Baltagul

De Mihail Saldoveanu

-tema si viziunea despre lume-

Romanul ”Baltagul” este un roman tradițional ce are aspecte de roman social monografic
prin felul în care trăiesc munteni și modul în care este organizată societatea vremii . Este un
roman polițist prin prisma căutărilor Vitoriei si a cercetărilor cu privire la moartea lui Nechifor. Pe
lângă toate acestea, romanul ”Baltagul” este un roman de dragoste deoarece Vitoria, mânată de
dragostea ce o poartă soțului, pornește în căutarea acestuia.
Baltagul este un roman obiectiv cu focalizare internă, naratorul fiind omniescent și
omniprezent. Viziunea despre lume pe care o propune Sadoveanu pornește de la
interpratunderea aspectelor mitice cu cele realiste . Temele romanului sunt transhumanta, iubirea,
familia și inițierea.
Titlul romanului este sintetic, un substantiv comun articulat hotărât care denumește un topor
cu două tăișuri. Baltagul este un obiect simbolic fiindcă pe lângă unealta specifică muntenilor, este
atât armă a crimei cat și instrument justițiar.De remarcat este faptul că baltagul care îndeplinește
cele două funcții în roman este baltagul lui Nechifor Lipan.
Narațiunea romanului se face la persoana a III de către un narator obiectiv, omniscient și
omniprezent ,iar tehnicile narative folosite sunt tehnica detaliului, respectiv observația fină a lumii
satului de la munte și a acțiunii Vitoriei. Deși naratorul este unic și omniscient, existăm momente
în care alte persoane reiau rolul naratorului.Un exemplu este acela în care Vitoria reconstituie
crima pe baza unor deducții proprii și o povestește amănunțit si veridic celor prezenți ducând
astfel la mărturisiri din partea personajelor făptașele . Vitoria a fost astfel supranumită “ un Hamlet
feminin” .
Întâmplările din roman se succed în ordine cronologică . Secvențele narative sunt legate prin
înlănțuire și prin alternanta. In expozițiunea este evocată imaginea Vitoriei Lipan îngrijorată din
cauza întârzierii soțului său. Intriga intervine atunci când aceasta observă că soțul ei nu se va mai
întoarce și hotărăște să plece în căutarea lui. Desfășurarea acțiunii cuprinde călătoria pe care
Vitoria împreună cu Gheorghiță o fac pe urmele lui Nechifor. Punctul culminant este atins în
momentul când după găsirea osemintelor lui Nechifor, Vitoria îi demască pe cei doi criminali,
reconstituind scena crimei. Deznodământul ni-i prezintă pe cei doi criminali care își mărturisesc
crima și pe Vitoria care se reîntoarce acasă pentru a-și relua viața.
Caracterul realist al romanului este dat de cadrul acțiunii (Măgura Tarcăului, Vatra Dornei și
alte toponime)de asemenea observăm că romanul surprinde aspecte sociale fiindcă se descrie
viața muntenilor.
Romanul este unul doric și are o puternică tentă inițiatică, ca roman mitic este interpretat în
mod inedit, iar criticul Alexandru Paleologul vede în romanul Baltagul o continuare a Mioriței, iar
pe Vitoria, în același timp o putem regăsi pe Isis care pornește în căutarea trupului sfâșiat al lui
Osiris.
Nicolae Manolescu în volumul “arcul lui Noe “capitolul “O femeie în țară bărbaților” oferă o altă
interpretare a romanului observând că Baltagul este un roman social, în care cititorul află despre
felul în care trăiesc munteni, despre obiceiurile lor, despre legile nescrise pe care aceștia le
respectă cu sfințenie .
Pe de altă parte romanul respectă cu fidelitate schema unui roman polițist (crimă, anchetă,
detectivul, criminalul, complicele, mobilul crimei, rezolvarea cazurilor și demascarea criminalilor.)
