Bi\1y:pţ_�ca Pedagogică

-.......... _.-...- -'-�"'.1!:"'- -.- _. ..... ...... .__ . __ ._ ....... _.--_.......-

--
,.,.

� " I.-: -JH�- P E-S T-]l L, O Z ZI .

-

. CUM !Ş! INVAjA

GERTRUDA COPIII
TRADUSĂ DE E. BĂLTE NU.

Retipărită din revista «LlJ=ina Pentru Ţoti)),- revisuită �i adaogată -

, cu o prelată şi cu, o schită biografică a lUI Pestalo:zi

DE

Vi }Gr. BORGO V ANU.

BUCURESCI

TIP.
-
MOD. GR. LUIS, STRADA ACADE.\1IEI No. ii
1898

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 I. IN LOC DE PREFATA.

1. ScrisUrea de autorizare spre a stole in bro-

qurd pe eGertrudaA lul Pestalozzi

BueureseT, 29 Septembrie 1896.

Prea Stimate D-le Meant!,

D-ta aT avut o idee salutary si ti -al mai

adaogat un titlu de recunoscinta din partea
clascalimei nOstre prin nobila D-tale munca
pentru luminarea el, cand aT publicat in ro-
inanesce in (Lumina pentru Tog > capo-
d'opera pedagogica a nemuritorulul Pesta-
lozzinumita r Cum /1,0 "Inv* Gertruda
copiii>> Neat ca atunci nu to -al hotarit s'o
tragi si in brown. In chipul acesta cartea
acesta epocala alaturea cu <Didactica Mare)

www.dacoromanica.ro
 VI

a luT Comenius si cu c Carticica Furnicilor )

a lul Salzmann (amindoue traduse de sti-
matul nostru coleg si colaborator, d-1 P.
Garbovicenic), ar fi suplinit deocamdata
macar lacuna cea mai simtita in de tot
saraca mistra cBiblioteca Pedagogica ! >
Eti, in cursurile naele de la scOla normala
de institutors, de mult simtesc trebuinta
mentionatei scrierl a 1111 Pestalozzi, cad
vroia ca vlitorii istitutorl sa se adape la.
obirsia Pedagogiel adeverate, in op erele prin-
cipale ale neajunsilor nostri predecesorl.
De aceea, cu prietenie, Te rog sa bine-
voescl a me autoriza sa ingrijesc eu (cand
iml vor permite imprejurarile) retiparirea in
brosura a Gertrude maT adaogand ce
voiu crede de euviinta si de lipsa pentru
intelegea cat maT temeinica a cartil din
partea cetitorilor nostri.
Ain de gaud sa complectez (clan voiu tral)
rind pe rind a nOstra (Bibl. Pedagogica)
macar cu scrierile atese ale lul Froebel si ale
lai Diestermeg, cel mai devotati si maT marl
discipoll aT Bunulul Pestalozzi.Ast-fel, cred
ca si dascalul Romanesc, cand va pute cal
pe dintregul pe Comenius, pe Pestalozzi, pe
Froebel si pe Diesterweg, acestl stalpl necla-
tinati aT PedagogieT rantiona]e, va simtl o

www.dacoromanica.ro
 VII

mangaiere sufleteeca si, de sigur, se va in-

caldi si se va insufteti mai mult pentru edu-
catiunea rationala a tineretuluT si a neamulul
nostru, mult incercat.
Asteptand respunsul D-tale, Te rog sa
primesci fratesca salutare si o calda stria-
gere de mana de la
Al D-tale prieten
V. Gr. Borgovanu.

2) Respunsul D-luf Eniu Balegnu

BueureseT, 1 Octombrie 1896.

Stimate D-le Borgovon,

Cu onOre respund scrisOrei D-tale de la

29 Septembre expirat, ca consimt la propu-
nerea D-tale ca sa se traga fn brosura seri-
erea luT Pestalozzi r Cunt 41 invard Ger-
truda copiiia. D-ta poti sa revecli si adno-
tezi traducerea niea. Daca veT face mentiune

www.dacoromanica.ro
 VIII

si de modesta mea munca pe acest teren,

acesta va valora pentru mine cat o recom-
pensa morala §i-ti voia fi chiar recunoseetor.

. . .........
Primesce sincere salutari de la al D.-tale
amic
Eniti Baltenu.

www.dacoromanica.ro
 II. Biografia lui loan Henric Pestalozzi.
I. Idea umanitara de a imbunatati prin edu-
catie sorta poporulul, idee preconizata de marii
filantropisti Comenius si Francke, cu Pestalozzi
incepe a se intrupa. Pestalozzi este vulturul
intre pedagogi, care a intrecut in zbor pre toti
ceT-laltIDdescoperind secretele desvoltaril naturel
copiltiresel si stabilind procedari rationale in
educathine. Pestalozzi s'a naseut in a. 1746 ;
el a fost fiul unui oculist din Zurich ; -el
perdu pe tata cand era de 6 ani. Mama sa,
ajutata de credinciosa servitore Babeli se con-
sacra cu totul educatiunel celor 3 eopiT al set.
Erato saraci si Pestalozzi, ca sa cruta hainele,
cnu esia cu anil de dupe, sober ; el se desvolta
numal fn casa ocolit de ingrijirile marvel si a
Babelei. De aceea numesce el familia cquila realer
a omenirei, si descrie cu pana de maistru vieta
familiars in «Leonardo si Gertrudax, vorbind
tot-d'auna despre cea mai buna, mama a sa.
Pestalozzi, nevenind in atingere cu alti copil, esi
un baet neindemanatic. La 9 ani, incepa sa stee,
mai multe luni pe an, la bunicul sea Hotz,
preut la taln, in comuna Hongg, cu care Pesta-
lozzi cerceta adesea scOlele, avend ocazie sa

www.dacoromanica.ro
 x

cunosca si sa iubescA poporul miser si necult,

dar bray, drept si since r. Pestalozzi era forte
impresionabil si ayea o inima fOrte bung. ; era
iubit de copil si de omenT. El avek obiceiul urit
sa-s1 tie in gura capetul cravatel. CopiiT it po-
recliau «Heiri Wunderli de Thorliken2.. El urma
la scOla latina din Zurich ; scolar mediocru ;
dar escelent observator ; so prepara pentru teo-
logie, cetind si pe Emil al luT Rousseau. Apo
se ocupa cu studiarea .dreptulut cu stop sa pad
apera drepturile poporulul apesat ; dar consiliat
de prietenul set, Bluntschli, si impedicat de o
bola, Orris' studiile si. se facii argat, la renu-
mitul agromon Tschiffeli (in Kirchberg, cant.
Berna). Pestalozzi yoia sa introducA la poporul
de rind un mod rational de a lucrit pamintul.
Ajutat de o societate din Zurich si insurandu-se
(cu yirtuosa Ana Schulthess) cumpAra mosiOra
Neuhbf (curtea noun) in Aargau (a. 1768, 1769),
Acolo incepii el agricultura ; dar nepriceperea
sa, refia credinta a toyarAsilor si anT ref it rui-
nara. In a 1775 n'ayea nicf ce manca. Atunci,
in loc sA despereze, filantropul «extra-ordinarx.
isT prefAcn «Neuhofub in case de educatie pentru
eopit seiract si adund indatA 50 de copii golf si
flamincji, din care, cu ajutore cApetate de la unii
prieteni din Zurich si din Berna, prin muncci
qi prin invelatura void sa Taxi omens ! Vara IT
ocupii la munca campuluf, iarna cu torsul, cu
tesutul si cu alte lucruri manuale. Pestalozzi era,
tatal, era inveltatorui ,si prietenul copiitor! Cand
copiT lucrau, Pestalozzi ii inveta sa yorbesca, sa
cante si cum sa se porte. Dar, si parintif si
copiil find reu narayiti, haimanale, si servitorif

www.dacoromanica.ro
 XI

necredinciosl, inseland cu totii pe bunul Pesta-

lszzi, institutul merse forte rett Pestalozzi fadt
datorii multe fara sa pots produce ceva din
munca sa. In a. 1780 n'avea nici pane, nici haine,
niel chiar lemne de foc. Domna Pestalozzi care
cu o iubire si resemnare extraordinara, impartia
tote miseriile eu sotul el se imbolnavi reu.
Atunct, dupa o existents, miserabila de 5 ant,
Inchide institutul si dand cu arenda mosiora,
Pestalozzi remane locuind in cases, timp de 18
ant, si traind in cea mat negra miserie. Prietenil
fl declarara de (un on?, perdut". Atunci incepit
el sa scrie. «Ore le de sera ale unuf _puslnicY>
(180 de aforisme supra educatiel si fericiiI omu-
lui) apar in anul 1780. Raurner numesce acesta
scriere (programa qi, cheia aclivitafif pedago-
gice» a lui Pestalozzi. In 1781 publics, pe «Leo-
nardo gi Gertudax,-, o istorie satesca, in care, cu
culori vii, descrie ridicarea morale a familei si
a satului prin o educafie familiars infeleptd.
Cartea acesta it mantui de la merte Si.! scese
la ivela, aducendu-i si haul si un renume eu-
ropen. 0 societate agronomica din Berna it tri-
mise o medalie de our cu inscriptia : «Civi op-
limo». In curind aparit si «Christoph si Else , o
conversatie intr'o cuss teranesca asupra lucru-
rilor din Leonardo si Getruda». In 1797 aparura-
4Figurile la Abecedarul meioun sir de fabule ;
si. la 1798, (Cereal rgasupra mersului naturet
in desvollare% genulul oinenesc>' (a scriere filo-
sofica putin reusita, cu idel de ale lut Fichte si
Rousseau).
In anul 1798, ajungend ingfruntea afacerilor,
in Elvetia, barbati aderenti ideilor lul Pestalozzi

www.dacoromanica.ro
 XII

pentru ridicarea poporululul, II oferira slujbe de

stat ; dar Pestalozzi response la tote ademeni-
rile : < Voift sa me facinvefator b> In Septembrie
1799 cantonul Bas-Unter-wald fa devastat de
Francezi. Copii orfani cu sutele rataciati pe strade,
fara ingrijire. Guvernul invita pe pustnicul de la
Neuhof sa merga la Stanz, uncle deveni Orin-
tele a 80 de orfelini, intr'o manastire demolata.
Aci puse el mina pe <pulstil artei educative.
g Ach zice el insusi eram de diminetci Dana
sera aprope singer in mijlocul col iilor. To bi-_
nele trupesc qi sufletesc, de care se bucuraii
copii. de la mine pleat.... Eu dormiam in Mi-
jlocul lor»... A ci puse el in serviciul educatiunel
natura exteriors. Ceta intrega era condusa prin
trel mijlOce prin Were, prin vorbire in cor si
prin o finuta bund a corpulul, la lucru. <Ca-
mera, paretii, coridorul, uneltele, hainele, cam-
pul, gradina» eraii cartile de pe care invetau
acel copil.
Procedarea : vorbirea in cor ; scolari invetau
pe scolari forma monitorialci ! Dar in fine se
cobvinse P. ca inagniintul trebue separat de
lucrul manual si ca gcultura poporu of nu este
tin visx..
In Iunie 1799 manastirea, localul lui Pesta-
lozzi, se prefacii Inteun spital ; devil furs con-
cediatl pe la rubedenii si Pestalozzi obosit se
retrase la Mile din Gurnigel (Berna). Dupa
cateva sept6manl iI se dete voe din partea gu-
vernulul elvetian sa cunduca clasa I-a a scolei
elementare din Bertoud (Burgdorf) de sub direc-
tia unul invelator batrin (care era si cismar).
La plangerile acestuia, Pestalozzi fiind concediat

www.dacoromanica.ro
 XIII

mat dadti lectil in clasele scolel urbane de acolo,

pana cand, asociindu-se cu invetatorul Krilsi,
infiintara (a 1800) o ,scold privata, in castelul
din Bertoud, care, in scurt timp .ajunse a fi re-
numita. Aci petrecit Pestalozzi (Jule fericite cu
colegil si cu elevil sel, formand o adeverata
scOla ca in familie : lucru, -invet.amint, cantece,
excursiunl joeurI, veselie. Aci it vizita Herbart..
In 1S03 Pestalozzi facii o vizita lui Napoleon..
La Bertoud Pestalozzi remase pana la 1804,
cand guvernul luandu-I castelul pentru trebu-
inte administrative, iI oferl manastirea din Man-
chenbuchsee. In timpul cat static la Bertoud, Pes-
talozzi scrise si publica opera sa epocala CUM,
Girtruda iqt invata copii > (a. 1801) care, in 14
scrisorI adresate amiculul seu Gessner coprinde
pritacipiile sa e pedagogice. In cele d'intal trei
scrisori expune istoricul -sett si al colaboratori-
lor sei ; in serisOrea 4-a critica educatiunea de
pana acilea ; In scrisorile 5, 6, 7, 8 pune bazele
educatiunel mal bune si in scrisorile 9-14 (la
amanunte asupra acesteia. Tot la Bertoud scrise,
en colaboratorul sea Krtlsi, (Cartea Illamelor>>
(1803), care coprinde povete cum mamele pot
sa -s1 invete singure copil. Dup. un an de clile,
Pestalozzi se muta la Y verdun, (Ifinga lacul
Neuchatel), unde ajunse la culmea glorieI sale-
pedagogice (1805 1825). Aci intemeia institu-
tul set' de baeti si de fete. Elevil se adunara
din tote terile Europel, ba si did America ; in-
vetatorl (Froebel) mergeaft sa invete ; functio-
nal! superiorl si prineipi cercetaa si admirait
pre mutt incercatul Pedagog ! Regele din Prusia,
impgratut din Rusia si altl principt iT manifes-

www.dacoromanica.ro
 XIV

tarn, inerederea si II apreeiara activitatea. Fichte

declard lucrarea pedagogics a lui Pestallozzi,
de la Yverdun, ca inceputul regenerarii omenirei.
Limba de propunere era germana si franceza ;
multi munch,, mult sacrificiu si multi dragoste ;
dar mune neintelegerl intre elevl din causa di-
ferintelor de neam si de pozitie. Credinciosa sa
sotie ,care timp de 45 de ani a lost reazemul
moral si ingerul mangaitor al lui Pestalozzi,
muri in a. 1815. Neindemanarea lui Pestalozzi
In guvernarea institutulul (in care une -o11 se
gasiait prestre 300 de omens) si certele dese
dintre unit profesorl (ca Schmid si Niederer),
grabira decaderea institutulul si amdrira, pand
in suflet, pe Pestalozzi care. pentru a mai varia
locuinta si activitatea sa, din veniturile scrieri-
lor sale (100.000 lei) infiinta in Clindy (a. 1818)
un institut pentru seiraci. Dar nereusind sa in-
ldture certurile dintre colegi, (in a. 1825) des-
1iinta amindoue institutele si se retrase la Neuhof,
la un nepot al sen. Acolo scrise ultima sa opera :
taintecul lebedei$ cu scopul (WO dea seania,
i.e gi filantropilor asupra ideilor sale despre
cultura elementarei.Acolo isT petrecea vremea cu
plimbari pe ampule, martore experientelor sale
din trecut, cu visite la scola primard din satul
Birr, unde inveta pe copil cetirea. El fu ales
de prezident onorific al unei -societatI eIvetiene.
In Iunie (a. 1826) cerceta orfelinatul lui Zeller
in Beugen si in ncel an thin, la Brugg, o con-
ferinta asupra prime! educatiuni a copilulul. In
Februarie 1827 se bolnavi ; dus in edutarea unul
medic, la Brugg, muri acolo in 17 Febr. dicend
intre altele asistentilor : cSi vat, prietenilor,

www.dacoromanica.ro
 XV

cautati-a fericirea in cervul familia !...» Inve-

tatoril si scolaril din satele vecine formara cor-
tegiul potrivit pentru acela, care intrega sa vieta
si-a sacrificat'o scolei poporulul ca nimeni altul,
inainte si dupa dinsul. El fu inmormintat Fang.
cc sa qcolef din Birr.
Caracterul lust Pestalozzi se afla scris drept
epitaf pe monumentul ce i s'a ridicat (in anul
1846) din ocazia aniversArii seculare de la nas-
cerea sa, cand la Neuhof, statul a inflintat o
ccold de agriculture pentru inveta torii saract
Eata epitaful :
«Aci zace
Heinrich Pestalozzi
nascut in Zurich, in 12 lanuarie 1746
mort in Brtigg, in 17 Februarie 1827
Mantuitorul saracilor la Neuhof
inveyatorul poporillui in Leonardo si Gertruda ;
la Stanz, tatal orfanilor ;
la Burgdorf si MOnchenbuchsee intemeetorul qcOlet
poporane ;
la Yverdun educatorul omenirel.
Om, crestin, cetaten ;
Totul pentru allii, pentru sine nirnic,
Bine cuvintat numele lust !,
Memoria lust Pestalozzi o pereneza : 1) Publi-
catiunile operilor sale de care editoriT Cotta din
Stuttgat 1819 26) in 15 volume si Seyffarth
(1869 -73) tot in 15 vol. 2) «Reuniunea Pestalozzi
intemeiatii. de Diesterweg la a. 1846 care se
ramifica prin intrega Germanie si Elvetie 3). Mu-
sent Pestalozzian in Zurich, (din anul 1879 sub
directia lul Dr. Hunziker, care din 1880 scote
revista «Pestalozzi Blaetter 7). 4) «Expositiunea

www.dacoromanica.ro
 XVI

seolara permanents din Zurich. 5) Bata Pes-

talozzi cu statua s'a, in Yverdun (ridicata in 5
Iu lie 1S40). *)
III. Introducere to Pedagogia PestalozziOna.,
Dintre tote scrierile pedagogice ale 1u1 Pesta-
lozzi cea mai insemnata si cea maT profunda
este cartea : KGum Gertruda I§T Thula copiib).
and diesel acesta carte, simti ca este esita
dint'o inima nobila si frumosa ; simy ca intui-
tiunile cele adeverate to transports; de acea, cu
cat va trece mai mult tiny, cu atat acesta carte-
va straluci mai mult ; cad', deli unele din pro-
cedarile lui de aplicatiune nu sunt recomanda-
bile, dar ideile, legile, principiile puse de el vor
trai cat va trai acest parnint. Citind acesta carte
maT simtl ca un sentiment de resunoscinta se-
nasce in suftetut t611 catre marale Pesfalozzi ;
cad data esperienta a impins omenirea spre
progres in acesta, privinta, apoi acesta se dato-
resce in mare parte numal metodel rationale ce
el ne-a invqat.
Land Pestalozzi a compus acesta, carte, a avut
scopul ca scl invete pe inane, cum ..sa" '§t in-
struesca, copiii lor. Autorul a facut'o in forma
de scrisorl adresate amiculul se5u Gessner.
Numal citind acesta carte va pute tine -va ss
cumisca portretul eel mai original si eel mai viu
al lul Pestalozzi ; sa, cunosca istoria sfortarilor
lui pentru reforma educatiunii ; ss cumisca mar-
turisirea sinters a greselelor lul si desfasurarea
limpede a ideilor si metodel luT.
*) Ve41 sehita geografiel la pag. XXIII !

www.dacoromanica.ro
 XVII

Principalele gresell ale luT Pestalozzi sunt ;

1) Neingrijirea de corp, de haine de aranjarea
imbracamintelor. 2) Prea marele sell, amestec
in luptele politice de partidd, ceea-ce l'a fiicut
sd sufere forte molt. 3) Lipsa unel culturi ge-
nerale suficiente. 4) Religiunea naturald concre-
tisatd in bine si desconsiderarea crestinismulul
positiv. 5) Neglijarea culture! sciintifice pe so-
cotela culture! formate ; 6) Intrebuintarea pe-
depselor corporate.
0 data aceste reserve fdcute, ce admirabil
model pentru or! -ce dasal! Ce dragoste de
misia sa si de copil! «Dragostea, dice el, este
temeiul educatiunilz..
Educatiunea nu este o lucrare care sd se
impund din earn. ; ea este desvoltarea internd a
puterilor sufletesti. Copilul, dupd Plutarc, nu
este un vas in care set se verse cunorin(e, ci
este un cebnin ce trebue inceiklit. Multumita luT
Pestalozzi, acesta vedere a vechiulul scriitor
grecesc a ajuns sd fie un a devr stralucitor care
luminezd tad sciinta pedagogics;., care a risipit
deja multe intunecimi, a sdrobit rutina cea ye-
che si a indeplinit reforme binefatetore. Cu-
noscem acum calm cea noun. pe care trebue sd
mergem in viitor. Pestalozzi pune meritul sou
principal in acea ca el a recunoscut In intuitiune
temeiul nestramutat al orT carii cunoscinte.
Intuitiune, eca noul cuvint de ordine al Pe-
dagogieT !
Rebelais, Montaigne si Rousseau clisesera cd
piciorele , manele si ochil nostri sunt primil
nostri dascall de filosofie. Pestalozzi dice cd co-
pilul nu pricepe la inceput de cat cea-ce vede
2)

www.dacoromanica.ro
 XVIII

si cea-ce atinge el insusi. DecT intuire, intuire

si erasl intuire, eca recomandarea tuturor ma-
rilor dascAll al omeniril! Dar tot intuirea o intrebu-
intezd si mamele cele neinvetate pentru ca sä
's1 Invete copilasir. Pestalozzi vrea ca scola sa
fie o familie mare, unde copiil sä se obisnuiesca.
cu ascultarea, cu recunoscinta catre dascalui for
si cu fratia Mire eT.
0 data un Wan, tatal unul scolar al lu! Pes-
talozzi, venise sa 'I visiteze scOla ; forte mirat
de cea ce vedea., el strigA: ((Da bine, Domnule
cprofesor, asta nu semen& a scold, ci a familiez..
4Este cea mal mare lauda ce mi-al fi putut da,
grespunse Pestalozzi. ((Slant incantat ca am reu-
sit sa arat lumiI ca nu trebue sa fie un abis
cintre vieta de rasa si scold,, si ca sada e folo-
tsitore educatiuni! numal Intru cat ea desvoltd
((sentimentele si virtutile carl fac podOba si
fericirea vieteI de familia).
Pestalozzi a unit scola cu atetierul qi cu id-
rina , adicA pelangd invetatura de carte el
Inv6ta pe scolarl vara munca campulul, Tar erna
fT Inv6ta meseril si arte, pe cat era posibil unor
asemPnea copil.
Englezul Locke, si alt1 catl-va invetati filan-
tropi, proclamara si cerura sa se Introduca Ore-
care lucru in stole ; dar de la idea for si pand
la fapta lu! Pestalozzi este mare departare :
Acesta intaiii a pus'o in practica. si apoT a scris.
Doue sunt motivele care all facut pe Pesta-
lozzi sa. Introduca lucrul de 'nand in scold : a)
Firea cea vibe a copilulul care nu pdte sta loculul
lung timp, fard A. nu lucreze ceva cu manele ;
b) dorinta sa de a pregati pe copil de timpuriil

www.dacoromanica.ro
 XIX

pentru vietA. Pentru aceste cuvinte, chiar de la

prima sa incercare, in 1775, Pestalozzi pune in
practica casociatia celor trel vieti naturale omu-
«lul, adica pentru yard lucrul campulul, pentru
gerna lucrul in atelier si putind industrie de
carta si in tot timpul scola. and copiii lucrat
ela camp sat in atelier, el le vorbia mered.,
dice nemuritorul Michelet, asa ca lucrarile cele
mai grele erati transformate prin cuvintul set
In fericire si in bucurie pentru copii.
acum sunt incredintat mai mutt decht orl-
can& dicea Pestalozzi, - -gca odata sada units cu
emestesugul prin legaturl puternice si sub o di-
4rectiune inteleptd, negresit ca va forma o noun
rasa de Omeni, care va invetk prin esperientd.
(di studiile actuale nu cer a decea parte din tim-
cpul si din strAduintele ce se cheltuesc asta-dl.x.
Pestalozzi, dupe ce a strins tot feint de mi-
nerale ,si vegetate, de lucrurl trebuinci6se, cand
a deschis scola sa din Neuhof (in Elvetia) zise :
<Tote acestea sunt bune pentru a atrage pe
copil ; dar trebue retine prin invetaturl trep-
tate cars se respunda trebuintelor lot; ; de aceea
trebue sa clAdesc in fiecare ramurd de hive-
tatura, o scars gradatA de cunoscinte, unde °ri-
ce noun idee sa nu fie decht un adaos usor,
apt-4e nebAgat in seams, care sa se aldture la
cunoscintele de mal 'nainte, cele adanc sapate
In mintex..
El a intelos cat de folositore sunt educapisnii
de,semnul, cantarea qi gimnastica ; de acea le-a
dal un loc forte insetnnat in programa scolei.
Pestalozzi cel d'inthin a pus la tale colecliu-
nite gcolare, lectiunile de lucruri si escursiunile

www.dacoromanica.ro
 XX

instructive. La inceput nicT el, nicT scolariT seT

nu cunoscean erburile, plantele si pietrele ; dar
cu tote acestea eT tot culegian pietre, minerale,
plante si le descriaii, le clasan bine sail reit,
pana sa invete numele tor. Nimic nu este maT
nemerit decat aceste escursiunr scolare spre
a da interes plimbarilor, spre a ascuti curiosi-
tatea si spiritul de observatie, dorinta de a in-
veta si amorul de natura.
Luf Pestalozzi i se datoresce fn Didactica nitre-
buintarea literilor mobile lipite pe carton cu deose-
bire de oulori pentru vocale Si consune, invefatura
sunetelor inainte de silabisni,intrebuinfarea pi&
cilor pentru a face desemn mai Main, si apoi
pentru a scrie. Tot lui se datoresce ineefa min-
tul moral unit cu studiul limber, esercitiile de
intuire, inlocuirea literef morte a earth prin
cuvintul yin al dascalului, intuirea aplicata la
geografie ,si la socotela , ca si la cele l'alte studil.
Eca, 'de esemplu, cum facea -el lectiuni de
geografie.
«Cele d'intain elemente de geografie ne eran
«date afara pe tere,pscrie istoricul Vulliemin
care '1-a fost scolar int-re 1805 si 1807.«Pesta-
«lozzi ne ducea la plimbare catre o vale ingusta,
«acea, unde curge riuletul Buron. Ne punea.
«privim in Intregul sett si in tote amanuntele
slut, pana cand noT aveam intuit unea esacta si
«deplina a riuletului. Atuncl el ne invith sa, ne
«facem provisie de argil, care se afla pe mar-
«ginile riuletului si apoi noT umpleam niste co-
«surf marl cu de acest argil. Dupace ne Inter-
« ceam la scold, ni se da niste mese lungT si ne
dasa, fiecare pe masa sa, ca sa reproducem In

www.dacoromanica.ro
 XXI

relief valea ce studiasem. pilele urmatore noue

«plimbari, noun esploratiun!, facute dintr'un punct
«de vedere maT malt si in fiecare plimbare da
«0 noun, intindere lucraril nOstre. Urmaram asa
«papa cand sfirqir'dm, cu studiul §4 cu facerea
.creliefuluf intreguluf basin at Yverdunuluf pe
«care it privirdm in cele din urma din virful
«Monte lei. Atuncl. dar numai atuncl trecuram
«de la relief la harta geografica , inaintea careia
«ajunseram numai duptice o pricepusem pe de-
«plin.
Multi amenT marl se ocupaserd cu instructia
si chiar cu educatia ; dar nici unul n'a tratat
despre educafia poporuluf cu atata caldura,
limpeclime qi respect de demn tatea omutui cum
a fa cut Pestalozzi, care void lumina pentru toff
si care in tota viola sa a lucrat ca sa realiseze
acesta nobila dorinfa. Lumina poporuluf intreg
era singura lui; dorinfa.
Fara Pestalozzi lumea ar fi inca mull ina-
poiata, in tote privintele.
Fie dar, ca dorinta lui Pestalozzi sa se reali-
seze pe deplin si la nol !...
Intre tote strierile pedagogice ale lul Pesta-
lozzi a Cum 41 invafa Gertruda copii0 este opera
cea mai impertantci pentru inv6tator. Ea este
evangheliul adeverat al educatiunel si al inve-
tamintului, in care se afla, vederile nernurito-
rului magistru expuse in forma complecta, clara
si cu caldura. «Gertruda» este o parte a eului
lui Pestalozzi. AcdSta este insa si scrierea care
a avut cea mai mare influinfa asupra dascsli-
meT, cad nici una n'a produs atata miscare,
atata emotie si animatie ca si acesta. Ea a des-

www.dacoromanica.ro
 XXII

teptat Intre dascali si pedagogi acea lupta apriga

de vorba si de condeia, din care a esit la ivela
adeverul...
In acesta carte afla invetatorul conscient prin-
cipif adevgrate, o morale curata, un entusiasnt
avintat pentru profesiunea sa ; aci gasesce si
mangaiere si nadejde pentru inlaturarea sal
invingerea greutatilor impreunate cu al sea.
sdruncinator apostolat.
4 In acesta vet invinge, o invetatorule, da
veT aprofunda modal «Cum i§i invala Gertruda-
copiii.,

www.dacoromanica.ro
 SHAFFNi(LIS Ell f
. SCHITA i
Ifi
Terenului de activitate
sluff
i
IPestalozzi

Neuron. natacc
e,
e 13Ift ziiRmn

t.

'AEU C.ILAT E L
`
0 KIRCHBERO
Lt12 E

)`114;rtGDORF(BERTOUD) 0
o - STANZ
MUNCHEN-BUCIISEE
0 ALTO ORE'
BERN

YVERLIDIL
An,
GUItNiost.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA I-a
Suntar : 1) Scopul vietii intregi a lui Pestalozzi a lost im-
bunatafirea sOrtei poporului. 2) Jntaile luT scrierI si In-
treprinderT, adica Institutul de la Neuhof si neisbutirea
lul ; cartea Leonard si Gertrude. 3) Cercetarl asupra
mersulul nature' In desvoltarea umanItatil. Despre pe-
rioda de Indoida si de Incertudine a lut. 4) Pestalozzi
Ia Stanz, Esperientele lul de Invetdmint ; bale sl retra-
gerea la Gurnigel. 5) Imputerile ce i se fat: ca n'are
spirit practic. 6) Pestalozzi la Bertud. Invinovatirea ce
i se face ca negligeza Catechismal si ca nu stie ni»ic ;
trecerea luT de la o scale. satesca. Ia o scale. burgess.
7) Folosele unei metode gradate. Invetatura incepe de
la nascere. 8) Invetiltura trebue sa fie conforms mersuluT
natural al desvoltaril intelectuale ; Invetatura de astildi
este contra natures si contra psihologiel 9) Neaparata
trebuinta a cartilor de intuitiune pentru copia eel mid.
Intuitiunea inainte de cetire. 10) Epistola MT Fischer
asupra metadeT lul Pestalozzi. 11) Importanta limbagiulul.
12) Copilul intaiu s1 studieze si apoi se. judice lucrurile,
sd se dea copiilor date, formute si ideT directive. 13)
Simplified. Invetamentul si '1 usureza pentru marne ca
sä respandasca sciinta In popor. 14) Carta° de scald si
rolul dascalulul incepetor.

Scurnpul melt' Gessner.

Bertud, finis intdia a anulta 1801.
Tu 'rut qici c ar trebui sa dati publiculuT ex-
plicatiT asupra ideilor mele in privinta inveta-
turel poporuluT.

www.dacoromanica.ro
 2

Eata ca me puiti la lucru astadi si voesc sail

ext.uid chiar tie inteun sir de epistole, cat
voift pute mai deslusit, ideile sat vederile mele
asupra acestei cestiuni.
Invetamintul poporului mi s'a infatisat ochilor
mei ca o mlastina fara margini ; am strabatut
adancindu-me din ce in ce mal mu t in tina
el si m'am oprit numal dupace am recunoscut
piedicele call se impotriviati scurgeril for si
dupace am insemnat locurile, pe unde s'ar pule
face canalurl de scurgere.
De lung timp, vas ! din anil tineretil mele, o
singura, unica si puternica aspiratie facea sa'ml
Bata inima, adica secarea isvorelor miseries, in
care vedearn poporul zacend imprejurul meu !
Sunt mai bine de 30 de ani, de cand am in-
ceput lucrarea ce urmez si astadi. Chiar Ere-
meridele", jurnalul lui Iselin, sta. martur ) ca
et sunt Inca. departe de a fi realisat visul ce
cautam sa realisez din acea epoca.
Imi petreceam anul intreg in mijlocul a mai
bine de 50 de copil cersetorl ; impartiam panea
mea cu es in saracie, Si traiam eft insuml ca un
cersitor numal pentru ca sa invet pe cersitori
sa triiesca ca Omeni.
Idealul mac de educaliune pentru aceqtf copif
imbra tifec agricultura, industria el comerciul.
In aceste trei felurl de profesiuni aduceam o
inaltime si siguranta mare de judecata in tot ce
1) Iselin, nu amic al lui Pestaloszi, publich. o gazet0.
numitA Efemeride/e" in ora.ul Bale, din Elvetia. Pesta-
lozzi 'I trimese spre publicare scrierea numita Ceasu-
rile de sera ale unui pustnicx., care era cea lucrare
de educatiune a Jul.

www.dacoromanica.ro
 3

privia Intregul met plan si partile lul principale ;

si chiar astacll nu veil nicl o gresela Insemnata.
Dar adeverul este ca, In nicl una din aceste tref
ramurl, nu cunosceam finetele si amenuntele
mestesugulul si n'aveam hotarirea de a me ocupa.
de amenunte. De asemenea eram prea sarac si
prea isolat ca sa am sub ordinele mele persone
capabile de a Implini cea ce 'naT lipsia mie. In-
treprinderea mea esi red.
Dar sfortarea cea mare pe care o desfasura-
sem in acesta Incercare, me Invetase adeverurI
marl, si Increderea mea in ideile mele nu fugese
nicl odata mal mare deceit in momenlul chiar
ceind ele se naufragiasera. AceeasI ardere nein-
vinsa, aceles1 aspiratiuni, faceat sa bata inim a
mea si, nenorocit ea insuml, Invetam sa cunose
afund, cum nicl-odata vr'un om fericit nu le-a
putut cunosce, atat miseria poporulul cat si cau-
sele acestel miserit. Suferiant suferinfele popo-
rulul, fi poporul mi se ara tet aga cum era ,Ti
cum nit se arclia nimenuf altuia. Am trait multi
and cu poporul, ca o bufnita in mijlocul pdsa-
rilor. Aucliam risul batjocoritor al Omenilor cart
me goniaa din societatea for ; aucliam apostro-
farile lor, cand imI qiceati : (Nenorocitule, to
estl mal incapabil deceit cel din urma munci-
tor de a to ajuta pe tine Insuti, si vrel sa vit
in ajutorul poporulul !) Aucliam aceste batjocure;
be citiam pe buzele tutulor, si cu tote acestea
impulsiunea puternica a inimel mele me tarn
neincetat catre un singur si unit stop, adica,
secarea isv6relor miserii poporulul ! Si energia
mea crescea din di In di : si din di In di, ne-

www.dacoromanica.ro
 4

norocirea mea iml desvelia un flumer mai mare-

de adeverurl folosit6re scopulul med.
Cunosceam poporul cum nimeni imprejurul mat
nu'I. cunoscea. Bucuria ce-ml causase produsul
bumbaculul, crescerea bogatil, easele varuite din
nod, recoltele minunate, insusl invetamintul so
cratic inaugurat de unit profesorl si cercurile
de lectura, nimic din tote acestea nu'niI faced
ilusiune. Vedeam miseria ; dar m6 perdeam in
nenumeratele cause, imprastiate in tote partite
cart o producead. Faceam forte multe observa-
til asupra adeveratei stall a poporulul ; dar nu
descoperisem Inca desiule mijloce practice pen-
tru usurarea suferintelor lul. Insasi cartea mea
(Leonard 0 Gertruda), care arata ideile mele
asupra acestel situatil, insasi acesta carte da pe
fata necapacitatea mea ; de acea ea aparit citi-
torflor mei de atuncl ca un monument de Oka
care vorbesce de vieta. si care este mort...
Grefela mea a fost ca m'am lcisat sa fiu luat
ca de un virtej de cei tre o trebuinta neinvinsd
de activitate esteriorci, inainte de a fi pus te-
tmelif sigure acestei activitaff prin lucrarea in-
eriorci a meditatiu nil.
Dac'as fi inceput de aci, la ce inaltime s'ar fi
ridicat conceptiunile mele ? Cu ce repecliciune-
as fi atins scopul med ? N'am putut nicl odata
arn1 dad seama ed despre acesta. Dar nu eram
vrednic de sarcina mea, pentru ca cautam numar
realizarea esternd a eT si pentru ca am lasat.
ca amorul med de adev6r si de dreptate sa se
transforme inteo pasiune, care a facut din mine
un fel de trestle manata si desradacinata putin
cate putin de curentul apel, apol deslipita de
www.dacoromanica.ro
 5

mal si Manta de valurl pang, ajunge la uscat,

prinde din nal radacind si gasesce iarasT Tirana
neaperat trebuinciOsa vietel sale. Si cum s'ar
pute spera ca alt cineva dead mine sd scotd
din valurl acestd trestie luatd de boiul apeT si
sd o depund pe mal ?
Ah ! amice, oricine are in vinele sale o sin-
guru picaturd de sange care curge in ale mele,
vede acum abisul, unde trebuia sa cad eti. Dar
tu, scumpe Gessner, inainte de a citi mar departe,
varsd o lacrimd asupra sorter mele !
Eram in prada unel stall corporale forte rea.
Tot ce este adeve'r pi raliune neperitdre, pasiu-
nea mea le transform& in niste lucrurl trecetore,
in himere. In orbia mea eti m'agatam de vorbe
gele, fard de sens cart nu corespundeail nici
uneia din convingerile mele...
Si cu tote acestea aveam consciintd de neno-
rocirea mea intelectuala si certain sa me ridic
din ea. ImT petrecul trel anl scriind cu o mulled
de necredut «Cercetarile mete asupra mersulut
natu,rei in desvoltarea unianitafth. Compuind
acesta carte, aveam de stop mar ales sa 'ml
del seama despre inliintuirea ideilor mele favo-
rite si de a pune sentimentele mele naturale in
armonie cu opiniunile ce 'ml fdcusem asupra
dreptulul civil si asupra moralel. Dar acesta
carte este o noua marturie a neputintei mele ;
este un simplu joc al facultafit mele de cerce-
tare, este o lucrare prey esclusiva, relativ slab 1,
uncle nu se simte indestul tendinta dare acea
energie practice,, care era asa de necesara in-
dreptarii mele. Disproportia intre ceea-ce voiam
si intre cea-ce puteam crescii Inca si mar mutt

www.dacoromanica.ro
 6

si asa se intinse Inca in mine golul ce trebuik

sä umplu eft pentru a'm' atinge scopul ; din ce,
in c& deveniam mai incapabil de a'l umple.
De asemenea nicl nu recoltal mal molt de-
cat semanasem. Cartea mea produse in jurul
melt acelas efect ce produsesera tote faptele
mele, adicet niment, aprope niment, nu mg in-
leiese, ki nu ga'sii in jurul melt' nici doi dinif
cart sa nu qoptesca ca ei cansider as intrega mea
carte drept o incurcaturet . De curind chiar o
persona, care de altfel are slabiciune pentru
mine, imi clicea : «Nu este asa Pestalozzi, ca
recunosci to insutI astacli, ca nu cicti bine ce
vreai ceind al scris acesta carte ?» Eram eti
ursit sa nu flu renumit si sa flu victima ne-
dreptatii. Ar fi trebuit sa profit de lectiile espe-
rientel, dar nu profitai ; nu me inpotrivil neno-
rocului meii deciit cu dispretul men pentru
omeni. Nu m'abatuI nicl un moment de la scopul
meti ; dar judecata mea era intunecata, imagi-
natia turburata si inima nemultumita; voiain set
steiruesc a cultivec pe un be profanat planta
sf Intel a feririrei omenilor !
Da, scumpul met' Gessner, in cartea mea nu-
mita Cercetarl" esplicasem tote prescriptiunile
dreptulul civil prin insesi legile organisaril cor-
pului meti ; declarasem ca, dupa mine, fapta
nemorala este singura acea fapta, care ar vei tema
in ceva natura umanei . Era intr'un moment,
cand inamitru amenintail pasiunile, In afara
violenta ; cu putine esceptil, tots contimporanii
mei emu ingarnfati, aspire' la putere si cautail
mesele Incarcate cu tot felul de mancari ; si eh!
ajunsesem acolo, incat speram ca. un simplu

www.dacoromanica.ro
 7

-cuvint de adever, ca niste simple notiunT de

drept erau s'aibd asupra for o influinta burial
Cu tot perul met" cel carunt, eram Inca un
copil ; dar un copil cu mintea fOrte turburata !
Chiar in acel timp, plin de turburarl, aspiram
tot d'auna la scopul vietel mele; dar eram mal
esclusiv si maT ratacit decal orl cand. Cautam
sa. 'ml ating scopul, incepend cu descrierea ne-
norocirilor poporulul Inca din vechime, esplicand
cu pasiune dreptul civil si profitand de spiritul
de revoltd, care se ardta contra unor suferinte
populare. La alte epocl ale vieteT mele, procla-
masem adeverurl maT importante, earl fuseserd
numal un sgomot de vorbe, far% miez pentru
urechiele compatriotilor mel. Judece orl tine, data
ideile mele de acurn n'ar trebui sd le par% o
nebunie ! Acele adeverurT el le acoperird cu
find, ca tot d'auna ; el remaserd *cea ce erall si
se purtard in privinta mea, cum ar fi trebuit sd
o prevecl ; dar n'o preverjusem, pentru ca, dat
cu totul viselor mele, plutiam In aer, si pentru
ca egoismul nu 'ml deschidea ochil asupra 6me-
nilor, cu earl aveam de a face. M'am lAsat sa
ft" inselat nu numal de ceT iscusitl, ci si de cel
nebuni ; in increderea mea atribuiam sentimente
bone orcui venia 0 'ml; spina vorbe frum6se.
i totus, pOte maT bine decat or -tine, ea cu-
nosceam poporul si sciam causele prostiril si
degraddril luT ; dar nu voiam nimic, absolut
nimic decat desfiintarea acestor cause si sfir-
situl suferintelor poporulul si, firesce Omenl noT.
Elvetienil earl aveafi pretentiunl maT marl si
earl nu cunosceati poporul, gdsird ca ell nu me
potriviam cu el. Acesti omenT, earl in notia for

www.dacoromanica.ro
 8

situatie, semenail unor femel in primejdie si

luau cel mai mic fir de pail drept un catart 4n
stare de a duce statul la port, Insist acestI &tient
facura o esceptie pentru mine si me considerara
ca un fir de pain, de care nisi chiar o pisica nu
s'ar fi putut agate.. Cu tote acestea, el imI fa-
curd bine, negresit fara. s'o scie si fara s'o- vrea ;
el iml facura atat de mare bine, cat nu mi -au
facut lid o data Omenil. Ei me fcicurci said
cunosc greqela, scVnti deschid ochii. Asistand,
cu mare mirare dar linistit, la schimbarile for
de manevre pentru imbunatatirea corabiel in
mijlocul pericolulul, in cele d'intal momente de
confusiune, ciisesem : c Voiu sas flit dascal de
copii)! el me creclura pe vorba si avura incre-
dere in mine in acesta privinta. 1Vle facul dascal
de copii, qi de atuncl susfill o tuptci, care me
silere, lard voea mea, set implinesc lipsurile
qciinief mele $ sa biruese neputinfa care m'a
impedicat de a implini proiectele mele.
Amice, ftl voia spune deadreptul tot ce am
fost si tot ce am facut plecand din acel moment.
Multamita luT Legrand ') dobandisem increde-
rea primulul directorat in ce privia instructia
poporulub, si eram Bata sa incepem In cantonul
Argoviel un program mare de educatie, cand
Stanz 2) fu dat prada flacarilor. Legrand iml pro-
1) La Inceputul anuluT 1798, armatele francese pltrun-
seseri1 In Elvetia i republica elvetiana fusese procla-
plata. Ea fu d'intain guvernatl de un directorat compus
din cincT membri, intre sari se gAsia Legrand, admira-
torul luT Pestalozzi.
2) Stanz, capitala cantonulu! Bas-Untermald. Locuitorit
acestuT canton refusasera sä jure pe constitutia unitarl

www.dacoromanica.ro
 9

puse sä aleg pentru astAdata. acest oral nen°.

