale. Fiecare secţie este responsabilă de numărul şi frecvenţa eventualelor infecţii,

25
precum şi de urmărirea, alături de asistentul de igienă, a executării corecte a modului de
pregătire preoperatorie a pacientului.

Este necesară punerea în practică a unui protocol precis şi detaliat al diferitelor etape din
această pregătire şi întărirea legăturilor dintre asistentele medicale din secţia de chirurgie,
terapie intensivă şi cele care lucrează în sălile de operaţie şi anestezie.

ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării intervenţiei

chirurgicale, deci înainte ca acesta să fie transportat în cameră. Din acest moment, operatul
devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsirea spitalului.

O dată adus pacientul în salonul său sau în cel de terapie intensivă, asistentei medicale îi
revine sarcina să-i acorde o atenţie deosebită. Ea nu trebuie să uite că pacientul reacţionează la
actul operator în funcţie de tipul său reactiv. Trebuie să creadă şi să înţeleagă această
reactivitate şi să caute să-i liniştească pe pacienţi, să-i asigure că totul se va desfăşura în
continuare în mod normal. Asistenta medicală nu trebuie să uite că şi operaţia cea mai simplă
poate să fie urmată de complicaţii grave, de aceea, ea trebuie să acorde atenţie oricărui semnal
de alarmă pe care îl dă pacientul sau oricărui semn patologic pe care îl constată ea în starea
generală a pacientului.

26
De aceea, odată ajuns în salon, pacientul va fi luat în primire de asistenta medicală, care va
ajuta ca el să fie pus în pat, se va îngriji să fie bine acoperit, să fie plasat comod. În general,
pacientul este adus în cameră însoţit de medicul anestezist şi de asistenta de anestezie, care va
urmări respiraţia, precum şi modul în care este transportat şi aşezat în pat.

Transportul pacientului operat este indicat a se face cu patul rulant. Acesta va fi acoperit,
pentru a fi ferit de curenţi de aer sau de schimbări de temperatură. Asistenta medicală care îl
însoţeşte se va sigura că pacientul stă comod, că este în siguranţă şi că tubulatura (de dren,
sonde, perfuzii) nu este comprimată. Patul va fi manevrat cu atenţie, ferit de smucituri şi de
opriri sau porniri bruşte. Poziţia pe pat este de decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a nu-
şi înghiţi eventualele vomismente. În timpul transportului, asistenta medicală va urmări:
aspectul feţei (cianoza), respiraţia, pulsul şi perfuzia.

Instalarea operatului se va face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va fi
curată, bine aerisită, liniştită, în semiobscuritate, având temperatura cuprinsă între 18 şi 20 0 C
(căldura excesivă deshidratează şi favorizează hipotermia), prevăzută cu instalaţii de oxigen
montate în perete, cu prize în stare de funcţionare şi cu aparatură pentru aspiraţie. Patul trebuie
să fie accesibil din toate părţile, iar aparatele de încălzit nu vor fi lăsate niciodată în contact cu
pacientul adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Căldura excesivă a patului
produce transpiraţie, ceea ce duce la pierderi de apă, iar senzaţia de frig duce la apariţia
frisoanelor. De asemenea, patul trebuie prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă şi,
dacă este cazul, salteaua va fi antiescară.

Poziţia pacientului operat va fi de decubit dorsal, cu capul într-o parte. Pentru o mai bună
siguranţă a plăgii operatorii, pacientului operat i se poate aşeza un sul sub genunchi pentru a
favoriza relaxarea musculaturii abdominale – poziţia Fowler.

Supravegherea operatului este sarcina fundamentală a asistentei medicale. Supravegherea este

permanentă, în vederea depistării precoce a incidentelor şi complicaţiilor postoperatorii.
Prezenţa permanentă lângă pacient permite asistentei medicale ca, pe lângă elementele de
supraveghere indicate de chirurg şi anestezist, orice alte modificări şi acuze subiective (durere)
şi să administreze, la timp, tratamentul prescris, evitând iniţiativele personale, fără a ţine cont
de responsabilităţile celorlalţi membrii ai echipei.

27
 Supravegherea pacientului operat se bazează pe date clinice şi pe rezultatele examenelor
complementare.

Date clinice:asistenta medicală va urmări aspectul general al operatului:

 coloraţia pielii, sesizând paloarea şi cianoza;
 starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi
picioarelor;
 starea mucoaselor – limba uscată sau umedă, saburală sau curată – indică
starea de hidratare a operatului;
 starea de calm sau agitaţia – toropeala sau agitaţia extremă exprimă o complicaţie
chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie);
 asistenta medicală va monitoriza diferiţi parametrii fiziologici:
- tensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore după
operaţie, din 15 în 15 minute, din 30 în 30 de minute în următoarele şase ore şi din două în
două ore pentru următoarele 16 ore, notând datele în foaia de reanimare;
- respiraţia: se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează medicul
în caz de tuse sau expectoraţie. Cea mai mică modificare a respiraţiei va fi semnalată
anestezistului, care, în funcţie de caz, va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din
faringe sau va recomanda administrarea de oxigen;
- temperatura: se măsoară dimineaţa şi seara şi se notează în foaia de reanimare;
 asistenta medicală va urmări pierderile lichidiene sau anguine:
- urina: reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun. La
început, cantitatea nu este abundentă, dar în două zile revine la normal. Se măsoară cantitatea
şi se observă aspectul. Dacă emisia de urină lipseşte, se practică sondajul vezical, nu înainte de
a folosi şi acţiuni specifice asistentei medicale şi anume: lăsarea robinetului de la chiuvetă să
curgă, fluieratul unei melodii, căldură suprasimfizar.
- scaunul: se reia în următoarele 2 – 3 zile şi este precedat de eliminare de gaze.
Acesta este un aspect important de urmărit deoarece sindromul ocluziv deja s-a manifestat,
fiind cauza intervenţiei chirurgicale. Deci, va indica o evoluţie favorabilă în cazul în care acest
parametru se reia normal. În cazul în care nu apar gazele, se foloseşte tubul de gaze care va
preveni o nouă distensie abdominală, care va fi resimţită şi mai accentuat ca înainte datorită
prezenţei plăgii operatorii şi poate cauza complicaţii grave;
28
 - transpiraţia: dacă apare, se notează deoarece, în cazul în care este abundentă,
poate antrena pierderi de apă importante;
- vărsăturile: se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasă, alimentară,
sanguinolentă, fecaloidă – având în vedere că înainte de intervenţia chirurgicală astfel de
vărsături erau un semn important în diagnosticul dat);
De calitatea şi minuţiozitatea acestor îngrijiri depinde, în mare măsură, evoluţia postoperatorie
şi absenţa complicaţiilor. Asistenta medicală va trebui să se asigure că pacientul evoluează
favorabil încă din momentul trezirii şi până la ieşirea din spital a pacientului.

Asistenta medicală va menţine operatul în decubit dorsal primele două ore şi îi va asigura
confortul plasându-i bine perna, verificând de mai multe ori pe zi ca cearşaful să nu aibă cute.
Se va asigura şi de igiena pacientului, având grijă ca lenjeria de corp şi de pat să fie schimbată
zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blândeţe, după ce, în
prealabil, au fost încălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor, se va face,
obligatoriu, toaleta perineală. Va urmări ca atmosfera din jurul pacientului să fie calmă, să fie
linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi.

În următoarele zile postoperatorii, asistenta medicală va trebui să ţină cont de anumiţi factori
importanţi care intervin în evoluţia pacientului şi care contribuie la starea generală de sănătate
a acestuia.

O deosebită importanţă trebuie dată luptei contra distensiei digestive. Fiind o intervenţie
chirurgicală abdominală, poate fi urmată de pareze intestinale, cu retenţie de gaze şi lichide
intestinale, care, suprapuse cu starea anterioară a pacientului, pot să ducă la complicaţii mult
mai grave. Acestea sunt, de obicei, de scurtă durată, nedepăşind trei zile. Această distensie
devine nocivă când se prelungeşte şi antrenează întârzierea tranzitului intestinal, practic se
revine la o stare anterioară intervenţiei, împiedică o alimentaţie normală şi favorizează
eviscerarea postoperatorie. Până la reluarea tranzitului, se practică tubul de gaze, se dau
produse cu acţiune slabă care favorizează reluarea peristaltismului intestinal.

În acelaşi timp, trebuie avută în vedere şi combaterea stazei venoase. Cea mai eficientă metodă
este mobilizarea precoce, indiferent de natura şi complexitatea operaţiei. Vârsta operatului nu
constituie o contraindicaţie, la bătrâni vor fi astfel prevenite şi complicaţiile pulmonare şi cele
de decubit. De asemenea, starea generală nu este o piedică, nici starea de slăbiciune, nici

29
deshidratarea sau varicele deoarece pacientul este oricum sprijinit de asistenta medicală şi,
totodată, la persoanele cu antecedente de flebită, plimbarea cât mai precoce este favorabilă.
Dacă există dificultăţi, mobilizarea se poate face la pat prin exerciţii, mişcări active ale
membrelor inferioare. Pacientul este susţinut să se ridice uşor la marginea patului, cu
picioarele atârnând, apoi va fi încurajat să facă gimnastică respiratorie şi, apoi, pacientul va fi
încurajat să se plimbe puţin prin salon, bineînţeles susţinut tot timpul.

O altă sarcină deosebit de importantă a asistentei medicale este îngrijirea plăgii operatorii. Încă
de la plasarea pacientului în salon, ea trebuie să supravegheze evoluţia pansamentului steril cu
care pacientul soseşte din sala de operaţie. Trebuie, astfel, avut grijă ca pansamentul să fie
curat, protejat, să nu prezintă scurgeri sanguine sau alte secreţii care ar duce la complicarea
plăgii. Dacă observă modificări de aspect, de evoluţie, asistenta medicală are îndatorirea de a
înştiinţa medicul chirurg care va evalua starea plăgii şi va interveni după caz. Acesta va lăsa
instrucţiuni cu privire la felul în care se va realiza pansamentul în continuare, soluţiile
antiseptice care se pot utiliza, instrucţiuni de care asistenta medicală trebuie să ţină cont în
totalitate.

