Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENȚE GENERALE
1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentăricartografice
3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare
COMPETENȚE SPECIFICE
1.1 Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite
1.2 Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice utilizând termeni specifici;
precizarea etapelor succesive de desfășurare a unor fenomene geografice pe baza unor scheme
logice / seturi de imagini.
2.1. Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice;
2.3. Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte materiale vizuale în
contexte/situaţii diferite
3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii interdisciplinare.
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat..
COMPETENȚE DERIVATE
C1: Identificarea poziţiei geografice a principalelor tipuri de climate din Europa;
C2:Caracterizarea a cel puţin patru aspecte legate de clima Europei;
C3: Expunerea informaţiilor generale privitoare la caracteristici zonelor de vegetație;
C4: Menţionarea caracterelor generale ale zonelor de vegetație;
C5: Localizarea pe Harta fizică a Europei a climatelor și zonelor de vegetație din Europa;
C6: Manifestarea interesului pentru biogeografie și climă sub raport geografic.
1
Compe Dozare Momentele Activitatea de predare-învăţare Strategii didactice (metode și Evaluare
tențe lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor mijloace didactice)
derivate
15 min Verificarea Verificarea cunoștințelor despre Elevii ascultă precizările Conversaţia Evaluarea
cunoştinţelor caracteristicile hidrografiei Europei făcute și răspund la Lucrul cu harta nivelului de
dobândite prin jocuri didactice. solicitările profesorului: www.wordwall.ro cunoaştere şi
anterior Profesorul solicită elevilor să iasă -Expun oral Harta fizică a Europei înţelegere a
la tablă și să identifice principalele -Localizează pe hartă cunoştinţelor
artere hidrografice ale Europei. predate
anterior
2 min Pregătirea Supune atenției elevilor imagini cu Urmăresc cu atenție Manual digital Aprecieri
aperceptivă diferite peisaje geografice și solicită Identifică peisajele . observarea, conversația euristică verbale
elevilor să precizeze diferențele
observabile între peisaje.
1 min Anunţarea temei Profesorul anunță tema lecției: Elevii ascultă precizările
şi a obiectivelor DIFERENȚIERI CLIMATICE ȘI făcute de profesor și
BIOGEOGRAFICE și precizează notează titlul lecției în
obiectivele. caiete
2
climate. Urmăresc manualul și Harta fizică a Europei
tabla interactivă. Expunerea
C2 Solicită elevii să descopere pe harta Harta fizică a Europei
C5 interactivă sau pe manual trăsăturile https://naradix.ro/curs/diferentieri- Observarea
fiecărui tip de climă din Europa. Analizează manualul și climatice-si-biogeografice/23802/ comporta-
Cere elevilor să descopere pe tablă tabla mentului
sau pe manual principalele Conversaţia euristică elevilor
caracteristici ale zonelor Răspund și completează Manualul
biogeografice. schița lecției pe caiete.
Completează schema lecţiei pe
tablă.
2 min Aprecierea Face observaţii asupra modului cum Sunt atenți Conversația
clasei au răspuns elevii şi îi notează pe cei
care au fost activi
4
SCHEMA LECȚIEI
ZONELE BIOGEOGRAFICE
1. Vegetația mediteraneană
- se întâlneşte în partea de sud a Europei cu climat mediteraneean
- vegetaţia: este formată din arbori veşnic verzi (stejarul de plută , stejarul verde, măslinul) și formaţiuni secundare de tip maquis şi garriga.
- fauna: scorpionul, broasca ţestoasă, şacalul, maggot (singura specie de maimuță din Europa)
5
2. Pădurile de foioase
- apar în centrul şi vestul Europei cu o climă temperat oceanică și de tranziție
- vegetaţia: stejar, frasin, fag, ulm, tei, castan, plop, mesteacăn, etc
- animale: lupul, vulpea, cerbul, căprioara, veveriţa, mistreț, jder, urs, etc
3. Stepa şi silvostepa
- cuprinde o fâşie din nordul Mării Caspice şi nordul Mării Negre, cu climat temperat continental
- vegetaţia: ierburi (negară, colilie, păiuş), arbuști: măceș, cătin, porumbar;
- acolo unde apar şi pâlcuri de copaci (stejar, corn, plop) se numeşte silvostepă
- fauna: rozătoare (iepure, hârciog, popândău), reptile, păsări (dropie, prepeliță, ciocărlie, uliu, șoim, etc)
4. Pădurea de amestec
- face trecerea între pădurea de foioase și cea de conifere
- vegetația: amestec de arbori de foiase (stejar, fag, gorun) și conifere (brad, pin, molid)
- fauna: întâlnim specii de animale din ambele regiuni
5. Taigaua( pădurile de conifere)
- este prezentă în nordul continentului cu un climat rece
- vegetaţia: molid, brad, pin, larice, zadă, tuia - fauna: urs brun, cerb, râs, hermelină, zibelină
6. Tundra
- se întâlneşte în nordul extrem al Europei cu climat subpolar
- vegetaţia: muşchi, licheni, arbori pitici
- fauna: ren, élan, urs polar, vulpe polară, iepure polar, morsă
7. Vegetația alpină
- este etajată în funcție de altitudine
- se întâlnește în muntii Pirinei, Alpi, Carpați.