 O scenă reprezentativă atât pentru tema romanului cat și pentru tipul de roman (roman
inițiatic) este scena în care Gheorghiță îndemnat de catre Vitoria coboară în prăpastie pentru a
vedea osemintele tatălui său . Coborârea în prăpastie este o moarte simbolică a neinitiaticului
care prin confruntarea cu situația limită (de a sta lângă rămășițele tatălui său) ajunge sa isi
depaseasca conditia de fiu iar odată cu ieșirea din prăpastie, Gheorghiță intră într-o nouă etapă
existențială fiind acum capabil să preia conducerea familiei și responsabilitățile tatălui său .
O altă scenă reprezentativă pentru tema romanului este cea de descoperire a adevărului, mai
exact confruntarea dintre Vitoria și Calistrat Borza “ acum se demonstrează curajul și inteligența
Vitoriei,dar și încheierea procesului de maturizare al lui Gheorghiță”. Scena este una dramatică,
Vitoria îl întreabă pe Gheorghiță dacă poate citi ceva pe lama baltagului , iar Calistrat își pierde
cumpătul. Când Borza s-a năvălit asupra lui Gheorghiță “feciorul mortului simții in el crescând o
putere mai mare și mai dreaptă decât a ucigașului “. Această scenă duce la mărturisirile ucigașului
”eu am pălit, într-adevăr pe Nechifor și l-am prăvălit în rapă după cum a povestit nevasta lui “.
În concluzie,tema și viziunea despre lume in romanul ”Baltagul” ilustrează o societate rurală
ce trăiește după anumite obiceiuri reguli și mentalități. Romanul ”Baltagul” este o scriere despre
vechile norme de civilizație, despre confruntarea dintre nou și vechi si totodata dintre bine și rău.
 Particularitatile de constructie ale unui personaj -Vitoria Lipan(Baltagul)

Romanul aparține genului epic fiind un roman tradițional. Criticul literar George Călinescu
spune despre acest roman că este mitic, al transhumantei aparținând curentului literar al
tradiționalismului.
Pe lângă toate acestea, romanul ”Baltagul” a fost publicat în anul 1930, ceea ce îl face un
roman interbelic .De asemenea este un roman polițist prin prisma faptului că Vitoria acționează ca
un detectiv în ceea ce privește aflarea dovezilor cu privire la dispariția soțului.
Pornind de la aflată de la doișpe ani dar cu privire la uciderea unui cioban, Mihail Sadoveanu
crează celebra operă având ca punct de plecare Miorița . Pentru personajul feminin, Vitoria Lipan,
autorul face o reproducere a femeii însetată de dreptate ce este prezentată în ”Salga”.
Vitoria este personaj principal, feminin, individual ce ilustrează tipul soției devotate . Ea este o
femeie aflată la maturitate, credincioasă și totodată superstițioasă, exact cum afirmă și criticul
George Călinescu ,, Vitoria nu măsoară vremea cu calendarul și cu semnele cerului”
Vitoria observând că zilele trec iar soțul ei întârzie să apară se decide să plece în căutarea lui,
luandu-l pe Gheorghiță cu ea ,iar pe Minodora trimițând-o la mănăstire. Această hotărâre a sa
scoate în evidență curajul neobișnuit pe care o femeie dintr-o societate tradițională și îl putea
permite . Acest lucru o face pe Vitoria să fie supranumită ”Un hamlet feminin” .
Victoriei i se realizează un portret fizic prin caracterizare directă ”nu mai era tânără dar avea
frumusețe neobișnuită în privire. Ochii îi străluceau ca într-o ușoară ceață în dosul genelor lungi și
răsfrânte în cârligase” . Pe lângă portretul fizic se scoate în evidență și relația cu copiii săi, ea fiind
o bună mamă pentru aceștia. Pe Minodora o crește după legile nescrise ale mamei și ale bunicii
sale. O trimite la mănăstire pentru a scăpa de ispite ”iti arăt eu ție coț,valț și bluză.Tu trebuie să
trăiești după legea noastră ”. Pe Gheorghiță, îl pregătește să devină capul familiei, supunându-l la
o serie de teste .