rocit §i saiml stabilesc aci resedinta mea. M6
chisel acolo. M'aq fi due pana in strindorile cele
ma retrase ale munfitor, nuntcti sa me aproptit
de scopul met, §i, la Stanz, m'apropiam in
adever de el. Dar inchipuepe-fi situalia mea :
Eram singur, cu desgversire lipsit de tote mijl6-
cele neaperat trebuinci6se unel opere de educa-
fie ; ell singur cram intendant, comptabil, servitor
qi aprdpe gi servitore intr'o casa ruin' ta in
mijlocul ignoranfef, al bolelor, al tuturor felu-
rilor de imprejurcirf noe pentru mine. Numgrul
copiilor ref ugiaff se tidied pufin cate pufin pawl
la 80. EraA de tote etafile ; unit obrasnici, alfif
obimuifi sa cersgsca in public, toff, afar et de
rarf escepfif, ignoranff de tot. &el inveff, sa
desvolfi pe toff aceei copil. Ce problema de
deslegat!
EA mg pusef s'o desleg. in pici6re, in mijlo-
cul tor, pronunfam vorbe qi'i puneant set le re-
pete. Personele care asistard la aceste lectiuni
remasera uimite de resultat. In adevgr, acgsta
f , intocmai ea un fulger care lumigza qi dis-
pare. Nimenf nu infeles, natura acestei lucrarf.
Niel efi insuani n'o infelesef. Era lucrarea unef
idei simple care se afta in sufletul meA ; dar
despre care nu 'flif puteam da seamy intr'un
mod desluqit.
a Elvetiel. Un corp d'armata francesa fu insarcinat de
directorat ca sä 'T supunA. Inversunati de impotrivirea
ce Intillnira soldatiT, trecura prin sabie femeT si copil si
puserA foe orasuluT, la 9 Septembre 17e8 Pestalo?ci fit
trims aci la Stan ca sa ingrijdsca de orfanii, can sea-
pasera din macel.

www.dacoromanica.ro
 10

Astfel pipaiam, sa sa dic asa, pulsul metodei

ce caulam. Esperienta minunata ! Un OM cu minte
patrundetOre negresit ca n'ar fi indrasnit s'o
cerce ; dar, din fericire, eu eram orb ; cad alt-
fel lid eu insu-nil n'as fi incercat'o. Nu :2, ciain
ce fd ceam ; dar sciarn ce voiam, mOrtea sau
isbdnda !
Alijlocele insa de isbutire, le datorif numal
nevoi)1, care me silia sa-m1 deschid drum prin
incurcaturile nesfirsite ale situatiT mele.
Eu insumt nu sciu si abia pot intelege cum
am biruit atatea greutatt. M'am jucat, ca sit dic
asa, cu nevoea ; am fupt piedicele cele afarit
din tale marl ce se puneau inaintea mea ; apa-
renteT de imposibilitate materials am opus pu-
terea unel vointe care negligea, firii ss vren,
viitorul cel mai apropiat si care se agata de
present, ca si cum presentul singur ar fi existat
si ar fi dispus de vieta si de morte.
Eca misiunea ce am implinit la Stanz Oral 1n
diva, cand aproprierea Austriacilor nimici intre-
prinderea mea ). Impresiunile ce primil atunci me
redusera la slabiciunea corpulul in care m'aflam,
cand parasil acest oral. Pans in acel moment nu
precisasem Inca In spiritul mefi principiile funda-
mentale, cart trebuia.0 sa m6 conduca. and incer-
casem cea ce se credea ca. era cu neputinta, itsi-
sem ca era cu putinta contra asteptarit mele; cand
1) Armata franceza, gonitd de Austriaci se intOrse la
Stanz. Ea aduced mulkI bolnavi ; de acea casa orfanilor
se transforms in spital, si Pestalozzi fu nevoit sä se
d arta de scolaril seI In 8 Iuniu 1701?, sleit de puterI
scut and singe, Pestalozzi se retrase la Wile Gurnigel,
in partea de sus a cantonulul Berna.

www.dacoromanica.ro
 11.

me adancisem in desisurT neplitrunse de nimenT,

descoperisem, de dupa dinsele, urme de pasi,
earl me dusera la drum batut, unde de aseme-
nea nimeni nu pusese piciorul de vecurf.
SA intram putin in amenunte.
Silit de a instrui eu singur, fara nicl un aju-
tor, invetal arta de a instrui tin mare numer
de copii unit prin alit qi, pentru ca singurut
mijloc de invetare ce aveam, la indemana era
pronun(area cu voce tare, iiii vent in minte
idea de a pune pe copii sa desemneze, sa scrie
qi sa lucreze in timpul lecjiunir. Neregula pro-
dusa de acestri multime de copiii, can repetait
in cor, iiie filch sa intrebuintez ritmul, cand
veclui cot pronunfarea in ritm markt impresia
produsa de lectiune. Ignoranfa complecta a §co-
larilor mei in tote privintele me sill sal tiu
lung timp asupra inceputurilor, si clot descope-
rii tntaiu crescerea puterii mintii, ce o da cu-
noscinta perfecta a ce]or d'intaiu invetaturi si
a doua resultatele (curegiul, increderea) ce aduce
copiilor sentimental acestei perfectiuni, chiar
copiilor incepelori de tot.
Niel o data liana' atuncl nu pricepusem asa
de bine legatura ce exista intre primele prin-
cipii ale fie -cares ramure de cunopinte cu in-
tregul cunoscintelor nici lipsele si golurile cele
marl ce trebuiau negresit sa resulte din inve-
tarea fara ordine si necomplecta a acestor prin-
cipiT. Urmarile acestel observari asupra inveta-
rei perfecte a cunoscintelor elementare intrecura
cu mult asteptarea mea. Copiii simlira, in curind
ca in ei eraii puteri n6cunoscute lor, qi mat ales
ei ca petarci un sentiment de ordine qi de fru-

www.dacoromanica.ro
 12

musele. Ei avura cunoseinta de el insisT si. des-

gustul care de obicein donmesce in stole, dis-
panii din clasa mea ca o urn ra ; el voiau si
puteau, el perseverau, isbutiau si erau phut de
bucurie. Ni c era u qcolari can invetau, ci copii
cart simtiau degeptandu-se- in ei puterl necu-
noscute qi can intelegeau, unde aceste puterz
putea1 qi trebuiaii sect duca , g acest sentiment
Willa spiritul Ysi inima lor.
Copiii pe copiii inv6tati. Ei incercara espe-
ri nta ; eu numai li-o areta 'I. Chiar aci, eu one
supusci nevoit. 1l ai:6117 nut tun colaborator,
avid idea de cc pune unul din 6colarii cel mai
inaintatt intre alit clot mai pulin inatntatt ; eel
mai inaintat Ina de vt( Ina pe cet dot camaratii
al set qi le pronunia vorbele ce el scic ,psi acegia
repetaa dupa el vorbele ce et nu dunoq iau inca !)
(anal 1798).
Tu al audit, scumpe amice, sgomotul acestu-
Invetlimint general, al veclut ardOrea si bucu-
ria ce el aretau. Spune to ce sentimente
al simtit la acest spectacol. Am vequt lacri-
mile tale si m'ant aprins de manic contra omu-
lut, care ar pule Inca sustine ca intbunatati-
rea poporului este numal un vis.
Nu, nu este un vis ; este o arta ce voitic s'o
incredintez mumei si insusl copilulul, emblema
nevinovatiet, gi atunci mizerabilul va lace gi nu
va mai dice ca este un vis !
0 D-deal meu, itl ..iultumesc de miseria mea !
1) Or-cine pole vede in acesta organisare a ,e7ile1
Incepetdre simburele Invetantintiqui mutual a cttrn
teorie o dedera mai tarcjiu, peste 10 an! Englezii Bell si
Lancaster.

www.dacoromanica.ro
 13

Numal ea iml permite ca sa vorbesc ast-fel sE

sa reduc la tacere pe acest om.
Convincrerea mea de atuncI era complecta_
Esperientl nu fusese prea lunge, ; dar, la Stanz
chiar, am avut copiii, ale caror putere nu fuse-
sera Inca pazalisate (le educatiunea ostenit ore
si antipsiliologie ) a familii si a scoter, si copii
se cicsvoltara repede, Era o alts rash ; insist
saracil erau alts Omeni decal shracii oraselor
si decat slabanogil locuitori din partite nOstre,
uncle crest grane si vinurl. Am, veclut acolo pu-
terea si facultafile °maul in jocul cel mai liber
si cel mai variat.
Am gasit, in amestecatura acestei icmorante
de care eT nu erau culpabill, o putere de intuire
si child ei veduril si Intelesera, am gasit o me-
morie forte bund. Dela el- am Invetat relafia
naturala care trebue sei se stabiljscei intre cu-
noscinta lumil e,sleriore qi, intre cunoscinfa Abe-
cedarului. De la el am Invetat cat de mutt in-
vetarea esclusivh a Abecedaruluf si increderea
Orba in vorbe, adica in sunete si in sgomote,
pot vhtamh puteret intuirel si cunocinfa solider
a lucrurilor carI ne inconjOrd.
Eca drumul ce pereursesem la Stanz. Simtmin
ca esperientele mele erzu decisive, ca, demostrad
putinta de a stabili invetatura poporului pe te-
melii psihologice, de a-i pune la baud cunoscinfe
reale, capd tate grin intuire, si ca ele demascad
desertaciunea acestul lux de vorbe cu total su-
perficial, care constitue astacli invqimintul po-
pular. Simtiam cil in ochil orIchrul om drept
si rationabil, problema ar fi deslegath. Dar mul-
timea are preocupafiile sale ; ea semOnh ghste%

www.dacoromanica.ro
 14

for earl au fost nutrite la aline sail la grajd de

la esirea for din oil, si can nu mai sciu nici sit
shore nicT sit innOte ; nu puteam face pe acesta
multime preocupata sa intelega cea ce en sciam
asa de bine.
Acesta misiune era. reservata sederil mete la
scola de la Bertud.
Dar inchipuesce-ti, amice, to care me amoscl,
inchipueste-11 starea sufletulul men la plecarea
mea din Stanz. Cand un naufragiat, dupa nopti
de ostenela fare repaus, zaresce in fine uscatul,
resufla si Incepe se spereze ; dar eca un vint
11 impinge' din not, in marea cea fora ma gin!:
atunci inima'i ingheta si el Isl dice si'sT repetti
de mil de orl : < Pentru ce ore nu me is mortea ?
Si cu tote acestea el nu se arunca in abis ; el
isT sforteza Inca ochil seT ostenitT a privi in
jurul set] ; el cauta Inca malul si daca-1 zaresce,
el se sleesce in sfortan pane, cand membrele
luT suet amortite. Eu cram acest naufragiat.
Inchipuesce-ti, Gessner, situatia mea intrega,
inima si vointa mea, munca si naufragiul meu,
nenorocirea mea .si tremuratura, cea grosnica a
nervilor mei si nimicirea mea. Eca, amicul men,
In ce stare eram.
Multrunita recomandatiuniT luT Fischer 1), gash
la Gurnigel 2) un repaus intaritor, de care aveam
1) Fischer, secretar la ministerul artelor Si sciintelor
nouluT guvern al ElvetieT, avea acelesi idel fromese si
urmaria acelas scop ca si Pestalozzi, adica ridicarea in-
TetatureT in Elvetia, si in acea epoca, el tocmaT se pre-
para sit fundeze o scOla normalft la Bertud; dar muri, in
1800 fall sit apace a'sT indeplini proiectul.
2) Gurnigel localitate de munte in Elvetia. (in cant.
B erna).

www.dacoromanica.ro
 15

mare trebuinta. Este o minune ca mai sunt in

viet.a. Dar n'ajunsesern Inca la portal meu de
setipare ; cram pe o shined in mijlocul maril si
mai me admit., in inainte de a incepe din noir
sit innot. C t voiu trai, imi voiti aduce totdauna
aminte de acele dile, carT mi-ail scapat vieta.
Dar nu puteam trai fara opera mea nici chiar in
momentele cand , din inaltimea GurnigeluluT,
priviam valea cea frumosa si nemarginita, care
se intindea la piciorele mele. Niel °data n'avu-
sesem sub ochil mei o perspectivil asa de mare,
si totusi, in fata unel asemenea privelisti, nu
me gandiam atat la frumusetea eT, pecat me
gandiam la invetamintul cel rea al poporulu!.
Nu puteam si nici nu voiam sa traesc fara
scopul meu.
Plecasem din Stanz, contra vointel si placeril
mele, deli bolnav pe pragul in rtiT, dar am plecat
silit de masurile militare si pentru ca nu'Int
era de loc cu putinta, pentru moment, sa urmez
mai departe cu esecutarea planuluT meu. Ple-
carea mea reinnoi clevetirile contra-ml ; «Da»,
«diceati insisT amid! mei, eta ce pete el face :
«Percle chid Inn! sa se stabilesca ca si cum ar
«avea, sä lucreze ; dar, in a sesea totul este finit,
«lucru la care trebuia sa se astepte orcine. Et
«nu pote sevirfi ramie Si adeverul spuind, et
«tea fast said ()data vrednic de nimic practic,
«afara pote de scrierea until roman, care s'a
«invechiit>>. MT-o diceati in fata : «Este o nebu-
«nie de a crede pe un om capabil de fapte sa.-
«natose, la etatea de 50 de an!, numal pentru ca
«la 30 de an! a scris o carte cum se cadet'.
Persenele, earl imi erati mai favorabile, procla-

www.dacoromanica.ro
 16

mall sus si tare cd eti urmdriam un vis Si Cd.

ca toti nebunii, cart all o ideee fixd, avearn
uneori cafe o cugetare luminOsa in privinta vi-
sulul si a idealului melt. Era lucre firesc ca
nimini sa nu me asculte, pentru ca, dupe pa-
rerea tuturor, numai starea cea rea a afacerilor
mele me desgustase la Stanz si cd de acea eu
dispretuiam orce lucrare practica.
F... mT -a povestit o convorbire ciudata intre
niste amici. Era in public, intr'o adunare. Cel
dintaiti (Ikea :
(Al Mint ? ce mind grozava !»
Celalt.«Da, bietul nebun ; nit -era mild. de
el !3.
Intaiul. « Si mie ; dar nu trebue sa te gan-
desci a-I intOrce din calea WT. Este un om care
aruncd o licdrire ; un moment Val crede in a-
clever capabil de ceva ; dar un moment dupd
acea si, intunericul se intinde imprejurul lul ;
te apropil sd ved1 ce s'a intimplat, si constati
cd s'a ars el insusl».
Celalait.dDe ar da D-deu sa ardd, cu totul,
odata pentru totdauna !»
inteiiu/.--cNutnai de i s'ar intimpla acesta mat
curind ca sa scape odata de suferinte !)
Astfel fit resplata opereT mele de la Stanz,
opera cum nici un om nu Incercase inca intr'o
intindere atdt de mare si in astfel de impreju-
rarT, o opera ale _cariT resultate ultime m'ari
dus la punctul uncle me aflu Astadi !
TotI se mirara, cand me vedura coborindu-me
din Gurnigel cu aceasi hotarire si cu acelas
stop ea si mat nainte, cugetand numai la gd-

www.dacoromanica.ro
 17

sirea unui colt, uncle sa pot reinnoda firul in

puntul unde '1 lasasem.
Rengger si Stapfer ') se bucurara de acesta.
Judecatorul superior Schnell me sfitui sa viu la
Berlud, unde sosii dupe done dile. In Schnell
si in doctorul Grimm gasil niste Omeni earl'
sciaa pe ce fel de nisip nesigur erau intemeiate
vechile nestre stole, si earl totusl credeau ca
s'ar pute ghsi un pamint sanatos sub acesta
mare cantitate de nisip. Ea le datoresc recu-
noscinta. El s'au interesat de proiectele mele si
ail ajutat prin activitatea si bunavointa lor, sa'mI
deschid calea ce cautam.
Dar si de asta-data intimpinal greutilti. Din
nenorocire insa m6 luara dintaiu drept un in-
vetator de intimplare, drept unul din aces das-
call ambulanti, earl 'si cauta panea din oras in
oras. In curind cateva persone bogate me sa-
lutara, cu bunavointa ; cate-va obraze bisericesci
chiemara binecuvintarea cerulul asupra proiec-
telor mele. Unit Omeni priseputi credura. c'ar
pute gasi vr'un folds pentru copiii lot in cea
ce faceam ell In scurt, tots lumea pared dis-
pusa sa astepte cu rabdare cea ce era sa Iasi&
din lncrarea mea.
Dar dascalul scelei din partea de jos a ora-
sului, uncle fusesern numit qi eii, nu me privia
de loc bine. El isl inchipuia pe semne ea ardorea
mea, de a-mi bate capul att de mult cu Abe-
cedarul, Wave& alt scop de tat Sal iaU locul,
1) Rengger era ministrul justikiT §i al politir ; Stapfer
ministrul artelor §i fairtelor. Amindol s'aratara plinf
de bunavointa pentru Pestalo7zi, inai ales Stapfer care,
fu pentru el wn, al doilea 'selin ".

www.dacoromanica.ro
 18

si cd functia lul era pentru mine vinatul ee

urmariam. Intr'o di, se respandi sgomotul in
stradele vecine ca Catechismul (de Heidelberg 2),
era in pericol de a fi scos din elasa mea ; Si
in orasele protestante ale Elvetii, acest Catechism
este hrana intelectuald, la care copiit sunt re-
dusi, si to scii, Gessner, ca acesta tine pand in
diva cand tineril sunt obligati sa merga inain-
tea preolului ca sa'si died rogacitmile, adicd
pand in diva logodnei 3).
Afara de Catechism, ,se soptia la creche priu
vecinatatea scOleI ca eic nu ciant scrie, nisi
socotl, ba nict chiar Gil), cum se cade.
El bine, amice, vedi, nu totd'auna stint false
tote vorbele spuse in strade ; in adevgr, eic nu
qciam bine nici sa scriu, MC/ sa citesc, nici sa
socotesc, Reul este numal cd se trag totd'auna
prea multe conclusii din aceste adeveruri spuse
in stradd. Al vedut'o la Stanz : Eu invetasem
copiii sa scrie fdra sd scirt eu insumi a scrie
bine, si de sigur ed incapacitatea mea in aceste
materii era o condifie neapgrat trebuinciOsa
pentru ca se me faca sac descoper metoda cea
mat simply de invefamint, ,si pentru ca sa ga-
ses° nzijlocele, on ajutorul carora cc, mat nein-
vetat oin si cel mai lipsit de esperinfa sa poly
ajunge ca sa invele el insug pe ai sit.
In asteptare, n'aveam pretentia de a face sä
2) Catechismul de Heidelberg sad catechismul palatin
publicat in 15(53, din ordinul electorului palatin Frederic
III, era si este Inca tractatul elementar de religiune,
eel ma! respandit in sedlele evangelice din Elvetia.
3) Inaintea cununil logodnicii erau esaminatI de catre
preot, la Catechism.

www.dacoromanica.ro
 19

crecla aceste veritatl locuitorif neburgezi din

Bertud. De acea nicl nu le creClura el. El se
adunara si declararg ca nu voiall sä se incerce
noul invetamint cu copil lor, cad este da dato-
ria burghezilor, sal incerce cu al lor. Cea ce se
si intimpla. Protectoril si amicii mei desf5surara
tot& priceperea necesara intr'o asemenea tern
si pentru un asfel de scop, si, in sfirsit, isbutira
sa me numesca institutor la cea mal de jos
clasg ale uneia din scolele primare aflate in
partea de sus a orasulul, ale& la o scold bur-
geza. Me socotil forte fericit. Dar la inceput,
eram ca un selbatic ; imi era -Ionia in tot mo-
mentul, ea sa nu me deh afarg si din acesta
functiune_ Aeestg temere me faced si inai
stangaciu. De acea egnd ml -aduc aminte de
Stanz, flacara si vieta acelor dintaiu Ore
unde iml cladiam, ca sa clic asa, un templu in-
cantat, si apol, chicle ce am petrecut la Bertud,
discuraglat, tirindu-me sub jugut eel reit al
scoleT, mI-e grew sa pricep cum acelas om a
putut aveh done existence asa de diferite. Aci
sada era supusa unor regule, earl o fame' sit
aibe Orecare insemnare, destul de meritata, cu
putin pedantism si pretentie. TOte aceste eraii
lucrurl nol pentru mine. In viefa mea, nu pur-
tasem o asfel de sarcind ; dar voiarn sti'mf a-
jung scopul. Si o purtai ocupeindu one cu Abe-
cndarul de dimineta panOt sera si urm.Ind, fara
nicl un plan, pe dibuite drumul intrerupt la
Stanz. Liombinarn serif de silabe ; umpleam caete
intregf de serif gradate de silabe ,si de numere ;
cciutam, prin tote najlocele, sec- simplific pe cat
se pole elementele citirif qi ale socotelef ; sei get-

www.dacoromanica.ro
 20

sesc formel3 cele mai nimerite din punctul de

vedere psichologic §i cele mai proprit a conduce
pe copit, treptat qi lard lacune, de la primul
pas la at doilea, apoi, °data -bine asigurat at
doilea, sa'l aduca in stare ca sa treed, repede
ssi sigur at treilea qi at patrulea. Deosebirea era,
numai ca, in locul literelor Abecedarului, ca la
Stanz, copiil aveaft sa desemneze aci cu ereionul
for de ardesie ungh,iurl, patrate, linif si arcurl.
Putin cafe putin, acesta lucrare desvolta In.
spiritul meii ideea unul Abecedar intuitiv, mijloc
forte insemnat pentru mine si a atria realisare
me facea sa intreved o metoda generala de In-
vetAmint. Iml trebui mutt timp pentru ca sA
luminez ideile mele asupra acestul punt. Cea-ce
am sti-lT spina a sal' para de sigur neinteles ;
totusl nimic mai adeverat Lucrasem in curs de
luni intregi principiile elementare ale invetamin-
tului ; facusem totul Ca sA le simplific para la
cea din in ma, si nu c nosceam legAtura dintre
ele, sau ccl putin nu'rni puteam da socotela despre
acesta 1ntr'un mod deslusit ; dar din ora in ora
simtiam ca inaintez si ca inaintam cu pasi marl.
Astekli soil, prin esperienla, ca pentru a scl-
vir§i, minuni trebue sa urmezi tot de jos in sus,
chiar de al fi cu perul ca runt. N'am pretentia
de a face minunT ; nu intrunesc nicl una din
conditiile trebuinciOse si nu voiti fi nicT odata
capabil de a face de acestea, fie adeverate sau
false dar OmeniT earl ar fi ajuns la virsta mea,
avendu's1 inch, mintea intrega si nerviT
si car', de voe sau nevoe, ar urma o tale pro-
gresiva intr'o afacere ca a mea, aceia ar ajunge
sa, faca minuni, fie de un fel sau de celalalt. Dar

www.dacoromanica.ro
 21

nu, pentru un om de virsta mea, este drept si

rationabil srt caute un jet de repaus. Eu nu sunt
asa facut. Si Inca trelme sa me Imeur ca, la
virsta mea, am flobandit permisiunea sa aplic
acesta metOda progresivA. Iml place s'o...practie,
cum o inteleg eu. TOte fapte e si silintintele mele
tied numal sa caut calea cea mare, care merge
in linie drepta. Dacct voiu ajunge la scopul ce
urmaresc, nu'vti va remaW, de cat sa -1 proclam
Si cel mai simplu om va pule ajunge dupe
mine. Nu-'ini fac ilusiunt Ca cu acesta voiu cas-
tget glorie sau miff, face utinuni ; totusi acesta
va fi incoronarea carierei mete ca, in chide bet-
trinefii vide si in timpul unei munci de mai multi
ant, am, urmat acesta tale gradata qi progre-
siva. Binefacerile acest6i vitiate me isbesc pe fie-
care cu mai mull.
indepliniam asifel, 5n pulberea scolei, t6te
pa rfile daloriei mete, i nu me ocupam numal
bite un mod superficial ; munciam de la opt ore
dimineta pfunl la 6 ore sera, afara de Orecarl
intreruperl. In drumul mteIi, one isbiam, firesce
la fie-care pas, de fapte cars imi daft pe fata
legi fisico-mecanice, dupe cart mintea nOstra pri-
mesce gi, pastrezei c mai mullet saii mai putina
inlesnire tote impresiite venue de- afara. Pe fie-
care di, organisam invelamintul melt mai con-
form acestor regule ; dar nu mi-am dat in
adever seama de principiul lor, de cat in vara
trecutei , in Pia ulna consilierul esecutiv Glayri,
caruia cercam sei esplic metocla mea, imi clise

www.dacoromanica.ro
 22

in frantuzele «Vrei sei mecanisezi educctliunea»')

Acesta pusese degetul pe chestiune 'mi gasi
vorba precisa, care 'mT exprima tot-odata scopul
si mijlOcele ce intrebuintam 2). As fi remas pc te
lung timp. fara. s . gasesc acesta vorba, cad
inaintam fart sa'mi daft seama de ce faceam,
condus numai de un sentiment fOrte obscurs, dar
Mae puternic, care asigurit mersul men, fart sa
mi-1 fact cunoscut. Nu se putea altfel. De 30
de ani nu citisern nici o carte ; nief nu mai
puteam cit). Uitasem qi vorbele pentru esprimarea
ideilor abstracte si me mulfumiam sa trciesc cu
convingerile mete cei petate din intuiffuni forte
inzemnate, dar cea mai mare parte uitate. I eirei
sic am conqciinfet de principitil ceiruia me supu-
n,eatn, tocmai atunci incepui, in espliceirite ce
faceam copiilor, sa steiruesc mai ales asupra acea
ce isbesce de ordinar sinaturile tor. ySi pentru
ca steiruiam prea mult asupra cunopinfelor ele-
muentare, voii sa sciu sand primepe copilul prima
invefei turd si capatal numai de cat convingerea
cti intaia ora a inv6tamintulul este Ora nasceril.
Din momentul Mad simfurile lui se deschid ina-
1) Aceste vorbe se gasesce in cartea luT Pestalozzi sci-
sa in frantuzesee cu ortografia urmattire: Vous voule
mechanises l'dduca ion.*
2) In a doua editie din 1821, Pestalozzi dice : gInke-
legeam fOrte reu frantuzeve. Tuff inchipuiT a Glayre In-
telegea prin acele vorbe ca en cant= sa aranjez mij-
lOcele de educatie, de inslructie in seriT gradate, Jegan-
du-se Intro ele prin o ordine psichologica.
Erorea luT Pestalozzi nu fu lungs. Eata prima fras din
o espunere a doctrinet luT scrisa curind dupe conversatia
lul cu Glayre : ele veux psychologiser ienseignement, a-
dieu voiu .91. fac ca invefamintul sa fie conform nature
spiritului omenesc.

www.dacoromanica.ro
 23

presiunilor natures, natura it instruwe. Arleta

cea noun nu este alt-ceva de cat facultatea de
a prim' impresii, iusn ajunsa la maturitate ; este
deeeptarea germenilor fisict, ajunqi in stare
perfecta, cart au sei intrebuinfeze pe viitor tote
,puterile pi tote energiile for pentru ca se urma-
resca des voltarea- proprii for organisciri ; este
deeeptarect ani»tatului, astadi complet care vo-
e§ce gi care trebue set devie om.
Aot dar, t6ta inveteitura de dat oniului consta
numaT in arta, in mestesugul de a de many de
ajutor acestel tendiiite naturale catre propria ei
desvo'tare, ps acestci arta repausa numai pe
mijlocele de a pune impresiunile copilului in
legaturet fi in armonie cu tr4pta de desvoltare
la care a ajuns el. Negreqit deci ca, in impresiile
cars 'I trebuesc comunicate prin invelantint, trebue
avers treptat,- qi inceputul qi inaintarea cuno$-
linfelor lui trebue sci corespunda esact stetrii
puterilor lui, cu cat ele se desvoltei mai mull. Si
nu intard iai de a vede ea trebuia set descoper
acestet gradalie in tote ramurile ce intbreit4dzet
cunwintele orneneW, mai ales in noliunile fun-
damentale, de uncle pljcet evoluliunea spiritului
nostru i ca acela era singurul qi unicul vtijloc
de a ajunge sa se facet adeverate c5rti de scOla,
si de invetamint, conform natures fi trebuinfelor
nostre.
ne asemenea nu intardiai de a recunosce ca
puntul principal, in compunerea acestor airy,
.era impartirea invetamintului dup. mersul pro-
gresiv al puterilor copilulul qi determinarea cu
cea mai mare precisiune in tote ramurile de cu-
rtopinte a tot ce convine fie-carii virste, aqa ca

www.dacoromanica.ro
 24

set' nit se lase nimic tiara din cea ce copilul este

in stare sa int* pe deplin ; dar asemenea sa
nu i se dea nimic din cea ce i-ar incarca min-
tea si i-ar turbura-o prin studil ce el nu este Inc? i
cu totul capabil sa inlelega pe deplin.
«Me incredintal pe deplin amice Gessner, ca
«nu este de toe bine sa punem pe copil a silabiet
«pcinei ce nu i dint mai intdii cunoscinte asupra
«lucrurilor si fiintelor din lame, precum si a-
«supra lienbagiului Afara de acestea, eram eon-
vins ca copilul are trebuinta, forte de tiinpuriu,
de o buna directie pentru ca sa dobindesca o
«intuitiune drepta a luerurilor. Dar o ast-fel de
K dire etie nu poti astepta de la or-ce oin. Trebue
«sa fie un om si jumetate ca sa dea o directie
«cum se cade. Trebue sa fie un om esperimentat
«si invetat. De acea sitin ii mare nevoe de carti
1de intuitiune can sa se dea scolarilor inaintea
«Abecedarului, in scopul ca, prin figurile si de-
«semnurile bine facute, sa lumineze mai dinainte
sideile ce voim sa comunicAm copiilor prin vorbe').
«Esperienta intari pe deplin parerea mea ; Mel
«o mumil. forte buna imi incredinta copilul seu
onumal de trei ant ca invet. Cat-va timp, it
«visitai o ora pe fie-care di §; Cu ocasia lui putuT
«pipai pulsul metodei mele. Incercai cu literile
«Abecedarului, cu figuri, cu tot ce'mT cadet in
«mana. Prin aceste mijloce incercal inv6t,
«adica sa i daft cunoscinti si notiuni cat se pOte
(de deslusite. Il pusel sa -'mT spuie 'impede tot
«ce seia asupra fie-sarui lucru, adica culorea, par..
1) Pestalozzi urrneza aci dupe minunata lucrare peda-
gogica a lui Comenius (1592-1671) in renumita sa carte
%Orbis pictus,, adieu tIztintect in chipuri).

www.dacoromanica.ro
 25

loeul, forma si numerul. Dar pe data fusel

< silit sa las de o parte literile, acesta prima pe-
depth a copilaria caci el voice numal chipuri
si lucrurl. El ajunse in curind sa's" spuie des-
lusit ideile asupra lucrurilor ce cunoscea. In ca-
, mera sa, in gradina, pe drum, in cotro -se intoreea
el gasia ocasil sa aplice tot ce scia, si ajunse
«indata sa recunOsca, in istoria naturala ilustrata
<a lul Bufon, seri! intregl din animalele cele mai
< necunoscute si din numele cele mal grele, ba
<inca faced multe observarl si deosehirl forte
tdrepte alit asupra acelor animale, cat si asupra
plantelor si a emenilor. Insa acesta una singura
proha nit me putea face sa botarese momentul,.
nand copilul trebue sa incept intaia invetatura.
Acel copil perduse trel and si este sciut de tots,
«ea la acesta virsta, natura ne a dat cunoscin-
tele cele mal positive asupra uneT marl multimi
tde lucrurT, asa ca dascalul sau pdrinjil ins-
tructor' nail altceva de facut de cat sa caute
«nite vorbe nemerite, potrivite acelor cunoscinte
tpentru ca sa le faca cat se pate de Clare. Apol
«vor ajunge ast fel ca la ina/atura dobindita de
«la natura sa adaoga principiita arid sub tote
formele for fi ale lumil reale sub tote fetele lor,
si vice-versa, el vor ajunge sa se folosesca de
tinvetamintele naturel pentru a lumina princi-
<Tine arteT si ale realitatil ce am voi !nye-
«tam. La acesta elate, puterea mintil ,si espe-
rienfa sunt amindoue marl. Darscolele nOstre,
cu sistemul for contra natureT omenesci, distrug
ttOte fructele acestel puterT sufletescT, si ale fa-
tcultatil de a inv6tit, a le acestel facultati a
tcaril sminta vie a semenat'o in nob natura In-

www.dacoromanica.ro
 23

«sasT.Tu cunoscl prea bine acesta, amice. Dar

«ian, inchipuesce-ti Inca pentru moment tad. grOza
«acestul omor de emenl, oda qcola de asta-4i
(este un adeverat ontoritor de omeni. In adever,
pin& la virsta de cincl anl, ldsam copilasil nos-
«tri in tota libertatea natureT ; IT lasam sub in-
«fluenta tuturor impresiunilor ce el primesc ; eT
4Z simt puterea for ; el se bucura de intrega li-
«bertate si de placerile eT. Mersul natural si fart
4Z constringere ce urmeza selbaticul in deivoltarea
«sa si, care-'l face sa fie fericit materialicesce,
«se arata la el printr'o tendinta forte pronuntata.
«*i numaf dupe-ce i-am lasat cincf anT intregT,
«sa guste desfatarile acestef vietl a simturilor,
data ca, de-odata, it despartim de natura ; ca o
putere tiranica intrerupe cursul -incantator al
evietel for libere si neatirnate ; ca-i arunca gra-
«mada, strInsT ea sardelele, intr'o camera ingustd
«si decT infects, inlantuesce fn timp de ore,
«de dile, de septemanT, de lunT si chiar de anT
«intregT la Invetarea acestor nenorocite de litere.
«uniforme si fard atractiune, cart imprima in fine
entregei for viete o directie ce este in stare sal
«innebunesca fata cu vieta for cea liberd de
«pan'aci. Me opresc ad ; cad asT aye sa fac potre-
«tut dascalulul de scold ; s'arat contrastul tot asa
«de grosnic dintre el si opera lul, dintre mise-
«rabila lul situatie si buna natura ! Dar, spune'mT
«amice, sabia care tale giant criminalului si care
«1 face sa treed de la vieta la merte, pote ore
«produce asupra corpuluT luT o impresie maT pu-
(ternica de cat impresia produsii asupra sufletuluT
«ropiilor nostri de acesta repede trecere de la
«frumosa vie a naturaid, de care s'aii bucurat
4
www.dacoromanica.ro
 27

«el atat de lung timp, la vieta asa de vrednica.