3.1.5 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ALIMENTAŢIE

Pacientul cu ocluzie intestinală, indiferent de cauză (mecanică sau dinamică) are dificultăţi în
alimentaţie. Aceştia prezintă vărsături care le îngreunează alimentaţia şi le alterează starea
generală. În urma acumulării de lichid intestinal de stază, funcţia gastrică este încetinită,
pacientul nu se mai alimentează corespunzător sau chiar deloc, şi, astfel, gradul de nutriţie al
acestuia scade.

Este important, deci, ca unui pacient care suferă de o astfel de afecţiune, să i se asigure o
alimentaţie adecvată, care, corelată cu tratamentul (medicamentos sau chirurgical), să ducă la
vindecarea pacientului.

Una din măsurile de urgenţă ale ocluziei intestinale este introducerea unei sonde nazo –
gastrice de aspiraţie, care să golească tot conţinutul gastric şi intestinal se stază, care au
consecinţe grave. Astfel, se poate încerca, după ce s-a aspirat acest lichid, şi dacă sonda
rămâne pe loc, o alimentaţie pe sondă endonazală. Se poate încerca cu soluţii nutritive, ce
ajung până la 3000 de calorii.

30
De exemplu: ou crud, lapte, zeamă de carne, carne mixată. În acest caz, se respectă anumite
reguli: ritmul scurgerii lichidului trebuie să fie acelaşi ca la perfuzie, se testează, treptat,
toleranţa la alimentele introduse, alimentele trebuie menţinute la temperatura corpului, iar, la
sfârşit, se va introduce apă, atât pentru curăţirea sondei, cât şi pentru a administra necesarul de
apă.

Dacă pacientul se poate alimenta oral, atunci se va avea grijă ca alimentele ingerate să fie
tolerate, să conţină toate suplimentele nutritive, care contribuie la echilibrarea
hidroelectrolitică. Se vor da alimente uşor digerabile: supe, pireuri, în general, regim păstos şi
semilichidian.

Dacă pacientul a suferit o intervenţie chirurgicală (ocluzia intestinală mecanică), atunci

alimentaţia trebuie reluată treptat. Pacienţii vor fi ţinuţi la regim absolut (lipsit şi de lichide)
timp de 2 – 3 zile, urmând ca, apoi, treptat şi mai ales dacă semnele clinice arată o evoluţie
favorabilă, să li se permită ingerarea de apă, apoi, după alte 2 – 3 zile, de alimente mai
consistente, bogate în proteine. Aceste alimente, intrate în circuitul metabolic, au şi scopul de a
ajuta cicatrizarea şi de a excita reluarea peristaltismului intestinal normal.

Asistenta medicală trebuie să evalueze gradul de alimentaţie al pacientului, pentru a putea fi

stabilite cu uşurinţă necesităţile nutriţionale ale acestuia. Ea trebuie să încurajeze pacientul
pentru a avea o alimentaţie adecvată şi să îi explice importanţa nutriţiei în vindecarea să. De
asemenea, asistenta medicală poate colabora şi cu membrii familiei pentru că aceştia au o
mare importanţă pentru pacient. În general, toţi pacienţii sun anxioşi şi agitaţi, lucruri care
contribuie într-o anumită măsură la renunţarea alimentării, ei se dau bătuţi, se descurajează şi,
atunci, asistenta medicală intervine în reechilibrarea lor psihică.

3.1.6 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATE A PACIENŢILOR

Pe lângă rolul terapeutic pe care îl are asistenta medicală în îngrijirea pacienţilor cu ocluzie
intestinală, aceasta are şi un rol important în profilaxia afecţiunii, în educaţia sanitară a
pacientilor. Pentru aceasta, asistenta trebuie să aibă cunoştinţe despre boală, despre tratamentul
ei, dar şi despre pacient, în ceea ce priveşte obiceiurile lui, mediul în care locuieşte şi, de

31
asemenea, pe parcursul spitalizării pacientul trebuie urmărit în vederea observării
deprinderilor de igienă sau de alimentaţie.

Pentru a preveni boala, asistenta medicală trebuie să le explice pacienţilor că este important să
se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul excesiv de cafea, constipaţia sau comoditatea în
actul defecaţiei. Trebuie să le explice pacienţilor că aceste lucruri contribuie la perturbarea
tranzitului intestinal şi ar putea avea ca şi consecinţă o ocluzie intestinală.

Este foarte important ca asistenta medicală să le explice pacientilor că trebuie să se prezinte la

medic, fie şi pentru un control de rutină, în momentul în care au tulburări digestive de acest
gen.

De asemenea, asistenta medicală duce muncă de educaţie sanitară şi pacienţilor spitalizaţi,

încurajându-i să semnaleze modificări în starea lor de sănătate, educându-i să aibă o igienă
personală riguroasă pentru a preveni apariţia complicaţiilor.

Pacienţii trebuie învăţaţi să aibă o alimentaţie echilibrată, bogată în proteine şi fibre

alimentare, care să îi ajute să prezinte un tranzit intestinal normal.

La externare, asistenta trebuie să se asigure că pacienţii beneficiază de toate recomandările

necesare vindecării. Aceste recomandări nu ţin doar de regimul alimentare strict, impus de
medic, ci şi de urmarea cu atenţie a tratamentului prescris la domiciliu, prezentarea la control
medical periodic.

În cazul în care pacienţii au fost supuşi la intervenţie chirurgicală, asistenta medicală trebuie să
îl informeze cu privire la evoluţia plăgii, a importanţei pe care o are igiena locală în
vindecarea acesteia şi a prezentării la serviciul de chirurgie în caz de modificări patologice.

În educaţia sanitară pe care asistenta medicală o realizează înspre pacienţi, este necesară o
atitudine convingătoare, amabilă, care să arate că este interesată de ceea ce se va întâmpla în
continuare cu pacientul. Aceste atitudini încurajează pacientul să se intereseze şi mai mult
despre evoluţia să, despre procedurile la care a fost supus şi ce trebuie să facă în continuare
pentru a se vindeca în totalitate.

3.1 ROLUL DELEGAT

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EXAMINAREA PARACLINICĂ

32
Asistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de medic şi se va îngriji să i
se facă pacientului toate investigaţiile necesare şi să introducă în foaia de observaţie a acestuia
buletinele obţinute prin examenele efectuate. Este indicat ca aceasta să cunoască rezultatele
primite de la laborator şi să ştie să le interpreteze mai mult sau mai puţin complet. Examenele
de laborator relevă, în funcţie de gravitatea ocluziei, date importante îndeosebi pentru
următoarele constante:

Examenele paraclinice completează examenul clinic şi permite o apreciere exactă a stării

viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul şi
corectitudinea cu care asistentele medicale au făcut recoltarea produselor biologice şi
patologice sau au pregătit pacientul pentru investigaţie.

Toate aceste tehnici trebuie bine stăpânite de către asistenta medicală deoarece de
corectitudinea realizării lor depind rezultatele corecte ale acestor investigaţii.

Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu ocluzie intestinală sânge pentru

determinarea:

 hemoleucogramei: hemograma arată un număr mare de hematii şi un hematocrit

crescut. Aceasta se datorează hemoconcentraţiei prin pierderea de plasmă, care iese din
circulaţie în lumenul intestinal şi în cavitatea peritoneală. Poate apărea leucocitoza în cazul în
care ocluzia intestinală se complică cu o peritonită;
 V.S.H: pentru depistarea unor eventuale infecţii care se pot produce în cazul în care
lichidele intestinale se varsă în cavitatea peritoneală şi, în combinaţie cu flora anală care
devine hiperactivă, devin hipertoxice şi infectate;
 ionogramei: apare hiperpotasemie, hipocloremie, hiperazotemie, în urma tulburărilor
hidroelectrolitice masive;
 proteinelor sangvine: care scad foarte mult în urma procesului ocluziv;
 este obligatorie determinarea grupului sanguin şi a factorului Rh înaintea oricărei
intervenţii chirurgicale; determinarea volumului sanguin care permite înlocuirea exactă a
deficitelor de plasmă şi hematii şi previne riscurile şocului sau a altor complicaţii.Asistenta
medicală va trebui să îi explice pacientului scopul recoltării acestor probe de sânge, va trebui
să manifeste discreţie în comunicarea anumitor rezultate nefavorabile care ar putea altera
starea psihică a pacientului, va trebui să asigure pacientul că nu există pericol în tehnica

33
propriu-zisă a recoltării. De asemenea, pacientul necesită şi o pregătire fizică: se anunţă să nu
mănânce în dimineaţa recoltării şi să păstreze repaus fizic.
 Examenul sumar de urină se va face pentru a da informaţii asupra stării de
funcţionare a rinichilor, de care depinde în mare măsură evoluţia postoperatorie. În acest caz,
asistenta medicală va trebui să anunţe pacientul asupra necesităţii examenului, cum să
utilizeze numai recipientul gol şi curat. Apoi, se va asigura că patul este protejat cu muşama şi
aleză în cazul în care pacientul nu se poate deplasa, se va face toaleta organelor genitale
externe.
 Irigografia poate fi realizată şi ca tratament în cazul volvulusului sau invaginaţiei,
deoarece insuflarea bariului şi a aerului poate debucla segmentul contorsionat.
 Examenul abdominal de ansamblu sau „pe gol”- Examinarea abdominală simplă este
indicată datorită prezenşei zonelor hidroaerice specifice din olcluzia intestinală. Deşi nu este
folosit la fel de des ca şi radiografia abdominală simplă şi CT în diagnosticul obstrucţiilor,
acesta poate diferenţia ocluziile parţiale de cele complete. Când medicul suspicionează
prezenţa unei perforaţii intestinale, va fi folosită o substanţă de contrast numită Gastrografin,
în loc de bariu.
Pregătirea psihică a pacientului:

- explicarea necesităţii examinării în cameră obscură;

- colaborarea în timpul examinării;
Pregătirea fizică:

- îndepărtarea obiectelor radioopace;

- se aşează pacientul în poziţie ortostatică;
Nu necesită îngrijiri ulterioare.