Reprezentativă este scena în care îl trimită pe Gheorghiță în prăpastie pentru a vedea
osemintele tatălui său. Această coborâre a lui Gheorghiță este un ultim test la care îl supune
mama sa și reprezintă moartea feciorul lui și nașterea bărbatului ceva avea să fie capul familiei.
Această scenă o putem asocia cu scena în care Harap-Alb intră în fântână ca fiul de crai si iese
din aceasta ca slugă a Spânului.
În roman se mai scoate în evidență relația dintre Vitoria și soțul ei, relație ce are la bază iubirea
“Lipan socotea că a venit vremea să-i scoată unii demoni care o stăpâneau iar pentru asta
întrebuința două măiestrie, o bătaie și o mamă de bătaie . Muierea îndura fărăsa crancheasca, iar
Nichifor își pleca fruntea și arăta mare părere de rău . Pe urmă viața li se părea iar bună și
ușoară”. Această relație o determină pe Vitoria să pornească în căutarea soțului ei căci “era
dragostea ei de 20 și mai bine de ani ,iar așa cum îi fusese drag în tinerețe de Lipan tot așa îi era
drag și acum.”
În roman se pune accent pe setea Vitoriei de dreptate și curajul acesteia, fapt ce o determină
să-l caute pe Nechifor exact cum pornește și Isis în căutarea lui Osiris. Acest mit stă la baza
tuturor scenelor pe care Sadoveanu le prezintă cititorului. Devotamentul lui Isis îl inspiră pe autor
în crearea personajului Vitoria .
O cină reprezentativă pentru curajul Vitoriei este scena în care nu se dă bătută și se confruntă
cu Calistrat Borza pentru afla adevărul despre moartea soțului ei, făcându-l pe criminal să-și
recunoască fapta.
 Vitoria este prezentată în incipit ca o femeie înzestrată de griji, griji ce ajung să o
neliniștească și să-i dea curaj să pornească în căutarea adevărului . Ea dorea să știe adevărul
pentru ca soțul ei să fie înmormântat și totodată pentru liniștea ei sufletească .
În concluzie observăm că Vitoria reprezintă un personaj unic în literatura noastră, fiind un
ansamblu de curaj, devotament, iubire, credință și tradiționalism devenind un exemplu pentru
fiecare femeie .
 Relatia dintre 2 personaje ( Vitoria si Gheorghita)-Baltagul

Romanul ”Baltagul” este un roman tradițional ce are aspecte de roman monografic în care
trăiesc munte și modul în care este organizată societatea. Este un roman polițist prin prisma
căutărilor Victoriei și a cercetărilor cu privire la moartea lui Nechifor . pe lângă toate acestea,
romanul baltagul este un roman de dragoste fiindcă Victoria mâna ta de dragostea ce o poartă
soțului pornește în căutarea acestuia. Baltagul este un roman obiectiv cu focalizare internă,
naratorul fiind omniscient și omniprezent. Viziunea despre lume pe care o propune Sadoveanu
pornește de la Inter pătrunderea aspectelor mitice cu cele realiste. Vitoria lipan este personaj
feminin, unic literatura noastră . ea este un personaj individual, protagonista Operei, prezent în
toate momentele acțiunii. Portretul ei este fixat încă din expozițiunea când i se realizează un
portret fizic ce surprinde prin farmec și prin frumusețe . Ia ne este prezentată ca fiind împovărată
de griji, trăind un puternic zbucium interior pentru că nu mai știe nimic de soțul ei, Nechifor lipan
care plecase cu oile . ea se simte plină de gânduri, patimă și durere. Criticul Alexandru Paleologul
propune o interpretare inedită a romanului ca o continuare a mioriței și o vede pe Vitoria capii Isis
autohtonă, călătoria viitorii ei în căutarea lui Nechifor este de fapt comparată cu călătoria lui Isis în
căutarea părților din trupul dezmembrat al lui Osiris. Această interpretare se bazează pe un
fragment din capitolul 11 trebuia să afle dacă lipan s-a înălțat la soare sau s-a scurs pe o apă.