«de plans ce ei due la scold ?
«Fi-vor deci omenii vesnic orbi ? Nu vor voi
«ei nici-odata sa. se ridice pana Ia intaTele cause
«ale neregulei nostre intelectuale, ale nimicirii
< nevinovatil nostre, ale ruinei puterilor nostre,
«pana Ia isvorul tuturor relelor earl ne dati o
«vieta de nemultumire si earl* duc pe mil si mil
«dintre nol la mOrte, la spital sail la balamuc ?
«Ah ! scumpul mat Gessner, cat de bine m'as
«odibni el) in mormintul met', dac'as fi contri-
«buit cat de putin sa fac cunoscute isvOrele su-
«ferintelor nostre f Cat de bine m'asi odihni in
«mormint, dac'as fi ajuns sa unesc, in inv6tamin-
(tul popular, natura si arta ! Ah ! intrega ,nea
.gfiinfei se revolter, cand v'ed natura qi arta, in qcola
cincepetore, puse una contra alleia de ca. tre 6--
emenit perverqi"!
«Cu cater placere ult o lume care infatiseza o
«asemenea priveliste ! Si cat de bine m6 simt ea
«inteo ast-fel de stare de lucrurl, langa scumpul
«meu Ludovic, ale carui capritil m6 silesc sa
«intru din ce in ce mai adanc in spiritul cartilor
«destinate incepetorilor ! Da, amice, aceste carti
«trebuesc sa dea si vor da intrtia lovitura seriosa
«invetamintului absurd al epocii nostre ! vo din
«ce in ce mai limpede caracterul ce trebue sa
caiba ele. Aceste carts trebue sa piece de la
«elementele cele mai simple ale cunascintelor
omenesci ; trebue sa sape adanc formele esen-
«tiale ale tuturor lucrurilor in inteligenta copiilor,
arebue sa desvolte in ei, de timpuriii, si limpede,
«cea dintaie cunscinta a raporturilor numerice ;
«trebue sa le dea vorbele si limbagiul, care sa
«se aplice Ia tot ce ei au inv6tat prin intuire si

www.dacoromanica.ro
 28

-cesperienta ; in fine a ceste carti pentru i cepetorT

trebue sa fie cu totul indestulatore spre a_sapa
«intaiele trepte ale acestei scar! de cunoscinte,
«prin earl natura ne conduce a sci si t put&
«totuld> Ce mare gol este pentru not lipsa unel
asemenea calif. Dar si spiritul acestel cart! care
vieza In tot ce ne incunjora, si acest spirit ne
lipsesce. Natura it intiparesce in inimile nostre
cu Mere de foc si not ne casnim pe noT insi-ne,
cand it stingem pana la cea din urma licarire
In nenorocitele nostre scole incepetUre, nude la
Inceput nu se invata de cat Abecedarul.
Dar sa me intorc de unde am plecat.
ltT spuneam, amice, ca ehiar in interesul me-
tOdeT mele si in interesul copiilor ce ea are sa
formeze de la legan, tirmariam ca un copoiii
'beta ile indicii de instrucliune ,si de activitate
intelecivala. In acelas limp, cu copiii crescutl
in afardi de metoda mea si veniti in clasa inea,
intrebuintam procedarT, car! 'nti pareau ca. se
potrivesc cu principiile mele si mai ales cu in-
lantuirea psihologica, in studiut lucrurilor fi at
vorbelor, care trebuia sa dirig. desvoltarea idei-
lor. Aveam un singur- lucru de fault, adica s.
cercetez, pe cat iniT sta In putinta, pe dibuite,
gradul de putere la care ajunsesera facultatile
tor, farts ajutorul meu. IncercaT in tot felul si,
cu tota neingrijirea cea. Blare Jr - care fusesera
lasati, dial' la ei o inteligenta mull maT vie si
maT intinsa de cat mI-as fi Inchipuit'o ea, fats.
cu lipsa for totala de orf-ce cunoscinta si de
orT-ce putere, dobandite ;grin educatiune. Pentru
tot ce era supus infiuenfei 6menilor,intimpinai
o slabiciwne lard sd»zen ; dar la spatele acestei
eldbiciuni, natura era vie

www.dacoromanica.ro
 51

Acesta este cea ce esperienta m'a invetat, asa

di pot dice asta-ell ca trebue lung timp, forte
lung timp, pentru ca ratacirea si nebunia time-
nilor sa ajungei a innabuO cu desvirqire firea
omenesca in sufletul unui copil...
... Natura are o influenta nemOsurata asupra
educatiuni! nostre. Natura sin guret ne face bine ;
singura ne conduce la adever qi la infelepciune.
Cu cat am calcat mal mull in urmele el, cu cat
am cautat maI mull sa'mi conform purtarea cu
a el, Cu cat am intrebuintat puterile mele ca sa
merg cu acelas pas dupe ea : cu atilt mat mull
pasii el ,ni.aa parut maT colosali. Dar am vOclut
tot-odata ca si copilul este capabil de a o urma.
El pOte prea bine sa, fie neputincios de a se fo-
los) de cea ce arta it invata" ; dar nici odatli de
cea ce natura it ofera. Priviain si farasi pri-
viam, inainte de a cugeta ca copiil eraft ne-
destoinici de ore-care lucrare §i de dece orI
priviam inainte de a mo pronunta Ca cuta e
lucru le este in adever cu neputinta, cacT el pu-
teaa face chiar lucrur! -ce eu credeam cu tau.'
imposibile pentru anit lor. Astfet eft am pus co-
pi! de tret ant sct silabisescei vorbele qi frasele
cele main neinielese Amice. to insu-ti at audit
copil maT raid de 5 ant silabisind pe-din-afara
frasele cele ma! lung! ..si cele mal grele. Al fi
credut'o vr'o data cu putint.a, data n'al ft v6-
Oro ? I am pus sa citesca foi intregi de geo-
grafie, infatisand prescurtarile cele maT insetn-
nate ; i-am pus d asemeni sA citesca vorbele
cele ma! necunoscute, desemnaniu-le numal grin
done litere, atuncl cand de abia puteau silabisi
acesti copil. Al veclut cu ce esactitate si cu cc

www.dacoromanica.ro
 30

precisiune citead acele foT si cu catti usurinta

le invetau pe din afara.
Cu unit copil mal virstnicl IncercaT chiar de
a-I face sit intelega treptat, prin invetamintul
natural, frase forte incurcate si cu totul neinte-
lese pentru el. El le invetau bine pe-din-afard,
pronuntandu-le si citindu-le. El invetau de ase-
menT analisa ce le dam sub forma de intrebari.
Mal intaiu el filcura ca la Catechism, adicd re-
petard mecanicesce, ca papagalil, aceste vorbe
compuse, din earl nu intelegead nimic. Dar ajun-
seT pe nesimtite si progresiv sa le datt o cu-
noscintd justa si !impede despra sublect, proce-
da d in modal urmator. Luam o frasa din cele
citite de copil, scotram din ea fie-care cugetare
si
. apoi le asedam pe tote intr'o ordine deter-
minatd, sapand adanc in memoria lor, ash. de
adanc in cat sa nu se mai sterga, intelesul
acestor vorbe, confuse Inca, dar luminate pe
jumetate. NumaT asl-fel radele sorelui pot sa
strabata putin cite putin negura cea mal desa.
rein tot cursul acestor esperiente, principiile
metodel mete se desfd.surara si se precisard. cu
< incetul in spiritul meu, si \TOOT din ce in ce
(mai limpecte cu, pentru, a desvolla intefeliginla
«copiitor mid, nu trebue set rationthn cu ei, ci
etrebue sa ne lineal la puntele urmatore: 1) Sa
intindem gradat cereal intuitiunilor lor ; 2) sa
stipilin in memoria lor, cu caractere netede, dare
si dinstincte, cunoscintele ce copil pot sa si Ie
castige ; 3) sd'i invetam un limbagiu care sä im-
briltiseze tote representdrile ce natura si arta le-
ad procurat pan'aci si chiar o parte din acele, ce
trebue sa li se maT procure.
In timpul cand aceste trel regale se infatisau
www.dacoromanica.ro
 31

ochilor mel din di in di ma! limpede, tot in a-

celas time dobandiam, pe nesimtite si convin -
gerea fermi ca pentru intaia copilarie este-
neap'e'rata trebuinta de carti (le intuitiune,
cart carti sit, fie facute intr'un mod intelesj sigur
si precis, si ca, chiar mal 'nainte de a pone pe
eopii la silabisire, este de neaparata trebuinta
sa'l faeem sit cunOsca de aprope numele de lu-
cruri si de fiinte, precum si cele-fatte vorbe ; ha
chiar sa se familiariseze cu ele conduandu-ne
in acesta lucrare de amentitele cart! de intitui-
tiune.
Este un folos nepretnit pentru copiil sal. cu-
nOsca de timpuriu si clar cat de multe vorbe.
°data ce eI cunosc bine numele si le au sapate
adanc in memoria tor, el nu ma! uita lucrurile-
numile cu acele nume, de unde decurge si alt
folos. Adica vorbele cunoscute ast-fel, find inte-
meiate pe esactitate si adever, imputernicesc
in copil aducerea-aminte a legaturelor reale din -
tre lucruri. Folosele ce copil trag din acestea
stint treptate. Allcum sd nup inchipueof nicf-
odald ca o inveiatura ar fi nefolositore copilvtuf,
pentru ca el nu 'nfelege tot coprinsul el. Asa, de
exemplu, un copil care a invetat din Abecedar
o =Rime de numirI de lucruri, trage din acesta
aeelas folos ce trage si un copil care, fara ast
pArasesca casa parintescii, insa find crescut in-
tro mare casa de comert, a invetat Inca din le-
Win numele unel muItimI marl de lucruri.
Filantropul Fischer, care urmaria ca si mine
acelas stop binefacet or pentru respindirea hi-
mine!, a stat de rata chin de la inceput la des-
voltarea metodel mete si mi-a dat dreptate, desi
el avea alte idei si vedea lucrul cu totul in alt-
www.dacoromanica.ro
 32

fel. ScrisOrea lui ditre Steinmiiller (1) in privinia

esperientelor mele, este interesanta din puntul
de vedere al studiulul cestiunil la acea epoca. 0
dati aci insotind'o de ore -cart observarl.
Ial'o :
Amice Steinmidler,
gPentru ca sa pretuesci lucrarile pedagogice
gale lui Pestalozzi, trebue s i cunosci mai cu
gseamatemelia psihologica, pe care se intemelaza
gsistemul sea. Te asigur ca acesta temelie este
<4rte trainidi ; ea duce la sigur, desi fata
gedificiului are inca multe neregule si lipse de
gproportie. Multe din aceste defecte se esplica
gprin metoda esperimentala filosofica a lui Pes-
< talozzi ; prin imprejurarile si intimplarile vie-
gtei lul, prin incercarile si cercetarile lul. Nutt
gpoti inchipui de toe ce ardora neincetata pune
gel la esperientele lui, si cum teoriile tut decurg
«mat mutt din esperienfele tut detest le precedes,
«afarci negregit de cdie-va ides principale ; ddr
«loomed pentru ca cea mai mare parte din ideile
(dui decurg din esperientele sale personale, re-
«sultatele 'I sunt Inca sigure. Numal ca pentru
gpunerea in practica a acestor resultate, adica
< pentru a le potrivi cu prejuditiile, cu situatiile
1) Steinmaller imparlaia ideile lnl Fischer si ale luT
Pestalozzi, §i doria, ca si eT, reforma scolelor. AtuncT el
era la Gais in cantorul Apenzell in Elvetia, unde Herman
Krasi era institutor. Dupe recomandatia luT Steinmilller
fu chemat Krusi la Bertud si deveni colaboratorul luT
Pestalozzi. Steinmitller tocmaT se ocupa cu intemeiarea
scelei sale normale, care inceta de-ocam-data la plecarea
lul din Gais in 1805 ; dar care se redeschise in 1833, sub
directia luT Krilsi.
www.dacoromanica.ro
 33

«si cu cerintele omenilor, Pestalozzi are necesi-

< tate de un colaborator cu spiritul mare si.libe-
< ral, impartasindu-I ideile, care sal ajute a da
«vederilor lul forme bine hotarite ; dace nu va
«aveit un colaborator, i-va trebul lung timp si
«multe dibuirl pentru ca sa le descopere el in-
t su.sT si sa dea un corp spiritulul care'l insufletesce.
Pr in cipii le metodel sunt cam cele urmatored)
(Aci Pestalozzi intrerupe tin moment scrisorea Jul
Fischer, spre a da ore -cart deslusirt precum ur-
meza
Cele c;nci proposiln care urmeza si pe cart
Fischer le anumesce principiile metodei mele,
sunt numal uncle din ideile mele ; ca priucipii
sunt supuse vederilor de capetenie ce mi le-au
ispirat. Afara de acestea, Fischer nu dice nimic de-
spre prima din consideratiunile, cart m'ati con-
dus, adica de preocuparea mea de a vindeca
relele invetamintulut practic, mat ales in scOlele
primare, si de a cauta procedari mai bune). Apoi
rein ideile luT Fischer, asa
Proposilia I Pestalozzi vrea sa dea spiritulul o
culture intensive, qi nu nivel estensiva ; vrea sa'l
fortifice gi nu -numal sa'l impodobesca.
Pestaiozzi spera sa dobadesca acest resultat
prin diferite mijloce. Astfel el pronuntrt ina-
cintea copiilor tare si de mai multe ori, vorbe,
«definitit, frase si periOde lung!, pe cart i pune
cm le repete. Afara de scopul special si deter-
Aminat al fiecarel lectiunl in -parte, scopul ge-
neral at tuturor a cestor lectiuni este de a forma
«organul vocal al copiilor, de a le deqtepta aten-
«fia ¢i de a le cultiva Inemoria. El pleca tot de
«la acelas principiu, cand it lasa, in timpul
cacestor esercitii de pronuntare, sa desemneze

www.dacoromanica.ro
 34

«pe Oldie for once voesc ei, sau sa scrie litere,)

(Pestalozzi adauga la qisele tut Fischer.
Eu it puneam sa desemneze nut cu seama
linit, nnghiurl si arcurl, cerendu-le sa invete pe
din-afara definitiunile. Cat despre regulele pentru
Invetarea scrierit, cautam sa le trag din acest
principia de esperienta ca, coplil ist pot da seama
de proportiuni si sa manuesca «condeiul de
<Tetra cu multi ant inainte de a sci sa manuesca,
condeiul cu cernela si sa scrie litere inlet (alusie
la placci 0
In scopul actsta, urineza Fischer, Pestalozzi
imparte scolarilor s61 < fol subtir' fi strci, eflgtore,
.«facute din corn de bon, pi- cart stint sapate
«linii si litere. Aceste tablite sunt modele, de
«cart scolarit se servesc ininunat aplicandu-le
<peste figurele facute de el si stabilind o bun&
«comparatie intre ele. Scolarit au o indoita
«ocupatie in acelas moment, anume, Iregatirea
«pentru venutneratele lucrari §-i pentru feturitele
imprejurcirt ale vietel, unde trebue sa se pita
«imparti fares sa se risipesca! Sunt smile de in-
cdustriT intemeiate numal pe desvoltarea acestei
«aptitudini.
(En acesta privinta, respunde Pestalozzi, fan-
sem, atom 30 de ant (1), incercari cari'mt de-
dusera resultatele cele mat bune. In adever unit
copii ajunsesera ca, in timpul rand torceau, sa
fact tot-odata socoteli asa de grele, in cat eu nu
le- puteam face de cat cu condeiul in mina.
In scurt, amice Gessner, total atarna, de la

1) Seim ca. Pestalozzi a facia, acestii Incercare la Neu-

hof, unde strinsese copiil cersetorl, pe cart i inv6ta
carte, rneste;ugurI si lucrul clnpuluT.

www.dacoromanica.ro
 35

forma psihologica data inveldmintu ni. Copilul

trebue adus in stare sa cumisca pe deplin lucrul
ce'l face cu mainele in timpul lectiuniT ; dar si
lectiunea ce i se da, in timpul tend copilul lu-
creza cu mainele sale, trebue si fie nun-tat o a-
da ogire usora la cea cea ce el sciit de mat nainte).
Propositia II. < Pestalozzi reduce tot invetamintul
g seri la studiul limbagiulutd>
(Acesta propositie insa, dice Pestalozzi, ar ft
mat esacta, (Inca ar fi formulate in modul ur-
mator : cintre cele dintaia nzijloce,prin cart omul
odobiliza'uce cunotinte, Pestalozzi pune limbagiul
ealcituri cu observatia nature reale.> Pentru ca
sa dovedesc dreptatea acestei opiniuni, efi plec,
dice Pestalozzi, de la principiul ce. bunul sing'
cere ca copilul sd hump a vorbi inainte de a in-
veta sd citescii. Dar eii am mestesugul de a in-
vela pe copir vorbirea cu perceptiunile intuitive ce
le da natura si cu cele ce trebue sa le procure
si educatiunea.
«In adev6r, limbagiul este un fel de magasie,
«in care se pastreza resultatele tuturor progre-
«selor omeniril. i pentru ca sa ne incredintam
olespre ac6sta, n'avem de cat sa ne luam dupa
urmele acestor progrese, ajutandu-ne cu psiho-
clogia, cu acea sciinta a- sulletulta».
Firul de care trebue sa ne tinem in acesta
cercetare psiliologica, este caracterul desvoltarit
limbagiulut insust. In adever, selbaticul intairt
nume,Fce lucrul, apol it califica , iT da o insu;ire,
si in fine it pune fafei in fafci cu alte lucrurT, a-
died it compara ; dar in modul cel mat simplu
si numat tardift de tot,prin ajutorul terming-
rilor si al unirit vorbelor, ajunge sit ante cu
deameruntul conditiile variabile ale acestul lucre,
www.dacoromanica.ro
 36

dupe timp si mprejurari. Numal ispirandu me de.

aceste ide!, voiu cerea sii, implinesc dorinta lui
Fischer in privinta cercetarii psichologice a dru-
muluT urmat de limbagin ; dar eii imT propuiti sa
serif"' un capitol, numit limbagiul, uncle voiu intra
in clesvoltari forte marl).
«Pestalozzi nu se pune sa rafioneze cu copiii,
«urmeza mai departe Fischer, mat nainte de a
«le proeura o provisie de vorbe si de espresii,
«ce eT invata sa In pupa la local lor, sa le corn-
( puny si sa le descompuna. De aceea el impodo-
«hesee memoria lor en esplicatiuni simple asupra
< lucrurilor materiale si-i Invata sa descrie tot
«eel incunjOra ; salt dea seamy de tot ce simt
«si sa se MO stapani pe perceptiunile doban
«dite prin cele rind simturl ale lor.v
(La acestea Pestalozzi respunde : Pentru ca sa,
invetani pe copiii sa judect si pentru ca sa-I
aducem in stare sa cugete din capul lor, trebue
sa'i oprini, pe cat. se pate, sa spuie verdI si
uscate asupra orf-carui lucru, si sa nu se obis-
nuesca a se pronunta cu usurinta asupra lucru-
rilor ce eT cunosc. Parerea mea este ca copilul
sa nu judice asupra lucrurilor, Panel nu' sa sfir-
esce invelatura; cad atunci este mai copt la
mince. Crecl de asemenea ca o parere, o jude-
cata cuprinde convingerea intima a personeI
care o pronunta si ca trebue sa Tesa din euno-
scinta completa a tuturor motivelor, tot asa de
matura si tot asa de perfecta, ca si seminta a-
junsa la maturitatea sa care, libera si nesilita,
s;) desghika si incoltesee).
«Pestalozzi. dice tot Fischer, invata pe copil
<procedari mecanice de dietiune si Ore-care ritim.
www.dacoromanica.ro
 37

in vorbire, ocupandu'l tot-odata cu deprinderl

oisOre de declinat )
(Aceste deprinderl se marginlau numal la des-
crieri de lucrurl reale cunoseute copiilor).
Cu acesta metoda a lul Pestalozzi, copiil cas-
tiga de minune impresil adreverate si, prin
lesemple numerose, invata sa cunOsca si sa in-
trebuinteze unele forme descriptive. La aceste
forme el raporteza o multime de lucrurl, car! se
<presentA de sine-sl, despre earl el dau esplicarI
si descrier'!" concrete, adica de o precisiune reaI4,
(*i pentru ca sa--ml ajung acest stop, respunde
Pestalozzi, am trebuinta de nisce principil ele
mentare si generale, pe carI le caul in studiul
numerului, at masurez si at limbagiulut.)
Propositia III. «Pestalozzi cauta sa procure spi-
«rituluT pentru tote lucrarile lul date, formule, rubrice
.zsab maT esact ideT directive (aqua°.
(Adica. in cestiunile de sciinta cat si in lucru-
rile din natura, el cad& puntele principal, lim-
pedT si generale cart pot inlesni cunoscinta ra-
tionala a multor suhiecte, ce atarna de asemenea
fapte generale. Astfel, prin esplicarile, prin da-
tele IuT, dinsele atrag atentia copiilor asupra unor
asemenea sUbfecte).
<Datele, deli intatisate copilulul respandite si
lira ordine, se deduc insa unele din altele. Ele
(di insufla znintiz dorinta de a merge ma! departe
«cu cercetarile sale.
Ritbricele sei'vesc la clasarea notiunilor in pro-
gportie cu culegerea for ; ele pun orinduela in
acest haoS Si formeza un fel de cutie cu multe
'cdespartituri, earl destepta signal mutt zelul co-
pilulul ca sa, be umple. Ele constau in arattirt
-ogenerale asupra geografiei, istoriet naturale, teh-
www.dacoromanica.ro
 38

«nologii etc. Adaugati ea anologia, care conduce

«alegerea formulelor, inca vine in ajutorul me-
(morii.
«Ideile directive se gasesc in unele probleme,
«earl sint sail pot sa fie oblectul unor anume
«sciinte. Cand termenil unor astfel de probleme
nail fost studiati, cand ail fost pusT deslusitt si
«potrivitl cu inv6tatura scolarului, atunci inte-
«leginta lul 'Jae lucra LAM incetare la deslega4
«rea tor. Acesta simpla intrebare, carT sunt in
«cele trel domenil ale naturel gubstantele de
«earl se pate folosi omul ca sa-si fad'. imbraca-
«minte ? Acesta simpla intrebare da un esemplu
«despre drumul ce trebue sa urmeze. Copilul va
«cerceta. va intreba din acest punt de vedere
«tot ce-1 va pare ca. 1 pate *la la deslegarea
«acestel probleme technologice. Astfel el cladesce
«insusi sciinta, ce trebue sa dobandesca. Dar tre-
bue sa i se puna la indemana materialele nea-
«parat trebuinciose.De ideile directive fin si sen-
ctintele, cart la inceput se imprinui ca maxime trac-
«lice numai memories si apoi Cu timpul, prin aftli-
4(care, se consolideza.
Proposifia IV. «Pestalozzi vrea sa simplifice me-
canismul InvetamintuluT (1.)
«Notiunile puse in cartile luT de invetlimint
«si pe carT el vre sa be comunice copilariel, tre-
«buesc sa fie destul de simple, pentru ca tote
linamele si toff dascaliT, or-cat de putin capabili
1) Fara indoiela cis impresiile "ce invekatura are de
scop sit comunice spirituluI omenesc nu) stmt de o po.
triva accesibile sub tote formele. Arta de a descoperi for.
mele cele mat nemerile pentru a indemna mintea nostril
la lucre formeza mecanismul acestel metdde de invola
titmint, ce dascalul trebue sit c naturel.

www.dacoromanica.ro
 39

ar fi, 0, le pita intelege, esplica si spune de -

Islusit. Ambitia lui cea maT mare este, sa fact
opentru mame intaia educatie a copiilor for
«usord si - interesanta, inlesnindu -le inv6tatura
dimbagiului si a citirii ; el vrea de asemenea
«sa ajunga treptat la desfiintarea scolei incefie-
«tore §i la inlocuirea er prin o educatie mai bunci
«in familie. Si de acea el is1 propune ca, indata
oce cartile lul vor fi tiparite, sa sa faca espe-
eriente cu mame de famine. Sa speram ca gu-
«vernul it va ajuta thindu-T niscal -va recompense."
(*ciu greutatile ce voiu intimpina fu acesta
privinta, reia Pestalozzi. Scin ca mi se va res-
punde ca nu voiu pute indupleca pe mame ;
ca, femeile ocupate en calcatul, cu spalatul, cu
cusutul, cu clorapul, nu vor voi sd adauga o
noun, sarcina la tote ocupatiunile lor. La rindul
men insd respund acestora ea este v orba aci
nu de o munca, ci de o recreatie ; nu de o per-
dere de limp pentru ferneT, ci de un mijloc de
a le umple niomentele can le causezci uritul
Sunt sigur de metoda mea si am ineredere ca
nu va trece lung timp si se vor gasi p'ici pe
colo persone earl imi vor da dreptate....)
«Propositie V. decurge din a patra, Pestalozzi
vrea sa populariseze &ciinta.»
(Adica Pestalozzi vrea ca lumea in genere sa
ajunga la gradul de lumina, de care tots omenil
au nevoe, pentru ca sa duca o vieta intelepta
si independenta. &gresit ea scopul but este ca
saracul sa invete carte, pentru ca sa cunosea
fntaile elemente ale adevorului si ale intelep-
ciunii, si ast sa scape de primejdiile, in cari
ar pute cade din causa neinvetaturei sale si din
causa viclesugulub altora.)

www.dacoromanica.ro
 40

eAcest resultat se va dolnindi feicend carp de

4invelat, cart sa coprindci elementele cele mai in-
qsemnate ale sciintei, infalipte in terment si in
«frase alese.»
(La acestea Pestalozzi respunde : «Mi-ar plate
mai bine sä clic ca. acest rezultat se va ajunge
mai cu seams. prin simplificarea inv6taturelor in-
eepetore si prin dobandirea treptata, de cunos-
cinte. Cat despre carp, ele trebue sa fie pri-
vite numal ca un inijloe artificial, ca un lucru
naseoeit de om, pentru scopul sit arate ca fie -
care ramurd de invetatura are isvorul sn in
natura. Cartile trebue se, mal servesca si la pre-
gatirea puterilor sufietesci, de earl au trebuinta.
omenil ca sa traga. profit din ajutorul dat de
natura in desvoltarea fie-carui fel de cunoscintd.
Dar si in acest cas cartile trebue sa fie privite
tot numal ea un mijloc nascocit, ca sä dea ajutor
la invetatura.D.)
«Acest resultat se va dobandi Inca, scrie tot
«Fischer. impartind cartile de invetaturd in car-
«ticele midi si vinclendu-le cu pret sca.Clut. Aceste
carticele vor fi scurte si complete, formand
«fie-care din ele o carte a parte ; dar tot-odata,
«inlantuindu-se ast-fel unele cu altele, in cat sa,
«formeze un intreg tote imprenna. In acelas
«scop harti geografice, figurl geometrice si al-
«tele de felul acesta vor fi inmultite prin gra-
«vuri si vindute cat se pete de Teftin. Castigul
acestor publicatiunT este destinat de Pestalozzi
«punerif in practica a metodei sale prin infiin-
«tarea 'unul institut, a unei stole sau a uneT case
«de orfanTd>
(La acestea Pestalozzi respunde: «Fischer merge
prea departe. In adever, imi este cu neputinta.

www.dacoromanica.ro
 41

sa diruesc publiculul pana la cel din urma ban

din eastigul cartilor mele, cart sunt resultatul
intreget mele viete si pentru cart am cheltuit
tole economiile mele. Insa,cu tote jertfele de tot
felul, ce am facut pana acuma pentru punerea
in practica a ideilor mele, data guvernul sail per-
sOne particulare iml vor da mijlOcele de a In-
fiinta o case de orf ant dupes cum voese eu, stint
gata, panA la mOrtea mea, sa me lipsesc de cea
mat mare parte din produsul cartilor mele sco-
lare, MLA sa mar vorbesc de tiinpul si de pu-
terile mele ce inchin cu total acestuT stop.)
«Cea-ce Pestalozzi vre sa dobandesca mat
cnainte de or -ce, (urnieza scrisOrea lug Fischer),
tin invetamintul scOlel, este ca dascalul cel mar
(slab nu numar sd nu mat aduca nits tin reit
«scoleI, dar Inca sa faca el insust progrese in
«directia aratata».
(In acesta privinta Pestalozzi luand din nail
cuvintul ()ice : cAcesta este un punt principal ;
cad eu erect Ca in genere nicl nu trebue sa se
gandesca cineva la dobandirea veunut progres,.
pe cat time nu se vor gasi forme de invetamint,
cart sa faca ge dascal, eel putin pana la termi-
narea invetaturelor primare, o uneltd mecanicd
a inlet metode, care sa datoreze resultatele sale
nature procedarilor sale si nu priceperit dasca-
lam. In adever, ea erect ca o carte scolara este
bung. numai atuncl, cand pa° fi intrebuintata de
un dascal neinvetat tot c.rd de bite ca ,si de un
dascat inveyal. Meritul principal al inlet ase-
menea carts sta in a fi compusa astfel, incat das-
Will, sau clitar mums, sa gasesca in ea un con-
ducetor si an reazim indestulator, pentru ca sa
fie tot-dauna macar cu un pas inaintea copilului.
www.dacoromanica.ro
 42

Asta este tot ce trebue si multe vecurT vor trece

incd fail sä se pOta face altceva mai mull pentru
cea maT mare parte din dascali....
«Care sfirsitul scrisoril sale Fischer dice cd
«trebue in fine sd ajungem la resultatele urma-
«tore : A dit aceeasI invetatura de-odatd maT
«multor copit ; a destepta emulatia for , a inlesni
«schimbul intre dinsil al cunoscintelor dobandite ;
<a inlatura sail a scurta ocolurile, Intardierile
«obisnuite pand acuma pentru imbogAtirea me-
«morii si, in acest stop, a intrebuinth alte pro-
«cedari ; a se folosi, de exemplu, de asemenarea
«subiectelor, de clasarea metodica ; a destepta
«atentia scolarilor prin recitarea cu glas tare si
«prin alte esercitil ).
Astfel este parerea ce Fischer isi Meuse despre
metOda mea, termina Pestalozzi. -
Tote cuvintele din scrisOrea lui arata un ca.
racter leal, care lubesce adeverul mai pre sus
de tote. El vOduse pe bietii orfanl adunati de mine
la Stanz si de atuncl el fii captivat si urmaria
tote lucrarile mele cu un adeverat interes de
inima.
Nenorocire cd el a merit mai nainte de a
vede esperientele mele ajunse la un grad de ma-
turitate, Mei' ar fi putut descoperi in ele mai
multe lucrurt. De la mortea lul a inceput pentru
mine o nod epocti.

5
www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA II-a
Sumar : Pestalozzi as ciaza la lucrarea sa pe Kriisi, pe
Tobler .i pe This. Amenunte ipsemnate asupra tineretei
lui KriTsi §i asupra 1nceputurilor luT ca dascal. Despre
metoda catihectica §i despre metOda socratica. Pestalozzi
nu crede cs trebue sa formam pedata judecata copiluluL
Unirea luT Pestalozzi cu Krtisi. Pestalozzi nu aproba Ca-
tehismul de Haidelberg. Principiile trase de Krtisi din
esperientele luT Pestalozzi. Primele notiuni Apreciarea
metoduluT luT P. de catre Tobler. Scopul metddeT ha
Pestalozzi

Amice Gessner, la Bertud simtil in curind a-

ceasi ostenela ea si la Stanz. Daca ti se intimpla,
amice, sa nu poti ridica singur o sarcina, sa nu
to incerci nici-odata furl. ajutor ; dar nici macar
pentru un sfert de ora. In deprt fciceam, nemei -
surat mai mull de cat eram dator, cad tot mi
se (lice& ca" trebuia sa, fac §i mat mutt. Ricend
tectie neincetat de diminela pana, sera la opt, mnr
ostenisem pieptul in aqa grad, Inc& iara0 me
veclui redus la marginea _prapastil.
Asa stam eft, cand mortea lul Fischer imi puce
la dispositie pe dascalul Kriisi, care la rindul sat
imr recomanda pe Tohler pe si Buss, earl dupe
eateva septemani se intovarasira cu mine. Acesta
tovarasie ml-a scapat vieta si a ferit opera mea de
o mOrte premature, in momentul cand ea era sa
Ora in germenul sell. In momentul cand sOrta

www.dacoromanica.ro
 44

el se decise, ea era intr'un pericol asa de mare

in cat materialicesce vorhind, ha chiar si mora-
licesce, nu-mi mai remanea de cat sa-rni dau ortul
popii. Iath dar unde eram redus : Realisarea unui
vis care 'ml topic vieta in mintea mea era o
fapta, care me dispera si me faced sa par lumii
ca un fel de nebun ; pentru ca starea violent, a
sufletului mess, nenorocirile ce me urindriat fart,
incetare si suferintele earl pe nedrept planau a-
supra'ml tocmai in niijlocul luptei, me cufunda-
sera intr'o mare turburare sufletesca, chiar in
momentul cand opera mea era aprOpe sa ajunga
la scoput ce urniariam.
Mamie ajutor, ce'mi dau adi acesti trei omens
asupra tuturor puntelor programel mele, are sa
me scape de preocupdrile mele financiare si mo-
rale.
Intiparirea adanca facutil asupra for Kin re-
sultatele dobandite pan'acuma, modul mai de a
litcra si urmarile tovd. asil nostre, _tote acestea
au o insemnatate prea mare, din punctul de ye-
dere chiar al metOdei mele, si aruncd. o lumina
vie asupra nature' intime a principiilor psiholo-
gice earl il fornieza temelia ; de acea nu pot trece
sub tacere istoria anianuntita a asociatiunel
nostre.
Kriisi, pe care l'am cunoscut d'intaiit, in tine -
relea sa a avut felurite oeupafiuni. In aceste
deosebite ocupatiuni, el a dobanclit acea felurime
de cunoscinte practice earl, in clasele incepetOre,
este asa de adesea puntul de plecare al unei cul-
ture intelectuale mai inalte si care cultura, do-
bandit& din copildrie, face ca copilu cdnd ajunge
om matur sa fie mai vrednic, prim capabil
si mai destept. N'aveh inca 13 ani impli-

www.dacoromanica.ro
 45

nit!, cand tatal sail care era un negustonas, if

incredinta cate 120 pans, la 160 de lei si '1 tri-
mitea cand intr'un loe, cand intealtul sit cumpere
marfa. El se mai ocupa putin cu mesageria si at
comisionele. In 'Irma Krtisi se ocuna pe langa
tatal s611 cu tesutul si lucra cu diva. La 18 anT,
si fara cea mill mica. prepanatie, pnimi postul de
dascal la Gaiss (in Elvetia), locul sal natal. Atunc'T
nu Isciec de toe gratuatica. Cat despre celelalte
sciinte nici nu mai ',ite fi vorba ; cad invetase
numal intr'o scola ordinary de sat, citirea,
scrierea si ore -cart recitarl din cartile reli-
giose. .Dar tut Kriisi ii plcicea sei'qi pelt-jai tint-
pul in mijlocul copiilor si in acesta nod, cariera
el vedea un mijloc pentru cultivarea inteligentef
sale si pentru dobandirea invtilturei, a calif lipsa
o sinAise inca din timpul child se ocupa cu co-
misionele, cu comandele. In adev6n, atunci el
fusese de nenum6rate oni insarcinat sa fact co-
mande de produse destilate saii preparate, de sane,
de amoniac, de borace, de sute de alte lucnurl
despre earl ilia n'auclise in vieta sa. El nu tre-
buia sa uite nicI cea mai mica comanda, si era
respuncletor pipit la cel din urma ban.
Din cele d'intai septemant el avIi liana la 100
gcolarf. Cum sit 'I ocupe convenabil ? Ce inveta-
tura sa le dea ? Cum sa tie ordine intr'atatia
copil ? Sarcina era mai presus de puterea Inf. El
nu scia sit faca altfel clasa de cat sal invete pe
copil silabismul, citirea, recitarea pe din a lard,
fi sa built cu biciul pe qcolaril 'ewe. Dar el scia
bine, de cand fusese scolar, ca. unwind astfel, eel
mai multi scolarl reman neocupatl in mare parte
a timpulul de class., espusT prin unmare a se'versi
tot felul de fapte imorale ; mai scia ca timpul

www.dacoromanica.ro
 46

asa de pretios, consacrat inv6taturel lor, se seurge

astfel fara folos, si ca folosele, din puntul de \re-
dere al invetaturei lor, nu cantaresc maear nisi
cat relele earl, fara doar, lard pote, decurg din-
tr'un asemenea sistem.
reistorul Schiess,') care luptit cu putere contra
vechiulul inv6tamint rutinar, ajuta pe Krilsi, in
cele dintidu opt septamini, ca sa tine, clasa. In-
taia for grijel fu sa imparld pe qcolari in fret
clase. 11lultumita acestei impartiri si noilor carti
de citire introduse atunci in scole, putura inv6th
de-odata mai multi copii sa silabisesea si sa ci-
testa, si sx's tiny astfel pe toti mai ocupati.
Afara de acesta preutul imprumuta lul Kriisi
artile scolare tele mai neaparat trebuinciOse
pentru inaintarea lui in invetatura, precum si
un model de scriere, pe care Krilsi it copiet de
o Mel de on pentru ca formeze oaring.
Astfel el ajunse turbid in stare sa pota multumi
cea mai mare parte din parinti ; Oar el nu era
de loc multumit. El nu voia sa. invete pe scolaril
sei numal sa citesca si sa scrie, ci voia sit le
formeze si inteligenta lor.
Noua carte de citire cuprindea invetaturl re-
ligiose sub forma de recitarl, coprindea notiunl
de fisica, de istoria naturala, de geografie, de
constitutia t6ril, si altele Krilsi observase ca in
timpul lectil de citire, pastorul faced copiilor ore-
earl intrebari asupra bucatil ce citisera, pentru
ca sa se asigure data el au inteles bine. El cerca
sa faca si dinsul astfel si isbuti ca eel mai multi
din scolaril s61 sit se obisnuesca pe deplin cu
coprinsul cartil. Acest resultat se datora. negresit
1) Precesedorul lul Steinnitiller la Gaiss.
www.dacoromanica.ro
 47

fa ptului ca Krdsi, dupd exemplul renumitului

Hauer 2), potrivia intreba'rite sale respunsurilor
date de carte si nu doria, nu cerea altd espli-
care, alt respuns decht cel afiat in carte.
Dar sd nu perdem din vedere ca invOtAmintui
catihetic la inceput nu era nicI de cum un exer-
cititi propriu dis al mintii ; ci era numai analisa
fraselor ineurcate avend meritul de a aduce sub
°chit copilulul fie-care vorbd si fie-care propositie
in parte, si de a le pune in regulA. Acest Mee-
tdmint catihetic este un f' de lucrare pregatitore
destinatei .94 lumineze treptat ideile. Numai in
dilele mistre invetAmintul socratic a fost con-
fundat cu invetarnintul catilietic, care la inceput
se aplich numai la materii religiose.
Schiess cla, drept exempla enoriasilor sel mai
virstnici, pe copiii catehisatT astfel de Krtisi. Dar
indata se simti nevoe de a face inteun mod re-
gulat inveldmintul mixt socratic si catibetic tot-
odatA.. Insd acestd combinare, in realitate este o
problernd ce nu se pate deslega. 0 inteliginta
superficiald si putin cultivatd nu cercd adincimile
de uncle un Socrat facea sd tisnescd spirit si a-
dever. Deci era lucru prea firesc ca incercarea
lui Krtisi sd nu fie isbutit. Lui i lipsia fonclul
pentru ea sA. respundd ; le lipsia Inca un lim-
bagiil pentru ca sd lst spund cea ce sciati ; ha le
mai lipsiau si cartile car! le ar fi putut pune tot-
dauna pe buzele for un respuns precis la intre-
barea, intelesd sail nu, care le era Mudd.