Echografia abdominală este tot mai des folosită în diagnosticul ocluziei intestinului subţire.

Pacientului i se va explica faptul că această tehnică nu presupune nici un fel de expunere la

factori iritativi, i se va scoate în evidenţă faptul că trebuie să asculte de indicaţiile medicului
examinator şi că nu trebuie să mănânce nimic în dimineaţa examinării ecografice.

În cazul în care pacientul necesită intervenţie chirurgicală, asistenta medicală va avea în

vedere realizarea unei electrocardiograme. Pacientul va trebui instruit să nu facă eforturi fizice

34
intense, să asculte de indicaţiile din timpul efectuării testului (să respire normal, să nu se
mişte, să fie calm) şi, de asemenea, se asigură pacientul de inofensivitatea examenului.

3.2.5 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ADMINISTRAREA

TRATAMENTULUI

Asistenta medicală trebuie să aibă cunoştinţele necesare pentru administrarea tratamentului

prescris de medic. Ea trebuie să fie capabilă să execute tehnicile în mod eficient, corect astfel
încât medicaţia prescrisă să aibă efectul dorit. Între asistentă şi medic trebuie să existe o
strânsă colaborare în stabilirea priorităţilor ţi tratamentului. Având în vedere că ocluziile
intestinale de orice natură evoluează rapid, asistenta medicală trebuie să acţioneze în grabă,
dar o "grabă ordonată" pentru ca pacientul să se vindece fără complicaţii.

Tratamentul în ocluzia intestinală este unul complex, de aceea cadrul medical mediu trebuie să
fie foarte bine pregătit pe orice plan. Pacientul are nevoie, în primul rând de reechilibrare
hidroelectrolitică pentru stabilizarea stării generale. Deci, asistenta trebuie să ştie cum să facă
o injecţie, să monteze o perfuzie, să administreze orice alt medicament necesar recuperării.

Apoi, pacientului i se va recolta o serie de produse biologice care să ajute la diagnostic. Deci,
trebuiesc cunoştinţele necesare recoltării unor astfel de produse (sânge, urină, vărsături).

Pentru combaterea stazei intestinale, a vărsăturilor, asistenta medicală trebuie să cunoască

tehnica sondajului nazo – gastric, intervenţie solicitată de medic de fiecare dată când se
confruntă cu o astfel de afecţiune.

Orice pacient cu ocluzie intestinală sau cu suspiciune de ocluzie trebuie internat de urgenţă
într-un serviciu de chirurgie, pentru definitivarea diagnosticului.

Se instalează o sondă de aspiraţie nazo – gastrică pentru combaterea stazei.

Dacă este cazul se instituie primele măsuri de combatere a stării de şoc; perfuzii pentru
menţinerea stării generale (cu Ser fiziologic, Dextran, Glucoză, Soluţie Ringer).

Nu se administrează opiacee!

Nu se administrează nimic peroral!

Purgativele sunt categoric interzise!

35
Tratamentul în ocluzia intestinală este unul foarte complex. Acesta trebuie să cuprindă o largă
gamă de grupe de medicamente care să ducă la vindecarea pacientului. Se vor folosi astfel
medicamente antispastice, analgezice, antiemetice, antimicrobiene.

Una din sarcinile cele mai importante ale asistenţei medicale este administrarea
medicamentelor, prescrise de medic.

Figure 7

36
 CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE

CAZ I
Pacient MC 60 de ani se internează în serviciul chirurgie cu durere intensă şi continuă,
vărsături, întreruperea tranzitului pentru gaze şi materii fecale. Diagnostic medical: Ocluzie
intestinală.
CULEGEREA DATELOR

DATE RELATIV STABILE

NUME: M.
PRENUME: C
VÂRSTĂ: 60ani
SEX: F
RELIGIE: ortodoxă
RASĂ: albă
LIMBA VORBITĂ: română
OCUPAŢIA: pensionar
GRUP SANGUIN: 0 I, Rh pozitiv
AHC: fără importanţă
APP: hernie inghinală dreaptă – operat 2007
DEFICITE SENZORIALE: neagă
ALERGII: - nu prezintă
OBICEIURI: tutun, vin, cafea- ocazional, alcool- rar

a.Cunoasterea pacientului,obiceiurilor de viata

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaţie

37
Pacienta prezintă cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal conformat,
sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraţie normala, ampla, cu o frecventa de 18
respiraţii/minut. Mucoasa respiratorie este umeda cu secreţii reduse.
Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 75 pulsaţii/ minut, tensiunea arteriala este de:
TA=130/80 mmHg.Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roza.

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

Bolnava serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare roza, fara
ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoara, digestia lenta si nestingherita.
Ii plac prăjiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape 1800-2000 ml lichide,
prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc.Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de
1,62 m

3. Nevoia de a elimina
Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind culoare
galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore.Tranzitul
intestinal este normal.

4. Nevoia de a se mişca si a avea o buna postura

Pacienta este o fire liniştita, prezintă o coordonare armonioasa a miscarilor, este o persoana
politicoasa, ii place sa vorbească mult.După operaţie este a dinamica, se simte mai slăbita, nu
are forta fizica totala, sta in pat maimult si citeşte. Refuza sa se ridice din pat , singura , din
cauza fricii de a nu cade

5. Nevoia de a se odihni si a dormi

Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu. Are un somn
zilnic de 6-7 ore. Problema este ca si in spital adoarme mai greu, acuzind semne de
iritabilitate.

6. Nevoia de a se îmbracă si a se dezbracă

Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentaţie eleganta, se machiază. Se îmbracă adecvat
mediului ambiant si al mediului social. In spital are vestimentaţie proprie.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Este o persoana curata , îngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupate de aspectul ei fizic.
Pielea este curata , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale

Pacienta prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime. Afirma ca ii place anotimpul vara.
Temperatura ei normala se încadrează intre valorile 36,2 - 36,9 °C .

9. Nevoia de a evita pericolele

Se adaptează mediului in care traieste si lucrează, ştie sa evite pe cat posibil situaţiile
conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.Despre starea sa actuala de
sănătate, despre boala ei cunoaşte puţin, este îngrijorata si vrea sa ştie la ce se poate aştepta.

10. Nevoia de a comunica

38
Este o persoana uşor sociabila, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei,despre locul ei
de munca. Ii place va vorbească despre Marea Neagra, oraşul Constanta fiind oraşul ei natal.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

Nu se lasă aşa de uşor convinsa in luarea unor decizii.Este de religie ortodoxa, este o persoana
cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic pentru sănătatea ei si a familiei sale. Doreşte mult sa se
vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării

Afirmativ din spusele ei releva ca este mulţumita de ceea ce a realizat pina la momentul
respectiv in viata ei. Doreşte ca cit mai repede posibil sa poată pleca acasă sa se intilneasca cu
familia.

13. Nevoia de a se recrea

Ii plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puţine preferinţe. Ştie sa gătească
bine.Urmareste cu nerăbdare emisiunea „Dansez pentru tine”.

14. Nevoia de a invata cum sa-ti păstrezi sănătatea

Pacienta se interesează de boala ei, se adresează cu încredere, pentru informaţii personalului
medical care se ocupa de îngrijirea sa.

B.IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a evita pericolele
manifestare de depandenta: risc de complicaţii
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: întreruperea tranzitului intestinal

2. Nevoia de a elimina
manifestare de depandenta: Întreruperea tranzitului intestinal
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: durere intensă şi continuă, vărsături

3. Nevoia de a bea şi a mânca

manifestare de depandenta: durere intensă şi continuă
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: Întreruperea tranzitului intestinal, vărsături
RESTUL NEVOILOR NU SUNT AFECTATE

C.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
1. Nevoia de a evita pericolele
problema: risc de complicaţii
obiectiv: - Pacientul să nu devină sursă de infecţii
diagnostic de nursing: risc de complicatii cauzat de întreruperea tranzitului intestinal

2. Nevoia de a elimina
problema: Întreruperea tranzitului intestinal
39
obiectiv: - Pacientul să nu mai prezinte vărsături;
diagnostic de nursing: Întreruperea tranzitului intestinal cauzat de afectare intestinală
manifestat prin durere intensă şi continuă, vărsături

3. Nevoia de a bea şi a mânca

problema: durere intensă şi continuă
obiectiv: - Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional;
diagnostic de nursing:alimentatie inadecvata cauzata de afectare intestinală manifestata prin
varsaturi

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

Valori normale Valori reale

Hemoleucograma :

leucocite 4200 –8000/mmc 12 900/mm3

hemoglobină Femei = 13  2 g%
13,3g%
Bărbaţi = 15 ± 2 g%
hematii Femei= 4,2– 4,8mil/mm³

Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³ 4,4 mil/mm3

Viteza de sedimentare a la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră = 39 mm

hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore = 77 mm

40
Timp de sângerare < 6 min 3 min

Timp de coagulare 8-12 min 9 min

Bilirubina : - totală 0,6 -1 mg % 1 mg %

Fibrinogen 200-400 mg % 462 mg%

Glicemie 80 – 120 mg % 95 mg%

Uree 20-50 mg % 52 mg%

Creatinina : - în sânge 0.6 -1.2 mg % 1,3 mg%

40 - 50 % 45%
Proteinograma :- albumine
- alfa 1 – globuline
4% 4,1%
- alfa 2 – globuline 8% 10,3%
- beta – globuline
12 % 14%
- gamma – globuline 16 - 18 % 22,8%

Proteinele totale 7,5 -10 g % 7,2 g %

Na+ = 122 mEq/l

Na+ = 137-152 mEq/l

Ionograma sanguină K+ = 3 mEq/l

K+ = 3,8-5,4 mEq/l
Cl = 94-11mEq/l Cl = 90 mEq/l

Colesterol 180 – 280 mg% 260 mg%

Trigliceride 74 – 172 mg% 180 mg%

Examen de urină normal normal

- Radiografia pulmonară: hipertensiune pulmonară difuz generalizată; cord cu

diametru mărit şi aortă denudată.