- întâlnim, de jos în sus, etajul pădurilor de foioase, de amestec, de conifer, pajiști alpine și zăpezi la înălțimi mari. - în zona alpină cresc ierburi și
arbuști pitici (floarea de colț); aici trăiesc capra neagră, acvila de munte, cocoșul de munte.
6
ANEXA 1
Zona mediteraneană cu climă -arbuști care nu îşi pierd frunzele): maquis, garriga -şacalul, pisica sălbatică,
mediteraneană, caldă - specii: stejarul de plută, stejarul verde, pinul de broasca ţestoasă de uscat, -Peninsula Iberică
Alep, laurul (dafinul), mirtul, leandrul, cimbrul, scorpionul, reptile (şerpi, -Peninsula Balcanică
maslinul, liliacul, castanul, nucul etc. şopârle), muflonul, -Peninsula Italică
magotul (singura specie
de maimuţe din sudul
Spaniei).
Zona pădurilor de foioase -predomină pădurile de fag şi de stejar, ulm, tei, -jderul, cerbul, căprioara, - se extinde din nordul
În zona de climă temperat arţar, frasin, castan, plop, mesteacăn. lupul, vulpea, ursul brun, Peninsulei Iberice până
oceanică și de tranziție mistreţul,ciocănitoarea, în Insulele Britanice -
cucul,cocoşul de pădure, spre est se extinde până
râsul, veveriţa, pisica în Bazinul Prutului şi
sălbatică Nistrului.
Zona pădurilor de amestec face -reprezentate de fag şi conifere în amestec -cerbul, căprioara, ursul - Centrul Câmpiei
trecerea între pădurea de foiase și EstEuropeneşi estul
cea de conifere Câmpiei GermanoPolone
Zona pădurilor de conifere -pădurea de conifere în care predomină bradul, -elanul, boul moscat, - Centrul Peninsulei
(taigaua) în zona rece molidul,pinul. ursul, vulpea rosie Scandinavice, centrul şi
nordul Câmpiei
EstEuropene
Stepa cu climat temperat -reprezentată de vegetaţie ierboasă xerofilă, -antilopa saiga, dropia, - Europa de Est, la nord
continental și continental excesiv graminee sau ierburi cu spic, pir, colilie, negară, rozătoare (iepure, hârciog, de Marea Neagră şi
păiuş. popândău), reptile. calul Marea Caspică
sălbatic
Silvostepa cu climat temperat -stepa cu arbori razleţi: stejari termofili, carpeni, -rozătoare, mistreţul -face trecerea între
continental ulmi, tei pădurea de foioase şi
7
stepă; de întinde pe o
fâşie între Câmpia
Română şi Munţii Ural
Tundra – se dezvoltă în zonele cu -cuprinde vegetaţie sărăcăcioasă de muşchi şi -foca, morsa (pe ţărmuri), - răspândită în nordul
climat subpolar, rece. licheni + arbuşti: ursul alb, vulpea polară, Peninsulei Scandinave,
mesteacănul pitic, salcia pitică, ienupărul. iepurele polar, elanul, Islanda, nordul Câmpiei
renul, hermelina, zibelina Est -Europene.
etc.
Zona de vegetație alpină, în -vegetația este etajată : pădure de foioase, pădure - la cele mai mari înălțimi -În munții Pirinei, Alpi,
munții înalți, cu etajare climatică. de conifere, pajiști alpine la peste 1600 m și trăiesc capra neagră, Carpați
La 1000 de m, temperature scade zăpezi permanente la cele mai mari înălțimi. Pe cocoșul de munte, acvila
cu 6˚ pajiștile alpine cresc jnepeni, floarea de colt, de munte, marmota