2) Ion Hiibner (1668- 1771), directorul scoleT din Ham-

burg, istoric si geografic. Pestalozzi are in vedere cesti-
onarul pus de Hauer la sfiritul d.rtiLsale : De 2 or! 52
istoriOre biblice.
www.dacoromanica.ro
 48

Insa Krasi nu siintia Inca bine deosebirea a-

cestor doue procedarl asa de putin asemenatore.
El nu scia Inca ca adeveratul inve amInt catihe-
tic, mai a'es acela care are de object ides ab-
stracts, afarci de folosul ce pOte avea sa desparta
vorbele si sa prepare intelegerea formelor ana-
litice, prin el Insusi este numai uu exercitiu pa-
pagalicesc, care repeta ce nu intelege. Cat despre
Invetamintul socratic, este cu total impracticabil
cu copil carom lipsesc tot °data puntul de ple-
care,, adica cunoscintele preliminare si mijlocele
de a spline aceste cunoscinti, adica cunoscinta
limbagiulul. Decl el n'avea dreptate sa se invi-
novatesca pentru neisbutirea sa. El is1 Inchipuia
ca ar fi singurul care era asa de inzestrat de
natura. «Or-ce dascal bun --- IsI diced dinsul
trebue sa fie In stare a face intrebari asupra
or-cand fel de subiecte morale si religiose, si a
dob ndi de la copil respunsurl drepte si precise.
Intimplarea voise ca el sa trdesca tocmal intr'un
timp, cand invqamintul catihetic era la mode,
adica atuncI and acesta mare arta de inveiamint
in genere era degradatet qi desfiguratel printr'un
amestec de vorbe umilate qi de. forme qcolastice.
Atuncl se credea ca prin aceste mijloce se in-
(Minna mintea omenescri sa facd minunI ; dar din
acel vis creel eti ca a?..uma incepe lumea sa se
destepte.
Krusi dormice Inca adanc, leganat de acea cre-
dintd deserta. Si trebue sa fi fost forte tare le-
ganat ; aitfel nu mi-as esplica cum el, un copil
din Appenzell, sä nu reflecteze putin asupra rea-
MAO lucrurilor, or-cat de putin s'ar fi desteptat.
El ardea de dorinta de a se instrui inteo arta
care i se pared asa de esentiala pentru impli-
www.dacoromanica.ro
 49

nirea misiuneT sale. De acea, cand plecarea emi-

gratilor din Appnezell 1) i procure ocasia sa se
duce la Fischer, el 1sT fasit inca °data. cele mai
vii sperante. In adever, Fischer ist puse tote pu-
teri]e spre a forma din el an dascal dupa cum
void dinsul. Voia 8pune numai ca. Fischer prea
s'a grabit sa vire pe Krilsi in noriT until sistem
de invetamint superficial, inainte de al lumina
elementele despre earl el trebuid sa invete.
Krusi venereza memoria luT Fischer, vorbind
cu respect si recunoscinta de pine-fackorul si
amicul sat. Dar dragostea adeveruluT cere ca sa
nu tree cu vederea nicl o parte a cestiunif, nisi
o imprejurare care ar pute contribui sa, desvolte
mai molt sat mai putin, in spiritul mat si in al
colaboratorilor mei, sentimentele si ideile asupra
carora suntem astadi de aceeasi Were. Nu voiti
ascunde deci minunarea lul Krtisi, cand v6dit cu
cata inlesnire Fischer, despre or-ce fel de subfecte,

1) In Tema din 1799 si 1800, Elvetia de rasarit teatrul

reshoiuluT dintre Frances' si Austro-Rust, a fost tare ban-
tuita de femete. Miseria ajunse atat de mare cif multi pa-
Hutt furl silk( sa-'sT trimita copiT la compatriot' lor, in
cantOnele apusene car' i primira cu bratele deschise. In
Decembre, Fischer sense atniculuT sett Steinmaller preot
la Gaiss, ea vreo 30 din ace*" copiT el se insarcineza sal
primesca la Bertud si in vecinatati. Krasi fu ales de pre-
otul seu, pentru ca sa insotesca pe micil emigrant', si asa
el se stabili la Bertud invetand pe scolarii seT, sub di-
rectia tut Fischer.
Krtisi se desparti de Pestalozzi, nninaT in 1817 si, silit
de imprejurari,
Dupa ce a infiintat un pensionat la Iverdun, fu insar-
cinat cu directia scoleT cantonate din Trogen, apol in
1833 eu directia scelel normale din Gaiss, uncle si muri
la 25 lulie, 1844, elate 69 de ant, stimat de totT en ade-
verat ca un om de inima si de spirit.

www.dacoromanica.ro
 50

punea multime de cestiunl ce el tinea in reserva,

ldudandu-se chiar ca. va ajunge °data, sd pots.
Intreba mult si lung asupra or-caril materil, Mra
cea mai mica. greutate. Cu tote acestea, cu cat
trecea mai mull, cu atat mai mult Krusi inte-
legea ca. o scOla normald, care ar aye de stop
sa ridice pe cel mai mic invetator satesc la o
astfel de inaltime in arta de a intreba, ar pute
fi o institutie nu prea de folos.
Cu cat lucra mai mult cu Fischer, cu atata i
se pared. mai Malt muntele ce se ridica inaintea
lui, si cu atat, mai putin simtia ca. are puterea
neaparat trebuinciosa pentru a-I ajunge la virf.
Insa din cele dintaiu clile ale sosiril sale la Fischer
el m'au(lise vorbind asupra educatiunil si instruc-
tiunh poporului. Eil me pronuntasem hotdrit con-
tra metodei socratice a candidatilor nostri elye-
tieni, si susfinusem cei nu eram nici de cum de
parere set se pronunfe tine -va in grab4 asupra
judec afilor copilului, dec arand ca sunt maturi ;
ca voiam mat bine sa fin in suspensiune aceste
judecall cat s'ar p.te mai mull, peina sand co-
pitul insuqi va fi intors cestiunea pe tote fejele
§i va fi priceput bine in tote amenuntele sale fie-
care din obiectele, asupra dirora ar fi chemat sa
se pronunte 0 panel cand se va fi familiarisat
pe deplin cu vorbele, cart le arata natura qi pro-
prieta file. Kritsi simp, pe data ca tocmal de a-
cdsta avec trebuinta qi el, qi de aci conchise cat
qi el avea nevoe de aceiaqi directie, ce- eu voiam
sa daic qcolarilormei.
Pe cand Fischer, la rinclul sell, fsl punea tote
silintele sal imbogatescd memoria cu tot felul
de cunoscinte si sal prepare a le preda copiilor,
Krilsi se conyingea din di in di ca n'ayea s'ajunga
www.dacoromanica.ro
 Zil

la nimic bun grin ajutorul cartilor, pentru

lipsiati in tote privinttle cunoscintele cele mai
elementare si asupra limbagiulul, or' acele carti
presupuneati ca. el le poseda. Cea ce'l intari mai
mult in acesta judecata asupra luT insusl, asa de
binefacetOre pentru dinsul, 1u faptul cand vedir
cu ochiT seT resultatele ce dobandiam ea intor-
cend pe scolarii mei inapai la cele dinteli grade
ale cunogcintelor omenesci, precum gi steiruinta
mea rabdcitare de a-'i tine mull asupra acestor
inceputuri. T6te vederi e lui asupra invela»sin-
tulut 0 tote ideile fundamentale ce'O facuse in-
acestor privintei, fura schimbate. De atund infe-
lese cei tote mijlocele ce intrebuintant, tindeaft
anal; mult sa, desvolte puterea intrega a copilulul
de cat sä arate in parte resultatele fiecaruia din
aceste mijloce, gi resultatele cele bune ale acestui
princdpitt, intins la intrega mea metod a de edu-
caliune, if arc' tarn ca astfel se infig in mintea
copiilor tenteliile cunovintelor ce vor dobandi
mai Virzi* care cu orcare alt sisteiit nu se pot
dobeindi.
In acest timp, proiectele luT Fischer pentru
infiintarea uneT cOle normale de institutori pri-
mart, intimpinara piedici. El fu chemat din not
functionar in ministerul sciintelor ; de aceea fu
suit sa amine pentru alt timp mai bnn infiin-
tarea stole' sale normale si se multumi pang.
atuncT sa dirigeze din departare scolele din Bertud.
Aceste stole aveati nevoe de a fi preschirnbate ;
dar departared. lid Fischer, multele trebur! car!
IT absorbiati timpul si puterile, nu'' promisesera
sa realiseze nicl chiar un inceput de reforma, si
negresit ca tipsa si ocupatiile de tot felul tot-
deauna l'ar fi impedicat de air pune prolectul
www.dacoromanica.ro
 52

sett in lucrare. Ins plecarea lug Fischer ingreu-

iase si mat mult starea lul Krtisi. Lipsit de
maestrul set' §i de conlucrarea luT personate, el se
siintia din ce in ce maT putin capabil de a face
cea-ce Fischer astepta de la dinsul. De area cat-
va timp dupa plecarea acestuia Krilsi isI arata
dorinta care mine si edtre Fischer, ca sa unesca
scola lui cu a mea. Dar pe cat de mult cram ho-
tarit sä nu'l primesc acuma, de tema ca sa nu
super pe Fischer care era forte apropiat de Krnsi.
Nenorocirea insa ca el cadii in curind bolnav si
muri, tend aproba unirea scolelor nostre. Memo-
ria acestuia iml va fi tot-dauna scumpd. El a ur-
mdrit cu ardOre si cu bundtate acelas stop ca si
mine. Daca. ar fi trait pane sa vadd maturitatea
esperientelor mele, de sigur ca, ne-am fi inteles
asupra tutulor puntelor.
Dupa mOrtea lul Fischer, propusel eti insumt
lug Krtisi ca sa unesca scOla sa cu a mea, cea
ce aduse o usurare simtitore pentru amindOi ;
dar si o greutate tot asa de simtitore a piedecilor
ce intimf ina punerea in lucrare a planulul metl.
Eti aveam copil din Bertud, deosebiti intre dinsii
prin etate, prin invtdtura si prin moralitate. So-
sirea copiilor din cantOnele cele mid marl cu
atat mat mult greutdtile, cu cat el aduceau in
clasa mea o libertate naturals de cugetdri, de
sentimente si de limbagiti care, unite cu intrigele
indreptate contra metodet mele vedeam ca din
di in di faceati maT gravnicd o organisare temei-
nica a inveithnintului Gaol ; cad, drept vorbind,
inveytmintul melt' era pin'aci numaf o incercare.
In starea acesta a mea asl fi avut trebuinta de
un camp mare, mare de tot, pentru esperientele
mele. In fiecare moment eti primiam dela par-
www.dacoromanica.ro
 53

ticularl povete cum sa invet pe copiii, cart mi-I

trimiteati.
Dar, intr'o tarn, uncle de lung timp lumea se
obisnuise sa nu cera lucru mare de la inveta-
mint, se cerea, in genere si taxa nici o reserve,
uneT metode care imbratiseza -Me principiile fun-
damentale ale sciintel, dor care este calculate,
intocinitcl ca ski se incepet de timpuriii, din cea
mai de jos virsta, se cerea, clic, ca sa dobindesca
resultate marl cu copiT harsiti papa la 12 sail
14 anT cu vieta libera si aqa de pulin intelectuala
a muntenilor, fi, cea ce e mai reft, asmutipt chiar
contra metodel. Firesce ca resultatele acestea astfel
pretinse nu se produsera, si de aci se conchise
ca metoda nu pretuia nimic. 0 considerara nu-
maT ca o simply sebimbare a invetaturii Abece-
darului si a scrieril. Scopul ce urmariam, eau-
land principii sigure si temeinice in tote ramu-
rile artel si ale sciintel omenesel ; preocuparea
mea de a gasi procedari simple si generale pentru
a fortified dispositiile copiilor in fiecare din aceste
eunoscinte ; liniscea cu care asteptam efectele
.mesurilor ce trebuiail sa se desvolte treptat ele
fuses', tote acestea pentru lume eraii numal nisce
inchipuiri ale creerilor mel. Undeimi puneam
tote puterea inea, lumea nu vedea de cat un gol.
Asa, de exemplu, mi se clicea : «Copiii nu invata
sa citesea>, mi se impute acesta toemal pentru
cal invetam sa citesca bine. Sp clicea Inca : c Co-
phi nu invata sa scrie), pentru cal invetam sa
scrie bine. In fine mi se clicea : < El nu invata
evlavial>, tocmai pentru ea eu faceam tot ce'mT
sta in putinta ca sa departez din calea for eele
dintain piedicT call fac neevlaviosl, pe copil cart
sent in scold, si maT en seamy, pentru ca nu cram
www.dacoromanica.ro
 51

de parere ca. Catechismul de Heidelberg, invetat

papagalicesce, sa fie mijlocul de invetatura in
special destinat de Mantuitorul lumil sa impinga
pe omen! a onora pe D-ded si a'l adora in adever.
Negresit ca nu'ml-a fost !hind sa. dic : <'D -clew nu
e un D-(left, cdrula sa place prostia si gresela ;
nu e un D-dad, caruia sa-1 convind ipocrisia si
vorbirea de re' . Nu m'am temut sa clic : cA
obisnui pe copil sd's1 formeze ideT limpecli, a ave
grija ca sa.1 invete a vorbi inainte de a le viii
in cap dogmele si punctele nelamurite ale reli-
giei, acestea nu sunt fapte dusmanose nici contra
lu! D-de', nici contra religiTD. Totus n'as pate sa
voesc reu omenilor din causa neintelegerii, ca-
rora eram sa me due pe coped ; eI aveaii gand
bun ; dar din causa sarlatanismulul sistemelor
nostre'de educatiune, ardorea mea cea forte mare,
lute() tale cu totul noun, s'a pant ciudatd multor
Omen! si i-a facut sa me privesca cu neincredere.
Cu ttite acestea ea bill cdutam mere' de drum,
si Kaisi merges din ce in ce mai sigur alaturi
cu mine.
Puntele esentiale asupra carora el a ajuns sa
se convinga in curind surit mai cu seamd cele
urniatOre :

10. Cu ajutorul unei nomenclature bine regu-

late, intiparita asa de adanc in minte, in cat sa
nu se mai sterga, cu acest ajutor se pOte stabili
o temelie generala pentru tote felurile de cunos-
cinte. Conducandu-se de acesta nomenclature,
dascdlul si scolarul, impreuna sari fiecare in parte,
pot ajunge cu incetul, dar forte sigur, sa doban-
clescii cunoscinte deslusite in tote ramurile set-
Intel.
2° Cum incepeam eft sa fac, puind pe copil sa

www.dacoromanica.ro
 55

traget Unit, unghiuri si arcurt pe tablet sad si

pe baffle, darn puterl impresiilor primite de el
din tot ceea-ce vedead. Asa dar et an in 'nand o
putere dobandita prin educatiune si car e, la urma
urmei trebue sib, ajungd a respiindi o lumina din
ce in ce mai vie asupra tuturor lucrurilor ce se
infdtiseza observatiunii lor.
3" In ce privesce inceputul socotelel, intrebu-
intarea lucrurilor materiale sail ctrl putin a pun-
telor carT infatiseza aceste lucruri va aseza pe
temelie sigurd invetatura aritmeticel intregT, fe-
rind pe copil de gresell si de incurcaturd in cur-
surile maT Inalte.
4° V6dend pe scolarii meT ca invata pe din-
afard descrierea mersului, a stdrii in piciOre, a
pusitiunii sect-aide sail culcate, si allele de felul
acesta, Krtisi intelese legdtura care reapropie in-
taiele cunoscinte de scopul ce eil taut sit ajung
prin ajutorul lor, adica luminarea treptata a tu-
turor ideilor. Nu -T fu greir sd intelegd ca pe cop
descriind astfel subiecte carT sunt asa de limpedi
in consciinta lor, Inca esperienta nu mai pote
addoga nimic la acesta lImpedime, pe de oparte
II departezl de la pretentia de a descrie cea ce,
el nu cunosce pe d'altd parte II fad capabill se
descrie cea ce el cunosc in realitate, si'lpui ast-
fel in stare sea forinuleze descriers esacte, pre-
cise, scurte si complete, asupra tuturor lucrurilor
can intra in cercul, cunoscintelor intuitive.
5° Cateva vorbe pronuntate de mine intr'o di
asupra intluentel mete contra prejuditiilor, facurd
asupral o impresie forte vie. Eft diceam intre
_allele': «Adeve'rul care fignegce din intuire face
nefolositore vorbirea incurcatei si prin perifrase,
-care are cam aceeasl putere contra greseleT si

www.dacoromanica.ro
 56

prejuditiilor ca si sunetul clopotelor contra pe-

ricolelor trasnetului. In adever, resultatul dobiln-
dit prin intuire, adicA adeverul, chi omulul o pu-
tere care inchide de tote ptirtile sufletullui contra
influenteT greselei...»
Acesta convorbire dete lui Krtisi convingerea
deplindcif. gresela si prejuditiile se pot combate,
urmAnd dupe metoda mea, adica trecendu-le sub
tricere.
60 In Fine, culegerile de burueni facute de noT
vara trecuta si convorbirile carora etc deterti
loc it convinsera ca. tote perceptiunile, ce ne vin
prin simfurf, vin din privirea atenta a natures
gi din silinfa ce ave»b pentru culegerea qi pa s-
trarea a tot ce natura infatisezil privirilor nOstre.
Aceste consideratiunT, adaose la armonia din-
tre procedArile mele de invetamint si dintre na-
tura, it convinsera, definitiv ca temelia or-caril
sciinte se reazimA pe reunirea acestor procedarli
asa de bine, 'Matt un dascal ar pute la nevoe
sti. invete numaT modul de a-le intrebuinta, pentru
ca, atilt el cat si scolaril seI sa dobindesca suma
cunoscintelor earl sunt scopul Invetamintulul ;
ca, prin urmare, nu este cestiunea sic alba in-
weleiturci adanca, ci o judecata sanatosei qi ore-
care practices a metodef, fie pentru a arunca in
mintea copiilor temeliile solide ale unel invetA-
ture complecte, fie pentru a insufla parintilor si
dascAlilor o spontaneitate proprie care sA le dea
satisfactiune,
Am cps cä. Krilsi a fost sese anT dascAl de sat,
uncle avea un forte mare numer de scolarl de
tote etatile ; cu tad silinta ce'sT de, nicT odatA
el nu vecluse inteligenta for atingend desvoltarea
si dobindind solidaritatea, siguranta, intinderea

www.dacoromanica.ro
 57

si neatarnarea la earl copiil nostri ajung la

Bertud.
Cilutdnd causele acesteT deosebirl, it isbira maT
multe.
Antdia deosebire o gasi In principiul, care pres-
crie ca sa se bleep . cu copilul de la cunwinla
cea mai sitnpla si sd, nu se paqesca la alta, mat
nainte de a o cunore copilul pe acesta cu de-
virOre, apoi sa 2nergei pas cu pas feiret sari-
turf, adaoga nd merec o mica cunorinta la cu-
noscintele peste car, copilul este pe tleplin stdpin..
El vOclii ca cbiar la inceputul invqatureT, apli-
carea acestul principiti, pastrezd vie in copil acea.
marturie pretiOsa despre energia luT firescd.
(Cu acesta metodd clise el insusT.ccopiif
sunt numai dirigeti ; et nu sunt de be imping.
silifi y Allcidata, la fiecare leciiune, el era nevolt
sa repete mereu cola rilor : «Re/tectalf, geinditi-vg
bine, nu v'aducefi aminte.. ?s
Niel nu puted. altfel. El intreba, de esemplu,
la aritmetica : De cite -orl se cuprinde 7 in 63 ?
Copilul nefiind de loc preparat pentru acesta, cu
mare greutate, dupe multd gandire d'abia puteit
sa respuncld. Pe cand acuma, dupe metodd, co-
pilul are sub °chi in 9 locuri cate 7 pietricele
sau alte lucrurl. El a inv6tat sa le numere ca 9
septe puse unele langa altele. El nu maT are
deci trebuinta sa. -'sI bath. capul pentru ca sa, res-
punzd la acesta. intrebare ; desi i s'ar face intdia
Ord acesta intrebare, adicd cd. 7 este cuprins de
9 orl in 63, dar copilul scie positiv cea ce este
intrebat intaiasi data acum, pentru ca el cunosce
de maT nainte tote elementele. Tot asa este in
tote ramurile metodel.
A doua observatie fdcuta de Kritsi este urnia-
www.dacoromanica.ro
 53

torea cVorbele fi figurele ce eii infcififez una

cate una colarilor mei, pentru ca stet invet a
citi, fac asupra for o impresie cu totul cleose-
bita de a fraselor compuse date copiilor dupe
obiceiii.v Krtisi exatninand atunci mai de aprope
aceste frase, le gas' compuse astfel, Ind" e cu
neputinta copilulul sa aiba cea mai mica idee
limpede despre natura aparte a fie carui termen
care le compune. Copilul nu zaresce, in aceste
combinari de vorbe, nici un element simplu si
cunoscut lul ; ci vede in ele numaT o amesteca
turd incurcata si neintelesa de lucrurl necunos-
cute, de care invetatorul se servesce, pentru ca
sa'l impinge., contra instinctelor luT, fara sa tie
seama de puterile lul si prin tot felul de sfortarT,
pentru ca impinga sa Invete siruri de idel,
earl i sunt cu totul streine in sines si earl, afar6.
de acesta, i sunt infatisate prin vorbe tehnice,
necunoscute lul. Krtisi vecln c i eti lepaclam acestA
marfA a pedagogilor nostri si c" faceam pentru
scolaril mei ceea-ce natura face pentru selbaticl,
puindu-le tot-dauna sub ochi numai cate o sin-
gurei imagine, apoi caulcind un cuvint pentru
acesta imagine. El vechl ca acesta simply Inftiti-
Ore de imagini nu mijlocesce copiilor nil o ju-
decata, nici o conclusie, pentru Ca nu intra astfel
in capul for nimic care sä semene uneT tese sau
care sa li se dea ca avend un raport ore care
ru adeverul sau cu er6rea. Tatul li se infatiskti
numal ca materie de observatie ; li se da in
mana, ca sa die asa, un fir de ata care, legand
descoperirile for din ora intaia cu cunoscin tele
ce vor dobadi prin educatiune, i va conduce m al
tarcliti In mersul for de inaintare. Din ce in
ce mal mult, Krilsi se patrunse de geniul me-
6
www.dacoromanica.ro
Wei ,si II recunoscic tendinfa 9enerala d'a reduce
tote mijlocele de inveatura,ih fiecare ramura a
sciintei, la primele elemente 0 a nu adauga nici
°data de cat putin Gate puffin in dose mid aces-
tor elemente, asa in cat, tot adaogand mere% sa
se dobandesca un progres necurmat si fara lips
surf. Si din di in di, Krusi se arata mat dispus
sa lucreze cu mine in acest spirit, si'mi ajuta de
complectal Un Abecedar si o Aritnietica, inte-
meiate numal pe aceste principif.
Din intalele dile ale tovarasiei nostre, Krtisi
aratase dorinta de a se duce la Bale sa spuie lui
Tobler at care era strins legat, despre mOrtea lal
Fischer si sin vorbesca despre situatia actuala.
Eu profital de ocasie si'l spusel ca aveam neapa-
rata trebuinta de ajutor pentru lucrarile mole
literare si ca as ti incalitat, daca s'ar pute sa'mi
asocieze pe Tobler, pe care'] cunosceam din co-
respondenta Jul Fischer. II disel de asemenea ca,
pentru executarea programel mele, ml-ar fl inch
forte trebuincios un profesor, care sa scie de-
semna si canta. Krilsi se duse la Bale, uncle velour
pe Tobler, care se decise pedata sa primesca
propunerea mea si, dupe cateva septamani, el si
sosi la Bertud. Cand afla de la Krilsi ca aveam
trebuinta si de un desemnator, el se gandi la Bus&
care de asemenea nu stete la indoela sa primesca
propunerea lul. Iaca opt luni de cand Tobler si
Buss stint la mine. Amice Gessner, creel ca-11. va

1) J. G. Tobler (1761 1843), nascut la Tropn stete cu

Pestalozzi 7 am. ea profesor de istorief 0 de geografie.
In 1807, el fonda o scold industrials la Mulhusa, stabili
la St.-Gall o casa de educatie. Tobler este unul dintre
ceT maT principalT colaboratori literarT aT luT Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro
 60

face placere sa seil enact cea ce esperienta i-a

invOtat asupra chestiunit de cure ne este vorba.
Tobler a fort cincl aril* dascal intr'o familie forte
mare din Bale. lata parerea lui asupra starii ac-
tuale a intreprinderii mele si asupra carieril lul.
«Desi in timp de sese anl int-am pus tsite si-
lintele, resultatele invetamintului men n'au con-
respuns asteptaril mele. Puterile mintale ale co-
piilor nu erescean in proportie cu silintele mele,
lief chiar In proportie cu cunoscintele for reale.
Deasemenea nici eunoseintele isolate, cu earl in-
carearn mintea lor, nu pastran o legatura strinsit
si nu se fixatt solid si trainic.
«Am intrebuintat cartile cele mai bune sco-
lastice. Dar, pe d'o parte, ele cuprind vorbe din
earl copiii int.eleg prea putine ; pe d'alta parte,
ele sunt atat de mult pline de cunoscintl, earl tree
peste cercul esperientef for f i ass de deptirtate de
modal de observafliune propriti etalif copiilor, in
cat trebuia sa plerd, afara din tale, mutt timp,
pentru ca sa le esplie .cea-ce nu putean intelege
el. *i apol chiar aceste esplicatiuni, en OM manta
si cu tots bataea mea de cap, n'aduceau mai nici
un folos pentru desvoltarea adev6rata a inteli-
gentel lor. Era d'abia ca o rap luminosa, care
se strecorei icf si cold intr'o canter(/' intunecosci
prin crepaturile me/ salt' ale peirefilor. Cu atat
mai mult se intimpla acesta la acele car', cars
se cobor pana in adancimile cele mai de jos ale
cunoscintelor omenesei, sail earl* se ridica, pe
d'asupra norilor, OM la sanctuarul luminel e-
terne, fara sa permits copiilor A pine piclorul
pe pamint. si unde totusi omeniI trebuesc nea-
parat sa locuesca mai intaiu, dad. este adeverat
ca el invata sa merga, inainte de a invOta sa shore
www.dacoromanica.ro
 61

si data le trebue aripl spre a se ridica la cea

mai mica inaltime.
(Sentimentul confus al tuturor acestor rele a
invetamintului me conduse de timpurip sa incerc
a amusa pe scolaril mei cel mid de tot, puindu-
Ze dinainte felurite luerurt ; cat despre cel mai
marl, cautai sa le dau cunoscinte limpeCIT intre-
buintand invetamintul socratic. Prin intrebuinta-
rea de lucruri, seolarii micutl castigara deosebite
cunoscinte. Insotii acesta metoda de procedarile
aretate de cartile cele mai bune. Dar tote cartile
de call voil sa me- servesc in acest stop eraii
scrise apt, ca ele presupuneau cunoscut cea ce
trebuiail sa faca mat antaiic cunoscut copilului,
voesc sa clic limbagiul. Tot asa era si eu 'nye-
tamintul meu socratic ce faceam cu scolarii maT
marl, adica prin el dobandiam resultatul ce pro-
duce si ce trebuia sa proctuca orl -ce esplicare ce
nu gasesce un punct de reazim in cunoscintalu-
crurilor si care esplicare este facuta Inca prin
vorbe, din call unele sunt cu totul neintelese de
copil. Cea-ce intelegeau astactl, in cateva (Jule, nu
sciu cum, se stergea din mintea tor, si cu cat
ImI darn mat mutt ostenela ca sa le dau asupra
tuturor puntelor esplicarl deslusite, cu atat maT
mult pared, ca ef perdeau priceperea for firesca.
«Astfel, pentru tote partite sarcinei mete, si
pentru esecutarea tuturor planurilor mele, titbit-
niam in calea mea pledici neinvinse. ,,Si convor-
birile mete cu tot fetal de 4scali, me intarira in
convingerea cd, cu tote carlile de educafiune ce
se tiparesc astacli in mare numer, tort dasealii
cugetaiti tot ca mine ci, intinzpinaiti aceleaq gre-
ulciff, deli 441 dedectiii multa ostenelci cu gcolarit
tor. Simtiam ch. aceste greutatl trebuiaa sa apese
www.dacoromanica.ro
 62

indoit si inzecit mai molt asupra micilor dasca-

lasi, afara numal data acesta stare rea nu I-o fi
facut cu totul incapabili de a simti acesta impresie.
Simtiam forte bine, ea sistemul nostru de edu-
catiune avea multe lipsurl si cautam din tote pu-
terile mele mijlOce ca sa implinesc aceste lacune.
Atuncl imi veni idea sä trag profit si din espe-
rienta mea si din cartile pedagogice, adunand tote
invetamintele si tote mijlOcele, cad ar pute sa
inlature greutatile ce'mT presenta fiecare din pe-
riodele copilariel. Dar nu intarc,lial a m0 convinge
ca, pentru ca sa -'ml ajung scopul propus, nicl
vieta intrega nu mi-ar ajunge. Cu tote acestea,
tot adunasem adeverate volume, eand Fischer,
prin mai multe scrisori, mT-atrase atentia asupra
metodei lui Pestalozzi si me facii sa presimt ca
acesta, prin alte mijlOce, ar pute ajunge la resul-
tatul ce eft cautam. lmi veni a crede ca mersul
sistematic si sciintific, ce urmam, era Note causa
acestor incurcaturt ce Pestalozzi nu intalnia in
calea sa 4i Ca tocmai practica scolelor din timpul
nostru crea acele lipsuri, ce Pestalozzi n'aveh sa
le umple, pentru ca. el _nu cunoscea nicT nu in-
trebuinta acesta practica. /quite din procedarile
luT, de exempla, desemnul pe piaci 0 allele, imi
parurd cip de simple, incat nu intelegeam, cum
nu le nemerisem eft insu-mt de lung limp, cu atat
mai Inuit cd,nd it -veclut folosindu-se de mijlOce
asa de naturale, care ar fi trebuit sa sara in ochil
on -carui invetator. Dar ceea-ce me !licit sa umbra-
tisez cu totul metoda luT Pestalozzi, fu principiut
Ile, de a reda, mamelor misia pentru care ele
slut (tot de bine inzestrate de natures. Tocmai a-
cest principiu imi servise ca punt de plecare in
incercarile mele.
www.dacoromanica.ro
 63

«PuT pe deplin intdrit in aceste idel prin so-

sirea lul Krtisi la Bale. Acesta dete, in sada de
fete, o demonstrafie practices despre urmarea lui
Pestalozzi in invetdmintul Abecedarulul, a citiril si
a socotelel. Preotii Faesch si Brunn, earl organi-
sasera invetdmintul si, intru catva, directia a-
cestel scale dupe primele indicarl ale metal:lel
luT Pestalozzi, dar prea putin cunoscutd, cons-
tatara la moment intiparirea addrica facutd asu-
pra copiilor prin silabisirea gi citirea in cor gi
dupe tact. Pe d'altd. parte, materialul, deli forte
putin, adus de Krtisi pentru scriere si socotela,
cum si cilte-va exemple trase dinteun dictionar,
din care Pestalozzi vrea sä faces prima carte de
ci1ire a copilariel, ne aratara cd acestd met6da
sa reazema pe temeliT trainice si psihologice. TOte
acestea me hotarird pe-data sa me supuiu do-
rinteT luT Pestalozzi de a me intovartisi cu el.
Sosind la Bertud, de la prima aruncatura de
ochit, vecluI ca noua metOdd intrecea sperantele
mele. Remdsel 'limit de puterea minunata ce a-
Wei, in tote privintele, scolaril luT Pestalozzi,
precum, si de simplicitatea si varietatea mij16-
celor fie desvoltare, prin earl se dobandia acestd
putere. Hotdrirea dascaluluT de a nu tine de lac
seama de tot ce a constituit panes aci Pedagogia
propriti clisa ; simplicitatea chipurilor ce intipAria
in minte ; impartirea asa de bine nemerita a ma-
teriel invqamintuluT sea in WO, a caror hive-
tare cerea un timp diferit si mersul progresiv;
inlaturarea or-caril cestiunl confuse si complici-
tate ; actiunea, energia, puterea ce el scia sa
esercite, fares vorbe multe si complicate, margi-.
nindu-se la cultura intensive a tuturor facultatilor;
importanta ce el atribuia limbagiului, staruind

www.dacoromanica.ro
 64

si revenind neincetat asupra acestuT subiect, si

Mai pre sus de tote, invederarea netagaduita ea
unele din proceddrile luT de invetamint imI pa-
reaii ca o creatie noun, tisnind, ca sa clic asa,
de sine si din insell principiile artel si ale fire!
omenesci ; totul imi (scita interesul in gradul cel
mai inalt.
In esperientele luT, erail unele amonunte car!
nu'mi pareau tocmal potrivite legilor PsihologieT.
Asa, de exemplu, era exercitiul de a pune pe
copii sä pronunte frase complicate si grele, carl
trebuiau sa fie pentru dinsil confuse. Dar, cand
veduT pe d'o parte cu add istetime el prepara
pe nesimtite priceperea cunoscintelor, cand, pe
d'al' a parte, el 'mi atrase atenfia, Cu asta ocasie,
di insali natura la inceput ne inlet' liqeza, im-
presiile nostre, de tot felul, sub forma intunecoset
si complicata, ca numai mai tardifi ea i aduce
lumina, treptat dar negresit ; atun el nu mai gasil
nimic de dis contra acestor amenunte. Mai WI,-
gal de seamy ca el nu punea nisi un pret pe
amenuntele lucrarilor sale 0, ca incerca multe
exercifii pe car! le lepada apoi. In cea mai mare
parte din ele, el cauta numai crescerea puterilor
ce copilttl posedd in sine-sT, precum si indicif
asupra principiilor si regulelor principale, car!
11 conduseserd la intrebuintarea acestor diferite
mijloce. De asemenea, cand mi se intampla sd
surprind unele din procedarile lul in acea stare de
slabiciune si de nehotarire, ce caracteriseza sal.
tele, incercarile isolate, nu me maT descuragiam
de loc, ha Inca dobandiT in curind convingerea
ca acest mers escedent si progresiv face parte
chiar din natura lor. Si In adever, ca acesta am
observat'o pentru socoteld, pentru desemn ca si

www.dacoromanica.ro
 65

pentru principiile fundamentale ale exercitiilor

lul de limbs.
«Asta-di, este cu atat maT invederat pentru mine
ca bunatatea procedarilor lui vine de acolo, ca
ele se inlantuesc tote cu sistemul intreg si maT
cu seams, ea ele r6spund puterii copiilor. Le-am
urmarit in practica de tots diva, maT 'nainte afar
de a fi formulate in legT pedagogice, si le-am
vedut dohandind acea maturitate ce trebuift nea-
parat sa produca resultatele ce urmaria Pesta-
lozzi. El le pune neincetat la proba, paint cand
le crede aprope cu neputinta de a le simplifiea
mai mull in forma for actuala si de a le stabili
pe temelil maT adanci Aeesta tendinta catre shn-
plificarea intregului si -catre perfection area ama-
nuntelor, m'a intarit in parerea confusa ce o
aveam de maT 'nainte, adica ca tote procedarile
cart mita sa mijlocescd des oltarea spiritulut
omenesc printeo tecnologie complicatcl, coprind in
ele inse-al piedica de nereusire, si ca, dace vrem
in adev6r sa ajutan-r natuia in tictivitatea sa li-
bera ce intiparesee desvoltaril neamului omenesc,
ori-ce sistem de educatiune si de desvollare tre-
bue set se reducci d'intaiu la o simplicitate mare
de tot a mijlocelor in esenta for intimet, apot la
organisalia invefamintului limb it, care invetamint
sa fie psihologic si in armonie cu aceste mijloee.
Numai ast-fel am ajuns putin cite putin sa ved
limpede scopul pentru care Pestalozzi imparte
invetatura limbic in partI pentru ce resume
invetatura aritmeticel in vederea si pentru ge-
neralisarea principiului : on -ce socotela este nu-
maT prescurtarea uneT simple numerarT, ha
insasi numerele sunt numal prescurtarea acestel
spuner! ostenitore : unu §i unu, inca unu, etc.
www.dacoromanica.ro
 66

fac ata tea. Am velut de asemenea, pentru ee et

intemeeza tad educatiunea artistica, si liana la
facultatea de a se inchipui esaet lucrurile mate-
riale, pe desvoltarea timpurie a aplicarii la de-
semnarea liniilor, unghiurilor, arcurilor pi pd-
ti atelor.
«Credinta mea in folosele metOdel crescea in
tote clilele si nicl nu se putea alt-fel, cand eram
martor clilnic al efectelor produse la invOtatura
menu el, aritmeticet scrierii qi desemnului, de-
stimulatia generala a facultatilor exercitate dup.
aceste pincipil. Din ce in ce mai mult dobandil
convingerea ca se pole atinge scopul ce a dat
atat de mare ivieta esperientilor mele, adieu de
a reda niamelor rolul destinat for de natura. Ast-
fel trgpta intdia a invela nOntului regulat al
goblet va pute fi intemeiata pe resultatele doban-
dile de invefamintul matern. Vklui ca, not a ream
cu totul Bata o metodd generald isi psihologicei
in stare de a face pe toil talti fi pe tate mamele
de familii capabili sci invefe el pe copii for,
data acefti peiriny vor gas), in inima for inspi-
rape pentru acesta,
«In scurt, multamita intipariril asupra spiri-
tutu! mea, intiparire facuta de tot ce am v6clut ;
multamita armoniel nestramutate a resultatelor
observatiunilor mele : am ajuns sa imbratisez din
noa credinta care m6 leganase asa de dulce la
inceputul cariereT mele si care mai ca se per-
duse, in urma, sub greutatea practicelor si a es-
pedientel or Pedagogiei moderne, cred ink&
ca neamul omenesc se pOte imbundidg.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA III-a
Samar : Apreciarea lul Pestalozzi asupra tovara§ilor seT
Bus, Tobler §i Kritsi.Biografia luT Bus scrisa de el in-
suat, Bus insareinat s'apliee metncla la desemn, gasi in
liniT elementele cele mai simple, puntul de plecare al in-
,v'effluzintutui sea. Pestalozzi oprefce pe Bus de a se pierde
in abstracfiuni qi' I readuce la observarea aturei. Intro-
buintarea literelor ea se insemneze liniile §i combinlirile
lor.Importanta terrninologieT.Parerea luT Bus asupra
resultatelor metOdel luT.

Amice Gessner,
Tu cunoscl acum parerea luT Tobler si a lul
Krlisi asupra cestiuniT ce ne preocupd. Asta-11T it1
scrid despre parerea luT Buss. Tu sciT ideile mele
in privinfa puterilor ce renuln ingropate in c/a-
sele de jos ale societdji1. Niel un argument, nicl
o probd mat deveditore a acestor idel ca istoria
luT Buss, ce'mT propuid salT povestesc In acestd
scrisoret In adever, ce schimbare numal In sese
lunT ! Ainice, aratd, luT Viland Abecedarul in-
tuiliunif 2) lul si intrebn still spunk, data a
1) Viland (Wieland Christoph Martin), scriitor si poet,
a trait intro 1733 1813 §i, petrecend ma! mulkl an! In
Elvetia, se imprietenise cu guvernul republican.
2) Abecedarul intuifiunii saa inveletmtintu/ intaitia al
raportori/or nasurilor este titlul unel cart! elementare
scrisa de Pestalozzi §i colaboratoriT seT.

www.dacoromanica.ro
 68

antalnit vre-odata un exemplu mai pipdit despre

puterile perdute.
Scumpe amice, in lume se afid. forte multi 6-
meni de merit ; cea ce lipsepe inset sunt &tent
practici, car/ set gcie trage folose din merit.
Cugeta, amice, la acesti trel 8) bdrbati si la
resultatele ce dobandesc OA cu el. As voi set ti'I
fac mai bine cunoscuti si set me intind ceva mai
mutt asupra vietel tor. Am rugat pe Buss sa'tI
dea el Ore-care informatiunT in acesta privintd.
Prima educatiune a 1111 Tobler a fost cu total
neglesd. La 22 anT, se trezi deodatd aruncat in
cariera sciintelor si anume in cariera sciintelor
pedagogice. El 10 inchipuia ca din aceste studil
va face numai o imbucdturd. Acum inset vede ca
lucrurile se petrec tocmai din contra, ca ele ad
facut dintr'insul o singurd Imbucaturd si, In mo-
mentul cand interese neindestularea mijlocelor
sale de invelei mint, fu si'it set se fie orbegce de
carte, in toe scilf deschicla insue calea intui-
liunil, a calif trebuintd o prevedea insusi. El
pricepe pericolul la care se espunea perclendu-
se inteun ocean de mil si mil de amenunte, din
cart fie-care, luat In parte, era bun, fail set fi
gdsit vro-data temeliile unel educatiuni, nici chiar
carp bune, ci Omeni rationabill. Lul '1 pare reti
ca cariera, care i se deschide acum la etatea de
30 anT, nu s'a intimplat set i se deschidd, la 22
de anT, cand nu Incepuse incd sa, se dedea la
stud iul cartilor, cad si-ar fi cheltuit puterile sale
naturale In acesta tale folosiotOre. ?El simte pe
deplin cat de pagubitore e pentru dinsul acestd
Intartliere, de acea dice : «Este cu mutt mai uor
31 Ace§tI treT What! sunt Kriisi, Tobler i Buss.

www.dacoromanica.ro
 69

ignoranilor deceit vcie de a incepe dupe metoda

fi de a inaintec apol fare ptedicei >. Prin aceste
vorbe el dovedere ca are o inima sincere si ca
metoda este superiors or-caril incercari. Dar,
data Tobler staruesce in acesta convingere, de
sigur ca talentele lui 'T garanteza o recompense
bung. Biruesca greutatile ce se intimpina la
inceputul invqaturei elementelor celor mai simple
si va pute cu inlesnire sa lege metoda de gra-
dele superiOre ale invOtaturei clasice, cea ce no
n'am atins pans acuma.
Amice Gessner, to cunosci pe Kriisi si aT ye-
dut istetimea lui in specialitatea sa L ). Ori-tine
'I vede lucrand, remane incantat de priceperea
lui cea afara din tale. El este arc de original in
acatei parte a inveyamintului, cum nu s'a mai
veclut Si cu tote acestea, inainte de a cunOsce
metoda, el avea numai priceperea mecanica a
or-carul dascal ordinar si Inca era inferior de
tot lug Bus in tote ramurile de cunoscinte.
El declare ca dace n'ar fi cunoscut metoda,
cu tote silintele sale n'ar fi ajuns s'aibe un spi-
rit independent .si ar fi remas tot-d'auna de maim
a doua, simtind nevoia de a fi dirigiat de altul,
lucru cu desavirsire contrariti caracterului sCu
firesc. El a refusat un post de invetator platit
cu 1350 lei si a voit mai bine sa'sT pastreze si-
Mafia sa actualci, de fi forte inodesta, numal
pentru cS. el a inteles ca multumindu-se cu Dos-
tul de institutor pentru moment, mai tardiu i-ar
fi cu neputinta de a face alt-ceva, dad. i s'ar
intimpla sa nu mai fie multamit cu positia sa.
Dace el a ajuns la atata autoritate in inv6tamint,
1) Krdsi da leckie de limbl §i de calcul.