- Radiografie abdominală pe gol – imagini hidroaerice nivele multiple, mici, situate în

zona centrală a abdomenului.

41
 - Ecografia abdominală: stomac în distensie foarte mare, cu stază importantă, cu

mişcări active brasaj.

ZIUA I
PROBLEM OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
A
risc de - Pacientul să - Iau măsuri sporite de evitare a În urma
complicatii nu devină sursă transmiterii infecţiilor (prin respectarea îngrijirilor
cauzat de de infecţii circuitelor, acordate
întreruperea - Pacientul să măsuri de igienă spitalicească – condiţii de obiectivele nu
tranzitului fie echilibrat cazare, microclimat, alimentaţie, au fost realizate
intestinal fizic şi psihic aprovizionare cu apă, îndepărtarea
- Pacientul să reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
fie echilibrat dezinfecţie);
hidroelectrolitic - Aerisesc salonul de spital;
- Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul
infecţios al pacientului;
- Informez şi stabilesc împreună cu
pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate
şi creştere a rezistenţei organismului;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul
să îşi poată exprima emoţiile, nevoile;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte
activităţi pentru a înlătura starea de
anxietate;
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru
examenele clinice şi paraclinice;
- Aplic măsurile de prevenire a
complicaţiilor septice
- Recoltez sânge şi urină pentru examenele
de laborator;
- Pregătesc sânge şi plasmă pentru o
eventuală transfuzie de sânge;
- Administrez tratamentul medicamentos
prescris de medic:
În cazul ocluziei paralitice administrez
excitante ale peristaltismului intestinal:
1fiolă de miostin intramuscular şi clismă

42
 evacuatoare;
În cazul ocluziei dinamice prin spasm
administrez antispastice sub formă
injectabilă: 1 fiolă de 1 ml de papaverină
4%, 1 fiolă de 5 ml scobutil. Injectarea se
face lent intravenos sau profund
intramuscular

Întreruperea - Pacientul să - Recoltez produse pentru analize de În urma

tranzitului prezinte o stare laborator; îngrijirilor
intestinal de bine psihic şi - Notez in foaia de observaţie bilanţul acordate
cauzat de fizic; ingesta/excreta; obiectivele nu
afectare - Pacientul să - Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru au fost realizate
intestinală nu mai prezinte sondajul gastric şi pentru clisma
manifestat vărsături; evacuatoare înaltă;
prin durere - Pacientul să - Pregătesc pacientului un regim
intensă şi aibă o bună nefermentescibil şi înainte de operaţie un
continuă, pregătire regim hidric;
vărsături preoperatorie - Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal
cu capul într-o parte aproape de marginea
patului;
- Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- Corectez tulburările electrolitice şi
rezerva alcalină;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacientul parenteral prin perfuzii cu
glucoză hipertonă, hidrolizate proteice,
amestecuri de aminoacizi, vitamine şi
electroliţi;
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
- Ajut medicul la efectuarea sondajului
gastric (sondajul gastric se efectuează cu
ajutorul sondei Faucher – care este un tub
de cauciuc sau sonda Einhorn – care este
un tub de polieten şi are ca scop extragerea
aerului şi a fluidelor pentru a permite
intestinelor să se decompreseze)

durere - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; În urma

intensă şi fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; îngrijirilor

43
continuă hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez acordate
cauzata de şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide obiectivele nu
afectare - Pacientul să reci, oferite cu linguriţa; au fost realizate
intestinală aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi
manifestata bine fără greţuri eliminate;
prin şi vărsături - Conştientizez pacientul asupra
varsaturi importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral instituind
perfuzii cu glucoză, hidrolizate de
proteine şi amestecuri de aminoacizi
(Marisang, Aminomel), vitamine şi
electroliţi
după indicaţia medicului
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

ZIUA II
PROBLEM OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
A
risc de - Pacientul să - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea În urma
complicatii nu devină sursă nevoilor organismului; îngrijirilor
cauzat de de infecţii - Aplic măsurile de prevenire a acordate
întreruperea - Pacientul să complicaţiilor septice pacientul nu
tranzitului fie echilibrat - Iau măsuri sporite de evitare a este sursa de
intestinal fizic şi psihic transmiterii infecţiilor (prin respectarea infectii dar inca
- Pacientul să circuitelor, nu este
fie echilibrat măsuri de igienă spitalicească – condiţii de echilibrat
hidroelectrolitic cazare, microclimat, alimentaţie, hidroelectrolitic,
aprovizionare cu apă, îndepărtarea fizic şi psihic
reziduurilor, sterilizare, curăţenie,
dezinfecţie);
- Aerisesc salonul de spital;
- Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul
infecţios al pacientului;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru
examenele clinice şi paraclinice;
- Recoltez sânge şi urină pentru examenele
de laborator;
- Pregătesc sânge şi plasmă pentru o
eventuală transfuzie de sânge;
- Administrez tratamentul medicamentos
prescris de medic
Întreruperea - Pacientul să - Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal În urma
tranzitului prezinte o stare cu capul într-o parte aproape de marginea îngrijirilor

44
intestinal de bine psihic şi patului; acordate
cauzat de fizic; - Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez pacientul este
afectare - Pacientul să produsul eliminat; mai linistit dar
intestinală nu mai prezinte - Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească inca prezinta
manifestat vărsături; gura după vărsătură; varsaturi
prin durere - Pacientul să - Recoltez produse pentru analize de
intensă şi aibă o bună laborator;
continuă, pregătire - Notez in foaia de observaţie bilanţul
vărsături preoperatorie ingesta/excreta;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru
sondajul gastric şi pentru clisma
evacuatoare înaltă;
- Pregătesc pacientului un regim
nefermentescibil şi înainte de operaţie un
regim hidric;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacientul parenteral
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
durere - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul inca
intensă şi fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; prezinta greturi
continuă hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez si varsaturi
cauzata de şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de
afectare - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa;
intestinală aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi
manifestata bine fără greţuri eliminate;
prin şi vărsături - Conştientizez pacientul asupra
varsaturi importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

ZIUA III
PROBLEM OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
A
risc de - Pacientul să - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea În urma
complicatii fie echilibrat nevoilor organismului; îngrijirilor
cauzat de fizic şi psihic - Aerisesc salonul de spital; acordate
întreruperea - Pacientul să - Umezesc aerul din încăpere; pacientul este
tranzitului fie echilibrat - Urmăresc şi apreciez corect potenţialul echilibrat fizic
intestinal hidroelectrolitic infecţios al pacientului; şi psihic dar nu
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru si
examenele clinice şi paraclinice; hidroelectrolitic

45
 - Recoltez sânge şi urină pentru examenele
de laborator;
- Pregătesc sânge şi plasmă pentru o
eventuală transfuzie de sânge;
- Administrez tratamentul medicamentos
prescris de medic
Întreruperea - Pacientul să - Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal Varsaturile
tranzitului nu mai prezinte cu capul într-o parte aproape de marginea persista
intestinal vărsături; patului;
cauzat de - Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
afectare produsul eliminat;
intestinală - Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
manifestat gura după vărsătură;
prin durere - Recoltez produse pentru analize de
intensă şi laborator;
continuă, - Notez in foaia de observaţie bilanţul
vărsături ingesta/excreta;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru
sondajul gastric şi pentru clisma
evacuatoare înaltă;
- Pregătesc pacientului un regim
nefermentescibil şi înainte de operaţie un
regim hidric;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacientul parenteral
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
durere - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul inca
intensă şi fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; prezinta greturi
continuă hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez si varsaturi
cauzata de şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de
afectare - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa;
intestinală aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi
manifestata bine fără greţuri eliminate;
prin şi vărsături - Conştientizez pacientul asupra
varsaturi importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

PROBLEM OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

A
risc de - Pacientul să - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea În urma
complicatii fie echilibrat nevoilor organismului; îngrijirilor
46
cauzat de fizic şi psihic - Aerisesc salonul de spital; acordate
întreruperea - Pacientul să - Umezesc aerul din încăpere; pacientul este
tranzitului fie echilibrat - Urmăresc şi apreciez corect potenţialul echilibrat fizic
intestinal hidroelectrolitic
infecţios al pacientului; şi psihic si
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru hidroelectrolitic
examenele clinice şi paraclinice; Obiectivele au
- Administrez tratamentul medicamentos fost realizate
prescris de medic
Întreruperea - Pacientul să - Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal Pacientul nu
tranzitului nu mai prezinte cu capul într-o parte aproape de marginea mai varsa in
intestinal vărsături; patului; urma ingrijirilor
cauzat de - Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez acordate
afectare produsul eliminat; Obiectivele au
intestinală - Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească fost realizate
manifestat gura după vărsătură;
prin durere - Recoltez produse pentru analize de
intensă şi laborator;
continuă, - Notez in foaia de observaţie bilanţul
vărsături ingesta/excreta;
- Pregătesc fizic şi psihic pacientul pentru
sondajul gastric şi pentru clisma
evacuatoare înaltă;
- Pregătesc pacientului un regim
nefermentescibil şi înainte de operaţie un
regim hidric;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi alimentez
pacientul parenteral
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
durere - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul nu mai
intensă şi fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; prezinta greturi
continuă hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez si varsaturi,este
cauzata de şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de echilibrat
afectare - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa; hidroelectrolitic
intestinală aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi şi nutriţional;
manifestata bine fără greţuri eliminate; Obiectivele au
prin şi vărsături - Conştientizez pacientul asupra fost realizate
varsaturi importanţei regimului alimentar în
menţinerea sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

47
 CAZUL II
Domnul P.G., în vârstă de 20 ani se internează de urgenţă în secţia chirurgie pentru:dureri
abdominale apărute brusc, vărsături alimentare, apoi bilioase şi ulterior fecaloide, întreruperea
tranzitului intestinal, meteorism abdominal. În urma examenului radiologic se precizează
diagnosticul de Ocluzie intestinală.

a.Cunoasterea pacientului,obiceiurilor de viata

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaţie

Pacientul prezintă cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal conformat,
sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraţie normala, ampla. Mucoasa respiratorie este
umeda cu secreţii reduse.
Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 75 pulsaţii/ minut, tensiunea arteriala este de:
TA=130/80 mmHg.Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roza.