Relația dintre cele două personaje este bine scoasă în evidență de temele romanului,
transhumanta natura, iubirea, conflictul exterior al romanului duce la rezolvarea crimei în timp ce
conflictul interior scoate în evidență frământările personajului feminin Cele două personaje, Vitoria
lipan și Gheorghiță sunt caracterizate atât prin caracterizare directă cat și prin caracterizare
indirectă. Victoriei se realizează un portret expozițiunea iar relația cu fiul ei Gheorghiță este una
clasică între mamă și fiu dintr-o familie tradițională. Cu toate că protagonista este împovărată de
griji și neliniștită din cauza dispariției soțului, se dovedește tolerantă, blândă, iubitoare dorindu-și
să facă din fiul iei un bărbat curajos. Ea ne ducă în spiritul tradiției preocupându-se e de
comportamentul moral, îmbrăcăminte și preocupări Trăsăturile morale pe care le dobândește
Gheorghiță sunt urmare a griji pe care Vitoria eu poartă iar drumul parcurs împreună cu mama
saEste un drum inițiatic În ceea ce privește pe Vitoria trăsăturile trăsăturile sale morale sunt niște
consecințe ale iubirii ce o poartă soțului său abia acum înțelegea că dragostea sa se păstrase ca
în tinerețe iar din acest motiv își învinge teama și pleacă în căutarea lui Nechifor. Îl ia cu sine pe
Gheorghiță pe care îl primește la întoarcere în casă cu mândrie și dragoste maternă cu bucate
alese dovedindu-se nu doar o bună mamă dar și o gospodină desăvârșită. Cu toate că la început
intenționează să-l trimită pe Gheorghiță singur la drum îți dă repede seama că acesta este un ne
experimentat, având nevoie de susținerea ei. Pe parcursul călătoriei, cei doi își dovedesc curajul,
trăirea tăria și priceperea, iar Vitoria se dovedește un fin cunoscător al psihologiei umane fiindcă
știe cu să-și îmbărbăteze copilul,, de acum tu trebuie să te arăți bărbat eu nu am alt sprijin și am
nevoie de brațul tău.,, Vitoria dovedește o mulțime de calități fiind credincioasă, meticuloasa,
ordonată cu simț practic și inteligent. În timpul călătoriei culege cu abilitate dovezi despre trecerea
lui Nechifor. Ea știe să vorbească cu oamenii Așa cum le marcăm și criticul Nicolae Manolescu,,
trece de la agresivitate la dulceață, e viață din ipocrizie, stăpână pe nervii ei și neobosită.,, Felul ei
de a vorbi se dovedește inteligență eu te citesc pe tine măcar că nu știu carte, toate pe lumea asta
arată ceva, ce spune multe știe puține. Munteanca uimește pe toți cu calitățile sale, Gheorghiță
caracterizând o mama asta trebuie să fie fermecătoare cunoaște gândul omului. Din perspectiva
lui Gheorghiță baltagul este un roman inițiatic iar arma purtată de către fecior are o întrebuințare
simbolică și magică. Procesul de inițiere pe care Gheorghiță îl trecem presupune o moarte
simbolică, coborârea unui apă fiind o încercare limită. Ultima pagină a romanului surprinde felul în
care Vitoria îl vede acum pe fiul ei ghilimele face cu domnul Toma toate socotelile și plătim cinstit
mulțumindu-i frumos . plătim pe ochilor, oamenilor care s-au ostenit și tuturora. Pe urmă stăm cine
hodini trei zile. Gheorghiță parcurge mai multe etape ale inițierii, copilăria fericită, participarea la
evenimente decisive, prive era osemintelor, lovirea lui bordam și preluarea
responsabilitățilorPutem observa că pași parcurs de către Gheorghiță sunt aceeași pe care îl
parcurg și Eroii basmelor.