www.dacoromanica.ro
 70

acesta vine numal de la simplicitatea lul. El s'a

identificat cu metoda si urmarea este pe deplin
naturalg. Vorba lul. Tobler este insusi adeverul :
«Metoda era pentru Kr Usi cu atat mai usor de
urinal, cu cat el era mai neinvetat, si el a facut
cu atat maT marl progrese, cu cat el n'avea alte
tunoscinte, ci numal ca, era indemanatic din fire-
pentru acesta. ocupatie >.
Amice, n'am Ore drept sa fig mandru de parga
metodel mele ?
Citesce acum apretierea lul Bus, pana sa'mI
vie mie rind ul :
«Tata-meg era functionar intern la scola de
teologie din Tubingen. La etatea de trel ant,
fill trimis la scola Latina, unde urinal pana la 13
anT. Afar de orele de clasa, cea mai mare parte
a timpului mi-o petreceam cu studentil de fa-
cultate, si, pentru ca eram un Meta§ forte des-
tept, el se jucati cu mine. Unul din el mg inveta,
la opt ani, sa cant la piano; dar, dupe sese lunT,
ci plecand din Tubingen, lectiunile mele fura
intrerupte, si eu remasel sa studiez singur mu-
sica. Cu tote acestea, lucrand mereti si facend
neincetat exercitil, de abla aveam 12 anT, cand
la rindul meg, puteam da lectii de musica, cu
eel mai mare succes, unel &line si unul copil.
La 11 ani primisem si lectii de desemn, 'nye-
tand cu ardore limba greca, evreiesca, logica si
retorica. Parintil mei vreag sa termin invetatu-
rile mele, aseclandu-me In Academia de bele arte
qi de qciirtle din Stuttgart care se fondase de cu.
rind, sag incredintandu-me profesorilor univ er-
sitatii din Tiubingen.
«La Academia din Stuttgart se primisera pana
atuncl studenti de or-ce conditie atat cu plata
www.dacoromanica.ro
 71

cat. si fara plata. Parintii mei erail saracT ; de

aceea adresara, o petitie motivata pentru ca sa
fiu primit fara plata la Academie ; dar nu fuT
primit, cad tocmai se publica un decret ca st
se primescd la Academie numaT flu de boerT, cea
ce me deseuragid si me face sa pierd orl-ce pia-
cere de invetatura. Me pusel numaIpe desemn;
din nenoroclre bIetul profesor fu silit sa Ora,
sesca orasul, asa ca dupe sese lunI intrerupend
si aceste lectiunf, me gasii fara nici un rost,
fara speranta de a ajunge sa me pot bran' dupe
urma Invetaturel mete, de aceea me vedul silit
sä intru la un tegator de airy.
1Caracterul men se schimba atat de mult in
cat caquI in nepasare. Imbratisal acesta mese-
rie, cum asT fi inbratisat or-care alta, pentru ca
st me distrez si pentru ca si sterg din mintea
mea aducerea-aminte a viselor mele din tinerete.
Nu putuT insd isbuti. De lucrat, lneram ; dar sim-
tlam o nemultumire ce nu puteam spune si
hraniam In pieptu-inT un necaz mare contra ne-
dreptatif uneT puteri care, contra obiceiurilor
de pant aci numat pentru ca exam nascut din
parintl de jos, imi rapid mijlOcele de a inveta ;
iml nimicid sperantele si viitorul, pentru care
cheltuisem o mare parte din tineretea mew To-
tusT traiam In speranta ca, prin meserie chiar,
1ml voia gasi mijlOce ca st scap de aceste o-
cupatil cu maim, care nu corespundeaa gustuluT
men si ct voia gasi vre-o ocasie sa repar perde-
rea timpuluT ce-ml impuned nevoia.
(CalatoriT ; dar lumea era prea strimta pen-
tru mine. Devenil trist, bolndvicios ; fuT silit
sit me intorc In familia mea. IncercaT din noir
st schimb meseria veni, ideia sit trec in
www.dacoromanica.ro
 72

Elvetia, unde credeam ca sa-mi castig panea en

putina musica ce cunosceam Inca.
«Plecai la orasul Bale 1), sperand ca voitt gasi
ocasie sa dati lectiunl. Dar vechea mea pro-
fesie de legator de calif me facea sa flu sfii-
cios ceea ce strica tot-d'auna intiiiele incereari ce-
trebue sa faca omul ca sa. castige I an!. N'aveam
curagiul sa me -recomand. Un amic inta nindu-
me aci, in acesta positie critica, me faca sa
intru iarasT la un legator de carti. Dar din in-
taia di, cand me dusei sa m'asez la locul mea,
incepul sa me gandesc, cum asi pute gasi all&
ocupatie, negresit mai tarzia si dandu-mi-se o-
casie ; cu toate acestea, aveam convingerea ca
eram prea innapoiat in cunoscinta musicei si
a desemnului pentru ca sä castig cu ele un
traiu sigur. Pentru ca sa am mat mult limp spre-
a me deprinde mai bine in cele done arte (mu-
sica si desemn), schimbal in curind ocupatia ;
ast-fel castigal done ore de libertate pe 41, gi
facui cunoscinte care 'ml inlesnira studiile.
«Intre altii, cunoscui si pe Tobler. El pricepu
pe data Intristarea care me rodea si IsT puse
in minte sa me smulga din acesta situatie. De
aceea si cugeta el la mine numal de cat, cand
ICrasi 11 spuse ca Pestalozzi Uinta, pentru me-
Oda invetamintulul cu a carul organisare se o-
cupa, o persona care O. cunosca desemnul si
musica.
«Cunoscinta ce aveam despre slabiciunea inve-
taturei mele in genre si a cunoscintelor mele
in desemu, si speranta de a intalni o ocasie sa,
1) Bal (frantuzesce Bale, nemtesee Basel), /este un oral
in Elvetia, a§etlat pe Rin, in partea de inieza-nOpte.

www.dacoromanica.ro
 73

lac progres in aceste doue privinte, grabira ho-

tarirea mea ; me hotaril sä me due la scola
lu! Pestalozzi din Bertud contra sfaturilor mai
multor persone can 'ml cliceati sa refuz ori-ce
tovarafie cu Pestalozzi, pentru ca era jumgtate
nebun si nu scia nice ()data esact ceea ce vrea I).
Pentru dovedirea acestei imputhrl, mi se spuneati
maT multe fapte.
lute() qi de exemplu, intrase in orasul Bal,
cu incaltamintea legata cu paie ; caci fundele
pantofilor sei le dedese until cersetor eel esise
inatnte la bariera orasuluT. Citisem Cartea lul
Pestalozzi numita Leornard qi Gertruda ; credul
fr nicT o greutate istoria fundelor, dar de aci
nu conchisel de loc ca. erol acestel istoril era
un nebun. In scurt, voil sä fac incercarea si
plecaT la Bertud. Ceind vedue intdia ora pe Pes-
talozzi fu' puffin vii§cat. El se coboria din catul
de sus cu Ziemssen, care tocmal venise sa-1 vi-
siteze si veni la mine, alb de pulbere, cu ciorapil
rea legatT ; in fine totul in neregula.
Nu gasesc vorbe potrivite ca sii. spuiti ceea-
ce simtil in acel moment : Era un fel de corn-
patimire amestecata. cu admirare. Intro clips
Pestalozzi si tot ce isbia vederea mea pre-
cum : buna vointa, primirea cea bucurosa a unui
strein ca mine, lipsa de or-ce pretentie, sim-
plicitatea, neregula toaletel lul, in fine totul me
1). Aci dim o notita a luT Bus ,(Nu mi se !Area de
loc cuviincios sa public acesta parte a apretierilor mele.
NumaT pentru ca Pestalozzi a staruit forte mult §i m'a
silit chiar formal ca sa public in Ma sinceritarea for
impresiile mele asupra persOneT §i asupra a tot ce'l pri-
vesce, numal pentru acesta am indrasnit sa public a-
cestea.,

www.dacoromanica.ro
 74

transporta, Niel odata n'am veclut o persona, care

sa se lipesca ast-fel de inima mea, care sa.'ml
castige asa de lesne increderea.
A -doua, cji dinzi-dimineta, intral in scola luT,
uncle vequi d'intaia numal aparenfa neregulei qi
un zgomot, care'mi displa cit. Dar entusiasmul ce
aretase Ziemssem, vorbindu-mi, in ajun, despre
planurile luT Pestalozzi, imI atitase de maT nainte
curiositatea ; trecul decT cu vederea peste acesta
nereguld ce me isbise si, in curind ful uimit de
unele folose ale acestel metode de invetdmint.
Cu tote astea, la inceput, mi se parea ca. prea
tinea mult pe copil asupra aceluias punt ; dar,
rand vedul dad perfectie ajungek dascalul sa
dobandesca de la scolarii sel In exercitiile ele-
mentare, atuncl, pentru intaia Ora, cunoscuT cat
de gresiti eraa profesorii met cart la invetatura
mea sarisera ice si colo condusl pumai de capritiu.
Mintea mea Intelese acum ce., daca dascalul mei.]
/War fi tinut astfel lung Limp asupra elementelor
celor d'intail't ale invelaturei, a, fi in stare sd
isfeleg eu insu-mt qi sci, urnvez sing ur mai de-
parte cursul invelaturilor mete, §i prin urmAre
as fi scapat de tote relele si suferinfele in cart
notase vieta mea pane. aci.
«Cugetarea acesta a mea respunde pe deplin
maximel lul Pestalozzi, adicd, : uA aduce p ante-
ni prin met6da sa ca sd se ajute ei inlig, pentru
ca pe acest pa/mint ninteuf nu le vine, nice' nu
le pOte veni in ajutor. «and citilintaia Ord acesta
bucatica din cartea Leonard si Gertruda un fior
trecit prin tot corpul melt. Dar esperienta vietet
mele este o probe., ca nimeni pe acest pamint,
nu vine In ajutor, data nu e vrednic sa se ajute
el insu-si. Pentru mine era acuma de tot evident
7
www.dacoromanica.ro
 75

ca lipsele ce nu putusem implinl pentru ajungerea

scopuluT meu aveaa isvorul for in slabiciunea si
in spoiala de invetatura, ce primisem.
Gresela venia de la temelie, de la inceput.
Imi indreptai atentia numaT asupra ramureT
de invetament pentru care Pestalozzi imI cerea
ajutorul mea 1). Dar lung timp nu putul pri-
cepe ideile lul Pestalozzi in privinta desemnuluT
si la inceput nu sciam 'ce intelegea el cand imI
clicea : eLinii unghiuri i arcurl, fata punctul
D-tale de plecare pentru studiul d?,semnului !>>
El imi adaugh Inca, ca un fel de esplicare : «Aci,
ca si in orl-ce alt studiii, mintea omulul trebue
sa se inalte de la perceptiunT intunecose la ideT
limpOT. Dar n'ajungeam Inca sa pricep, cum
putea desemnul produce acest resultat. «El imi
respundea prin impartirile patratulul si ale ar-
culul de cerc, prin subimpartirile for In unimi
ee se pot observa si pricepe. IncercaT sa gasesc
aceste impartiri si simplificari ; dar nu cunosceam
gradul MORA at simplulul si, cu toate silintile
mele, me pierdul lute() multime de figurl iso-
late, cad erau forte simple in sine-sl, dar earl
nu 'ml esplicati Mel de cum regulele simplicitatiT
ce cauta Pestalozzi. Din nenorocire, el nu acid
scrie, nici citi, deli facea pe ccolarit s'ei sa reali
seze progrese de earl me in,inunatn, atat la de-
sernn cat qi la scriere. In scurt, trecura luni fara
sal pricep ideile, firs sa sciu ce trebuia sa La
pentru ca sa'T implinesc dorintele. In sfirsit
intelesel ca. cea ce trebuia, era sit scia maT pu-
tin de cat sciam, sail cel putin, sa-mi inchi-
1) Sa nu se uite ea aci vorbqee Bus, unul din tova-
110 lul Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro
 76

puesc pentru moment ca nu scitt nimic, pen-

tru ca sa me cobor la representarT simple, cart
faceati puterea lut Pestalozzi, deli nu puteam
Inca sill patruntl. In fine, numal reflectand ne-
incelat fi constat4nd cal de mull sco/arii lut
isbntiait prin invelarea cu staruingi a elemen-
telor, numal ; stfel ajunsel sa me fortez pe mine
insumi si sa pdtruncl destul de adanc in modul
inell de a vede lucrurile, pentru ca set ating
puntul precis, de unde plecati copiil si unde se
ridicau, sub °chit met, la puterea ce et aratae.
Ajuns aci, numat in done (Jule cumpusei Abece-
darul
<Dobandisem acest resultat fara cunosc
insemnatatea ; dar d'indata ce-mT dedei seama
despre realitate, acesta ishutire ;wit asuprA'ml cea
mat mare influenta. Nu fciain pond, atunct ca
tot me§tesugul de,setnnulut stet numvi in Unit»
(Din acel moment, tote loci urile se infdtisara
mintil mele inchise intre linil car! le hotdraii
marginile. Eft nu despartisem nici °data aceste
margini de lucrul insusT in chipul ce'l infatisaa
mintil mele. Acura ele se despartiad tot-d'auna
de el in inehipuirea mea si erati pentru mine
un fel de masurT cart 'mT arataa exact si rigu-
ros cea mat mica ahatere. Dar, dupe cum la
inceput vedeam numat lucrurl, nu mai veclal
indatd de cat liniT, si-mT inchipuiT ca trebuiail
negresit sa fie studiate temelnic si in tote intre-
buiutarile lor, mat inainte de a da copiilor
lucrurT reale sa be copieze sad numal set le
observe. AtuncT Pestalozzi stabill principiile sale
de desemn, potrivite vederilor luT generale, po-
trivite si mersului naturel, care nu lasd nict
odata ca spiritul omulul set se desvOlte lung

www.dacoromanica.ro
 17

timp numal intr'o directie ore -care, fara, sa

n'adauga observatiunea cea mai precisa a lumil
din afara. Pestalozzi aved intenfia sa intocmeScd
pentru copil si scc punit sub ochit tor, chiar de
la legan, un indoit rind de chipuri; unele desti-
nate celei d' luta' ie ciirtt a copilariet §i celelalte
servind de exemplu pentru procedarile sale de
tnii surare. Cu cartea d'intaill el voia s'ajute
natura si sa desvOltq pe cat s'ar pute mai -cm-
rind, la copil, consciinta vorbelor si a lucrurilor
prin a jutorul tm/ qir de chipuri luate chiar
din naturd. Scopul cartit a doita era sa unesca
exemplul cu regula, sä rezime pe una de alta,
puindu-le alaturi in mintea copiilor notiunea
former curate si notiunea lucrurilor cart se ra-
portezil la ea si in sfirsit sa asigure invetamin-
tuluT un mers treptat si psihologic. In adever,
d'indata ce copilu i este in stare sa desemneze
perfect o linie noun, el i gasesce aplecarea In
lucrurile din juru'T. Desemnarea insa esacta a
acestor lucrurl nu trebuia sa fie de cat repeti-
tia modului masurarii, care 'i era cunoscut.
(Me temeam sa nu slabesc puterea intuitiuniT
la copil aratandu-le lucruri inchipuite. Pesta-
lozzi nu primia nicf o putere care nu era nail-
rala. El imi (Ilse odata : «Naturop nu da copi-
lulut lint, ci lucruri ; nu trebue silt dam linit
de cat pentru ca sa'l facem sa valla exact lucru-
rile ; d'acea nu trebue sa departam de el lucru.
rile sere a'l face sa vaila numal linii). Alta data,
vorbind de pericolul ce ar rezulta din intatu-
rarea lucrurilor naturale in favorea liniilor, se
sups ra asa de tare in cat 4ise : cSti me feresca.
D -deu ca, pentru dragostea liniilor si a artel in-
vetamintului in genere, sa 'MM.§ spiritul omenesc

www.dacoromanica.ro
 78

si sä tocese in el impresiunea naturel, cum fac

popil pagans cu invetaturile for superstitioseJs
cln cele din urma inteleseI si eu pericolul,
si gash in planul color done card o potrivela
deplina cu mersul natures si numal 'atata arta,
numai atata mestesug cat &amid pentru a per-
mite natures sa exercite asupra spiritului omenesc
actiunea ce reclama mat cu seamd desvoltarea
facultatilor nostre.
Mai antaia avusesem Inca s'altd greutate, Pes-
talozzi imi disese sa invet pe copil a citi mar-
ginile lucrurilor, cum se citesc vorbele, Si sd
Insemneze cu litere fie -rare din impartirile ar-
curilor si unghiurilor, asa ca sa se pota esprima
combindrilor for si sa se scrie pe hartie, tot
asa de deslujit, cum se scrie o vorbd, prin mal
multe 1itere. Aceste linil si aceste arcuri tre-
buiat sä formeze un Abecedar at intuiliunif si
sa mind ast-fel temelia unel terminologii, care
ar putea, nu-numal sa dea ideea cea mal clard
a deosebirilor dintre tote formele, ci hied sa le
preciseze riguros prin vorbe. Pestalozzi
repaus paha nu me facu al inteleg eu. Vedeam
bine ca nu'l puteam multami, lucru de care Mil
pared forte reu ; dar in desert lin( bateam ca-
pul, ca fcirci marealuirabdare, Abecedarul de
intuitiune al nostru nici odata n'ar fi fost ter -
minat.
Isbutil in sfirsit. Incepul cu litera A; asa
vrea el ;- si, cu tot acest inceput greu, am ajuns
asta-di sa hu mai am nicl o greutate, nicl o
nedomirire in privinta acestul limbagiu. Drept
vorbind, totul era pe deplin preparat in desem-
nurile facute cumplet ; dar greutatea era di nu
sciam sa vorbesc despre cea ce cunosceam in
www.dacoromanica.ro
 79

fapt, si ale' nu pricepeam ceea ce altil (liceau

despre aceleasi lucrurl.
cUmil din resultatele cele mod insentnate ale
meloclei este vindecarea acestel slabiciuni In
adever, metoda acesta lega in mod general si
solid (vorbele) cu sciinta ce ne (Id natura si
educatia, faand ast-fel pe copif set ajunga a
se esprima cu precisiune asupra lucrurilor cu-
noscute de et, treptat inset cu dobandirea cvno-
§cinfelor /or.
gInsisT profesoriT nu pot vorhl esact asupra
tuturor lticrurilor cunoscute. De cite orl n'audl
clicendu-se de exempla «pricep bine cestiunea,
dar iml lipsesc vorbele ca set me exprim !> Pes-
talozzi insusl marturisia ca, intimpina une or
mare greutate pant set ga'sescli espresia, neme-
rita pentru spunerea cugetaril sale.
c*i. eu, dice Bus, tot din causa necunoseintel
termenilor tebnici am dibuit ca un orb atata
timp in invetdmintul desemnuluT ; de acea nu
putusem pricepe principiile lul Pestalozzi asupra
acestui punt.
«Dar, °data rnpte aceste piedicl, numal de
cat atinseT scopul pe deplin si recunoscuT din
ce in ce mai mull folOsele metOdei. Intelesel
mai cu seama, cum Abeeeclarut intuifiunii, (pro-
curand copiilor o terminologie precisa pentru
cunoscintele ce le aduc observatia si invetamin-
tul), trebue set dea copiilor o vedere mult mai
justa qi un sentiment mult mai esact al- propor-
iiilor ; veclul de asamenea cu cat mai usor
emenii cunoscetori de acest limbagin pot deosibi
unele de altele lucrurile, ale caror nume le sunt
cunoscute si pot pastry o reamintire mai sigurd
si mai trainica despre caracterele for diferen-
www.dacoromanica.ro
 80

tiale, de cat omenil Carl n'ail prima asemenea

directie. Practica intari ideia ce-ml facusem in
acesta privinta. Vegui copiT pretuind nuante, or
unde le intalniau, maT bine de cat omenii dedati,
din tineretea lor, la studiul mesurilor si desem-
nuluT, si multi din scolaril mei dobindira, in
acestd privinta, o istetime cu mult maT presus
de progresele ce fac copiT in astfel de cunoscinte.
aInsa judecam despre metoda intregd num'
dupe o singura ramurd de studil si dupe resul-
tatele el. Pe urind ajunsei, inset, inset, a pri-
cepe efectele el minunate si in- celealte pry
ale invetdmintului. Condus de practica ce do-
bandisem, imI inchipuiT ca era cu putintd apli-
cand Psihologia la studiul linzbagiului, intre-
buintand mersurl progresive, trecend de la sunet
la vorba si de la vorba la frasd, ca era cu pu-
Until a deschide calea la idel dare, tocmal
precum plecand de la liniT la unghiurT si de la
unghiuri la forme, ajungI treptat la lucruri de-
terminate.Intelesel cd, mersul era acelas sl
pentru socoteld. Pan'atuncl, considerasem fie-care
numer, fara sit am cunoscinta clard despre va-
lOrea lul proprie sau despre cuprinsul lul, tocmaT
asa precum, in privinta desemnulul, vedeam maT
nainte lucrurile fora sä le despart de marginile
for prfcise si de proportiile lor, adica de cu-
prinsul lor. Acum, fie-care numer se infatisa
mintif mele clar §i materialicesce chiar, ca to-
talitatea until cuprins defini.t Astfel recunoscul
ca copiii datoresc acesteT metOde multe si marl
progrese, si tot odatd 'vequi, cat este de insem-
nat, pentru fie-care ramura a invetamintulul, ca
studiul el s'aiba un punt de plecare care sa'I
fie comun cu tote celelalte ramurl, adica vorba,
www.dacoromanica.ro
 81

forma ,si numerul. Dupe cum nesciinta limbiT

tehnice imI pusese piedica la invetSmintul de-
semnulul, de asemenea gasii ca nesciinta cal-
culul din partea mea era causa lipsurilor in
Invetamintul men. In adever, constatal ca, pentru
fie-care din forme, copilul nu'sl pote infatisa
Inintii sale partite 0 in parte lard. sa le scie
numera, asa ca, dach el nu pricepe 'impede, de
exemplu, ca numerul 4 se compune de 4 unitatl,
i este cu neputinta Sa intelega cum o figura
pote fi impartita in 4 OAT.
<KAstfel lumina, crescendi din rli in cli mat
mult, ce ml-aducea studiul particular al desem-
nulul si lumina ce dobftndiam prin mine insu-mi,
desvolta in spiritul men convingerea ca metoda,
prin actiunea sa asupra inteligentef, descepta
si imputernicesce, la copil, facultatea de a pro-
gresa prin ei inqi-qt si ca ea este un fel de tra-
pez (legdn atarnat) care, dupe ce i s'a facut
vint. este lasat liber ca sa se misce de sine-O.
Nu sunt en singur care judec asa. Sute de
persone au venit, an veclut si au fps (Acesta
trebue sa reusescd). Terani si terance au clis:
«Si eft pot apiica aceste principil copiluluT men,
a casa». Si el avean dreptate,
«MetOda intrega este o jucarie pentru or-vine
tine in many firul celor A'antain elemente ale
el, care fir 11 feresce de a maT rataci in Oa
gresite, singurele piedicT pentru cultura spiri-
tulul omenesc. Aceste sisteme gresite, in adever,
stricd semintele educatiuniT, cart sunt in no!
insine ; ele ne departeza de la natura, care ne
cere numal lucrurl usore, cu conditia ca noT sa
le Wain din mina el si sa le ducem pe drumul
eel bun.
www.dacoromanica.ro
 82

<<Mal am un cuvint sa adaug : Cunopinta me-

tddel mi-a redat veselia §i puterea tinerelef in& ;
-mi -a reinviat, pentru mine fi pentru omenire,
speran(e ce priviant cu vise i pe can le respin-
yearn, contr a tuturor aspiraliunilor inintii mete».

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA IV-a
Sitmar : 1) Pestalozzi arata, cum, dupe ce fusese is-
pitit sa parasesca programa sa, fu condus s'o reia din
nod considerdnd situatia, cea rea de tot a poporulul dip
puntul de vedere al invetatureT. 2) Ugenpz unei reforms
radicals a invefao inhale?: §i conform cu mersul natuel
AntiCe,
Tu al facut tunoscintd cu colaboratorii met_
Dar nu-1 aveam la inceputul instalarii mele aid
la Bertud si nici nu cautam atuncl colaboratori ;
pentru ca, de la plecarea mea din Stanz, eram
intr'o astfel de slabiciune si de ostenela, in cat
chiar ideile mele relative la vechile-mi planurl
de educatiune populara, incepeat sa se sterga
din mintea mea si mat ca eram sa-mi marginesc
aspiratia la dobandirea cator-va imbunetatirI
de amanunte a starii celei rele a scolelor
nostre. Dacit am intrat iarasi in calea cea bunk
unde sa pot implini vechile mele proiecte, o
datoresc numal necesitatil si neputintel mete de
a indeplini chiar a-esta programa simpla. Insa.
luni intregi petrecul lucrand, in hotarele strimte
unde me silise sa me inchid acea sleire a fiintel
mele. Ciudata positie mal avul si et ! (u lipsa
mea de invetatura si de practica, dar si cu pu-
terea mea de intelegere si en simplicitatea mea,

www.dacoromanica.ro
 84

me gasiam tot-odata si reformatorul invetAmin-

tului si eel mai din urma din dasOlii codaci ;
si acesta inteo tirenme cand, de la J. J. Rous-
seau si Basedow, jumetatea uniii era in miscare
pentru ca sa dobandesca acesta reforma I Drept
vorbind, eft nu sciam nimic din tot ce faceau
si diceaft acesti omeni. Dar ea tot vedeam trep-
tele de sus ale invetamintului atingend ici si
colo o perfectiune, a eitrii stralucire eelipsia
ignoranta niea, dupa cum lumina dilei eclipsesce
pe liliaci.
Gasiam ea ebiar treptele de mijloc ale in-
structiuniT intreceati cu mult sfera cunoscintelor
mete ; si vedeam ebiar si invetAmintul cel mai
elementar studiat, din tote partite, cu harnicia
si buna exedinta a furnicel ; mi-era cu neputinta
sa nu recunosc meritul si resultatele acestor
luerOrT.
Dar, cand priviam starea generala a inveta-
mantului, eonsiderat in intregul luT si in rela-
tiile sale cu masa indivizilor earl au nevoe de
instructie, vedeam ea putinul ce faceam, era cu
mult mai bine de cat cea ce faceati altil in fa-
vorea poporului Invetamintul ash cum se
practica Ia stole n'avea nici un pret pentru cea
mai mare parte a omenilor si pentru clasele de
jos ale societatil.
Asa cum cunosceam invetamintul, Ii ase-
muiam unef case marl, at Orli cat de sus este
impodobit cu o arta minunata si perfect& ; dar
locuit numal de putinT omeni. Catul de la mijloc
numera maT multi locuitori ; dar n'ati scarf ca
sa se urce, ca Omenii la catul de sus, si data
arata dorinta a se sui ca pisicile, li se taie de
mai nainte un brat sati un picTor, pentru ca sal
www.dacoromanica.ro
 85

Impedice de la acesta. In catul de jos locuesc

nenumerate fiinte omenesci cart, ca si eel din
caturile de sus, ail tot acelas drept la lumina
sOreluT si la aerul atmosferei ; cu tote acestea
nu numal ca sunt pArasitT in viziunT Mora fe-
restre, intunecOse si groznice, dar de indata ce
vr'unul din el cerca numal sa ridice capul ca
sa arunce o cautatura de ochl dare catul de
sus- eel stralucitor, i se scot ocbil in modul eel
mat barbar.
Amice, acest mod de a ye& lucrurile me
conduse firesce la convingerea ca trebuia nea-
perat si cat mat grabnic sa se vindece cu de-
sevirsire acest reit scolar, care face din cea mat
mare parte a Europenilor Omeni fora barbatie,
fiinte lipsite de energie si de puterea productive.
De acea trebue o doctorie cu adeverat vindica-
Ore ; dar nu una din acele cart se (la numal
de forma ; cad a,stfel de doctorie, in loc sa face
bine, va invenina totul. Cu tote acestea incepeam
sa simt din ce in ce mat mult, ca nu este de
loc cu putinta ca relele de earl sufer scolele
sa sa se vindece cu totul si pentru lung timp,
data nu vom puts supune forma mecanica a
or -catul Invetamint legilor ce urmeza minted
Dmului, pentra ca set se inalle de la pereepliuni
la judectiii limped .
Acest sentiment, care mi se impunea, cum
ciisei, din ce in ce mat mult, me conduse de a
dreptul la consideratiuni cart imbratisau, in in-
tregul seU, domeniul educatiunil. Dispositiile
mele interiors me faceaA atuncT se, semen until
soricel care are fried de pisica si care d'abia
indrasnesce sa arunce pe ascuns cote o cthita.
tura de ochl din vizuina sa. Totus fur silit s'o
www.dacoromanica.ro
 86

recunosc ca programa scurtata si strimtd, ce

descuragiarea mea actuald imi dicta, nu da de
cat o satisfactiune cu lotul neindestulatore ce-
rintelor situatil si putea ajar, icl si colo, in
imprejurarl usor de indeplinit, sa aiba de re-
sultat numal ca sa faca pe _bietil copil sa in-
gliite o noun doses de opiu, eare sa se adauga
to dosa obisnuita ce absorb el asa de des intre
eel patru paretl el scolet
Cu tote acestea, pe fie-care di eram mai ne-
multumit de stares careierei mele. Cu tete aspi-
ratiunile mele, in adever, mi se pares ca, me
gasiam in situatia pescarulul care, pierdindu-s%
carligul eel mare de pescuit, void sa pescuesca
chitul cu undita de trestie. Firesce ca n'a isbu-
tit. I-a trebuit cu orl-ce pret salt gasesca un
carlig de pescuit sau st se lipsesca de a mal
pescul chit. Tot in aceas situafiune one gdsii
gi eft, de indata ce recunoscui ca trebuiet ca
principiile inveytmintului sa' se pun& de grabci
in ar»tonie cu mersul natures, in tote privinfele.
Acura nu vedeam profesiunea de (lased], isolatd
de drepturile natures ; din contra le vedeam pe
deplin inlantuite. De acea trebuia or sa renunt
la cugetarea de a dobandi vr'un resultat in
profesia mea, sati sa respect rinduela firif si sa
o urmez or pe unde i-ar place el sit me con-
duces. Alesei partea a doua ; me incredul incd
odata, si de asta-data me incredul orbesce di-
rectiunil naturel, si, dupes ce petrecul un an,
ca dascalasul clasel intaiu primare fart nice un
drept de initiativa, m'asvarlii de odata intr'o
intreprindere care imbreiliset trei proiecte, anu-
me : 0 cases de orfani, o scold normakt ksi un
pensionat ; dar acesta intreprindere cerea un ca-

www.dacoromanica.ro
 87

pita', din care et in acel timp nu m'asteptam sa

pot realish nicl chiar a gecea parte.
Intreprinderea insa a mers. Ea merge, amice
Gessner, ea trebue sa merga. Eu sunt omul
unei esper ente de un interes mare. lath o
luerare care este de o inspiratie mare, si cu-
rata a spiritulul de sacrifi chi pentru binele ome-
nirii. Ore omenii si guvernantil o vor lash sa
lancedesca, sa se prapadesca si sa morn fara
sal dea ajutOr, child eata ca bobocil se deschid
si florile se desvolta sub ochii for ? Ba Inca
inter, arile mele, scumpe Gessner, sunt si mai
inaintate ; ere au ajuns sa produca fructe earl
au dat in copt.
Amice, omul este bun, are voinfa sa face bi-
nele ; numai ca el urea in (mein limp fi binele
8611, Si, dacd este reu, causa este, fii sigur, pen-
tru ca i-a inchis calea, unde ar # volt sci fie
bun. A-i inchide acesta cale ! 0 ! acesta este o
fapta groznica ! -- Cu tote acestea, am incredere
mare in inima omulut si, intemeiat pe acesta
credinta, merg pe drumul meu desfundat, ca si
cum as merge pe o cale roman. forte bine
pavata! As vol sa to fat sa petrunclIin incurca-
tura de reflectiuni, pe unde a trebult sa tree
eu, pentru ca sa ajung a aduce lumina in spiritul
meu asupra procedarilor mecanice ale inveta-
mintului si asupra subordinaril for la legile ne-
peritore ale nature! fisice. In acest stop, copiez
aci cate-va locuri dintr'un memoria asupra es-
perieutelor mele ce am adresat, acum sese lunT,
mat multor amid. ai institutului melt
Acesta citatie t-e va luminh asupra multor
punte si asupra mersuluT ideilor- mele.
tOmulp cliceam eu in acea scriere, «se face

www.dacoromanica.ro
 88

vm numaf prin educatiune ; dar acest conductor

ce avem, ce ne dam not insine, la rindul seri,
trebue sa se silesca ca sa umeze mersulsimplu
at naturel, fie macar or-cat de departe ca ne
ar conduce el. In adever, or-cat de insemnata.
ar fi lucrarea educatiunii, or -testa energie ar pune
ea sa ne desbrace de conditia si chiar de pre-
rogativele fiintelor insufletite, educafiunea nu
p6te adduga nicf o atones la esenfa proceddrii,
prin care neamul omenesc se ridica de la per-
eepliunf la cugetdri dare. Dar nicl nu trebue
sa vrea asa ceva. Ea Isf implinesce misia, care
este -perfectionarea n6stra, cand se marginesce
sa ne desvolte numaI In acesta directiune ; si
or-de Pate ori cerca sa ne tirasc8, pe altd tale,
ne dd Indarat si ne arunca Inca Inteo conditie
care nu este conditia omuluf ; ea care este In-
sarcinatd de creatorul organisatiunif nostre se
ne traga, sa. ne scot, din acea conditie, Natura
este schimbettOre si neperitore ; de acea, aplicata
la educatiune, ea Iii formeza temelia eternet §i
neschimbei toye. De aci vine ca pentru or-ce obser-
vator profund, educafiunea, ajunsd la cel maf
malt grad at e4 de strdlucire, se as6m4nd nnef
clddirf mart, care s'a ridicat pe nesimiite, prin
adauga treptate de parti micl, d'asupra unef
stanch masive qi neperitore, si care clddire stet
neclintita pe acesta stcinca tot timpul cat e strins
legates de ea ; dar se ddrima deodat'd, se fard-
micefce gi se preface in pdrticelele de care era
formates, de indata ce leg 'a' tura care o upere
cu stanca se rope pe o lungime numat de cateva
linif.
Or-care ar fi marimea resultatelor, directe
seta indirecte, produse de educatiune, set lump

www.dacoromanica.ro
 89

deamaruntul, si una cate una, perfectionarile ce

ea aduce evolutiunil, sail desvoltarii naturale,
sail maT bine perfectionarile ce ea cladesce pe
acesta temelie ; ele sunt mid si imperceptibile.
Proceddrile intrebuintate de educatinne pentru
desvoltarea facualtatilor nostre se marginesc
maT cu seama a adunil intr'un cerc mai strimt
si in seril coordonate lucrurile ce natura ni le
ofera risipite, depa'rtate- de noT si confuse, ame-
stecate ; aceste procedarl se marginesc a supple
de aprope aceste lucrurT simturdor, nostre, in
conditiunl earl s'ajute memorieT nostre si carl
sa ne obisnuesca chiar simturile, carT sa ne
arate lucrurile esterne Intr'un numar maT mare,
inteun timp maT indelungat si inteun mod maT
precis. De acea, tota puterea educafiunif se
intemeiezei pe potrivirea acfiunii qi efertelor ef
cu efectele esentiale ale naturel MOO ; pro-
cedeirile educafiunif qi ale natures nu sunt de
cat unut qi acelaq lucru.
(0 omule insufia-te de aceste procedarl ale
domnel nature ! Iata cum urmeza ea. Pentru ca set
formeze ea copacul cel mai Malt, maT intaiil face
sä esa din seminta un germen, un colOsor,
forte mic ; apoi, pe nesimtite ii adauga particele
in fiecare cli si in fiecare moment al OHO, des-
voltandu-I mai intaiu elementele trunchiulul, a-
poT partite ramurilor principale, si in fine ale ra-
murilor secundare, piny la eea din urma ramuTica,
unde s'alipesce frun(la plapanda. Ia bine seama,
omule, la acest mers al maril natura ! Vecil cat
de bine ingrijesce si protege ea fiecare particica
ce creaza ! Vecli cum alipesce fie-care organ nou
la vieta de acum inainte asiguratd a micutilor
ci prune!!

www.dacoromanica.ro
 90

«Observd, educatorule, cum florea stralucitore

se desvolta din 1)01)0(11 formati in nauntrul tese-
turilor ! Observe cum s'arata. si fructul pe data.
in mijlocul frnmOsei podobe a acestel prime fase
a vietel vegetate si. titter, mic Inca, de si pe de-
plin format fructul adauga mereu cite ceva pe
fiecare di, dar adauga ceva, real, proprieT sale
fiinte, si pctrece mai multe lunT spre a cresce
astfel linistit, atarnat de ramura care -1 branesce,
pana rand cade singer din potn, find copt Cu
desevirsire si complet in tote partite sale !
«Observe cum mama natura desvOlta germenul
radeicinei si vira attain; in sinul pamintului par-
tea cea maT pretiosa a arborelui, si ea face acesta.
tocmal in timpul rand dau cele d'iniaiu vlestare ;
vecli, cum ea face sa esti, la rindul see, trun-
chiul substantei intime a radticinci, ramurile
principale ale substantel interiere a trun chiului,
ramurile secundare ale substantei interiore a ra-
murilor principale si cum da tuturor partilor,
chiar celor mai delicate si celor maT departate,
o vigere indestulatore, ftird ca sa atribue nici
°data. uneia singure din ele o putere nefolositore,
prea mare sae disproportionata.
Mecanismul organisarit corpuint omenesc, in
esenta sa, este supus acelorasi legi, carora este
supusa si desvollarea generald a fortelor in na-
tura fisica. Pentru ca sa se conformeze acestor
legs or-ce invettitura, trebue sa intiparesca. In
substanta intelegeril omenescf, cu caractere adinci
si sigure, vartea cea maT es2ntiala a programeT
sale ; apoT, numaT treptat, dar fard incetare si
fern, intrerupere, sa se alipescd puntele secundare
de puntul principal, si se se mentina fie-care din
partite acestel programe tiindu-se seama de- im-
8

www.dacoromanica.ro
 91

portanta for relativa, in unire strinsa cu sciinta

ce ea coprinde.
CAW deci sa descoper legile, cdrora spiritul
omenesc in puterea propriei sale nature, este su-
pus in desvoltarea sa. *dam ca aceste legs tre-
buiau sa fie acelesi ca ale natures fisice, si eram
sigur ca o sa.-1 gasese firul, care sa -m1 servescd
a urdi canavatia unel metode de invetdmint ge-
neral si psihologic. < Omule, lini diceam mie in-
surni cautand sa, apuc acest fir in visele mele,
.ztu recunosci ca maturitatea fructulul este resul-
tatul desavirsirii perfecte a tuturor partilor sale ;
de asemenea, pentru judecatile omenilor, nu le
crede mature dealt atunci cand ele its apar ca re-
sultatul unei intuitiunI complete, in tote partite
sale, a lucrului care este in causa ; din contra,
cand o judecata nu-ti va pare cOptil, printr'o in-
tuiflune prealabild, pe deplin completa, consi-
dera-o ca un fruct care a cadut din porn find
gdunosit de viermi si care n'are, prin urrnare,
decal aparinta maturitatil.
1. Deci, mai intaiti, invata sei clasezi percep-
fiunile tale, sa, posedi pe deplin ceea ce este sim-
plu, inainte de a trece la ceea-ce presenta Ore
eare complicatie. Cauta sa construesci, in fie-care
ramurd de Invetaturi, o scary treptatd de cunoi
vein/6, uncle on -ce notiune noun sa fie numai o
adaogire usord, aprOpe nesimtitd, la notiunile de
mai inainte, adanc sapate in memoria ta, asa in
cat au ajuns sa nu se mai sterga.
2. Ca tote faptele cars apartin aceleras ordine
de ides sä se iniantnesca esact in spiritul ten,
cum sunt in adevr inlantuite in naturd. Subor-
donezd punctele accosoril punctelor esentiale si
mai cu seamy subordinezd impresiile transmise de

www.dacoromanica.ro
 92

-educafiune impresiilor date de naturet qi de re-

alitate. Nu da nici odata lucrurilor de cat impor-
tanta proportionala ce ele au pentru speta nostra
In natura insgs.
B. Da mai multa putere Si linipectinze impre-
siilor tale, in cestiunile imp Hanle, reapropiind
lucrurile si facendu-le sa lucreze asupra
spiritulul teu prin ajutorul mat multor simtur1.
Pentru ca sa ajungi aci, incepe intaiu prin a re-
eunosce legea mecanismuluT lisic care face sa a-
tArne energia impresiilor tale de departarea ce
desparte de simturile tale onl-ce lucru care le
isbesce. Nu uita nici odata ca, din acesta apro-
piere sati din acesta departare materials, results,
tot ce este positiv in simturile tale, in instruc
tiunea to personala si cbiar in virtute.
4. Considerd tote efectele naturale de neapa-
rata trebuinta si in acesta neapArata trebuinta,
recunosce resultatul artel desfasurate de natura
pentru unirea, sub domnia sa, a -elementelor car!
o constituesc si cart par eterogene, si pentru a
le face sa concureze, fie-care in mesura sa la
implinirea operel sale. Fa asa ca acesta arta a
invetamintulul, prin care to influentezi asupra
semenilor tel, sa ridice, si sa inatte si efectele
ce ea are de stop sa obtina in starea de legi
naturale si necesare, asa de bine in cat in in-
tregul metodel tale, procedarile cele mat etero-
gene, in aparenta, sa concureze la resultatul ge-
neral.
5. Dar, multamita jocului for asa de variat,
incantarilor lor asa de felurit, efectele legilor
naturale contra caracterului for de necesitate,
produc totd'auna o impresie de libertate si de
independentit.

www.dacoromanica.ro
 93

De acea, fart astfel ca efectele educatiuniT s

instructiunil ridicate la trepta de legi nuturale
si necesare, sã produea de asemenea prin va-
rietatea joculuT lor, prin atractiunile lor felurite
acea impresie de libertate si de independenta.
Tote legile carora este supusa, desvoltarea na-
ture onteneqci se intorc, In tote aplicarile lor,
fn prejurul until punt central ; ele se Intorc in_
prejurul puntului central al intregiT nOstre tiinte,
qi acest punt central este sqletul nostru I
Amice, tot ce sunt, tot ce voesc, tot_ ce trebue-
sil tiu, vine de la mine insumT. Gum ! Cunosein-
tele mete sl nu vie ele Ore tot de la mine?