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

Bolnavul serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare roza, fara
ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoara

3. Nevoia de a elimina
Pacientul prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind culoare
galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore.Tranzitul
intestinal era normal pana in momentul in care a debutat efectiunea.

4. Nevoia de a se mişca si a avea o buna postura

Pacientul prezintă o coordonare armonioasa a miscarilor, este o persoana politicoasa. dupa ce a
debutat boala, nu are forta fizica totala, sta in pat maimult si citeşte. Refuza sa se ridice din pat
, singura , din cauza fricii de a nu cade

5. Nevoia de a se odihni si a dormi

Pacientul doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu.

6. Nevoia de a se îmbracă si a se dezbracă

Pacientul se imbraca si dezbraca singur

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Este o persoana curata , îngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupat de aspectul fizic.
Pielea este curata , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale

Pacientul prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime. Temperatura 36,2 - 36,9 °C .

9. Nevoia de a evita pericolele

48
Se adaptează mediului in care traieste si lucrează, ştie sa evite pe cat posibil situaţiile
conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.

10. Nevoia de a comunica

Este o persoana uşor sociabila, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei,despre locul ei
de munca.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic pentru
sănătatea. Doreşte mult sa se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării

Doreşte ca cit mai repede posibil sa poată pleca acasă sa se intilneasca cu familia.

13. Nevoia de a se recrea

Ii plac emisiunile informative la TV

14. Nevoia de a invata cum sa-ti păstrezi sănătatea

Pacientul se adresează cu încredere, pentru informaţii personalului medical care se ocupa de
îngrijirea sa.

B.IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a evita pericolele
manifestare de depandenta: risc de complicaţii
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale, vărsături alimentare

2. Nevoia de a elimina
manifestare de depandenta: Întreruperea tranzitului intestinal
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: durere intensă şi continuă, vărsături

3. Nevoia de a bea şi a mânca

manifestare de depandenta: durere intensă şi continuă
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: astenie marcată, scăderea poftei de mâncare şi scădere în greutate
RESTUL NEVOILOR NU SUNT AFECTATE

C.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
1. Nevoia de a evita pericolele
problema: risc de complicaţii
obiectiv: - Pacientul să nu devină sursă de infecţii
diagnostic de nursing: Risc de complicatii manifestat cu dureri abdominale, vărsături
alimentare, întreruperea tranzitului intestinal

2. Nevoia de a elimina
49
problema: Întreruperea tranzitului intestinal
obiectiv: - Pacientul să nu mai prezinte vărsături;
diagnostic de nursing: eliminare inadecvată cauzata de afectare intestinală manifestata cu
dureri abdominale, vărsături alimentare

3. Nevoia de a bea şi a mânca

problema: durere intensă şi continuă
obiectiv: - Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional;
diagnostic de nursing: sentiment de devalorizare cauzat de afectiunea intestinala manifestat
prin astenie marcată, scăderea poftei de mâncare şi scădere în greutate

ZIUA I

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Risc de - Pacientul să - Asigur pacientului repaus fizic, psihic şi În urma
complicatii prezinte un alimentar; îngrijirilor
manifestat cu mediu de - Favorizez adaptarea pacientului la noul acordate
dureri siguranţă fără mediu; pacientul nu
abdominale, risc de - Creez un mediu optim pentru ca pacientul să beneficiază de
vărsături complicaţii îşi poată exprima temerile, emoţiile,nevoile; un mediu de
alimentare, - Pacientul să - Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea; siguranţă, fără
întreruperea fie echilibrat - Furnizez mijloace de comunicare adecvate riscuri, este
tranzitului psihic; stării pacientului; echilibrat
intestinal - Pacientul să - Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra psihic şi are o
aibă o bună îngrijirilor programate; bună pregătire
pregătire - Învăţ pacientul tehnici de relaxare; preoperatorie.
preoperatorie - Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi
pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin
vizite frecvente;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
vegetative ale bolnavului;
- Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
examenele clinice şi paraclinice;
- Informez pacientul asupra necesităţii actului
operator;
- Educ şi instruiesc bolnavul să accepte actul
operator. Pacientul trebuie să aibă o bună
pregătire operatorie;
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii
infecţiilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
(condiţii de cazare, microclimat,alimentaţie,
aprovizionare cu apă, îndepărtarea
reziduurilor, sterilizare, curăţenie,dezinfecţie);
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea

50
 nevoilor organismului;
- Determin bolnavul să participe la luarea
deciziilor privind îngrijirile acordate;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor
septice
- Recoltez sânge (examinări de urgenţă:
ionogramă, azomie, leucocite) şi urină pentru
examenele de laborator;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antispastice sub formă injectabilă:papaverină
4%, scobutil. Injectarea se face lent
intravenos sau profund intramuscular;
- Institui la recomandarea medicului o sondă
de aspiraţie nazo-gastrică pentru combaterea
stazei;
- Tot la recomandarea medicului şi în caz de
urgenţă institui şi oxigenoterapia 8 – 10 l/min;
- Institui pacientului tot la recomandarea
medicului o clismă evacuatoare.

circulaţie Pacientul să - Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: În urma

inadecvată prezinte o exerciţii active, pasive şi masaje; îngrijirilor
influentata de circulaţie - Informez pacientul asupra stadiului bolii acordate
afectare adecvată sale, asupra gradului de efort pe care poate să- pacientul nu
intestinală l depună şi asupra importanţei continuării prezintă o
manifestata tratamentului medicamentos; circulaţie şi
cu dureri - Urmăresc efectul medicamentelor respiraţie
abdominale, administrate adecvată
vărsături - Administrez medicaţia prescrisă de medic
alimentare, - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
întreruperea nevoilor organismului;
tranzitului - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
intestinal vegetative ale bolnavului;
eliminare - Pacientul să - Aşez bolnavul în decubit dorsal, cu capul În urma
inadecvată fie menajat într-o parte cât mai aproape de marginea îngrijirilor
cauzata de fizic şi psihic patului; acordate
afectare în timpul - Liniştesc bolnavul din punct de vedere pacientul tot
intestinală vărsăturii psihic; mai prezintă
manifestata - Pacientul să - Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez vărsături şi nu
cu dureri fie echilibrat produsul eliminat; este echilibrat
abdominale, hidro- - Învăţ bolnavul să inspire profund; fizic şi psihic.
vărsături electrolitic şi - Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi
alimentare acido-bazic clătească gura după vărsătură;
- Încurajez pacientul;
- Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu
cantităţi mici de lichide reci oferite cu

51
 linguriţa;
- Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antiemetice, dar nimic per oral deoarece
bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare,
torecan (fiole), plegomazin (fiole)
constipaţia - Pacientul să - Asigur pacientului un aport crescut de pacientul inca
din cauza prezinte un lichide; nu prezinta
afectari tranzit - Determin pacientul să facă exerciţii fizice tranzit
intestinale intestinal moderate mai mult pasive; intestinal
manifestata normal - Fac bilanţul ingesta/excreta normal
cu dureri - Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză,
abdominale, ser fiziologic, amestecuri de aminoacizi;
întreruperea - Aplic medicaţia prescrisă de medic
tranzitului
intestinal

sentiment de - Pacientul să - Ascult activ pacientul pentru a-i permite să pacientul nu

devalorizare fie conştient de îşi exprime sentimentele privind coopereaza cu
cauzat de propria sa dificultatea de a se realiza; echipa de
afectiunea valoare şi - Ajut pacientul să identifice motivele ingrijire inca
intestinala competenţă comportamentului său, apreciez posibilităţile prezinta
manifestat - Pacientul să fizice şi intelectuale; anxietate
prin astenie îşi recapete - Sesizez orice formă de interes pentru o
marcată, interesul faţă anumită activitate şi îl antrenez în
scăderea de sine şi de desfăşurarea ei;
poftei de alţii - Îndrum pacientul spre acele activităţi care
mâncare şi sunt atractive şi totodată utile pentru el;
scădere în - Observ şi notez orice schimbare în
greutate comportamentul pacientului (depresie,
satisfacţie);
- Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor
pacientului;
- Identific cu pacientul factorii care îl
împiedică să se realizeze:familia, anturajul,
limitele economice, starea de sănătate;
- Explorez aspiraţiile, sentimentele, interesele
şi capacităţile pacientului;
- Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi
aspiraţiilor sale;
- Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor
proiecte;

