Eseu 1: Caracterizarea personajului feminin: Vitoria

Structura eseului:
1) Introducere
2) Introducerea personajului în scenă
3) Statutul social, moral și psihologic
4) Trăsătura dominantă + 2 episoade semnificative (comentate)
5) 2 elemente de structură și compoziție: titlul și perspectiva narativă
6) Încheierea

1. Introducere
Romanul „Baltagul” a apărut în anul 1930 și este un adevărat “poem al naturii și al
sufletului omului simplu, o mioriță în dimensiuni mari” (George Călinescu). Versul
motto: “Stăpâne, stăpâne mai cheamă și un câne”, argumentează viziunea mioritică a
morții, căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare, aceea a existenței duale ciclice, viață-
moarte și din nou la viață. Romanul a fost scris în doar 17 zile (unele surse afirmă că
sunt 9) și are ca sursă de inspirație balade populare de la care Sadoveanu preia motive și
idei mitologice românești: Salga, Dolca, Miorița. Romanul face parte din a doua etapă
de creație a scriitorului și este o capodoperă ce se diferențiază mai ales prin faptul că
este străbătută de un fior melancolic, nostalgic ai cărei termeni cheie sunt odinioară și
departe.

2. Introducerea personajului în scenă

În romanul scris de Mihail Sadoveanu, se obervă faptul că Vitoria este introdusă în
scenă, în momentul în care ni se precizează faptul că Nechifor Lipan, pleacă la Vatra
Dorna, pentru a cumpăra oi, iar acesta nu se mai întoarce. Se poate observa cât curaj are
Vitoria, în a merge pentru a-și căuta soțul, cu toate că era foarte periculos, însă ea nu se
dă bătută, ci din contră, își urmează planul.

3. Statutul social, moral și psihologic

Statutul social al personajului feminin: Vitoria
Vitoria, personajul feminin principal, este reperat în roman, ca fiind o femeie simplă, dar
curajoasă. Observăm că pe tot parcursul romanului, ea dă dovadă de dârjenie și de un
curaj ieșit din comun. Se poate constata totodată iubirea față de soțul ei, în momentul în
care aceasta decide să plece în căutarea acestuia.

Statutul moral al personajului feminin: Vitoria

Observăm că Vitoria, pe tot parcursul narațiunii dă dovadă de iubire, față de Nechifor,
soțul ei, dorind cu tot dinadinsul să îi găsească pe ucigașii Calistrat Bogza și Ilie Cuțui,
răzbunându-și soțul, aceasta chiar comandându-i un baltag lui Gheorghiță, pentru a-i
omorî pe cei ce l-au asasinat pe Nechifor.

Statutul psihologic al personajului feminin: Vitoria

În romanul “Baltagul”, se poate evidenția că soția lui Nechifor este convinsă, că îl va
găsi pe soțul ei, neavând niciun pic de cădere, ceea ce a ajutat-o să-și continue planul,
însă s-a folosit de cronologia evenimentelor și astfel i-a demascat pe cei doi ucigași.

1
 4. Trăsătura dominantă + 2 episoade semnificative
O trăsătură dominantă a personajului feminin Vitoria, este: voința
 Un prim episod reprezentativ este momentul în care aceasta pornește în căutarea lui
Nechifor Lipan. Se poate observa câtă dăruire și cum aceasta reușește să pună
lucrurile într-o cronologie, astfel încât să îl găsească pe soțul ei.
 Un alt episod semnificativ, îl reprezintă scena în care Vitoria Lipan, îi demască pe
Calistrat Bogza și pe Ilie Cuțui, ucigașii ce l-au asasinat pe Nechifor. Se poate observa
faptul că soția lui Nechifor, nu se dă bătută și reușește într-un final, folosindu-se de
cronologia întâmplărilor, să-i prindă pe făptași, răzbunându-și astfel soțul.

5. 2 elemente de structură și compoziție: titlul și perspectiva narativă

Titlul
 Titlul este simbolic, întrucât în mitologia autohtonă baltagul este arma magică și
simbolică, menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este în
basmele populare furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala
trăsătură a baltagului este că atunci când înfăptuiește dreptatea, nu se pătează cu
sânge. Cuvântul „labris” semnifică baltagul și înseamnă atât labirint cât și secure cu
două tăișuri. În roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul șerpuit, pe
care-l parcurge Vitoria Lipan, un labirint interior al frământărilor sale de la neliniște,
la bănuială apoi la certitudine, cât și un labirint exterior al drumului săpat în stâncile
munților pe care-l parcursese Nechifor lipan. Acest labirint cu drumurile sale șerpuite,
amintește de curgerea cotinuă a vieții spre moarte și a morții spre viață: Vitoria Lipan
pornește în căutarea soțului din întuneric pentru a pute ajunge în exterior la lumină.
În mitologia, labirintul este casa securii duble sugerând dualitatea existențială, adică
un simbol al vieții și al morții. Centrul acestui labirint este râpa dintre Suha și Sabasa
unde se găsesc osămintele lui Nechifor Lipan.
Perspectiva narativă
 Perspectiva narativă adoptată în incipitul romanului este construită pe principiul
telescopic. Legenda rostuirii etniilor auzită de Nechifor Lipan de la un baci înțelept
este evocată de Vitoria “stând singură în lumina de toamnă și torcând”. Prima voce pe
care o aude cititorul în roman este deci a marelui absent, dar mediată prin conștiința
femeii sale surprinsă într-o atitudine cu numeroase valențe simbolice: torcând nu doar
lâna din furcă ci și caierul amintirii și al dorului. Treptat după evocarea unor dialoguri
cu tâlc ale celor două personaje perspectiva narativă se schimbă devine obiectivă
făcând loc unui narrator neutru cu focalizare zero care însă se va nuanța pe tot
parcursul romanului alternând cu focalizarea internă și stilulindirect liber.

6. Încheierea
Romanul „Baltagul”, scris de Mihail Sadoveanu, are ca scop, atât evidențierea curajului,
arătat de cele două personaje: Vitoria și Gheorghiță, cât și a iubirii acestora pentru
Nechifor Lipan.