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA V-a
Legile desvoltArit mintet omenecl decurg: 11 Din na-
aura spiritului nostru care pOte dobandi notimn drep e,
Jimpedi si intinse numaT in uncle conditit (studiarea de
mat nainte a substantei lucrurilor, iar uu a calitatilor for
accidentale, observatia adanca a lucrurilor complexe in
-elementele lor, intrebuintarea mar multor sitnturI) ; .2) din
constitutia mistrif fisica. si din Jupta celor done principit
earl sunt in not adica, curiositatea en lenea ; 3) din rela-
-tiunile conditil nostre esterioare en facultatea nostra de
a cunbsce.

Amice, pan'aci ti-am aretat pe scurt numal

propositiile, din earl creel ca putem face nrclela
line! metode generale si psihologice de inveta-
mint.
Ele insa, nu me satisfac de loc. Nu'inI pot in-
,chipul in IAs generalitai ea for legi e naturale, pe
cars se intemeiaza acele propositiuni. Atata pe
.cat me tale capul, eu gasesc ca, aceste leg! au
un inireit izvor.
IntGiul izvor este insasi firea spiritului onte-
nsc, in puterea careia el se tidied de la percep-
tiuni intunecose la cunoscinfe clare. Din acest
izvor se deriva principiile urmatOre, cart trebue
sa fie recuonscute ca temeliile legilor, a carora
natura cant eft aci.
Lucrurile cari 'ml izbesc vedul, aqui si cele
l'alte simturf sunt pentru mine piste mijloce pen-

www.dacoromanica.ro
 95

tru dobandirea notjunilor juste, numai cu con -

ditia ca mai inlaid, sd cadd sub simturile mele
substanta fiintelor neschimbatet si apol proprie-
tatile for schimbdtore. Din contra, asemenea lu-
cruri sunt pentru mine isvOre de rataciri si de
ilusil, tend cad sub simturile mele notele for ac-
cesoril, dar nu substanta lor.
2. La fie-care intuitiune ') addnc intiparitd fn
minte, in cat sit nu se mat pad sterge, se inldn-
tuesce forte lesne si aprope Ora scirea nostra,
un sir intreg de cunoscinte de a doua "nand, cart
se departezd mat mull. sad mat putin de cea
d'intaia.
3 Cand insds esenta until lucru a facut asu-
pra spiritulul nostru o intiparire cu mult mat pu-
ternica de cat calitatile lul, mecanismul organi-
zatiunii nostre ne conduce pe fie-care di in mod
firesc din adeveruri in adeveruri, in cestiunile.
privitore la acest lucru ; daca insd calitatile lul
schimbdtore ni-an facut o intiparire fare. semen
mat adaned de cat caracterele lul esentiale, not
suntem asa pldsrnuiti ca cddem clilnic din gre-
sell in gresell in, in privinta acestul lucru.
4. Adunand la un be lucrurl de aceasi nature,
precum 'Metre, plante, etc. desvoltam, teimurim,
intdrim, qi hoteirtm in genere pe deplin cunoq-
cinfele nostre asupra steirii reale interiere a a-
cestor lucruri. Acesta reunire a mat multor lu-
crurl de acelas fel folosesce mintil omenescl Inca
si din punctul de vedere ca-I sapd mat adane
impresia ce ea trebue se., pastreze despre carac-
terele esentiale ale acestor lucruri si slabesce
1). Adicft dobandita prin pipaire, vedere sau prin alte.
slinturi ale nestre.

www.dacoromanica.ro
 96

impresia particulara facuta de calitatile numal

unora din ele Apo ne feresce de pericolul de
a confunda aparenta externs a lucrurilor cu rea-
litatea for si de a ne alipi deci prea mult de un
fapt ore -care ce ar fi trebuit lasat in rangul al
doilea, data ar fi fost privit mai de aprOpe si in
fine ne feresce de, a ne indopa mintea prea
mult cu cunoscinte accesoril de felul acesta.
Si nici nu s'ar putea sa fie alt-fel, cad cu cat
dobandim mai multe idel generale si esentiale,
cu atfit mai putin reprezentarile speciale si par-
ticulare ne pot face o impresie vatamatOre cu-
noscintelor esentiale ; tiin contra, cu cat ne-am
deprins mai putin la observarea generala a na-
tures, cu atita e mai usor notiunilor isolate, ce
vom dobandi asupra staril schimbatOre a lucru-
rilor, de a turbura de a sterge cbiar cunoscin-
tele esentiale ce posedam asupra lor.
5. Intuitiunea cea mai complexci se compune
din elemente simple ce o formeza. Deindata ce
cine-va le a inteles, studiul eel mai complicat
devine simplu.
6. Cu cat intrebuintam mai mult ochiul, ure-
chin, mana si ce-l'alte organe ale simturilor nos-
tre ca sa cautam natura sail calitatile unui lucru,
cu atat mai esacta devine cunoscinta ce avem
de acest lucru.
Ast-fel mi s'ail parut, dice Pestalozzi, princi-
piile earl decurg din insas firea spiritulur nostru.
La aceste principii se alipesc legile generale
ale acestut mecanism, despre care ell me voiu mdr-
ginl a Vice acs ca mares lege a natures este de-
sevirprea, deci on -ce nu e desdvirsit, or-ce nu e
complet, nu este adeverat.
Al doilea izvor al acestor legs fisico-mecanice,

www.dacoromanica.ro
 97

adica naturale si mecanice, este firea nostril ma-

terials, care, in genere, se confunda cu facultatea
nostra de intuitiune. Suntem ast-fel facuti ca vieta
nostra se petrece balansand meren intre tendinta
de a eunosce si de a sci or-ce si intre dorinta
de a sci si de a -cumisee. Privity in lucrarea sa
curat naturale, lenea mistra fire'sca este destep
tats de curiositatea nostra si curiositatea nostril,
la rindul el, este tinuta in friu de lenea nOstra.
Dar desteptarea uneia, ca si friul celei-Valte au
prin ele insasi numal o simple valore materiala ;
in sehimb, inteia, considerate ca principut mate
rial at facultalii mistre de cereetare, a doua ca
principiti material at sangelut rece in _indecent?,
are o inseninatate forte mare. Nol dobandiam tote
sciiinta nostra numal din causa nesfirsitel pla-
cer' ce presenta arborele seiintei peutru natura
nostra simtitore ; Tar din causa principiului lenel,
ce pune hotare porniril schimbatore .si super&
ciale "are ne va face se, sburam din cunoscinte
in cunoscinte, not devenim maturi, in multe pri-
vinte, peutru adever, inainte de a-'1 pule exprima
prin cuvent.
Al tredea izvor al legilor instructil sint ra-
porturile conditil nostre esterne cu facultatea nOs,
trei de a cuttOsce, cea ce vrea sa died ca noT cu-
noscein en atat mai bine lucrurile cu cat sintem
mai apropiati de ele. Omul este legal de culbul
sett. Si Baca l'ar agata de o suta de fire si l'ar
inconjura cu o suta de cercurT, Ore face el ceva
maT malt de cat paianjenul... ? Si care-I deose-
birea dintre un paianjen mai mare si altul maT
mic ? Caracteristica lot. este ca el sed In centrul
retelel ce o fac ; insa omul nicT macar ca alege
singur centrul, in care traesce si torte, si el re-

www.dacoromanica.ro
 93

cunOsce ca fapta fisica on -ce adever din lume

numai pe mAsura, in care lucrurile din lume ce-I
ajung la cunoscinta lul se apropie de cercul, in
care el vietuesce s.i. lucreza....

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA VI-a
Serierea, citirea si socotela nu sint elementele simpler
si prime ale InstructiT. Cautarea legilor cart conduc des -
voltarea intelectuala a omulul. Jzvorul tuturor cunos-
cintelor se atla In numerul, forma si in numele lucrurilor.
Cele fret muldee elementare ale invetamintuluT trebue sa
fie : sunetul, (adica limbagiul, vorbirea), forma si nu-
marui.

Amice, tu vedi cata. osteneld Ifni dad ca sd-ti

spuid deslusit mersul ideilor mete din puntul de
vedere teoretic ; de acea to rog sa-mi treci cu
vederea si tu, daca vedi c. silintele mele n'ati
isbutit pe deplin. De'la virsta de 20 de ant m'aim
certat red de tot cu filosofia purd si pentru pu-
nerea in practica a planului mai, din fericire,
n'am alergat nici-odatd la acesta filosofie, care -
mT pare asa de neintelesd. Cand incepul sä vecl
mat limpede in principiile si legile mecanismu-
lut lumiT fisice, descoperiril ca scopul ce credeam
ca l'am ajuns, era numai o noud pledied, de care
me loviam, si acesta venia din gresela mea ; cad,
mat la inceputul carierei mele, lint inchipuiam
ca, °data cunoscute aceste principii, nu-mi mai
remanea de cat sd le aplic la ramurile invetd-
turei, adica la scriere, la citire, la socoteld, etc., pe-
care esperienta veacurilor trecute le-a pus la in-
demana Omenilor pentru desvoltarea puterilor for

www.dacoromanica.ro
 100

sufletescl, si earl eu insuml le priviam ca ele-

inentele on -caril culturi si a or caril sciinte.
Dar incercand acesta aplicatiune, incetul cu in-
cetul me incredintai, dupe o lung practica, ca
aceste ramuri ale invetaturif (scrierea, citirear
soeotela), nu trebuese privite ca elernentele edu-
eatiuni1 si instructiunil ; ca, ele trebuesc, din con-
tra, supuse unel privirl mutt mai generale a su-
blectulul. Totusi acest adever asa de insemnat
pentru invetatura si pe care-I presimtiam in mine
cu ocasia invetaturii scrieril, eitiriT, socotelel, mi
s'arata in curs de lung timp numal asupra unor
puncte isolate si mintea, mea aplick tot-d'a-una
acest adever numai asupra exercitiului, de care
me ocupam in acel moment.
Asa, de exemplu, cand me ocupam se invey pe
copit citirea, simtil nevoia, de a-I invya Intel vor-
birea si apor citirea, si cand dupa area cautam
mijlocele cele mai nemerite ca sa invet pe copiil
sa vorbesca, descoperil ca. pentru studiul limbei,
principiul este sa urmam drumul aretat de na-
tura, adica sa ne ridicam treptat de la sunete la
vorbe si de la vorbe la vorbire.
De asemenea, silindu-me sainvet pe copil scrie-
rea, me ve4u1 silit sa -I invet mai intaiu desemnul ;
dar incercand sa-I invet desemnul intelesel ca
desemnul este supus masuret si sta in legature.
strinsa cu acesta. Insas invetatura Abecedarulul
me facia sa simt trebuinta unel cartl pentru in-
taia copilarie, cu ajutorul cdreia credeam ca pot
da copiilor de trel patru anT cunoscinte reale cu
mult mai insemnate de cat cunoscintele ce au
scolaril de septe, opt anT. Dar acee esperiente
care, este adeverat ca in practica, me zonduceail
pe cal nemerite pentru invetatura copiilor, aceste
www.dacoromanica.ro
 101

esperiente, clic, nu me puteall linisti de loc, din

taus ca nu cunosceam Inca sublectul 'lieu in
tots, intinderea lul.
CautaI lung limp un principiu psibologic, adica
intemeiat pe firea sufletului omenesc, care prin-
cipiil sa fie potrivit pentru tote aceste cal arti-
ficiale de invetdmint, incredintat ett era singurul
mijloc care se descopere forma de perfectionare,
de inaintare destinata firii omului. Negresit ca
acesta forma corespunde organisdrii generale a
spiritulul nostru, in puterea cdreia mintea nOstrd
isl infatisezd, si le reduce la o singura idee, tote
impresiile ce simturilt- bostre primesc din na-
turd, apol desvolta putin cate putin acesta idee
asa in cat o face clara.
Eu iml cliceam ca fie-care linie, fie-care mcisurci,
fiecare vorbd, este un produs al inteligentel, a-
died. un resultat de intuitiuni, bine rumegat si
trebue a fi privit ca un mijloc de a ajunge la
luminarea treptata a ideilor nostre. Si inveldmin-
Jul, in esenja sa, nu este alt-ceva, de cat acesta,
adica un copil nascut din inteligenta, dar ele-
mentele, seminta, au fost depuse in inteligenta
de simturT, cart sin-4110 si ele, la rindul lor, au
agonisit acesta seminta numal prin atingere cu
lucrurile si fiintele din lumea materiald. DecI,
principiile, regulele invetdmintului trebue sd se
iraga din tipul neschinthator al desvoltarii inte-
ligentei orneneW.
Asa dar, totul se reduces la cunosciinta cea
mal esacta a acestul tip de desvoltare. Si pentru
a reconstrui acest tip, me gasiam mered adus la
observatia ifitaIelor elemente.
Mal departe eft imi iliceam Inca ed lumea se
intinde inaintea nostra ca o mare de iutuitiuni, cart

www.dacoromanica.ro
 102

se mesteca si se contopesc unele in iele. Mica

invetarnintul are in adever scopul sa grabescil
cultura nostra, care merge prea incetinel, cand
este incredintata numal naturel, dar s'o grabesca
fara sa vatame senatatea corpulul, apoi datoria
lid (a invelamintulut) este sa puny in rindudla-
acest haos al natures, adica sa se deosibt,sca lu-
crurile unele de altele si apoi sa unesca din non
in tabloul ce el no infatisOza despre dinsele,
acele lucruri earl au intr'ele asemenai I si ana-
logic, dandu ne ast-fel despre tote o notiune dara
si apoi o idee curata. Si tocmal asa urrneza in-
vetamintul, atuncT cand luand una cite una aceste
perceptiuni amestecate si incurcate, el ni le in=
fatiseza a parte si treptat, le punt apoi inaintea
othilor nostri intercendu-le pe tote partile si in
fine le face sa intre in intregul cunoseintelor
deja dobandite.
Ast-fel urmeza cunoscintele nOstre, adica de la
con fusiune la claritate, dela claritate la precisiztne,
de la precisiune la lumina plina
Dar in aces', mers treptat spre luminare, -na-
tura este supusa onei leg, marl: Acestei lege este
unnetorea: Cla'ritatea cunoscintelor nostre ateirna
de la apropierea sau departarea lucrurilor, cart
izbesc simptrile nostre. Tote lucrurile egale d'im-
prejurul nostru se arata sirnturilar nOstre intr'un
grad de confusie, de turborare si de intunecime
potrivite departaril for si, din contra, precisiunea,
claritatea si limpe(limea acestor. lucruri cores-
pund apropieriL for de simturile nostre.
Ca flinty vie, to traind in acesta lume, n'ai alt
mijloc de a cunosce rumen in care traescI de
cat cele cincl simturl. De unde urmeza ca clari-
tatea sati obscuritatea gandiriler tale trebue sa
www.dacoromanica.ro
 103

atarne numal si numal de la departarea mica sail

mare a tuturor lucrurilor materiale, departure de
simturile tale, adica de tine insuti, de punctul
central unde ideile tale yin sa se unesca In tine.
Acest centru al intuitiunilor, al perceptiunilor
tale, adica In insuti, este de asementa pentru tine
un °bred de intuitiune. TI-este mai usor sit in-
telegT limpede i deslusit cea-ce esti tu, de cat
cea ce este afara din tine. Tot ce simtl despre
tine insuti este in sine a intuitiune precisa; nu-
mai cea ce este afara din tine, e o perceptiune con-
fusa, intunecosa. Deci, mersul cunoscintelor tale,
cand ele s'aplica la tine insuti, este mai scurt cu
un grad, de cat rand ele se aplica la un lucru este-
rior, or-care ar fi acel lucru. Tot ce cuno.sci despre
tine, cunosci cu precisiune. Numal in acesta di-
rectie se deschide calea cea mai lesniciosa si cea
mai sigura pentru a conduce la idel limped1 si, in
tunic mimic nu pote fi mai clar ca principiul ur-
mator : Gunoscinta adeveruluz la om pleca de la
cunoscinta de sine insui.
Amice, aceste idel vii, dar confuse, asupra ele-
mentelor invetaturel se invirtira ast-fel lung timp
in spiritul meii. Si tot in acestA stare le-am re-
produs si in memoriulmeu; nici chiar pina atunci
ea nu descoperisem Inca o inlantuire continua.
intre ele si intre mecanismul lumii materiale ; nu
ajunsesem Inca sa determin cu sigurantl intitTele
elemente, car' trebuiau sa fie puntul de plecare al
seriei vederilor mele asupra educatiuniT, sau mai
bine dis, al forme' de desvoltare ce insas na-
tura omului ar permite sa-T asemneze. In fine,
dilele din urma, d'odata imi veni in minte cu-
getarea ca, izvorul cunoscintelor nostre se ga-
sesce in ;miner, in forma si in vorbet, si mi se
www.dacoromanica.ro
 101

peril ca o lumina noun. me lumina, in cercetarile

(1) mele.
Intr'o di, dupe, silinte indelungate pentru atin-
gerea scopulul meil, me intrebal ea insu-ml tot
°data, cum urmeza sau cum ar trebui sa urmeze,
In on -ce cas particular, un om invetat, care vrea
sa analiseze cu tot clinadinsul si sii lumineze
putin cote putin o cestiune ore-care, en i-se pare
intunecosa si complicata ?
In asemenea cas omul invetat va examina si
va trebui sa examineze tot-deauna, (lice Pesta-
mzzi, urmatOrele trei punte :
1). Cate lucrurl are el in fats. si (le cite feluri ?
2). Ce aparenta ail ele ? Care e forma'si con-
figuratia for ?
3). Cum Se numesc ele ? Cum isT pole infa-
tisa el fie-care din ele printr'un sunet, printr'o
vorba ?
Dar pentru ca o asemenea cercetare sa pota
izbuti, trebue ca persOna care o face sil scie :
1). Cum sa constate deosebirea Intre formele
lucrurilor si cum sa-sT infatiseze intinderea lu-
crurilor ;
2). Trebue sa scie, cum sa. deosibesca aceste
lucrurl din puntul de vedere al numerulul si
cum sa si le infatiseze carat ca unitatI sau plu-
ralita1).

1). Acesla elasificare a lul Pestalozzi, in genere vor-

bind, nu e toemal esecta, nicI folositire din punctul de
vedere practic; citci in feta unul lueru co vrem sit stu-
d em, intuitia nu se marginesee sa constate numal numerul,
forma §i sunetul sau vorba. Materia si mar ales cubirea
.au tot earn aceea.§. importer*. In formarea ideilor. Afera.
41e acesta, nu se pole dice ca vorba este una din cele
trel proprietatt mal insemnate ale lucrurilor.

www.dacoromanica.ro
 105

3). Persona care vre sa studieze lucrurile tre-

hue sa scie cum sa indoesca, prin ajutorul vor-
biril, impresia facuta de nurn6r si de forma, si
cum s'o Lea _ca sa nu se maT sterga din minte.
Din cele dise pana aci, conchid ea num6rul.
forma si limbagiul, adica categ trek fornu;za
mijhicele elementare ale invelaherez; pentru cft
suma tuturor caracterelor esteriore ale until lucru
e cuprinsa pe dPplin in forma si in proportiile
lul numerice, si pe cari rnemoria Inca si le apro-
prieza prin ajutorul limbagiulul.
Illesteugul de a invela pe altit trebue deer sa
aiba ca regula neschimbatore a organisariT sale
rezimarea pe acesta temelie intreita si s'ajunga
la acest resultat intreit :
1) Sa invetam pe copil ca sa-si inf(tiqeze fie-
care din lucrurile ce-I darn sa cunOsca, ca uni-
tate, adica despartit de acele lucrurT, cu earl el
pare amestecat ;
2) Sa-1 invetam sa deosibesca forma fie-carui
lucru, adica dimensiunile si proportiile lul.
3) Sa invetam pe copil, cat se pote maT curind,
cu tote vorbele si numele tutulor lucrurilor cu-
noscute luT. Si daca invetarea copiilor trebue sa
piece de la aceste trel punte elementare, grija
rostra de capetenie trebue sä fie negresit a da
acestor principil cea maT mare simplicitate, cea
maT mare intindere si cea maT mare armonie ;
negresit acestea numal cat sint eu putinta.
0 singura greutate ma facea 'Inca sa m6 in-
doesc a primi aceste trel principii elementare,
adica me intrebam, pentru re celelalte proprietall,
can ne sint cunoscute prin cele cinei shnturT
ale nostre nu slut gi ele elemente prime ale
cuno0inielor nostre, precum sint numOrul, forma

www.dacoromanica.ro
 106

si numele. Dar descoperil pe data ca tote lucru-

rilt posibile aft -tot-deauna si pretutindene, un
nunu o forma qi un nume ; pe rand, tote
celelalte calitatl ce cele cinel sitnturi ale nostre
ni le fac cunoscute, nu sunt comune tuturor
lucrurilor. Unele lucrurT posed calitatea cutare,
altele alta calitate. Astfel recunoscui o deosebire
principals intre numerul, forma si numele de o
parte, si intre tote celelalte insusirl de alta parte,
Dare deosebire consta tocmai in faptul ca nits
una din celealte calitatl nu pote fi privity ca un
element prim al cunostintelor omenesci.In schimb,
racunoscul pe data forte bine ca tote aceste pro-
priela ft ale lucrurilor ce percepem prin sivafu-
rile nostre se Vega- direct cu cele trei principii
etementare, si c prin urmare. in instructia co-
pilulul, si in studiul for trebue sa. se inlantnesca
iaras direct de studiul general al forme', nu-
meruluI si numele until lucru. Notiunea ce am
despre el, devine o notiune hotarita ; se lumi-
neza prin cunostinta treptata a tuturor celor
l'alte atribute siclt ea dobandesce in fine o lirn-
pedirne perfecta prin cunoscinta inlantuiril acestor
diferite proprietatf. Mersel mess departe Inca si
offal ca told qciinfa nostra izvoreqce din trel
facuttay elementare.
1) Facultatea de a se scoate sunete, de unde
vine aptitudinea pentru limbagia ;
2) Facultatea perceperil nedeterminate, curat
sensibile, de uncle vine cunoscinta tuturor for -
inelor ;
-3) Facultatea perceperil determinate, si de
asemenea cu totul sensibile, de unde trebue sa
se devie cunoscinta unitatil qi cu ea aptitudinea
pentru numerate si socotire.
9
www.dacoromanica.ro
 107

Din acestea conchisei ca cultura artificiala a

neamulul omenesc trebue sa fie alipita la intaile si
cele mai simple produse ale acestor trei facultatl
temeinice, adica la sunet, la forme qi la n'umer.
De unde urmeza ea o invetatura partiala si
isolata nu ,pote conduce si nu va conduce nicl
o data la un resultat care sa multurnesca pe
deplin mistra. Pentru a ajunge la acesta, trebue
ca aceste trel produse simple ale facultatilor
nostre elementare sa lie primite ca principiile co-
mune ale instructiunei nostre intregi. Ca urmare
a acestel primiri, trebue, ca aceste principit sa
aibe ca elect adeverat sci sigur sa dirigeze Titers&
instructiunii fi set-1 vial/ilia pdnei la termenul
sea intr'o miscare de inaintare neintrerupta, intin-
clendu-se tot-odata d'o potriva la cele trel facul-
tat1 ale nostre elementare. Avesta e singurul
mijloc, in cele trel ramuri de cunoscinte. de a
trece de la perceptiuni canfuse, amestecate, la
intuitiunl limpedl ; de la acestea la imagint dare
si de la imagini dare la I-loth:il precise.
In sfirsit astfel intalnesc ell unirea strinsa a
artei cu natura, sau mai bine clis cu procedarea
tip, ce natura intrebuinteet pentru a ne lumina
in gnere asupra lucrurilor din lumea asta. Ast-fel
am deslegat problema : A afla un singur i-vor
pentru tote inijlOcele artificiale de invelamint i,
tot-d'odata, forma de desvoltare a neamulut ome-
nesc ce s'ar pule determinaprin atributele prop; it
nostre organizarit, Ast-fel am mlaturat piedicele
ce me opriau sa aplic legit e mecanice (recunoscute
de mine ca tetneliile instructiunit), la modurile
de invetamint, ce esperienta veacurilor a transmis
omulut pentru a semi la desi, oltarea sa, scrierea,
socottla, cirrea, etc.
www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA VII-a
Sumar:Pestalozzi se ocupa cu invetlmintul elementar al
limbagiuluI, cu studiul sunetelor, al numelor .i al limbei, cu
Inv6tamintul elementar al formet, en arta de a mesura, cu
arta desemnului si cu arta scrieril. Pestalozzi sustine el
exercitiile de scriere sint nu mijloc minunat de a in-
veta pe §colart ortografia, gralnatica si limbs.
Amice Gessner, in ac6sta scrisore imi propun
sd scria despre Invetamintul elementar al linibil
si al formel, adica despre metOda.
A). Studiul Iimbel
Sunetul. Din cele scribe in epistolele prece-
dente al \rept ca intaiul element al InvOturii este
sunetul, care ,cuprinde Ire! mijloce speciale de
invetatnint :
1. Studiut sunetelor, sau nii,j1Oce pentru for-
marea organelor orhirii ;
111 Studiul vorbe/or, sau mij16ce pentru a in-
veta pe copif sa cunosca lucruri isolate, in parte ;
111, Stud iul liinbil sau mijloce pentru a ajunge
copilul sa se esprinie cu precisiune asupra lucru-
rilor cunoscute lui si asupra a tot ce el pOte sci
in prinvinta lo.
www.dacoromanica.ro
 109

I. Studiul sunetelor.
Acest studiu se imparte in studiul sunetelor
vorbite si in studiul sunetelor contate.
a) Sunetele vorbite trebuesc cunoscute de copil
si cat mat curind. Ar trebui sa le cunOsca pe
deplin chiar mat nainte de a sci sa vorbesca ; ar
trebui sa le scie repel& fan& greOld, §i en inles-
nire inainte de a aye sub ochi literile alfabe-
tulut.
Abecedarul va coprinde dent intregul sir al su-
netelor din cart se compune vorbirea si, in fie-
care familie, copilul care se ca sneoe sci silabi-
sesca, ar trebta, in tote Oilele, se repete aceste
sunete in fata copilu!ul din legan. Acesta repe-
tire. desa le-ar intipari &lane in memoria acestut
din urma si i-ar da o cunoscinta generala si nes-
tersa pentru tot-d'auna din mintea tut, inainte
chiar de a fi capabil sa pronunte vr'un sunet.
NimenT nu si-ar pute inchipui, data nu ar/i
veclut, cat de mull pronuntarea sunetelor simple
precum ba ba ba, da da da, ma ma ma, la la
la, to to ta, etc., etc, destepta atentia copilasilor
qi cola p leicere le face ! NimenT n'ar erede de ase-
menea cata usurinta dobandesc copiil pentru in-
v6taturii. pr n cunoscinta timpurie a sunetelor.
Voind s'aplie acest principiu, ca adica este fo-
lositor ca copilul sa cunosea sunetele inainte de
a fi in stare sa le repete ; incredintat, afara de
acesta, ca dupii. cum nu e indiferent sa scim ee
chipurl si ce lucrurl trebuesc puce sub °chit co-
pilulut, de asemenea nu e indiferent sa scim ce
sunete trebue facem la urechile lui : am corn-
pus in acest spirit o carte pentru manse. In acesa
carte drill, cu ajutorul figurilor iluniinate, cunos-

www.dacoromanica.ro
 110

cinte intuitive, nu numai asupra elementelor nu-

meruluT si formel, ci si asupra tuturor celor-lalte
proprietatl esentiale percepute de cele cincl sim-
turi ale nOstre. Asigurand si insufietind ast-fel,
printr'o intuitie multipla, cunoscinta until mare
numer de numir!, ed prepar ci inlesnesc inve-
Vimintul citiril, si, de asemenea, intipArind su-
netele in memorie Inainte de a incepe silabisirea,
eti prepar si inlesnesc acesta, chiar la virsta unde,
multdmita cartil mele, sunetele isi fac locuinta
si se asecla in mintea copilulul, inainte de a fi
-el In stare sd pronunte o silabd.
Am de wind ca, la aceste tablourl intuitive
pentru inteiia copildrie, sA adaug un metod, unde
fie-care din vorbele ce se cuvine a se spune co-
pilulul asupra fie-airuia din lucrurile ce i se In-
lAtisezA, va fi aratata c'o ast-fel de precisiune,
In cat mama cea mai.neesperimentatd va put
face dupe gandul metl, pentru eft ea nu va mai
aye trebuinta sA adauge rad un singur cuvint
la cele scrise de mine.
Ast-fel preparat, prin acesta Carte a inamelor 1)
imprietenit cu tote sunetele prin acesta intro-
buintare forte simpla a recitAril altabetului in
fata 14 In'ndatd-ce organele copilului vor in-
eepe a functiona,_ va trebui sd fie obicinuit a
repeta, de mai multe ori pe Ali, unele din sune-
tele, care se gasesc In 4becedarul sgii 2) ; el le
va repeta numal juclindu-se si i se va Asa pen-

1) ,Cartea mamelor" s'a publicat in 1803. Eun studiii.

at corpuini omenesc, in doue parli lucrat de Pestalozzi
in unire cu Krtisi.
2) Acest Abecedar s'a tip rit in 1801, sub titlu : (Po-
vetuitor a inveta silabisirea §i citirea".

www.dacoromanica.ro
 111

tru acest exercitiil aceasi vole ce i se Casa pen-

tru pronuntarea sunetelor la intimplare.
Cea ce deosibesce cartea mea de tote cele de
mai nainte, e metodul general, lesne de int,eles
de scolar insus. Acesta, metoda consul in a pleca
de la vocale ; apol, puind treptat consunante Ina-
inte si dupa acele vocale, a forma silabele pana
se invata tote ast-fel, si a inlesni prin acesta
citirea si pronuntarea.
Pentru a ajunge la acest resultat, s'a luat o
vocala si s'a pus succesiv dupes ea fie-care din
consune, de La b panes la z ; pe urma s'a luat
o alta, vocala si s'a urmat tot de asemenea, si
asa maT incolo papa s'au sfirsit tote vocalele
formand ast-fel maT intaiu silabele simple si usore,
precum : ab, ad, af, ah, am, etc. Apol inaintea
fie-carii din aceste silabe simple s'aft pus faits
treptat consunantele earl se adaugt in mod firesc
in vorbirea dilnica. De exemplu, inaintea silabel
ab, s'aii pus b, g, g etc.; asa : b, ab. g ab, q, ab,
st ab.
Din tote vocalele s'aU format ast-fel intaiu si-
labele cele mai lesniciose prin simpla adaugire
a unel consonante, apol cele mai grele prin a-
dausul mai multor consonante. Prin acest mijloc
a trebuit sa se ajunga negresit a repeta adesea
sunetele simple si a pune alaturi, una langa alta
dar intr(un mod general si dupe serii, tote sila-
bele cart s'asemena si carl sunt compose din a-
celesi elemente ; conditiuni cart ajuta inteun mod
deosebit a se tine in minte si a nu uita nici-
°data sunetul ce ele infatiseza, precum si a in-
WO. sa citAsca in acelas timp.
Folosele cartil mele sunt precisate in ea insasl
si adica urmetorele :

www.dacoromanica.ro
 112

1) Cartea mea tine pe copil asupra exercitiilor

pentru nuinirea de sunete a fie-caril silabe, in
parte atat de lung timp, pana cand el as ajuns
In acesta la o pricepere indestulatore.
2) Cartea mea, profitand In geneye de asemg-
narea sunetelor, face pletcuta copiilor repetifia
aceleiaq forme si prin acesta inlesnesce resultatul
ce cine-va vre sa dobandesea, adica a intipari
sunetele in consciinta asa de adanc, In cat sa le
aduca in stare a nu mai fi uitate.
3) Cartea mea aduce In curInd pe copil in stare
sa pronunte forte repede sl dinteodatti, fara sa
mai aiba. nevoe de a silabisI mai intaia, on -ce
cuvint no it format prin adaus de consunante se-
parate si compuse ast-fel din alte vorbe ce eI eu-
nose forte bine ; apol ea ajuta pe copil sa pota
spune pe din afara acele combinatil de litere,
cea-ce le ajuta mult, maT tarclia, sa scrie esact.
In scurtul Povquitor preliminar asupra moduluT
de intrehuintat cartea. mamele sunt invitate sa
pronunte clilnic de mai multe on si In diferite
felurl, seriile de sunete cuprinse In ea, sa le pro-
nunte si copiilor cart nu cift Inca sa vorbesca,
pentru ca sa escite atentia for si sa-si imprime
sunetele In memorie. Mamele sunt datore sa-sT
Indoesca zelul, si sa repete din nal intaile exer-
citil, indata-ce copilul incepe sa, pranunte, pen-
tru ca e sa pota atunci repeta sunetele si ca sa
invete ast-fel a vorbi repede.
In scopul de a inlesni copiilor cunoscinta lite-
relor, care trebue sa se facet' Inaintea silabisirit,
le-am adaus la cartea mea, 'ma sapate in ca-
ractere grese ; ast fel semnele carT le deosibesc
izbesc maT mult la ochT.
Fie-care din aeeste litere va fi lipita, a parte,

www.dacoromanica.ro
 113

pe carton, qi al-Maki a parte copilului. Muma ca

si dascalul, va incepe prin vocale, earl vor trebui
a fi culorate cu rose pentru a le deosebi. Inainte
de a merge maT departe, scolarul va trebui sa
le cunosca gi sa le pronunte curat. TocmaT atuncl
se vor arOta copilului consunantele, una dupe
alta, dar tot-d'auna insofite de o vocala, pentru
ca acelea n'ati sunet ele singure, si nu se pot
pronunta de cat cu ajutorul vocalelor.
Indata-ce copiii incep sa cumisca destul de
bine literile, fie prin acest exereitiu particular,
fie prin silabisirea propria disc, despre care am
sa vorbesc indata, atuncT intaile silabe pot fi in-
locuite prin caracterele intreite car! se gasesc tot
in cartea mea. D'asupra literilor tiparite, earl
pot fi maT midi, sunt puse literile scrise de ma'net.
Trebue pus copilul sa spuna fie-care silaba de
litere tiparite si apoi sa repetesca silabele cu
litere scrise. El invata. ast-fel, !Ara pierdere de
timp, sa citesca dinteodatei alfabetul tipeirit qi
cel scris de mina.
OrT-ce silaba nu e alt-ceva de cat un sunet (o
articulatie) format prin adaus de consune la o
vocala si, prin urmare, vocala e temelia silabe! ;
de acea vocalele trebulesc aratate mai intaiu, fie
sub forma de litere mobile, fie pe tabla atarnata
de parete. Acesta tabla presenta la marginile de
sus si de jos nisce gardine destinate sa tina li-
terile si permitind sa fie impinse cu inlesnire la
clrepta si la stanga. onducendu-se de cartea
mea, mama sau dasealul va purse suecesiv con-
sunele inaintea si 'napoia fie-care! vocale, ast-
fel : a, ab, b,' ab, g, ab, etc. Fie-
care silaba va fi pronuntata de invetator si re-
petate de scolari pana ccind nu va fi cu neputinfei
www.dacoromanica.ro
 114

de a o mac uita. ApoT copiiT vor fi pusl sa nu-

mesca literile aparte fie-care, cand pe rind, cand
pe sarite si sa pronunte pe din afara silabe ce
li se vor ascunde.
Este de neaperata trebuinta ca copiT sa nu
inainteze de cat forte incet, mai on seamna in partea
intdia a Carta mele, si sa nu treca nicf-odata la
un exercitia noti, ptina cand cele trecute nu vor
fi lasat in spirit o intiparire adanca si nestersa ;
pentru ca acesta parte este temelia inveld mintului
complet at citirii si, tot ce vine dupa acesta parte
se cladesee pe acesta temelie numal prin adause
usOre si treptate.
Cand copilul a ajuns ast-fel sa numesca sila-
bele cu ore -care usurinta, atuncl le putem varia
exercitiile prin alto- procedari. De exemplu, se
pot adauga litere unele la altele, panic, se va
forma un cuvfnt, avend grija de a pune pe copil
sa spuna dintr'odata, cu o singura pronuntare,
fie-care din aceste reunirT de litere. Ast-fel :
c, ca, cap, cape, capet, capete capetel, capetele.
Ne 'ntorcem apol pe acelasl drum tot asemenf,
imprimand literile una dupe alta, ast-fel : capetele,
.capetel, capete, capet, cape cap, ca. c. Refncepem
aceste doue exercitil, facendu-se cand unul, cand
cel-alt, pana cand copiil scia pronunta vorba in
silabe fara gresela si ajar pe din afara. Putem
incepe si eu sfirsitul cuvintuluf si a proceda In
acelasi mod. 9
In sfirsit, impartim vorba In silabe; punem pe

1). Urma§iI 1iii Pestalozzi, maY ales genialul Aioneyer

au redus exercitjele aceste la silabe zu un inteles Ore-
care pentru copil.

www.dacoromanica.ro
 115

copil sa numere silabele, apoI sa pronunte si sa

silabisescit fie -care din ele. in rind sail pe sarite.
Este de mare folos, mal su seamy in scole, sa
se obisnuesca copiii, de la incepuf, ca sa pro -
nun(e tc 1 impreuna in acelag timp fie-care din
sunetele ce li se aratd, sail despre care sunt in-
trebati prin numerele literilor on ale silabelor,
ast-fel ca tote sunetele esprimate sa. fie audite ca
si cum ar fi pronuntate de o singura gura. Acest
ritm face invetamintul mecanic interesant si are
o putere forte mare asupra sinifurilor copiilor.
Dupa ce sfirfesce cu tots(' exercitiile pe tablet,
atunci se da in mina copiilor ,si carte". Acesta
va fi intaia for carte de citire si el vor fi tinutl
la ea pana cand vor fi ajuns sa o citesca cu cea
maT mare inlesnire ').
b) Sunetele cantate. Dupe ce am studiat sunetele
vorbite, ar trebui acum sa dic ceva despre studiul
sunetelor cantate. Dar cantul proprit qis nu pOte
fi privit ca un mijloc de a conduce de la per-
ceptiunl confuse la intuitiuni. Cantul constitue
mal mutt un talent, un dar natural, care cere sa
fie desvoltat pentru alte consideratil si in ve-
derea altul scop. Adica el nu face parte din mij-
locele de invetatura, de care me ocup eu aci. Las
decl sa me ocup de studiul acestul oblect cu
ocasia reflectiunilor ce-mT propun sa infatisez a-
supra educatiunil intregi, si void face acum o
singura observa(ie.
Invetarea cantulul trebue sa se conforme re-
gulelor generale, adica sa incepa cu notiunele
1). In resumat exercitiile aceste se fac : 1) oral 2) pe
table de carton, 3) la ma§ina. 4) pe tabla cea mare, 5 in
Abecedar. Borgovanu.

www.dacoromanica.ro
 fl6

cele mai simple, sa le invete bine si numai

treptat, sa treed de la o cunoscinta perfect in-
vetatit la un non exercititi, fara insa sa se pro-
cedeze printr'o aparentd de raceld, care ar pa-
raliza sail ar turbura activitatea inteligentei
nostre.
II. Studiul vorbelor.
Ar trebul sd dic mai bine studiul numelor. A-
cest studiu e al doilea mijloc special de Inv-
tare, derivat din facultatea ce avem de a scOte
sunete, sail derivat din sunet considerat ca ele
ment de invetat.
Am mat clis ca, si in acesta privintd, copilul
trebue sa primesca prima sa flirectie de la Cartea
mamelor. Planul general al artii e fAcut ast-fel
ca sa se treed in revistd lucrurile cele mai esen-
iale ale luniii esterne, mai ales genurile si spe-
ciele, pentru ca ele imbratisezd colectii intregt
de obtecte. Insa planul cartit e fAcut asa ca sa
se dea mumei putinta de a inv6ta pe copilul et,
de a-1 familiariza cu numirile cele mat precise
pentru numirea acestor lucrur!. Cu modul acesta
copiii, din etatea cea mai tinera, vor fi preparati
la studiul numelor.
Acest studio cuprinde §iruri de numei, arateind
obiectele cele mat insemnate din tot domeniul
naturel, istorief si geografiel, din tote ramurile-
ocupatiun for si condiliunilor omenesci. Aceste
sirurl de vorbe vor fi puse In serviciul copiluluT
numai ca esercitil de citire, indata ce el va fi
terminat Abecedarul. esperienta mi-a dovedit
ca-I e cu putinta sa le cunOsca pe deplin, ba
chiar pe dinafara, fara sit perda pentru acesta
mai mult timp de cat pentru a Inv* sä citescd.