ZIUA II

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

52
Risc de - Pacientul să - Asigur pacientului repaus fizic, psihic şi pacientul este
complicatii prezinte un alimentar; echilibrat
manifestat cu mediu de - Favorizez adaptarea pacientului la noul psihic si
dureri siguranţă fără mediu; prezinta o
abdominale, risc de - Creez un mediu optim pentru ca pacientul să buna pregatire
vărsături complicaţii îşi poată exprima temerile, emoţiile,nevoile; preoperatorie
alimentare, - Pacientul să - Ajut pacientul să îşi recunoască anxietatea;
întreruperea fie echilibrat - Furnizez mijloace de comunicare adecvate
tranzitului psihic; stării pacientului;
intestinal - Pacientul să - Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra
aibă o bună îngrijirilor programate;
pregătire - Învăţ pacientul tehnici de relaxare;
preoperatorie - Încurajez pacientul la lectură şi alte activităţi
pentru a înlătura starea de anxietate;
- Asigur legătura pacientului cu familia prin
vizite frecvente;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
vegetative ale bolnavului;
- Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
examenele clinice şi paraclinice;
- Informez pacientul asupra necesităţii actului
operator;
- Educ şi instruiesc bolnavul să accepte actul
operator. Pacientul trebuie să aibă o bună
pregătire operatorie;
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii
infecţiilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
(condiţii de cazare, microclimat,alimentaţie,
aprovizionare cu apă, îndepărtarea
reziduurilor, sterilizare, curăţenie,dezinfecţie);
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
- Determin bolnavul să participe la luarea
deciziilor privind îngrijirile acordate;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor
septice
- Recoltez sânge (examinări de urgenţă:
ionogramă, azomie, leucocite) şi urină pentru
examenele de laborator;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antispastice sub formă injectabilă:papaverină
4%, scobutil. Injectarea se face lent
intravenos sau profund intramuscular;
- Institui la recomandarea medicului o sondă
de aspiraţie nazo-gastrică pentru combaterea
stazei;
53
 - Tot la recomandarea medicului şi în caz de
urgenţă institui şi oxigenoterapia 8 – 10 l/min;
- Institui pacientului tot la recomandarea
medicului o clismă evacuatoare.
circulaţie Pacientul să - Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: În urma
inadecvată prezinte o exerciţii active, pasive şi masaje; îngrijirilor
influentata de circulaţie - Informez pacientul asupra stadiului bolii acordate
afectare adecvată sale, asupra gradului de efort pe care poate să- pacientul nu
intestinală l depună şi asupra importanţei continuării prezintă o
manifestata tratamentului medicamentos; circulaţie şi
cu dureri - Urmăresc efectul medicamentelor respiraţie
abdominale, administrate adecvată
vărsături - Administrez medicaţia prescrisă de medic
alimentare, - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
întreruperea nevoilor organismului;
tranzitului - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
intestinal vegetative ale bolnavului;
eliminare - Pacientul să - Aşez bolnavul în decubit dorsal, cu capul În urma
inadecvată fie menajat într-o parte cât mai aproape de marginea îngrijirilor
cauzata de fizic şi psihic patului; acordate
afectare în timpul - Liniştesc bolnavul din punct de vedere pacientul tot
intestinală vărsăturii psihic; mai prezintă
manifestata - Pacientul să - Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez vărsături
cu dureri fie echilibrat produsul eliminat;
abdominale, hidro- - Învăţ bolnavul să inspire profund;
vărsături electrolitic şi - Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi
alimentare acido-bazic clătească gura după vărsătură;
- Încurajez pacientul;
- Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu
cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa;
- Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antiemetice, dar nimic per oral deoarece
bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare,
torecan (fiole), plegomazin (fiole)
constipaţia - Pacientul să - Asigur pacientului un aport crescut de pacientul inca
din cauza prezinte un lichide; nu prezinta
afectari tranzit - Determin pacientul să facă exerciţii fizice tranzit
intestinale intestinal moderate mai mult pasive; intestinal
manifestata normal - Fac bilanţul ingesta/excreta normal
cu dureri - Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză,
abdominale, ser fiziologic, amestecuri de aminoacizi;
întreruperea - Aplic medicaţia prescrisă de medic
tranzitului
intestinal

54
sentiment de - Pacientul să - Ascult activ pacientul pentru a-i permite să pacientul
devalorizare fie conştient de îşi exprime sentimentele privind inceepe sa
cauzat de propria sa dificultatea de a se realiza; coopereaze cu
afectiunea valoare şi - Ajut pacientul să identifice motivele echipa de
intestinala competenţă comportamentului său, apreciez posibilităţile ingrijire dar
manifestat - Pacientul să fizice şi intelectuale; inca prezinta
prin astenie îşi recapete - Sesizez orice formă de interes pentru o anxietate
marcată, interesul faţă anumită activitate şi îl antrenez în
scăderea de sine şi de desfăşurarea ei;
poftei de alţii - Îndrum pacientul spre acele activităţi care
mâncare şi sunt atractive şi totodată utile pentru el;
scădere în - Observ şi notez orice schimbare în
greutate comportamentul pacientului (depresie,
satisfacţie);
- Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor
pacientului;
- Identific cu pacientul factorii care îl
împiedică să se realizeze:familia, anturajul,
limitele economice, starea de sănătate;
- Explorez aspiraţiile, sentimentele, interesele
şi capacităţile pacientului;
- Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi
aspiraţiilor sale;
- Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor
proiecte;

ZIUA III

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Risc de - Pacientul să - Asigur pacientului repaus fizic, psihic şi pacientul inca
complicatii prezinte un alimentar; prezinta risc
manifestat cu mediu de - Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra de complicatii
dureri siguranţă fără îngrijirilor programate;
abdominale, risc de - Asigur legătura pacientului cu familia prin
vărsături complicaţii vizite frecvente;
alimentare, - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
întreruperea vegetative ale bolnavului;
tranzitului - Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
intestinal examenele clinice şi paraclinice;
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii
infecţiilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
(condiţii de cazare, microclimat,alimentaţie,
aprovizionare cu apă, îndepărtarea
reziduurilor, sterilizare, curăţenie,dezinfecţie);
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
55
 - Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor
septice
- Recoltez sânge (examinări de urgenţă:
ionogramă, azomie, leucocite) şi urină pentru
examenele de laborator;
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
circulaţie Pacientul să - Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: În urma
inadecvată prezinte o exerciţii active, pasive şi masaje; îngrijirilor
influentata de circulaţie - Informez pacientul asupra stadiului bolii acordate
afectare adecvată sale, asupra gradului de efort pe care poate să- pacientul nu
intestinală l depună şi asupra importanţei continuării prezintă o
manifestata tratamentului medicamentos; circulaţie şi
cu dureri - Urmăresc efectul medicamentelor respiraţie
abdominale, administrate adecvată
vărsături - Administrez medicaţia prescrisă de medic
alimentare, - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
întreruperea nevoilor organismului;
tranzitului - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
intestinal vegetative ale bolnavului;
eliminare - Pacientul să - Aşez bolnavul în decubit dorsal, cu capul În urma
inadecvată fie menajat într-o parte cât mai aproape de marginea îngrijirilor
cauzata de fizic şi psihic patului; acordate
afectare în timpul - Liniştesc bolnavul din punct de vedere pacientul tot
intestinală vărsăturii psihic; mai prezintă
manifestata - Pacientul să - Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez vărsături
cu dureri fie echilibrat produsul eliminat;
abdominale, hidro- - Învăţ bolnavul să inspire profund;
vărsături electrolitic şi - Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi
alimentare acido-bazic clătească gura după vărsătură;
- Încurajez pacientul;
- Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu
cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa;
- Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antiemetice, dar nimic per oral deoarece
bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare,
torecan (fiole), plegomazin (fiole)
constipaţia - Pacientul să - Asigur pacientului un aport crescut de pacientul inca
din cauza prezinte un lichide; nu prezinta
afectari tranzit - Determin pacientul să facă exerciţii fizice tranzit
intestinale intestinal moderate mai mult pasive; intestinal
manifestata normal - Fac bilanţul ingesta/excreta normal
cu dureri - Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză,
abdominale, ser fiziologic, amestecuri de aminoacizi;
întreruperea - Aplic medicaţia prescrisă de medic

56
tranzitului
intestinal
sentiment de - Pacientul să - Ascult activ pacientul pentru a-i permite să pacientul
devalorizare fie conştient de îşi exprime sentimentele privind inceepe sa
cauzat de propria sa dificultatea de a se realiza; coopereaze cu
afectiunea valoare şi - Ajut pacientul să identifice motivele echipa de
intestinala competenţă comportamentului său, apreciez posibilităţile ingrijire su nu
manifestat - Pacientul să fizice şi intelectuale; mai prezinta
prin astenie îşi recapete - Sesizez orice formă de interes pentru o anxietate
marcată, interesul faţă anumită activitate şi îl antrenez în
scăderea de sine şi de desfăşurarea ei;
poftei de alţii - Îndrum pacientul spre acele activităţi care
mâncare şi sunt atractive şi totodată utile pentru el;
scădere în - Observ şi notez orice schimbare în
greutate comportamentul pacientului (depresie,
satisfacţie);
- Aplic tehnicile de îngrijire adaptate nevoilor
pacientului;
- Identific cu pacientul factorii care îl
împiedică să se realizeze:familia, anturajul,
limitele economice, starea de sănătate;
- Explorez aspiraţiile, sentimentele, interesele
şi capacităţile pacientului;
- Îl ajut în reevaluarea capacităţilor şi
aspiraţiilor sale;
- Îl susţin în stabilirea sau elaborarea unor
proiecte;

ZIUA IV

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Risc de - Pacientul să - Asigur pacientului repaus fizic, psihic şi pacientul inca
complicatii prezinte un alimentar; prezinta risc
manifestat cu mediu de - Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra de complicatii
dureri siguranţă fără îngrijirilor programate;
abdominale, risc de - Asigur legătura pacientului cu familia prin
vărsături complicaţii vizite frecvente;
alimentare, - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
întreruperea vegetative ale bolnavului;
tranzitului - Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
intestinal examenele clinice şi paraclinice;
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii
infecţiilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor
57
 septice
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
circulaţie Pacientul să - Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: urma
inadecvată prezinte o exerciţii active, pasive şi masaje; îngrijirilor
influentata de circulaţie - Informez pacientul asupra stadiului bolii acordate
afectare adecvată sale, asupra gradului de efort pe care poate să- pacientul
intestinală l depună şi asupra importanţei continuării prezintă o
manifestata tratamentului medicamentos; circulaţie şi
cu dureri - Urmăresc efectul medicamentelor respiraţie
abdominale, administrate adecvată şi
vărsături - Administrez medicaţia prescrisă de medic este apt pentru
alimentare, - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea operaţie.
întreruperea nevoilor organismului;
tranzitului - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
intestinal vegetative ale bolnavului;
eliminare - Pacientul să - Aşez bolnavul în decubit dorsal, cu capul În urma
inadecvată fie menajat într-o parte cât mai aproape de marginea îngrijirilor
cauzata de fizic şi psihic patului; acordate
afectare în timpul - Liniştesc bolnavul din punct de vedere pacientul nu
intestinală vărsăturii psihic; mai prezintă
manifestata - Pacientul să - Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez vărsături şi
cu dureri fie echilibrat produsul eliminat; este echilibrat
abdominale, hidro- - Învăţ bolnavul să inspire profund; fizic şi psihic.
vărsături electrolitic şi - Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi
alimentare acido-bazic clătească gura după vărsătură;
- Încurajez pacientul;
- Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu
cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa;
- Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antiemetice, dar nimic per oral deoarece
bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare,
torecan (fiole), plegomazin (fiole)
constipaţia - Pacientul să - Asigur pacientului un aport crescut de tranzitul
din cauza prezinte un lichide; intestinal
afectari tranzit - Determin pacientul să facă exerciţii fizice revine la
intestinale intestinal moderate mai mult pasive; normal
manifestata normal - Fac bilanţul ingesta/excreta
cu dureri - Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză,
abdominale, ser fiziologic, amestecuri de aminoacizi;
întreruperea - Aplic medicaţia prescrisă de medic
tranzitului
intestinal