www.dacoromanica.ro
 117

curent. Si cuposcinta completa a sirurilor de

nume asa de variate si asa de numerOse, doban-
{Eta de copil in acest scull timp, i va da o forte
mare inlesnire pentru studiile Jul urmatOre.
III. Studiul limbagiului.
Al treilea mijloc special de invetamint tras
dial vorbire este insus studiunimbagiului.
Iata me ajuns la acel punt al sublectulul mea,
unde incepe sa apara adeverata procedare care
permite artel tr6gend profit din limbagiii de
a ajunge sa mergd. Cu acelas pas ca si na-
tura In lucrarea desvoltdril nOstre. Ba incti
vecl apdrend procedarea care va servi omu-
lul sa smulga Invetatura de la orba natura, de
la orbele eI instincte, pentru ca sa o incredin-
teze unor puterl mai bune ce el cultivil in sine
de mil de aril. Acesta este procedarea, multtimitd
cariia omul pote intipari desvoltdrii puterilor lui
directia cea mai precisti, cea mai generald si
mersul cel mai repede ; cad natura i-a dat, pen-
tru iniplinirea acestel sarcine, numal facultati si
instrumente ; ea nu i-a tras nici o linie de con-
duits si tocmal pentru ca el este om, ea nu-I va
plite trage nici odatd o linie de conducere. Acesta
este precedarea care ne permite sa dobdndim
tote aceste resultate, fora sa turburdm marimea
si simplicitatea mersulul nature! fisice, Mel ar-
monia care presida la crescerea corpulul nostru.
Ast-fel este scopul ce urmarim, cand din in-
vetarea limbagiulul facem o arta completd si cand
ne insufletim din Psihologia cea ma! Malta, pentru
ca ast-fel sa ducem la perfectiunea cea mai inaltd
mecanismul mersulul natural care ne conduce
de la perceptiuni la intuitiuni.
www.dacoromanica.ro
 113

In adev6r, cea-ce pot in acesta privinVi e prea

putin si simt ca aci sunt glasul care striga in
pustia...
Singurul meu merit e ca voiu sa scap
invetamintul scolar atat de vechiul obiceiu ne-
rational, de ace! logofeti facuti dascall fara scirea
luT D-4ea, cat si de acel noT dascall neinvetati,
car! ail imbratisat acesta carierii, pentru ca ntr
sint bun! de nicl o treba pe lumea asta. Voift
sa leg acest inveldmint de puterea net lintita a
nature! insas sa 1 ineal(lesc la flacarea ce D-clett
aprinde- si reinvieza neincetat ii, inima tatalul
si a mumeT, sa -1 unesc cu interesul care impinge
pe parinti sa's! faca copiiI placuti In! D cleti si
omenilor.
Dar, pentru ca sa determinam modul sau mai
bine diferifele modurl de invetare a limbagiulul,
car! ne pot conduce la scop, Tadica a ne aduce
sa ne esprimam precis asupra obleetelor ce cu-
nosceam si asupra a tot ce putem sci despre ele,.
avem sii ne intrebam :
Care este pentru dmeni scopul ultim al Um-
bogiului ?
Carl sunt mijlocele sail, mai bine, care este
mersul progresiv ce urmeza natura insas, in des-
voltarea treptata a artel limbagiulul. pentru ca
sa ne faca sa atingem acest resultat final ?
Scopul ultim al limbagiulul este negresit ridi-
carea oninilor de la perceptiuni intunecose la
intuitiuni precise.
Mijkicele intrebuintate de Iiinbagia pentru -a
ne conduce treptat la scop se succeda in modal
uraititor :
a) Recunoscem un object intr ?in mod general
si-I numim ca o unitate, ca un obiect :
www.dacoromanica.ro
 119

b) No' named pe indelete cunoseem notele sale

si invetam sa le numim.
c) Mu Itamita limbagiulul, not dobandim puterea
de a precisa mai bine conditiile oblectelor, cu
ajutorul verbelor si adverbelor, si de a ne lumina
asupra schimbarilor staril ion, prin ajutorul va-
riatiuuilor vorbelor qi ale combineirilor tor.
In ce privescn m jlacele pentru a inveta nu-
mirea oblectelor s'a vorbit mat sus ; cat despre
mijlocele de a inveta sa cunoseem si sa 122011iM
notele oblectelor, ele se impart in trel drupe :
a) Grupa intaia cuprinde mijlocele pentru in-
vetarea copilulut sa se esprime precis asupra
nunterului si formei.
Numerul si forma, fiind calitatile elementare
proprit tuturor obiectelor, sint cele doue abstrac-
tiuni generale, care imbratiseza cele mai multe
lucrurI in natura fisica si formeza cele done punte,
la car! se alipesc tote cele-l'alte mijlOce pentru
luminarea ideilor nostre.
b) Grupa a doua cuprinde lnijldcele pentru in-
vetarea copilulut ca sa se ocprime precis asupra
tuturor proprieteifilor lucrnrilor, altele de ceit nu-
merul ,i forma ; de asemenea si asupra acelora
car! ne sint cunoscute prin simturile nOstre, pre-
cum si asupra acelora ce not cunoascem, nu
numai printr'o simpla observare, ci prin imagi-
natia si judecata nostra.
In cea-ce privesce nunierul si forma, intaiele
proprietati generale ale materiel ce dupa espe-
rienta mai 'minor mil de an!, sunturile nostre
ne-au inve,tat sa abstragem tle la propietatile
tuts ror corpurilor, copilul trebue sa le cunosca
de timpuriti si pe deplin, nu numal ca calitati
propril ale oblectelor in parte, ci ca proprietatl
www.dacoromanica.ro
 120

generale ale materiel. Nu trebue ca copilul sa

scie numal sa numesca rotund sail patrat un
lucru rotund or patrat ; mal c'ar trebui, dac'ar
fi cu putinta, ea'nainte chlar de a ave notiunea
cerculuT,patratului, unitatii sa fi Cost intipa-
rita in minte o abstractiune curata, care sa per-
mita a se raporta anume la cuvintul, care es-
prima generalitatea acestel notiuni, a se raporta,
clic, tot ce se infatiseza in natura E.ub o forma
rotunda, patrata, simpla, complexa, etc. Din a-
acesta se vede, de ce lisubagiul. considerat ca
mijloc pentru esprimarea forma fi nuntgrului,
trebue sa fie studiat a parte si examinat sub o
aita lature de cat limbagiul considerat ca mijloc
pentru esprimarea celor-l'alte proprietatl ce des -
coperim prin simturile nostre in lucrurile naturel.
Iata, pentru ce in insas cartea destinata intaiel
copilarii am dat de la Meerut notiunea clara a
generaliati. In acesta carte vei gas't un conspect
general al formet r ob4nuile si tot-odata mij-
16cele cele mar simple, prin car] copilul piicepe
intaile raporturi ale numerelor,
Dar urmarea acestul studio va vein. mal tartlia,
de-odata cu deprinderile de limbagiu. Acest studio
se mai lega si cu capitolele destinate anume
numerittni si formes, ce voiu studio a parte,
intru cat sint considerate ca elemente ale cunos-
cintelor mistre, dupa ce insa voiu fi trecut in
,
revisie deprinderile de limbagiu.
Desemnurile ce cuprinde carted eleinentara
destinata acestui invetamint, voiu sa vorbesc
despre Cat tea ntametor sau cartea pentru prima
copilarie, aceste desemnuri, de ,:i cu totul ames-
tecate, sint alese ast-fel, in cat ele tree pe sub
ochi diferitele proprietaft generate ale corpurilor
www.dacoromanica.ro
 121

cunoscute de not prin cele tine' simturl si pun

pe mame in stare ca, fara nici o ostenela, sa
imprietenesca pe copil en termenii cart esprima
forte precis aceste diferite proprietatt ale cor-
purilor.
Cat despre caracterele lucrurilor cart nu ne--
sint cunoscute direct prin. sinifurile nostre, ci
prin intervenirea facultatilor nOstre de compa-
ratie, de imaginatie si de abstractiune, eu reman,
si aci, credincios principiului men, de a nu da..
nici-odata unel judecati omenesei aparenta uneT
maturitati grabite ; dar eu profit din cunoscinta
ce au negresit copiii de cutare sau cutare alte
vorbe abstracte, si trag folos din acesta ninna4
pentru memorie, intrebuintand'o ca o hrana useira,
oferita functionaril imaginatief for si presimtiril
din partea for a lucrurilor. Din contra, pentru
lucrurile ce ne sint direct cunoscute prin simtu-
rile nOstre si in privinta carora deci trebue sa
invetam cat mat curind pe copil sa se esprime
cu precisiune, Tata sistema ce intrebuintez eu.
Aleg din dictionar nume de lucrurl, ce se deo-
sibesc prin caractere insemnate, caractere cunos-
cute de not prin ajutorul simturilor si, alaturea de
aceste substantive puiti adlectivele ce esprima
aceste caractere.
De exemplu :
Dimindla frumosa, vesela, r6corosil, posomorita._
Sera linistita, senina, norosa, ploiosa, recorosa,
Camp nisipos, argilos, sem6nat, ingrasat, pro-
ductiv, neproductiv.
,Fcolar bun, r6d, silitor, lenes, patruncletor, me-
diocre.
Pe iirma fac din contra ; adica taut 'tot in die-
tionar adlectivele aratand calitatI insemnate, cu-

www.dacoromanica.ro
 122

noscute prin simturile nostre si puid dupe ele

substantive, cu care se potrivasc calitatile aratate
de adlectiv. De exemplu :
Rotund minge, pillarie, fund, sore ;
(Tor fulg, puf, pant, aer ;
Grei aur, argint, piatra, terind ;
Malt turn, clopotnitd, munte, arborl ;
Adam marl, lacurI, pininite, gropT, ; etc.
Dar me feresc cu totul ca sd compleclez aceste
aratari, care sint numal nisce exemple, cad atuncy
as restringe campul deschis copilulul pentru re-
flectiune. Ed IT fac nu maT cafe -va inlesnirl si aceste
numal asupra faptelor, care izbesc simturile lid si,
11 intreb pe data: 4 Ce cunovf to inc care sei fie tot
aka .2) Apo' TardsT: (Ia., spune -mI, mai cunoscI alt-
ceva care sä fie tot ca asta ?" Adesea copiil gdsese
cu inlesnire, in cercul observatiunilor lor, res-
punsuri nuol, si adesea chiar respunsuri, la
cart dasceilul n'ar fi cugetat. i cunoscintele for
dobAndesc ast-fel o intindere si o limpeclime mat
mare de cat prin metodul catichetic.
Invetarea caticheticei inchide pe copil, tot-odatd,
in subTectul precis si marginit, asupra cdruia este
intrebat, in forma ce imbracd intrebarea, in ho-
tarele chiar ale sciinteT profesorulul sell si, mat
mull Inca, in Mamie trase cu mare rigore ca
sä-1 impedice de a se departa de drumul bdtut
al rutinel. Amice Gessner, ce barierT groznice
pentru copil ! Dar ele cad, pier cu totul prin me-
todul men !
Terminand aceste exercitil asupra cumiscerel
caracterelor lucrurilor prin ajutorul vorbelor si
cand copilul cunosce sub diferite forme oblectele
lumiT esterne, caut MI inlesnesc Inca mai mult
10
www.dacoromanica.ro
 123

si treptat intelegerea eland printr'o intrebuintare

si mal mare a vorbelor.
In acest stop, Tait tot dictionarul si aranjez
vorbele intaiu sub 4 rubrice principale :
1 Geografie.
2 Istorie.
3 Studiul naturel.
4 Istoria naturald.
Dar spre a Inlatura or-ce repetitie nefolositore
a aceluiast cuvint si spre a seurtd cat mal mult
durata acestut invetamint, impart la rindul lor,
aceste divisiunT generale cam in 40 de sub-
divisii, si numai in aceste din urind pun numele.
lucrurilor sub ochil copilulul.
Pdstrez un loc a parte pentru studiul obIectu-
lui celul mal important al intuifiuniT mete, adica
pentru mine-insuml sau mal bine clis studiulul
seriel intregT a numelor, care se raporta fu vor-
bire la persona umand si impart sub titlurile ge-
nerale de aci de mai jos tot ce limba ne invata
asupra omulul.
Cap, I : Ce ne invata limba asupra omulul con-
siderat ca o fiintet curat materials si filcend parte
din domeniul animal ?
Cap. II : Ce ne in -vats. ea asupra omulul, Mal-
tandu-se la neatarnarea materials prin starea
socialei
Cap. III : Ce ne invata asupra omulul ca fiinf
rationale& ridicandu-se la independenta interns,
sail la propria lul perfectionare ?
Mal intaitt trebue sd. ne marginim, atilt pentru
partea care tracteza despre om cat si pentru aceea
care se ocupa cu cealaltd lume, si trebue sit ne
marginim, clic, la un studia cu totul alfabetic at
acestor liste de vorbe, Ears sd amestecam nicl o

www.dacoromanica.ro
 124

reflectiune, or-care ar fi, fara sa infatisam aceste

exercitiT nict clitar ca aplicatia uneT ideT ore-care.
Trebue sa ne ocupam numal ca sa luminam putin
rate putin intuitiunile si representarile intuitive
prin simpla reapropiere a acelora ce se asemena.
Apol, cand acest studitt s'a terminat, rand mar-
turia virstelor trecute asupra tot ce se afla In
!fume s'a trecut in revista in ordinea alfabetica,
atunct tree la cestiunea a doua.
Cum se clasez tote aceste rnateriale in rate-
goril intemeiate pe caractere dinstinctive mat
apropiate ?Aci incepe o lucrare noun : Cele
70-80 serif, despre cart copilul poseda numal
o cunoscinta alfabetica, dar cu care s'a impriete-
nit ast-fel In cat nu i se von mat sterge din minte,
aceste serif i sint din noti infatisate in aceleas
capitole ; cu deosebire numal ca fie-care din aceste
capitole este impartit in sectiiint, care permit ele-
vulul a face el insus o clasificare a seriilor de
vorbe conforma puntelor de vedere adoptate.
Iata cum se face. Diferitele categorit, intre care
s'au distribuit materiile, sint aratate in capul fre-
carit suit si notate cu cifre, cu prescurtarT sail
cu alte semne dupe vote.
Copilul, care prin intaele sale exercitil de ci-
tire, a trebuit sa-s1 fi apropriat deja diferitele sub -
divisiunl, asa in cat sa nu le mat ucte, gasesce
atunc!, Tanga fie-care din cuvintele seria un semn
aratator in ce clasa a fort regulat, dupe sciinta.
Acest sernn inlesnesce deci pe scolar sa preci-
seze imediat de care clasa de idet tine lucrul nu-
mit si sa transforme el insus, vorbele aranjate
alfabetic intro aranjare sciintifica, si aceasta In
tote ramurile sciinteT.
Voiti sa explic acesta procedure printeun exem-

www.dacoromanica.ro
 125

plu. Una din subimpartirile Europa este si Ger-

mania. Scolarul va inv6ta la inceput impartirea
generala a GermanieT in (Jece cerctiri. Apoi va fi
pus sa citesca, d'intain numaT in ordine alfabe-
tica, numirele oraselor acestel tell. DascAlul va
fi trebuit sa insemne de mal nainte fie-care din
aceste orase cu numerul cercului in care se afla.
Indata ce scolarul va sci citi curent aceste nume,
i se va face cunoscuta relatia stability intre ci-
fre si subdivisiunile rubriceT generale si, in cate-
va ore, el va fi in stare sa arate, pentru intrega
serie a oraselor Germanief, de earl subimpartiri
in ele.
I se va pune, de exemplu, sub ochi numele
locurilor urmatore, insotite de aceste numere de
or dine :
Aachen 8 11 Arenbach 15 Altena 8 Altorf 1
/Wen 3 Agler 1 Allendorf 5 A tenau 10 Altraustaedt 9
Abenberg 4 Ahrbergen 10 Allersperg 3 Altemberg 9 Altngnsser 13
Aherthau 11 Aigremont 8 Alschaufen 3 Altenburg 9 Alkerdissen 8
Acken 10 Ala 1 Alsleben 10 Altensalza F Ainberg 2
Altbunzlau 11 Altkirchen 8 Ambras 1
lAltona 8 imaenebur d
Andermach 6
Copilul le va citi ast-fel : Anchen e in cercul
Vesfaliel ; Abenberg in cercul Franconiei ; Aaken
in cercul Saxonel de jos etc.
Din acest exemplu se vede ca copilul n'are de
cat sa's1 arunce orbit la cifrele sau la semnele
corespundntOre subimpartirilor subiectului trac-
tat in serie, spre a fi in stare sa arate imediat
de care categorie tine fie-care din vorbele acestel
serii, si pentru a transforma ast-fel, o repet, no-
menclatura alfabetica intr'o nomenclature sciin-
pea.
Aci mi se termina rolul, in ce privesce acesta
parte a sublectuluT men. Ajunsi aci scolaril mei

www.dacoromanica.ro
 126

trebue sa fi atins gradul de putere mintald ce

m! -am propus sa le daa ; or -earl ar fi ramurile
de studio, de care el se simt capabill sa se apuce
si in care ar voi sa se infiga, ei trebuesc sa fie
In stare a trage profit, prin propria for initiativa,
din izvorele ce se intalnesc aci tot-d'a-una; dar
earl slit de asa fire di, pin'aci, numai un nu-
m6r mic de priveligiati puteail ajunge sa se fo-
losesca de ele. Acesta este resultatul ce as voi
sa dobandesc si nu taut altul. Scopul mein nu
este, n'a fost nici °data sa invq lumea o arta
sail o sciinta, cad nu pot da altora cea ce n'am
ea; ci scopul mein a fost tot-d'a-una si e Inca, sa
procur poporului in genera inlesnirea de a sta-
dia intdiele elen&ente ale tuturor artelor qi ale tit-
tura). ciintelor. Voiti sit deschid inteligentelor pa-
rasite si dedate prostiril, sa-le deschid caile edu-
catiunil, care shit caile umanitatil.
Dar temelia or-caril adev6rate educatiuni find
initiativa individuala si acesta initiative fiind pa-
ralisata, nimieita de acele scrierT obscure si In-
curcate. efi le-as pune bucuros pe foe tote aceste
scrierl, data mi-ar fi cu putinta, pentru ea numai
din causa acestor scrierl mai Inuit de cat 90 de
omen! la suta sint deposedati d'un drept, ce apar-
tine or-carui membru al societatii, de dreptul la
invgleIturcl, sail, cal ma! putin, slot lipsiti de pu
tinta de a se bucura de acest drept.
Dea D-dee ca tote acele gramecji de scrierT rele
sa arda cu flacard pe mormintul mefi ! Sciii bine
ca aqi puia numai un Wet carbune mic d'asupra
unor pale umede si mutate in ape ; dar v6d deja
ridicandu-se un vint, care se apropie si care o
sa sidle in acest carbune. Palele umede, care in6
Impresor acum, se vor usca pe nesimtite, se vor
www.dacoromanica.ro
 in
incaldi, vor lua foc si vor arde. Da amice Gessner,
ele vor arde ! Or-cat de umede sint ele 41 im-
prejurul meu, el vor arde !
Dar ved ca. me departez vorbind despre al
doilea mijloc special at studiulul vorbiril si bag
de seama ca n'am dis incd nici un cuvint de al
treilea din aceste mijIke, adicd despre mijlocul
prin eare vorbirea ne conduce la ultimul stop
al invetdmintului, la limpqirea concepliunilor
minfir ndstre.
c) Grupa a treia cuprinde mijloce de a aduce
pe copil sa scie determina exact, prin vorbire,
relatiile lucrurilor intre ele, in conditiile for varia-
bile de limner, de duratd si de raporturl ; saii mai
bine dis, acesta grupa cuprinde mijloce a ne lu-
mina inert mai molt asupra naturel, asupra ca-
litatilor si puterilor active ale tuturor lucrurilor
ce deja am invetat sa. eunoscern prin studiul nu-
mirilor for si sit le deosebim intru cat-va prin rea-
proprierea numelor si caracterelor lor.
Anume in aceasta parte a scrierii mele se arata
principiile fundamentale, care trebuesc sa ser-
vesca de temelie uneT adeverate gramatice ; in
in acelas timp tot in acesta parte se deslAsora
mersul progresiv, care ne conduce pe acesta tale
la ultimul termen al invOtamintului, la luminarea
cuitoscinfelar nostre.
Tot aci, pentru gradul intaiu, prepararea mea
pentru copil este invetarea lui pur si simplu a
vorbi, dar dupa legile Psiliologil Muma fard sd-r
scape din guru nici un cuvint de reguld sail de
teorie, va incepe sC spuie copilulul propositiT, fra-
se, numaf si numab sd-1 obisnuesca a vorbi, si, in
acest timp, copilul le va repeta atat pentru a's1
forma organele, cat si pentru frasele insesi. Mai
www.dacoromanica.ro
 128

d'intd iic trebue sa desparlim cic totul aceste doue

felurl de lectiT, adica intaiti studiul de pronqn-
fare, qi at doilea studiul vorbelor din punctul
de vedere at linibii, dand celor d'intaig un timp
indestulator, fara sa ne ocupam de cele d'aldoilea.
ApoT vor fi unite amandoue si muma va pronunta
copiluluT seu frasele urmatOre :
Tata este bun.
Fluturele este ve'rgat.
Vita cu come e erbivora.
Braclul este drept.
Cam] eopilul va fi spus de multe-orT aceste
propositiuni, in cat va fi ajuns sa le repete cu
inlesnire, mama va intreba : Cine este bun ? Ce
este vargat ? etc. Apo] va intreba din contra :
Cum este testa ? Cum este fiuturele ? etc.
ApoT vor urma intrebarile :
Cine este ? Cum este ?
Fiarele sint carnivore
Cerbil sint sprinteni.
Radacinile sint resfirate.
Cine are ? C are ? Cine are ?Ce ail ?
Leul are putere. Plantele ail rathtcinT.
Omul are ratiune. Pescil au inotatore.
Canele are miros ager. Pasarile au aripi.
Elefantul are trompa. Tauril an come.
Cine vre ? Ce vre ?
Flamindul vre sa manance.
Creditorul vre sa i se platesca.
Captivul vre sa fie liberat.
InteleptiT voesc cea ce este drept.
Copiil voesc sa se jece.
Ostenitil voesc sa se repauseze.
www.dacoromanica.ro
 129

Cine pole ? Ce pote ? Cine p6te ? Ce pot ?

Pescele pole inota. Croitoril pot rose
Paserea pote zbura. umeniT pot vorbi.
Cdnele pote latra. Privighetorile pot cants.
Veverita pote sari, etc.
Cine trebue ? Ce trebue ?
Calul trebue sa se Inhame.
Mdgarul trebue sd. se Incarce.
Omul trebuesce sd se instruiesca etc.
Picaturile de ploie trebuesc sä cadd.
DebitoriT trebuesc sd platesca.
Legile trebuesc sa fie observate, etc.
Tree ast-fel In revisie tote declinarile si con-
jugdrile, urmand mai departe cu unirea exerci-
tiilor graduluT al doilea cu ale celuT d'intaid, si
mal cu seamy pentru lntrebuintarea verbelor, re-
curg la procedarea urmatOre :
Verbe simple : A asculta de cuvintul dascalului.
A respira prin pldmani.
A indoi o nuea.
A lega snopul, etc. etc.
Apol urmezd esercitiul at doilea asupra ver-
belor compuse.
Punere Insemnd : A a pza, a incepe, a semina,
a plant& Puiu cartea pe masa. Asta di s'a pus
temelia palatuluT. Vasile pone porumb ; Tar can-
tonieriT pun teT pe langd sosea.
Supunere Innsemna. : punere, sub punere, sub
auloritalea cuPra. EngleziI supun India. Omul
care se supune altuia, se dice supus ; Tar care
supune, se numesce supuitor.
Repunerea plerde a omorl pe cine-va. De ex.,
El mT -a repus pe tats. -med.

www.dacoromanica.ro
 130

Presupunerea-0 inchipui. De ex.. Vol ye pre-

supunett ca sinteti grozavi.
Respirare (resuflare) Respir slab, tare, repede,
Meet. Respir din not'', cand respiratia mea s'a
suspins Is! reia cursul sCu. lnspiram aer ; sand
reposatul espira (isI da sufletul).
Apol continuii si lArgesc cercul acestor exer-
titil, formiind frase din ce in ce mat intinse,
care devin ast-fel din ce in ce mat determina-
tive si intrA treptat in desvoltarI din ce in ce
mat variate. De exemplu : Eu voiu pastra. Eu
nu voiti pastra alt-fel sanatatea. Dupe. sate am
suferit, nu voiti pastra alt-fel sanatatea. Dupe
cite am suferit in 16la mea, nu voiii pastra alt-
fel sAnatatea de cat prin moderatiune.
Dupe sate am suferit in. bola mea, nu
voiu pastra alt-fel sanatatea, de cat prin
moderatia cea mal mare. Dupe sate am
snferit in bola mea, nu Miff pastra alt-
fel sanetatea, de cat prin moderatiunea
cea mai mare §i prin regularitate. Dupe
sate am suferit in bola mea, nu void pas-
tra sanetatea alt-fel, de cat prin modera-
ia cea mai mare qi prin regularitatea
In tote lucrurile.
Fie-care din aceste frase va fi conjugate in
tote persOnele qi, timpurile ast-fel :
Eit voiir pastra, in vet pastra, el va pastra,
not vont pastra, etc. Eli voiu pastra sanetatea,
to vet pastra sanetatea, el va p. s., not vom p.
s., etc. Eiti am pastrat, to at p., el a p. not am
www.dacoromanica.ro
 131

p., voi all p., etc. Eft ant pcistrat seinatatea, tu-
t:a p. s., etc.
Aceste frase se intiparesc ast-fel adanc fn spi-
ritul scolarilor ; de aceea avem grijd de le ale-
gem cu totul instructive, in stare sa, inalte su-
tletul si potrivite cu conditia copiilor.
Afars de acestea, pentru ca sa, intrebuintam
si sa adaogam puterea intelectuala dobinditd piny
aci prin aceste esescitil, eu unesc cu ele mode-
le pentru descriert de lucruri sau fapte materiale.
Exemplu : «Un clopot este o cescd mare, des-
chisa in partea de jos, uncle e mai largo de cat
In partea de sus; are paretele gros, rotund, de or-
dinar atarnat liber. El merge ingustandu-se de
jos in sus, se incovoe in forma ovals la partea
de sus, si are in mijloc o limbo atarnata liber
si perpendicular, care lovesce de fie-care parte
buza inferiors a clopotului, cand tragem tare de
tot clopotul si produce ast-fel tot zgomotul nu-
mit de noT sunetul clopotului.» Dupe o asemenea
descriere urmez din nou mai departe cu espli-
carea verbelor, ast-fel :
Merge va sa qica a se mica inaintdnd pas
cu pas.
A sta in piciore va sa (liea a fine corpul pe
piciore intr'o posifie verticalci.
A sta lungit culcat va sa diva a se repausa
pe ceva, tine'nd corpul in posifie orizontatcl.
A qede va sti cjica a se repausa pe un scaun
scat pe alt-ceva, in posiia in care corpul face
de ordinar un unghift indoit.
A sta in genunchi va sa, ilia, a se repausa pe
piciorele indoite cisa in cat lac un unghiu.
A se plecaa lasa in jos corpul prin indoirea
genunchilor.
www.dacoromanica.ro
 132

Tot ast-fel urmezd Pestalozzi si cu alte cede-

va verbe, dupe care apol dice asa :
As voi sä terrain sirul aeestor exercitil de Ern-
ha printr'o carte (9 ce voiit !Asa la morte sco-
arilor mel. In acea carte, imi propuiu, ca, cu
ocasia principalelor verbe ale limbil, sa espun
copiilor in trasAturi marl si totul in intelesul cum
ele m'a it impresionat, sä espun consideratiunile
resultate din esperienta vietel mele, care pentru
mine au cea mai mare insemndtate si Carl m'aft
atins in parte, relativ la sterile sati la actiunile
esprimate prin acele verbe. Aceste esercitil au
de scop sa alipesca adeveruri, observari esacte,
sentimente curate, la vorbele care arata intrega
existents active. si pasiva a omeniril. De exemplu :
A respira. Vieta ta tine numal de o suflare.
Omule, cand spumedi de furie, cand plamanil
tel absorb ca o otrava aerul carat de la lard,
ce fact to atuncl ? Nu este asa, ca atuncl to -ti
plerdl resuflarea si ast-fel scapl de furia ta per-
sonele earl suferiati din acesta causd ?
A man valorea. S'a impartit pdmintul in par-
ticele, pentru ca ss i se mdreasca valOrea. Asta
e origina proprietatil ; legitimitatea el consta in
scopul el, unde trebue tot-d'a-una si numal acolo
cercetata, cu care scop ea nicl °data nu pole fi
in contradicere. Dar, dace statul permite pro-
prietarulul sau isI permite si el insusi o abatere
invederata de la acest scop al proprietatil, atunci
faptele isolate ale puternicilor si bogatilor, re-
sultate din acesta violentd, ridicd pretudindenea
un sentiment, care nu se stinge nisi odata de
. (1) Manuscrisul tntreg s'a tiparit, la anul 1872, in editia
Seyffarth.
www.dacoromanica.ro
 133

tot in inima omului, voiti sä die sentimentul ega-

litatil primitive si at dreptulul seil de a fi des-
pdgubit de partea sa de mosia comund Si cand
aceste acte se intind pretutindinT, ele provOca
si vor provoca revolutiunt, ale cdror rele urmari
vor inceta cu desavirsire, numal cand proprle-
taril se vor intarce la destinatia precisd, in ve-
derea cdriia omul a impdrtit in particele de pro-
prietatT pdmintul primit gratis de la D-c,leti.
A ardta. Te superi ca, nu te pop arcita tot-
d'a-una asa cum a! vol sä te arati. Nu te supra
ed, esti silit din timp in time sa te aratt intelept,
contra vointel tale.
Dar destul despre aceste consideratiunl.
M'am oprit mull asupra limbagiulul consider-at
ca mijloc de luminare treptatd. a ideilor nostre,
pentru ca este intdiul din aceste mijloce.
Caracterul particular a' met6clei mete este :
1) folosinta de limbagiu intr'un mod mai intins
de cat pand aci pentru a inalto. pe copil de la
perceptiuni obscure la ideT limped!, si
2) aplicatia principiuluT de a esclude din inta-
iul invetamint elementar or-ce ingramcidire de
vorbe, carT presupun o cunoscinta reald a limbil.
Daca se sustine cu drept cuvint ca numal
prin luminarea amdnuntelor natura ne face sa.
vedem 'impede intregul, apoi din acesta decurge,
di la inceput trebue sa esplicam copilulul vorbele
nude dupti altele, inainte de a ne incerca sa -1
facem a le intelege in combindrile lor. Primind insa
acest adever, urmezd de aci gonirea din invetd-
mint a tuturor cartilor de instructie elementard
publicate pand ac1T, din causa ca tote aceste cart!
presupun ca copilul cunosce limba, pe cand
chiemarea for este tocmai acea de a inveta pe
www.dacoromanica.ro
 134

copil limba. Asa, amice Gessner, in timpul tre'-

cut, cele mat bune etirtI de invetdmint ad uitat
cd copilul trebue sa, invete a vorbi inainte de a
pute vorbi cu el ; de acea, de cand mi-am dat
seama despre acesta, nu me mat mir ca copiil
trecuti prin scoll au plerdut cu desdversire su-
venirile religiose si filosofice din trecut. Lim-
bagiul este o art de cea mat mare insemnatate,
sau mat bine este resumatul tuturor artelor do-
bandite de neamul omenesc. Sad ca sa vorbim
si mat adeverat, limbagiul este reinvierea, este
reproducerea tuturor impresiilor produse asupra
omulul de natura, in domeniul el intreg. Iat&
dee' de ce me sery de limbagiu si, luand de ea-
Iduza sunetele ce copilul intrebuinteza, eti caut sä
fac pe copil sa treed prin impresil identice impre-
siilor acelora, care all condus neamul omenesc sa
creeze aceleas sunete. Cuvintul sail limbagiul este
un dar frumos. El procura copilulul intr'un sin-
gur moment tot cea-ce natura a intrebuintat a-
tatea mart de veacurl ca sa dea omulul.
In casul de fata limbagiii, vorbire cuvint in-
senmezd, acelas lucru. (ea bine ar resulta pen-
tru om, dad& sl-ar da seama de puterea ce-I da.
vorbirea I
Lasdm un gol mare in inima civilisatil, im-
pingend asa de departe ultarea de not insine
intr o asemenea cestiune, nefacend nimic spre a
inveta clasele de jos sä vurbescd, sail chiar puind
sa invete pe de rost vorbe isolate, abstracte, un
popor care n'are limbagiu !
In adever, Indienil urmail tocmaT asa, pentru
ca sii mentina clasa de jos a natiunil for Jute()
timpire vesnicd si pentru ca sd o lase pentru tot:-
d'auna pe cea din urma treptd a nemului omenesc I

www.dacoromanica.ro
 135

Dace. Europenil ail cadut a.sa de jos, causa e

ca de ma! bine de un secol, ID scOlele incepa-
tore, s'ati dat unor vorbe deprte o clot impor-
tanfa pentru spiritul omenesc, in cat a distrus
in el nu numai atentia la impresiile nature!, ci
si insas facultatea de a primi aceste impresil.
Procedandu-se ast-fel, degradand cu totul pe Eu-
rope! OM a-I face un popor, care se hranesce
din vorbe si din frase gaunose, cum nu s'a ma!
veclut pe pamint, n'aft invelat pe acest popor
nici chiar sa vorbesca. E de mirare ca firea cea
buna a omulul; cu tote mijlocele ingeniose ce se
pun in lucrare pentru a o strica in scolele nOs-
tre cu vorbe suncitore, a pastrat in ea atata pu-
tere in Lima, cata se intalnesce inca in genere in
paturile interiore ale poporului. Causa este ca
prostia si erarea, or-cum ar fa imbracate, porta
in sinel seminfa peirii si ruinei for ; singur
adeverul, or cull?, s'ar imbrdca, porta in sinee
un germen de traiii vemic.
B). Forma.
Forma este al doilea element de invetalnint,
de wide pleca si trebue sa piece or-ce cunos-
cinta a °multi! si, prin urmare, or-ce mijloc de
inv6tatura, in tot ce ea are ma! insemnat.
Cunoscinta intuitiva a luerunlor figurate pre-
cede, studiul forme!. In lectiile sale, dascalul va
trebui dee! sa revina pe urmele sale, si sa Vita
seamy pe de o parte de natura facultatii nOstre
intuitive, de alt.& parte de scopul precis al in-
vetamintului insusi. Intrega misfit sciinfa vine
din urmatorele isvore.

www.dacoromanica.ro
 136

1. Din impresiile produse asupra simturilor

nOstre de or-ce intimplarea ce se pune in atin-
gere cu ele. Acest mod de intuitie este neregulat,
confus, forte Meet si de mica insemnatate.
2. Din tot ce impresioneza simturile nostre
prin mijlocirea si sub directia parinfilor si das-
oedilor nostri. Firesce ca ast-fel de cunoseinte
sint maI mult sail mai putin generale, coordo-
nate si clasate intr'o ordine psihologica, dupe
gradul de pricepere si aetivitate al parintilor si
dascalilor. Mersul for este de asemenea ma! mult
sail ma! putin grahit si ajunge ma! mult sail mai
putin repede si sigur la scopul final al instruc-
tiunii, adiea la luminarea ideilor.
3. Din vointa nostril de a dt handl luminI si
din silintele nostre spontanee pentru descope-
rirea diferitelor mijlOce spre a ne procura cu-
noscinte intuitive. Acest mod adauga cunoscin-
telor nostre o valore proprie si intrinseca si ne
da asupra educatil nOstre o actiune morala mai
directs si mai personals pentru ca resultatele
intuitiilor nostre iau ast-fel in mintea nostril o
existents neatarnata.
4. Din rodul muncie, ostenelelor si lucrarilor
nostre in tote felurile de activitate, earl n an de
stop numai observatia. Acest mod de dobanditea
cunoscintelor alipesce intuitiile nOstre la starea
si situatia mistra in lume, face ca resultatele sa
concorde en silintele ce ne dam pentru impli-
nirea datoriel si pi acticarea virtutil, si acest mod
de instructie, chiar prin faptul ea's1 urnieza silit
cursul si ea efectele produse nu atarna de vointa
nostril, influenteza in adever forte mult asupra
justetel urmaril si armonii conceptiilor nostre,

www.dacoromanica.ro
 137

pans sa ne atingem scopul ce neam propus,

adica limpezirea sat luminarea ideilor.
5. In fine tot asa este si cu cunoscintele do-
bandite prin intuitia, care ne invalci proprielet -
file inset ale lucrurilor care drept vorbind,
n'aa lost nicI o odata supuse observatil nostre,
dar despre cart ne facem o idee esacta cu aju-
torul altor obiecte observate in natura. Prin acest
mod de intuire, progresele instructil nostre, (cart
sint opera curata a simturilor nostre cand acele
results, din intuitit reale), devin opera inteligenter
si a tuturor facultatilor nostre, si vieta omulul
se'mparte ast-fel intre atatea felurl de intuitil,
cate facultatl intelectuale avem. Dar cuvintul
intuitie, inteles ast-fel, to un sens mat cuprin-
cletor si mat larg, de cat sensul ce el are in vor-
birea de tots cliva si se intinde asa de departe
in cat ea imbratiaza seria intrega a simtirilor
cart slut nedespartite de firea sufletulul nostru.
Este de mare folos sa ne dam bine seama despre
deosebirile dintre tote aceste felurt de intuitie
pentru ca sä putem trage din ele regull pentru
fie-care din ele corespuncl6tore.
Acum m6 intorc la subtectul meth
Intuitia conscienta a lucrurilor figurate da nas-
cerd artel de mosurare care se intemeeaza direct
pe arta intuifiunii, care arta de intuitie trebue
deosebita cu totul de simpla putere de a cunosce
si de simpla intuire a lucrurilor. Sciinta mesurilor
se desvolta din acesta intuitie perfecta. Tot acesta
intuitie perfecta ne permite sa reproducem mat
liber raportele formelor, adica sa le desemnAm, si
acesta numal prin comparatia obiectelor si fara
regulele masuraril. In sfirsit, not ne folosim de
cunoscinta desemnulul in studiul scrierii.

www.dacoromanica.ro
 138

C) Arta mesurarii, a desemnuluT §i a scrieril.

I). Arta mesurarii. Arta mesurarel presupune
un Abecedar said un manual al intuifiunii 1), a-
died o metoda care simplified si preciseza regulele
mesurarii, clasificand esact tote deosibirile de
forma ce se dau la iveld in intuitiune.
Scumpul mett Gessner, as voi sa-tl atrag in-
ca odata bagarea to de seamy asupra mersului
empric care m'a condus La. ideile mete adi in
acesta privinta. In acest scop cupiez aci un noi .

estract din scrierea mea intitulata Memorial.