ZIUA V
58
PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
Risc de - Pacientul să - Asigur pacientului repaus fizic, psihic şi pacientul nu
complicatii prezinte un alimentar; mai prezinta
manifestat cu mediu de - Furnizez explicaţii clare şi deschise asupra risc de
dureri siguranţă fără îngrijirilor programate; complicatii
abdominale, risc de - Asigur legătura pacientului cu familia prin
vărsături complicaţii vizite frecvente;
alimentare, - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
întreruperea vegetative ale bolnavului;
tranzitului - Pregătesc fizic şi psihic bolnavul pentru
intestinal examenele clinice şi paraclinice;
- Iau măsuri sporite de evitare a transmiterii
infecţiilor nosocomiale prin respectarea
circuitelor, măsuri de igienă spitalicească
- Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a complicaţiilor
septice
- Administrez medicaţia prescrisă de medic
circulaţie Pacientul să - Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: urma
inadecvată prezinte o exerciţii active, pasive şi masaje; îngrijirilor
influentata de circulaţie - Informez pacientul asupra stadiului bolii acordate
afectare adecvată sale, asupra gradului de efort pe care poate să- pacientul
intestinală l depună şi asupra importanţei continuării prezintă o
manifestata tratamentului medicamentos; circulaţie şi
cu dureri - Urmăresc efectul medicamentelor respiraţie
abdominale, administrate adecvată
vărsături - Administrez medicaţia prescrisă de medic
alimentare, - Ajut şi suplinesc pacientul în satisfacerea
întreruperea nevoilor organismului;
tranzitului - Monitorizez în permanenţă funcţiile vitale şi
intestinal vegetative ale bolnavului;
eliminare - Pacientul să - Aşez bolnavul în decubit dorsal, cu capul În urma
inadecvată fie menajat într-o parte cât mai aproape de marginea îngrijirilor
cauzata de fizic şi psihic patului; acordate
afectare în timpul - Liniştesc bolnavul din punct de vedere pacientul nu
intestinală vărsăturii psihic; mai prezintă
manifestata - Pacientul să - Ajut bolnavul în timpul vărsăturii şi păstrez vărsături şi
cu dureri fie echilibrat produsul eliminat; este echilibrat
abdominale, hidro- - Învăţ bolnavul să inspire profund; fizic şi psihic.
vărsături electrolitic şi - Îi ofer bolnavului un pahar cu apă să îşi
alimentare acido-bazic clătească gura după vărsătură;
- Încurajez pacientul;
- Rehidratarea orală o încep treptat şi încet cu
cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa;

59
 - Fac bilanţul lichidelor intrate şi eliminate.
- Administrez medicaţia prescrisă de medic:
antiemetice, dar nimic per oral deoarece
bolnavul are vărsături: emetiral supozitoare,
torecan (fiole), plegomazin (fiole)
constipaţia - Pacientul să - Asigur pacientului un aport crescut de tranzitul
din cauza prezinte un lichide; intestinal
afectari tranzit - Determin pacientul să facă exerciţii fizice revine la
intestinale intestinal moderate mai mult pasive; normal
manifestata normal - Fac bilanţul ingesta/excreta
cu dureri - Hidratez pacientul prin perfuzii cu glucoză,
abdominale, ser fiziologic, amestecuri de aminoacizi;
întreruperea - Aplic medicaţia prescrisă de medic
tranzitului
intestinal

CAZUL III

60
Pacient în vârstă de 65 ani, având în antecedentele recente o hemoragie digestivă superioară se
internează de urgenţă prezentând: oprirea tranzitului intestinal, vărsătură bilioasă apoi
fecaloidă, meteorism, durere abdominală extrem de puternică instalată brusc,spasmodică,
intermitentă. Diagnostic medical: Ocluzia intestinală.

a.Cunoasterea pacientului,obiceiurilor de viata

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaţie

Pacientul prezintă cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal conformat,
sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraţie normala, ampla. Mucoasa respiratorie este
umeda cu secreţii reduse.
Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 75 pulsaţii/ minut, tensiunea arteriala este de:
TA=130/80 mmHg.Tegumentele sunt calde, prezintă o coloraţie roza.

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

Bolnavul serveşte mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezintă mucoase de culoare roza, fara
ulceraţii, gingiile sunt aderente la dinţi. Masticaţia este uşoara

3. Nevoia de a elimina
Pacientul prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind culoare
galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore.Tranzitul
intestinal era normal pana in momentul in care a debutat efectiunea.

4. Nevoia de a se mişca si a avea o buna postura

Pacientul prezintă o coordonare armonioasa a miscarilor, este o persoana politicoasa. dupa ce a
debutat boala, nu are forta fizica totala, sta in pat maimult si citeşte. Refuza sa se ridice din pat
, singura , din cauza fricii de a nu cade

5. Nevoia de a se odihni si a dormi

Pacientul doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu.

61
6. Nevoia de a se îmbracă si a se dezbracă
Pacientul se imbraca si dezbraca singur

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Este o persoana curata , îngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupat de aspectul fizic.
Pielea este curata , unghiile sunt curate.

8. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale

Pacientul prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime. Temperatura 36,2 - 36,9 °C .

9. Nevoia de a evita pericolele

Se adaptează mediului in care traieste si lucrează, ştie sa evite pe cat posibil situaţiile
conflictuale ce pot surveni. Se adaptează uşor unor situaţii noi.

10. Nevoia de a comunica

Este o persoana uşor sociabila, vorbeşte cu plăcere despre ea, despre familia ei,despre locul ei
de munca.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia

Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roagă zilnic pentru
sănătatea. Doreşte mult sa se vindece.

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării

Doreşte ca cit mai repede posibil sa poată pleca acasă sa se intilneasca cu familia.

13. Nevoia de a se recrea

Ii plac emisiunile informative la TV

14. Nevoia de a invata cum sa-ti păstrezi sănătatea

Pacientul se adresează cu încredere, pentru informaţii personalului medical care se ocupa de
îngrijirea sa.

62
 B.IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a evita pericolele
manifestare de depandenta: risc de complicaţii
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale, vărsături alimentare

2. Nevoia de a elimina
manifestare de depandenta: Întreruperea tranzitului intestinal
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: durere intensă şi continuă, vărsături

3. Nevoia de a bea şi a mânca

manifestare de depandenta: durere intensă şi continuă
sursa de dificultate: afectare intestinală
problema: astenie marcată, scăderea poftei de mâncare şi scădere în greutate
RESTUL NEVOILOR NU SUNT AFECTATE

C.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

1. Nevoia de a evita pericolele

problema: risc de complicaţii
obiectiv: - Pacientul să nu devină sursă de infecţii
diagnostic de nursing: Risc de complicatii manifestat cu dureri abdominale, vărsături
alimentare, întreruperea tranzitului intestinal

2. Nevoia de a elimina
problema: Întreruperea tranzitului intestinal
obiectiv: - Pacientul să nu mai prezinte vărsături;

63
diagnostic de nursing: eliminare inadecvată cauzata de afectare intestinală manifestata cu
dureri abdominale, vărsături alimentare

3. Nevoia de a bea şi a mânca

problema: durere intensă şi continuă
obiectiv: - Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional;
diagnostic de nursing: sentiment de devalorizare cauzat de afectiunea intestinala manifestat
prin astenie marcată, scăderea poftei de mâncare şi scădere în greutate

ZIUA I

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Întreruperea - Pacientul să - Recoltez produse pentru analize de pacientul
tranzitului prezinte o stare laborator; este pregătit
intestinal de bine psihic - Notez in foaia de observaţie bilanţul pentru
cauzat de şi fizic; ingesta/excreta; intervenţia
ocluzia - Pacientul să - Pregătesc fizic şi psihic pacientul chirurgicală.
intestinală nu mai prezinte pentru sondajul gastric şi pentru clisma
manifestat prin vărsături; evacuatoare înaltă;
durere intensă - Pacientul să - Pregătesc pacientului un regim
şi continuă, aibă o bună nefermentescibil şi înainte de operaţie
vărsături pregătire un regim hidric;
preoperatorie - Aşez pacientul în poziţie decubit
dorsal cu capul într-o parte aproape de
marginea patului;
- Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- Corectez tulburările electrolitice şi
rezerva alcalină;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi
alimentez pacientul parenteral prin
perfuzii cu glucoză hipertonă,
hidrolizate proteice, amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi;
- Administrez medicaţie simptomatică
la indicaţia medicului;
- Ajut medicul la efectuarea sondajului
gastric (sondajul gastric se efectuează

64
 cu ajutorul sondei Faucher – care este
un tub de cauciuc sau sonda Einhorn –
care este un tub de polieten şi are ca
scop extragerea aerului şi a fluidelor
pentru a permite intestinelor să se
decompreseze).
risc de - Pacientul să - Iau măsuri sporite de evitare a pacientul mai
complicaţii nu devină sursă transmiterii infecţiilor (prin respectarea prezintă risc de
cauzat de de infecţii circuitelor,măsuri de igienă complicaţii şi
Ocluzia - Pacientul să spitalicească – condiţii de cazare, este echilibrat
intestinală fie echilibrat microclimat, alimentaţie,aprovizionare fizic, psihic şi
manifestat cu fizic şi psihic cu apă, îndepărtarea reziduurilor, hidroelectrolitic.
întreruperea - Pacientul să sterilizare, curăţenie, dezinfecţie);
tranzitului fie echilibrat - Aerisesc salonul de spital;
intestinal hidroelectrolitic - Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul
infecţios al pacientului;
- Informez şi stabilesc împreună cu
pacientul planul de recuperare a stării
de sănătate şi creştere a rezistenţei
organismului;
- Creez un mediu optim pentru ca
pacientul să îşi poată exprima emoţiile,
nevoile;
- Încurajez pacientul la lectură şi alte
activităţi pentru a înlătura starea de
anxietate;
- Ajut şi suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a
complicaţiilor septice- Recoltez sânge şi
urină pentru examenele de laborator;
- Administrez tratamentul
medicamentos prescris de medic:
În cazul ocluziei paralitice administrez
excitante ale peristaltismului intestinal:
1fiolă de miostin intramuscular şi
clismă evacuatoare;
În cazul ocluziei dinamice prin spasm
administrez antispastice sub formă
injectabilă: 1 fiolă de 1 ml de
papaverină 4%, 1 fiolă de 5 ml scobutil.
Injectarea se face lent intravenos sau
profund intramuscular

durere intensă - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul nu

65
şi continuă fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; este echilibrat
cauzate de hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez hidroelectrolitic
întreruperea şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de şi nutriţional, şi
tranzitului - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa; mai prezintă
intestinal, aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi greţuri şi
vărsături bine fără eliminate; vărsături.
greţuri şi - Conştientizez pacientul asupra
vărsături importanţei regimului alimentar în
menţinerea
sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
instituind perfuzii cu glucoză,
hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi (Marisang, Aminomel),
vitamine şi electroliţi după indicaţia
medicului
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

lipsa - Pacientul să - Explorez nivelul de cunoştinţe a pacientul refuza

cunoştinţelor acumuleze noi bolnavului privind boala, modul de sa isi
despre cunoştinţe; manifestare,modul de participare la recunoasca
ocluzia intervenţii şi la procesul de recuperare; anxietatea
intestinală. - Stimulez dorinţa de cunoaştere a
manifestata bolnavului;
prin - Motivez importanţa acumulării de noi
anxietatea cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei
responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect
mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
ZIUA II

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Întreruperea - Pacientul să - Recoltez produse pentru analize de pacientul inca
tranzitului prezinte o stare laborator; prezinta greturi
intestinal de bine psihic - Notez in foaia de observaţie bilanţul si varsaturi
cauzat de şi fizic; ingesta/excreta;
ocluzia - Pacientul să - Pregătesc fizic şi psihic pacientul
intestinală nu mai prezinte pentru sondajul gastric şi pentru clisma
manifestat prin vărsături; evacuatoare înaltă;
durere intensă - Pregătesc pacientului un regim
şi continuă, nefermentescibil şi înainte de operaţie
vărsături un regim hidric;
- Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal
cu capul într-o parte aproape de
66
 marginea patului;
- Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- Corectez tulburările electrolitice şi
rezerva alcalină;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi
alimentez pacientul parenteral prin
perfuzii cu glucoză hipertonă,
hidrolizate proteice, amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi;
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
risc de - Pacientul să - Iau măsuri sporite de evitare a pacientul mai
complicaţii nu devină sursă transmiterii infecţiilor (prin respectarea prezintă risc de
cauzat de de infecţii circuitelor,măsuri de igienă spitalicească complicaţii
Ocluzia - Pacientul să – condiţii de cazare, microclimat,
intestinală fie echilibrat alimentaţie,aprovizionare cu apă,
manifestat cu hidroelectrolitic îndepărtarea reziduurilor, sterilizare,
întreruperea curăţenie, dezinfecţie);
tranzitului - Aerisesc salonul de spital;
intestinal - Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul
infecţios al pacientului;
- Informez şi stabilesc împreună cu
pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei
organismului;
- Ajut şi suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a
complicaţiilor septice
- Recoltez sânge şi urină pentru
examenele de laborator;
- Administrez tratamentul medicamentos
prescris de medic:
durere intensă - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul nu
şi continuă fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; este echilibrat
cauzate de hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez hidroelectrolitic
întreruperea şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de şi nutriţional, şi
tranzitului - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa; mai prezintă
intestinal, aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi greţuri şi
vărsături bine fără eliminate; vărsături.

67
 greţuri şi - Conştientizez pacientul asupra
vărsături importanţei regimului alimentar în
menţinerea
sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
instituind perfuzii cu glucoză,
hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi (Marisang, Aminomel),
vitamine şi electroliţi după indicaţia
medicului
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

lipsa - Pacientul să - Explorez nivelul de cunoştinţe a pacientul

cunoştinţelor acumuleze noi bolnavului privind boala, modul de incepe sa
despre cunoştinţe; manifestare,modul de participare la acumuleze
ocluzia intervenţii şi la procesul de recuperare; cunostinte noi
intestinală. - Stimulez dorinţa de cunoaştere a
manifestata bolnavului;
prin - Motivez importanţa acumulării de noi
anxietatea cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei
responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect
mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;
ZIUA III

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE

Întreruperea - Pacientul să - Recoltez produse pentru analize de pacientul este
tranzitului prezinte o stare laborator; echilibrat fizic
intestinal de bine psihic - Notez in foaia de observaţie bilanţul si psihic dar
cauzat de şi fizic; ingesta/excreta; mai prezinta
ocluzia - Pacientul să - Pregătesc fizic şi psihic pacientul varsaturi
intestinală nu mai prezinte pentru sondajul gastric şi pentru clisma
manifestat prin vărsături; evacuatoare înaltă;
durere intensă - Pregătesc pacientului un regim
şi continuă, nefermentescibil şi înainte de operaţie
vărsături un regim hidric;
- Aşez pacientul în poziţie decubit dorsal
cu capul într-o parte aproape de
marginea patului;
- Îl ajut în timpul vărsăturii şi păstrez
produsul eliminat;
- Îi ofer un pahar cu apă să-şi clătească
gura după vărsătură;
- Corectez tulburările electrolitice şi
68
 rezerva alcalină;
- Monitorizez în permanenţă funcţiile
vitale şi vegetative.
- Suprim alimentaţia pe gură şi
alimentez pacientul parenteral prin
perfuzii cu glucoză hipertonă,
hidrolizate proteice, amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi;
- Administrez medicaţie simptomatică la
indicaţia medicului;
risc de - Pacientul să - Iau măsuri sporite de evitare a pacientul mai
complicaţii nu devină sursă transmiterii infecţiilor (prin respectarea prezintă risc de
cauzat de de infecţii circuitelor,măsuri de igienă spitalicească complicaţii
Ocluzia - Pacientul să – condiţii de cazare, microclimat,
intestinală fie echilibrat alimentaţie,aprovizionare cu apă,
manifestat cu hidroelectrolitic îndepărtarea reziduurilor, sterilizare,
întreruperea curăţenie, dezinfecţie);
tranzitului - Aerisesc salonul de spital;
intestinal - Umezesc aerul din încăpere;
- Urmăresc şi apreciez corect potenţialul
infecţios al pacientului;
- Informez şi stabilesc împreună cu
pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate şi creştere a rezistenţei
organismului;
- Ajut şi suplinesc pacientul în
satisfacerea nevoilor organismului;
- Aplic măsurile de prevenire a
complicaţiilor septice
- Recoltez sânge şi urină pentru
examenele de laborator;
- Administrez tratamentul medicamentos
prescris de medic:
durere intensă - Pacientul să - Ajut pacientul în timpul vărsăturilor; pacientul este
şi continuă fie echilibrat - Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; echilibrat
cauzate de hidroelectrolitic - După încetarea vărsăturilor rehidratez hidroelectrolitic
întreruperea şi nutriţional; pacientul treptat cu cantităţi mici de şi nutriţional, şi
tranzitului - Pacientul să lichide reci, oferite cu linguriţa; nu mai prezintă
intestinal, aibă o stare de - Fac bilanţul lichidelor ingerate şi greţuri şi
vărsături bine fără eliminate; vărsături.
greţuri şi - Conştientizez pacientul asupra
vărsături importanţei regimului alimentar în
menţinerea
sănătăţii;
- Alimentez pacientul parenteral
instituind perfuzii cu glucoză,

69
 hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi (Marisang, Aminomel),
vitamine şi electroliţi după indicaţia
medicului
- Aplic tratamentul medicamentos:
antiemetice, vitamine, săruri minerale

lipsa - Pacientul să - Explorez nivelul de cunoştinţe a pacientul

cunoştinţelor acumuleze noi bolnavului privind boala, modul de coopereaza nu
despre cunoştinţe; manifestare,modul de participare la mai este anxios
ocluzia intervenţii şi la procesul de recuperare;
intestinală. - Stimulez dorinţa de cunoaştere a
manifestata bolnavului;
prin - Motivez importanţa acumulării de noi
anxietatea cunoştinţe;
- Conştientizez bolnavul asupra propriei
responsabilităţi privind sănătatea;
- Verific dacă bolnavul a înţeles corect
mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit
cunoştinţele;

70
 CONCLUZII

1. Ocluzia intestinală reprezintă un sindrom infecţios complex abdominal, cu

manifestări şi complicaţii grave, fiind o urgenţă chirurgicală.
2. Cunoşterea semnelor clinice şi punerea unui diagnostic precoce duce la
reducerea complicaţiilor şi scăderea mortalităţii.
3. Evoluţia ocluziei intestinale prezintă gravitate crescută la copil.
4. În îngrijirea bolnavilor operaţi cu diagnostic de ocluzie intestinală, nevoile
trebuiesc adaptate, ţinându-se seama de particularităţile acestei intervenţii (tulburări digestive,
sindrom infecţios, reechilibrare hidroelectrolitică, complicaţii).

71
 BIBLIOGRAFIE

1. C.Borundel - Manual de medicină pentru cadre medii - Editura ALL, Bucureşti;

2. Titircă L. – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţi

medicali - Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti;

3. Titircă L. - Urgenţe medico-chirurgicale - Editura Medicală, Bucureşti.

72