Acolo diceam :
(Data primim principiul cu intuitiunea este
temelia tuturor cunopinfelor, din aresta urineza
fdra doar si pote ca justetea intuitiunil este ade-
verata temelie a justetiei judecatii.
(Din punct de vedere insd al educatiunil este
invederat ca justetea intuitiunil resulta din me -
surarea lucrulul de care lie ocupam, sau din o
pricepere de a judeca proporliT, dar o pricepere
aka de perfecta in cat mesurarea O. fie de prisos.
Asa in educatia nearnului omenesc, necesitatea
de a pi mesura esacta vine indata dupa nece-
sitatea intuitiunii.
(A desemna va sa died a precisa prin linil o
forma, ale caril margini si cuprins ad fost de-
terminate cu esactitate si justeta printeo mesu-
rare perfecta. Deci inainte de a inveta pe copil
sci desemneze, ar trebu), sa se Inv* a mesura
si ski gcie mesura or-ce, sau cel pufin, aceste
done exercifit ar trebui sa inainteze de o potrivci.
1) Abecedarul intuitiunii, sau studiul intuitiv al -
turilor, mesurilor, publicat in 1803, fusese redigiat de
Kriisi §i de Buss.
www.dacoromanica.ro 11
 139

Asa faceaft Egiptienil si Etruscil, ale caror de-

semnuri erati tot-d'a-una intemeiate pe intelege-
rea perfectO a mesurilor, ha Inca in fapt nu eraft
de cat mesurarl perfecte. Nol inse procedam in
mod contrar. Incepem prin perceptiunl neesacte,
desemnam gresit, apol stricam si reincepem de
dece on se desemnam o constructie ore-care OM
cand in cele din urma, si forte tarp), se des -
volta in noT sentimentulproportiunilor, si de aceea
tocmal atunci recurgem la mesurare, lucru care
trebue se se face la inceput.
(*i atunci e vorba de a se sci prin ce mijloc
putem desvolta acest talent al copiilor, care este
temelia tuturor artelor si care eonsti in mesu-
rarea esecta a deosebitelor lucruri, ce cad sub
ochil nostri. Invederat ca aceste se savirsesce
printr'o serie de mesuri imprumutate de la im-
partirile patratului, imbratisand tote intuitiunile
posihile si stabilite dupe regull fixe, sigure si
precise.
(Este adeverat ca, in lipsa de aceste cunoscinte
elementare asupra mesurilor, artistil cel tined,
dup'o lungd practice, se gasesc in posesia pro-
cedarilor care le-au permis sa scie mai mult saft
maT putin sigur a-0 infatisa un lucru si a-1 re-
produce asa cum e in adever, in natura. Negresit
ca multi din acesti artistf, dupe multd truda, aft
ajuns se dobandesca, chiar pentru impresiile cele
maT complicate, un sentiment al proportiilor destu
de desvoltat, pentru ca mesurarea lucrurilor se
le fie nefolositore. Dar de aci a resultat cats ar-
tiste, atatea procedarl deosebite. De acea arta a-
costa era considerate ca partea numal a cator-va
persone inzestrate de nature cu un dar deosebit,
cea-ce ar face se se conchida ca nu este permis

www.dacoromanica.ro
 140

tuturor a se ocupa cu cultivarea artelor, pe cand

in realitate e un drept al tuturor, cart traesc In-
tr'un stat civilisat sa reclame ca sa li se dea in-
vetatura de a citi si de a scrie.
((In adever, se scie cei disposipile pentru de-
semn fi aptitudinea de a mesura se desvolta la
copil in mod liber gi firesc ; din contra, cand if
punem sa invete a citi si a scrie, intimpinam
greutati, earl cer un mare tact sau o severitate
strasnica si cart trebuesc neaparat aplanate, data
inconvenientele cart resulta pentru el din aceste
greutatl slut mat molt de cat compensate prin
folosele pretiose ce el pot trage din citire. Dar,
pentru ca desemnul sa ajute scopuluT instructil
si sa contribue a da idel limpezl, trebue sa fie
strins legat cu mesura formelor. Infatisatl until
copil un lucru ore -care si puneti-1 sa-1 desem-
neze, sa.-T faca chipul, dar sa fie un copil care
DU Scie sa-sT inchipuesca acel lucru cu propor-
tiile si forma luT complecta, sit fie un copil in-
capabil a -si da seama de impresiile ce primesce
de la acest lucru : pentru acest copil nici-o-data
nu va fi desemnul cea ce trebue sa fie, adica un
mijloc indestulator pentru transformarea percep-
tiunilor confuse in notiuni precise, in timpul in-
tregulul curs al studillor lui ; nici-o data desem-
nul nu va fi in armonie cu marele stop al edu-
catiunisi si nu va aye valOrea reala si producetore
de efecte ce desemnul 'ite si trebue s'aibe.D
Ast-fel, pentru ca sa cladirn pe acesta tetne-
lie arta deseinnuluT, trebue s'o subordonam artel
de a mesura si sa cautam a stabili mesurl precise
prin impartiri in ungbiurT si in arcurl de sere,
cart derivLt din unitatea de nulsurii , patratul,
precum si prin impartirT ale patratului cu liniT

www.dacoromanica.ro
 141

drepte, cea-ce am Meta eft si cred ca am orga-

nisat ast-fel o serie de me'surl, a caror intrebuin-
tare va face pe copil sa intelegd proportiile tu-
turor formelor pi-I va inlesul acest studiu tot
atata, cat Abecedarul sunetelcr it inlesnesce stu-
diul limbagiuluI.
Dar acest Abecedar at intuifiunif 1) care consta
in impArtirea patratului in part]. egale, formand
niesuri precise, cere neaparat o cunoscintd esacta
a elementulul print al patratului, adica, a Unit
drepte, lie orizontala sau verticald.
Impdrtirile patratultil prin aceste linil vor pro-
cura apol proceddrI sigure pentru a determine,
si mesurit tote unghiurile, precum si cercul si
tote arcurile de cm, care tote impreund fortneza
cea ce eb am nurnit Abecedarul intugiunit.
Acesta "invetaturii se va preda copilulul In
modul urmator :
Considerand linia drepta in ea insas si streind
de or-ce combinare, i se vor arata caracterele
1) Sint dator sit obsery ca eu infakis-ez Abecedarul in-
tuitiuniz numaT ca substanta acestut Invdkamint si ca sin-
gura procedare adeverata, care sit invete a judeea esact
formele tuturor lucrurilor. Insii acest mijloc a fast cu to-
tul negligiat si partisit pint asta41, in cat e cu totul necu-
noscut. Pentru studiul numorului si al limbagiuluT, se atlau
sute de asemenT procedarl. TotusT asta lipsa de mijlace
de studiu, in ce privesce forma, nu produce numal o
simpla lacuna in desvoltarea cunoseintelor omenesei Din
contra cu lipsa acestor inijlOce. pare cu ne lipsesee in-
sasT temelia tuturor cunoscinkelor nOstre ; par'ca acesta
lacuna exists asupra unuT punt care ar trebui absolut sit
domino studiul numerelor si al limbagiului. A becedaru in-
tuifiunii facut de mine are de seep sa viudice acest vi-
tiu fundamental al InvekamintuluT si sit -T asigure temelia
pe care cele- l'a]te mijlOce de instruckie trebue sit fie tote
stabilite. (Nota luT Pestalozzi)

www.dacoromanica.ro
 14,2

in diferitele el positiuni si dupa. Ore-care directiT

si vom face pe copil sa pricepa pe deplin di-
versele el positil, fara sa ne preocupam de apli-
catil ulteriOre. Vom areta maT intaiu copilulul
numirile ce la linia drepta ; adica orizontala,
verticals, oblica ; oblica de jos in sus, oblica de
sus In jos, ascedenta la drepta sail la stanga,
descedenta la drepta sari la stanga. Apo' vom
areta copilulul paralele dupil directia for : para-
lele orizontale, verticale, oblice. Cand el va cu-
nosce aceste linil, i1 vom iuveta numele unghiu-
rilor principale formate prin intalnirea liniilor ;
unghiurl drepte, ascutite, obtuse. De asemenea, it
vom face sa, cumisca si sa numesca unitatea de
mesura, patratul, care resulta din reunirea a doue
unghiurl (opuse), si impartirile lui precise in ju-
metate, sfert, a sesea parte, etc.; pe urma, cercul
si derivatele MI, de forme diverse, restrangen-
du-se in sensul longitudinal precum si partile
din care sint formate.
Tote aceste determinari vor fi infatisate co-
pilulul ca simple aplicatiuni ale mesurilor fa.cute
cu privirea si numirile formelor de mesurl in
acest prim curs sint numal figurile urmatore
patrat, patrulater orizontal, patrulater vertical
(sail dreptunghiti) ; linie curbs cerc, jumetate
cerc, sfert de cerc, prim oval, demi-oval, sfert de
oval, al doilea, at treilea, at 4, a15 oval, etc. Tote
aceste vor areta numal modurl de mesura. Pe
urma va fi vorba a'l inveta sa intrebuinteze a-
cestd figuri ca instrumente de mesura si sa re-
cunOsca natura raporturilor care be produce.
Pentru atingerea acestul stop, intaile exercitii
constali

www.dacoromanica.ro
 143

1. A face pe copil saa cunosca si sa numescil

raporturile acestor mesuri ;
2. A-1 inveta sa le aplice si sa se folosesca
el insus de ele.
Cartea mamelor l'a pregatit pe copil pentru
acest studiti ; i s'au aratat felurite lucrurl patrate,
sferice (cum e mingea), ovate (de forma oulul),
largi, lungi, strimte. I se vor pune indata sub
ochi, servindu-ne de bucati de cartone, inses
impartirile Abecedarului intwi.tiuniI: sfert, demi-
sfert, a qdsea parte a patratulul, etc.; apoi cerc,
semi-cerc, semi-cerc, sfert de cerc, oval, semi-
oval. Ast-fel desteptam maT dinainte in spiritul
copilului un sentiment obscur de cunoscinte lirn-
pecli ce va desvolta in el mai tarcliii studiul re-
flectiunilor teoretice si practice, ce vor nasce din
aceste figurT. Chiar in acesta privinta, copilul a
fost deja preparat de Cartea inamelor, uncle el a
gasit elementele unei terminologii precise, rapor-
tfindu-se la aceste figuri si elementele uumeratil,
care sint neaparat trebuinciOse studiului mestirel.
Abecedarul intuitiuni 'l, la rindul luT, conduce
pe scolar la acelas resultat, pentru ca-T esplica,
tocmaT in vederea studiulul mesurilor, proceda-
rile de invetamint pentru forma, linlbagiul si
numerul, despre carT Cartea mamelor i lasase
deja o cunoscinta generals, si pentru ca-I da
cert;tudinea de a se pute esprima cu precisiune,
fata cu fie-care figura, asupra mesuril si asupra
numerului.
3. Al treilea mijloc pentru atingerea scopulul
consta in a pune pe copil set copieze insuOgu-
rile. Acesta procedare combinata cu cele-falte
doue, aduce putin cite putin pe copii in stare
sa'si formeze ideT limpalf asupra fie-careia din
www.dacoromanica.ro
 144

ele si sa scie a le reproduce sigur si esact. Spre

a dobandi intaiul din aceste done resultate, vom
intrebuinta figurilo invetate de copil, in cursul
elementar, a recunosce patrulatere, orizontale
sau verticale si in diferitele i artI ale celul d'al
doilea curs '1 vom pune sa orate raporturile a-
cestor figuri in modul urmator : Patrulater ori-
zontal 2, acela care e de 2 orT maT lung de cat
malt ; patrulater vertical 2, acela care e de dou4
orT maT Malt de cat larg, etc Vom ave grija sa
tinem socotela de a-lemenea de inclinarea va-
riabila a liniilor oblice si vom pune sub °chit
scolarilor maT multe putrulatere, earl vor trebui
a fi denumite : patrulater orizontal 1'/2, patru-
later vertical 2' /s, 31/4, 2' 6 etc. Vom urma aceas
procedare pentru a determina apol deosibirile de
directie a liniilor oblice sail marimea unghiorilor
ascutite si unghiurilor obtuse, prectim si diferi-
tele segniente ale cerculul, a e ovalelor nascute
din impartirile patratulul si din inses aceste
impartirl.
Invetand ast-fel sa cunoscem forme bine defi-
nite, vom dobandi, pentru apretiarea mosurilor,
o istetime care face din naturala rostra observatie
confusa o facultate perfectionata prin arta si
supusa unor regull determinate, care da nascere,
la rinditl el, aptitutinil de a judeca esact ra-
pOrtele tuturor formelor ce eu numesc arta in-
tuitiuniT. Ea este o arta noua, care an trebui sa
fie pusa in locul vechilor rataciri ale sisternelor
de educatiune si a le servl de temelie comuna
si fundamentala. Multutuita acestet ante, or-ce
copil pote ajunge usor intaitt sa judece, sa apre-
ciezia esact asupra fie-carta Iticru din natura,
intemeiandu-se in acesta judecare pe inses pre-

www.dacoromanica.ro
 145

paratiile acestuT lucru si pe raportul for cu pro-

portiile celor-l'alte obiecte, apol sa scie vorbi
despre ele intro limba precisa. Cu acesta me-
Vida copilul ajunge, cand privesce o figura, nu
nun-m.1 sa judece despre relatia, raportul dintre
largimea si Inaltimea el, ci a determina esact
gradul de oblicilate sa it de curburci produs prin
tr'o deosebire Ore-rare intre forma acestei figuri
si a patratulul, precum si a da acesteT deosebirl
numele ce porta in Abecedarul intuifiunif. A-
cesta aptitudine se dobandesce prin mijloce, care
se intemeiaza de o cam data pe arta m6suraril ;
mai tarclit ele se desvolta prin desemn si maT
cu seams prin desemnul liniar, si vine un mo-
ment unde masura lucrurilor nu mai este pentru
scolar o cestiune de procedarl regulate, ci se face
c'o inlesnire care devine un fel de tact ; si a-
cesta asa de bine In cat dupa terrninarea stu-
diilor sale elementare, chiar pentru lucrurile cele
mai complicate, nu maT simte nevoe de a aye
sub ochil sel nici aceste procedarl, nicT un ins-
trument material pentru mesurare, asa in cat
el pote de atunci inainte, farii nicl un ajutor,
sa-s represinte esast lucrurile dupa, raporturile
partilor for nitre ele si ceva mai mult, el pote
sa vorbesca despre ele in termeni precis!.
Cand am desvoltat acesta aptitudine, resulta-
tele sint minunate chiar la copiil eel mai putini
inteligentl. i sa nu mi se spuna ca acesta este
un vis. Am dirijat copiii dup. aceste principiT si
teoriile mete sint fructul uneT esperiente decisive
asupra acestuT punct. Poftesca sa vacla tine vre.
CopiiT mei d'abia sint la inceputul acestuT hive-
tamint ; dar aceste inceputuri sint asa de con-
chiptOre In cat ar trebui, In adever, Omen! de

www.dacoromanica.ro
 146

o speta particularA ca ss nu ce convingil pe de

plin numai de cat, dupe ce vor fi asistat la leetiile
lor. Este o privelisce extraordinara vede.
II. Desenlytut.«Desemnul e arta, mestesugul
cu ajutorul caruia, si servindu ne de liniT, infa.-
tisam si reproducem intocinaT in mintea nostra
chipul until lucru si caracterele Jul cuprinse in
chip, negresit duph-ce maT intaitt am observat
bine acel lucru.
MetOda cea noun inlesnesce fOrte mult studiul
artel desemnnulu ; cad chiar de arum el ne
apare usor de realisat, ne apare ca o punere in
lucrare a formelor ce copilul a observat si le-a
apropriat prin reproducerile, la care s'a deprins
pentru dobandirea cunoscintel practice de a
mesura.
Pentru acesta punere in lucrare urmam in
modul urmAtor : Indatace copilul scie sa faca
esact si bine linia orizontala, prin care incepe
Abecedarul intuiliunil, IT cautam forme, at caror
contur sa fie aplicarea liniel orizontale care-I e
cunoscuta.
ApoT trecem la linia verticals, la unghiul drept,
etc., si cu cat copilul se obiclnuesce maT mult
cu facerea acestor figurf, if darn treptat modele
de facut, la care el sa pot& aplica cele invetate
pans ad. Acesta metoda a invetaturel desem-
nulul isbutesce forte bine, cad e intemeiatd pe
firea copilulul. Acesta metoda cere ca scolaril
ss esecute bine de tot figurile ce li se dal', inainte
de a merge mal departe, fie chiar primele figurT
si cele maT simple. Acosta metoda-I face ast-fel
ca el sä prevacla de la inceput resultatele ce le
va da arta desemnuluT, cand el vor inveta bine
si tot-odata ea-I Inc:Minna. sa se silescA pentru ca

www.dacoromanica.ro
 147

sä ajunga la perfectiune si-T face sit staruesca in

lucrarea lor.
De aci vedem cis, causa, care face ca copilul
sa inainteze, nu mai este mina singura, ci si
puterile launtrice ale firil omenesci Cartile de
aplicatiune ale formelor geometrice vor procura
fn urma mijlocele, prin earl aceste disposittunT
ale copiilor, cultivate dup. regulile Psibologiei,
se vor ridica treptat la acea fniiltime, uncle ochiul
s'a obisnuit pe nesimtite sa nu maT tie seama de
loc de liniile care-i serviad la mesurare.
/H. Scrierea.Prin natura sa, scrierea trebue
sa urmeze dupe ce copilul a invqat set desetn-
neze 0 sd mesore lucrurile sau cel pufin liniile.
Motivele pentru care scrierea trebue sit vie in
urma desemnului si a mesurarif sint urmatorele :-
1. Scrierea e un fel de desen-in hula' parti-
cular si ea trebue sa se facd dupe regulile, care
determine formele ce o compun ;
2. Pentra ca, data copilul invata si scrie ina-
inte de a inveta desemnul, el is strict negresit
trasura mainiT pentru studiul desemnuluT, cacl
scrierea rdpesce nianiT usurinta, de ore-ce o obis-
nuesce sa filed numal ore-care trdsuri, inainte de
a fi dobandit flexiunea si siguranta, carT sint
neaparat trebuinciose pentru reproducerea tutu-
ror formelor si fara care desemnul nu se p6te
face de loc ;
3. Desemnul trebue sa se invete inaintea scrieril,
cad el dd. copilului o inlesnire minunata peniru
formarea regulata a literilor si-1 impledicd de a
perde un timp pretios, cad nu-1 lasa sa se obis-
nuesca a scrie reit in timp de mat multi anT si
de care scriere rea va trebui negresit sa se des-
vete maT tar(liu ;

www.dacoromanica.ro
 148

4. In sfirsit, inceperea cu mesurarea si cu de-

semnul inaintea scrierii ara un folos mult maT
mare pentru copil in tot timpul invetaturil Jul ;
cad, chiar de la intaile lectiunl el dobandesce
consciintd de ceea-ce face ; de aceea la exerci-
tiile sale de scriere, el nu adauga si nu lasa nhnic
afard, mai ninit de cat trebue.
Pentru scriere si pentru desemn, la inceput,
se da copilului un creion pi o placa de ardesie ;
pentru ea copilul scrie mult mai gred cu cerneld
si pentru ca el pate sterge literile reit facute pe
ardesie.
Deci eft impart studiul scrieril in done pe-
riode :
1. Perioda cand copilul se ohisnuesce cu forma
si cu unirea literilor, fara se intrebuinteze con-
deiul cu cernela ;
2. Perioda cand copilul Is deprinde el insus
Diana ca sa scrie cu cernela. Chiar din intilia
periodd eu puiu sub ochil copiilor litere forte
bine facute. Ell am facut o colectiunn de ase-
menea modele. Acesta colectie are folesele ur-
metore ;
1. Staruesce forte mult asupra formelor ele-
mentare si fundamentale ale literilor ;
2. Ea da treptat legarea formelor celor maT
complexe cu cele mai simple ;
3. Deprinde pe copil sa lege literile indata
ce ei sciu sa le copieze bine si-I aduce, pas cu
pas, sa formeze vorbe, in care intrd numai litere
ce ei scia sa scrie bine ;
4. In slirsit, modelul se pate taia in linii se-
parate si a se pune subt ochil copilului, ast-fel
ca linia de scris sa fie pentru ochl si pentru
mana, imediat sub literile modelului.
www.dacoromanica.ro
 149

In perioda a doua, cand trebue sa. obisnuim pe

copil a scrie cu cernela, it deprindem intaifi sä
formeze literile si unirile de litere, pawl va do-
bandi o inlesnire mare de mans. ; apoi profesorul
va pune pe copil la scriere proprid disd.
Dar si ad, se va urma ca in perioda intaia, adica
primul model de scriere pe caet va fi to modelul
acela, cu care a incepitt copilut scrierea pe places.
Afara de acesta copilul va face numa4 litere de
format mare i numai treptat, treptat va fi pus
sci formeze litere ordinare, de un format mai mic.
Un copil condus dupd acesta metedd eunosce
Abecedarul si intaia carte de citire aprope pe
dinafard. El cunosee mai tote elementele orto-
grafiei si limbii, si, cand modelele 101 pentru
scriere pe plaed si primele lul leetil Vat deprins
in ce privesce forma, sa faces cu inlesnire ca-
racterele In parte, apol unirile lor, el nu se ma!
serves, de model in studiile sale utteriere de
scriere ; prin iiotiunile ce poseda asupra limbil
si ortografiel, el are in capul sou substanta mo-
delelor sale, si, condus de Abecedar, apol de.
Cartea de citire, formezd seril de vorbe, prin car!
el se fortified mereti in cunoscinta limbil, culti-
vandu-si memoria si imaginatia.
Seopul acestel metode, clice Pestalozzi, este de
a ajuta pe mare ca sa poles ele inse0 a-0 in-
vela copiif in cases inainte de a i trimite la ,scold.
El este sigur cd nu se va gdsi nicl o mama asa
de nepriceputa sau asa de lenesa in cat sa nu
vrea a da ea insdsi primile elemente de instructie
copilulu! sea.
Iacalprincipalele folOse ale acestor exercifil de
scriere ast-fel legate cu exercitiile de limbs.
1. Ele imputernicesc din ce In ce mai mull
www.dacoromanica.ro
 150

cunoscintele gramaticale ce copilul are de mal

nainte si-I intipdresc prineipiile in minte asa de
tare ea nu se maT sterg ; pentru ca substanti-
vele, adiectivele, verbele prepositiile, etc., etc.,
ce Cartea lul de citire i le-a aratat unele langd
allele pe liste deosebite, copilul s'a obisnuit sä
le Intrunesca dupe seriile, de earl ele tin si ast-
fel el ajunge sa scie fdra nicl o indoeld, la care
serie se raporteaza fie-care termen intalnit, ba
Inca sa erasea el insus regulile de aplicat pen-
tru fie-care Tel de vorbe.
2. De asemenea, cu modul acesta copilul se
face mai capabil de a se conforma instructiunilor
metOdel si de a-sl procura notiuni Clare prin
studiul limbagiului, pentru ca el pole alege pentru
exereitil de scriere vorbele d.ctionarulul sCu, ase-
zate in serif si precedate de rubrice si de indi-
catiunT particulare despre fie-care subimpartire,
si pentru ca el pOte dobandi ast-fel, asupra fie-
caril categoril de fapte, vederi bine arangiate.
3. Ast-fel, mijlocele de earl dispune copilul ca
sa ajungd treptat la conceptil dare prin studiul
scrieril, mai crest prin faptul ca invetand sa
scrie, el se deprinde tot ca si cand invata sa vor-
Used ; se deprinde sa compund frase, care-1 fac
sa cunosca principalele substantive, verbe si adj-
ective ; tlar ceva maT mult el is maresce Inca
puterile intelectuale prin propriele sale desco-
perirl, care-I permit se adaoge notinnile expe-
rientei sale personale la lista numeresa a cuno -
scintelor ce el sl a apropriat pe scurt prin stu-
diul limbagiului.
Asa, de exemplu, Cartea sa de citire vorbesee
despre obiecte inalte §i ascutite ; copilul nu se
va margin' sa copieze aceste numirI in exerci-
www.dacoromanica.ro
 151

tiile sale de scriere ; el se va obisnui sa cugete,

fiind indemnat la acesta chiar prin darea acestul
fel de problems, si el va consulta pro pria sa ex-
perienta pentru a adauga la aceste lu crurl altele
care ail forma asem6natore.
Fr Voin sa dau aci un exemplu care va invedera
spiritul deseoperitor al copiilor sj pentru ca sa
adun explicatiunT de genul acesta.
Propusesem cuvintul triungular, la care copiii
isbutira cu ajutorul unuT profesor de sat, sa ga-
sesca indicarile urmatOre: Triungular: triunghiul,
unmp6na zidaruluT, nivelul dulgherului, basmafia
de gat indoita in trel colturl, echerul timplarulul,
un fel de pila, baioneta prisma, nuca faguluT,
{Ma sculptorului, rana Malta prin intepaura li-
pitorei, sisul baston u 1 uT, bratul unuT coni pas, par-
tea inferiOrA a nasulul, foia de spanac, tifra patru,
pericarpul tulipel si altele multe.
Mesele, ferestrele cu giamurl rotunde, le pro-
curasera inca, maT multe exemple ; dar el nu
cunosceati termeniT, car! se raportail In acestea.
Tot asemenea este cand e vorba de a uni
adjective la substantive. ET adauga, de exemplu,
la vorbele tipar, start), sera, nu nurnal tote ca-
lificativele giI.6ite in cartea for de citire, day Inca
tote calificativele ce. dupa experienta lor, 0 cred
ca trebue sa se potrivesca cu aceste substantive.
Cu ajutorul acesteT colelectiuni de caractere
distinctive el ajung singurl si pe drumul eel
mal scurf, sa cunosca si sa se imprietenesca In
multe privinte, si fara sa fasa din cercul for de
esperienta, ajung sa cunosca, clic, natura modul
de a fi si proprietatile tuturor lucrurilor.
Intocmal acelas l'ucru se petrece cu vorbele.
Daca ar aye, D. e. sa completeze sensul ver-

www.dacoromanica.ro
 152

build observare addogandu-I substantive si ad-

verbe, el nu se vor inultdmi cu ardtarl si exemple
gasite pentru acest verb in cartea for de lectura,
ci el vor face si aci cea ce-I v6clurdm, facOnd
ma! sus.
Aceste exercitil at o mare insemnatate.
Mu ltdmitd lor, descriptiunile inv6tate pe din
afara, precum descriptiunea clopotululul, a mar-
sulul militar, a staril drept in piciOre, a ochiulul,
a urechi!, a gurel, etc. devin pentru copil o cd-
lauza sigurd si universala, care be permite A,
se esprime cu precisiune, prin viii graiti ca si
prin scris, asupra tuturor sublectelor posibile, al
cdror fond si forma ail invetat el ast fel sd cu-
nosed. Ear negresit ca acest ultim resultat n'a
putut fi dobandit numai prin studiul scrieril in
parte, ci a trebuit addogata intrega serie a mij-
locelor intrebuintate de metod pentru a inalta
pe scolaril seT la cunoscinte din ce in ce ma! dare.
Trebuie sa intelegem ded din tot cuprinsul
metodului di scrierea nu este numa o arta, ci
un mijloc pedagogic si ca 2opilul o intrebuin-
teza tot asa de usor si de general ca si lirn-
bagiul, pentru ca sa se invete a se exprima oral.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA VIII-a
Samar: Invetamintul elementar al calculuT Calculul
e singurul element de instructie, care conduce la resultate
sigure. Intrega Aritmetica se resuma in formula: unu qi
unu f ac dos ; unu din doi /Intone unu. Vrel s1 aibi o
idee esacta de numere si de raportele lor, atunci acesta
idee trebue sa fie /Wain concreta gi sa se splice la obzecte
materiate. Dupa acesta urmeza esercitii intuitive de adu-
nare, de imultire, de iinpartire si apol de scadere.Ta-
bela unitafilor, tabela fracfiilor gi tabela fractiilor de
fraciii.
NTJXLERUI_J

Amice Gessner, numOrul e al treilea element de

instructiune. NoT am v6clut ea invetarea limhil
si a forme' intrebuinteza mat multe procedarT
subordonate programului lot elemenlar, pentru
ca sa ne conduct la notiunl dare si la neatar-
narea intelectuala ce'si propun sa ne faca sa do-
bandim. Singur calculul nu are nicl o procedare
accesorie ; caci el apare tot d'auna, in tote apli-
catiunile sale, ca manifestarea curata si simply
a acelei tacultati elementare% ce ne permite sa
ne dam seama de claritate, in tote intuitiile nOs-
tre, despre raporturile de cantitate, despre di-
ferentele in plus sail in minus, si ni le infatisam
cu cea mar esacta precisiune.
Limba si forma an adesea in ele serninta gre-
www.dacoromanica.ro
 154

se iT si a ilusil ; num6rul ins, nici-odata El sin-

gur conduce la resultate sigure. Deci, dace, cal-
culul duce cat maT sigur la scopul instructiuniI,
adicA la dobindirea de cunoscinfe precise, cea
ce-1 face sci, fie ramura cea mai insemnalei a in-
veyinid tulul, urmezti neaparat ca, in practica,
trebue sa.'1 dam cea maT mare intindere, sd de-
punem in acesta o ingrijire si o pricepere forte
mare si ca, pentru a atinge adevOratul scop al
instructiunn, profesorul are cea maT mare datorie
sA infatiseze acest s'udiu sub forme in earl sd
fie intrebuintate tote folOsele ce invetdmintul, in
genere, pOte trage dintr'o Psichologie profunda
si din cunoscinta cea maT complectd a legilor
nestrlmutate ale mecanismulul lumil fisice. De
aceea, ed m'am silit maT presus de tote sa aria
copiilor calculul ca resultatul cel mai clar al
acestor legi naturale, si m'am strAduit nu numal
sA-I reduc elementele in spiritul copilului la forma
simply in care ele se arata in intuitia reald a
naturii, ci inch d'a -T adaoge deosehitele Oesvoltdri
succesive la acestd forma. simply care T este
punctul de plecare. In adever, sint incredintat
cd calculul eel mai elementar, nu pOte fi pen-
tru minte un mijloc de a dobindi notiunT dare
si idel limpeilf, de cat cu conditia de a se des-
volta in spiritul omenesc dup. aceeas gradatiune
ce se observa in natura insasl.
Aritmetica.
Tad Aritmetica se reduce la adunarea qi la
scaderea mat multor unitalI; cad scim eft prin-
cipiul el fundamental stain formula acesta : Unu
qi unu fac dot ; unu din dot remdne unu. De
asemenea un num6r ore-care nu este in sines de
12
www.dacoromanica.ro
 155

cat o prescurtare a acesteI forme elementare a

or-carui calcul. Dar este bine ca insest prescur-
tarile intrebuintate de Aritmetica sa nu slabesca
In not cunoscinta acestel forme primitive a ra-
porturilor numerice ; din contra trebue, cu cea
mat mare atentie, ss intiparim adinc in minte
acesta, notiune, procedarile de invetamint si sä
punem o temelie solids, studiilor urmatore, avind
tot-d'auna in vedere de a tintui bine In spirit
raporturile reale, call' sint puntul de plecare al
or aril operatiuni de Aritmetica. Alt-fel calculul,
acest prim mijloc de memorie ar deveni inca-
pabil sa'st indeplinesca partea principals a ro-
luluT sea. Si nict nu s'ar pute sa, fie alt-fel ; cscl
data, d.ex. noT inv6tant pe de rost, fret gi patru
few qepte, si urmain cu acest num6r fdpte ca si
cum l'am cunosce In realitate, ne amagim pe not
insine ; pentru cs n'avem Did o ideie de valorea
Int intrinseca, pentru ca n'avem nict chiar con-
sciinta realitatil materiale exprimata de acest
numer, si care consciinta singura pole da ade-
verata insemnare uneI vorbe Ole de sens. Tot
acelas lucru se petrece cu tote ramurile cunos-
cintelor omenesci.
Amice, chiar de la Cartea ntanie/or, eiti incep
sci me preocup a da copiilor o impresie vie si
trainica de raporturl numerice, privite ca schim-
WI reale si adeverate de cantitate, fie in plus
sate in minus, in oblectele cart Ant pose sub
ochil tor.
Intaiele tablourt ale acestel carts cuprind o
serie de lucrurt, cart pun In vederea copilulul,
prin intuitiunl precise, ideia de unu, de dot, de
fret etc., pana la deco. II puiti sa caute pe aceste
tab/ouri oblectele aretate ca unitciff, (vat obiec-
www.dacoromanica.ro
 156

tele duple, pe urma triple, etc. Dupa acesta it

puiu sa regasesca aceleasi raporturl, r,umerand
pe deget le sale, sail cu babe, cu petriqore qi cafe
lucruri. In fine, reamintirea acestor raporturl se
reinoesce pentru dinsul de o suta si de o mie
de on pe di, multamita tabloulul de silabisire
si impartiriI asa de lesniciosa a vorbelor in si-
labe si litere. In adev6r, eft nu ult nici-odata sa
Intreb pe copil : Cate silabe sint in acgsta vorba ?
Cum se spune Intel ia , a doua, a treia , etc. ?
Ast-fel, principiul fundamental al calcululul se
intiparesee adane in spiritul copiilor ; el se obis-
nuese cu prescurtarile Tntrebuintate in Aritme-
tica, cu numerile, si au deplina consciinta de
Talorea proprie si reala a acestor numere, maT
farzift cam] le intrebuinteza fara se maT alba
inaintea ochilor luerurile numerate, faraintuitiune
care a fost puntul de plecare. Afara de folosul
re allam a face ast-fel din calcul un izvor de
notiuni dare, nu s'ar pute crede cat de mutt
lnlesnim insns studiul Aritmetied, asigurand in-
tuitiunit acest prim loc. Esperienta arata ca in-
-ceputurile AritmeticeI sint !Ode grele, numal
pentru ca nu se da acestor precepte psihologice
tota desvoltarea ce ar trebui sa aiba.
Afara de acestea, noT ne servim Inca de ta-
bloul silabisiril pentru studiul calcululul si Tata
cum Fie-care din tablitele ce punem pe el in-
Satiseza o unitate si in acelas timp, cand copilul
invata sa cunosca literile, nol Incepem sa-1 dam
o idee de raportele numerelor. Punem o singura
tablita si -1 intrebam : «Sint aci mat multe ta-
blite ?.
El r6spunde : «Nu, este una singura,. I a-
{laogam alta tablita si intrebam : «Una si una,

www.dacoromanica.ro
 157

eate fae ?DCopilul respunde : <Una si una fac-

doue).*i continuum asa adaogand la acestea, in-
taiu Cate o singurd tablita, apol cite done, treT, etc.
Cand copilul a priceput bine aduneirile unei
unitedi cu o unitate pana la clece gi scie sei le
spuna cu cea mai mare sigurantd atunci punem
Inca tablitele pe tabloa, tot ca in modul de maT
sus, dar intrebam asa : «Gaud cif done tdblife,
de tale on al o tablifei ?» Copilul privesce, so-
cotesce si respunde esact : «Cand am done ta-
blite. am de done on o tablita.D.
Prin numerarea esaeta si adesea repetatti, a
diferitelor for partT, eopilul ajuns sd scie deslusit
cute unitaf I coprind cele d'itntdid numere, este
intrehat din nou sehimband chestiunea, si ase-
dand tablitele tot in aceiasl positie ; «Le cello
on se afici unu in dot? Z e cdte ort unit in trel 5
etc. ApoT iarasi : «De cite on unu e cuprins in
doi, in trel ?3. etc.
Urmand ast-fel, copilul ajunge sd cunOsed forma
simply si elementard a adunariT, a imultiril si a
impArtiril si se imprietenesce pe deplin, prin in-
tuitiune, cu principiul acestor procedarT de Alit-
metica ; atunci este momentul ca sal impriete-
Mm tot prin intuitie si Cu forma elementary a
scaderiT. Pentru acesta scOtem una din cele dece
tablite earl au fost adunate si intrebam pe sco-
lar : «Cand ((I scos until din ciece, cat ift remcin ?
El numera, gilsere noue si respunde : «Cand am,
scos unul din dece, remane rimed) ScOtem apol a
dotia tablita si-1 intrebam : a Unu/ scos din noue"
caste remein ? Copilul numera din nou, gasesee
opt si respunde : aUnul scos din noue rentane
opt.), Si asa urmam pana la sfirsit cu cele dece-
u ni ati.
www.dacoromanica.ro
 158

Spre a fare pe copil sa pricepa ast-fel calculul,

dupe metOda ce clescriseram, putem sa intre-
buintarn senile urrnetore :
I II II II etc.
I DI III III etc.
I 1111 etc.
Indata ce adunarea fre-caruT rind este termi-
nata, trecem tot asemenea la scaderea lie-caruia
din numerile ce -1 compun, cand D. es., am adunat
1. si 2 fac 3, 3 si 2 fac 5, 5 si 2 fac 7 etc., piny
la 21, atuncI loam 2 tablite si intrebam : «2 scOse
din 21, cat remane ?) Si urmam ast-fel pant nu
maT remane nicl o MIRA.
Notiunea de crescere si de imputinarea nu-
n-1611110 obiectelor data copiluluT prin vederea de
realinti materiale si mobile, este apol intairita
prin tabele de calcul, in care aceles seriT de ra-
porte numerice sint Inca o data prise inairitea
ocliilor sub forma de liniT si de puncte.
In metOda, care consta in a numera, cu ajutorul
lucrurr.or materiale, aceste tabele calauzesc tot
.asa de bine ca si Abecedarul in metOda, care
consta a forma vorbe pe labia negra.
Daca eopilul, obisnuit sa socotesca cu lucruri
li cu puncte, satic cu liniite care le inlocuesc ci
dacd a studiat path' in capet aceste table, en
total intemeiate pe intuitiune, isi intiparesce asa
de adanc in spirit cunoscinta raportelor reale a
numerelor, in cat procedarile prescurtate, aratate
prin tifrele ordinare si Lira intuitiune, sint pri-
c.epute de el forte lesne, si Inca, ceva mal mutt,
confusia, lacunele, enigmele de descifrat nu mat
sint de temut, de acum inainte pentru inteligenta
Jut. De aeeia se pOte ()ice ea calcul ast-fel in-
www.dacoromanica.ro
 159

teles nu exercita de cat ratiunea, in adeveratuD

sens al cuvintului si ca nu formeza nicl o data
o lucrare de memorie ; de ore-ce este resultatul
intuitiunil celel mai exacte, celel mai dare, si
nu pote a-unge de cat la dobandirea de cuno-
scinte precise.
II. Cand crescerea sau micsorarea de numer
nu mai consta intr'o simple crescere saa micso-
rare din unitatl intregi, ci de fracliunf de vni-
tag, atunci resultd de aci o noun forma a cal -
cululul, sau mai bine, un studiu nal se deschide
inaintea nOstra, si in care orl-ce unitate pOte
deveni puntul de plecare at unei agmental.' lie-
sfirite a propriilor sale divisiuni saa a unita-
tilor ce cuprinde ea insasi.
In prima parte a Aritmeticii, uncle e vorba de
crescerea si imputinarea unitatilor intregT, nu-
merul unul trebue sa fie privit ca elementul inifiat
al ori-ccirui °afoul, ca temelia intuiliunif pentra
tote transformcirile numerilor. De asemenea, pen-
tru acesta adoua parte a Aritmeticii, ne trebue-
sa gasim o figura care sa jOce acelas rol aci
ca si numerul unul in prima ; o figura care sa.
fie di visibila la infinit si care, in tote divisiunile
sale, sa fie tot-d'auna asemenea ; o figura
care sa infatiseze vederil diferitele fractii, con-
siderate cand ca parti ale unul intreg, cand ca
unitatT independente si intregi ; asa ca copilul
sa va(lit cu °chit sel deosebitele raporte ale unel
fractil fata cu intregul, tot cu atata esactitate si
precisiune dupe cum a veclut D. es., in metoda
aplicata la calculul intregilor, numerul unut cu-
prins de trei orl in numerul Ire!.
Singura figura, care ar pule sa indeplinesca
aceste conditiuni este patratul. Cu patratul pu-
www.dacoromanica.ro
 160

tern stabill raportele partilor unitiitil sad frac-

tiilor ; putem infatisa ochilor copilulul in mod
intuitiv seria progresiva a acestor fractiunl, ple-
cand de la numerul unul. In adever, noi am for-
mat un tabloti intuitiv at fractiilor, care coprinde
unsprezece rindurl, compuse fie-care din (jece
patrate. Patratele rindului intCiu sint intregf,
ale rindulul al doilea sint impartite in doug
peirtf egale, ale rindului al treilea in tref, etc.,
pand la dece. Acest tablati infeitiqeza, diviziunf
simple.
Acestui tablod urmeza un al doilea, unde a-
ceste divisiuni intuitive simple slut impartite la
rindul for in progresinea urmdtore Patratele
earl erau impartite in primul tablott, in done
part! egale, aci sint impartite in 2, 4, 6, 8, 10,
12, 14, 16, 18, 20 part! ; patratele din rindul ur-
mdtor sint impartite in 3, 6, 9..., 30
Scim eft formele de mesura intrebuintate in
Abecedarul intuitif sint, in genere, intemeiate pe
a (jecea parte a paratului. Deci acelas pei trat
care e principiul comun at Abecedaruluf intuitif
l'am, amlat si la temelia Abecedaru'uf calculu-
lui, sau ma1 bine clicend, am stabilit o ast-fel de
armonie intre aceste doug mijloce de instructie
(forma qi uunu in cat proceddrile nestre de
mesurare sint intaele elemente ale rapOrtelor
numerice ; iar principiile rapOrtelor numerice, la
rindul lor, sint primele elemente ale procedarilor
de mesurare.
Pe acesta tale am ajuns ca sa nu ma! putem
Invetit pe copi! Aritmetica, dup. metinla nOstra,
de cat intrebuintand acelas ABC, care era pen-
tru no! la inceput numal un ABC al intuitif, a-

www.dacoromanica.ro
 161

dick temelia studiulul mesurarii, scrieril si de-

seninuluT.
Multumita intrebuintarii acestor done tabele,
copilul isi asimileza rapartele reale ale tuturor
fractiilor cu o putere care-I Inlesnesce forte molt
operatiile ce el face asupra acestor fractiT, ser-
vindu-se de tifre ordinare, dupe cum tabela uni-
tatilor ii inlesnise luerarile asupra nurnerilor
intregi. Experienta probeza ca cu metoda nOstrk
copii ajung sk fad, operatiunl cu 4, 5 anT mai
curind de cat fark acesta metedit Afara de a-
cesta cu acele exercitil, ca si cu cele precedente,
or-ce pericol de confusie si de lacune In inteli-
gentk este depArtat ; copilul nu mai este redus
sa descifreze enigme, si aci putem dice cu sigu-
rantil : Aritmetica ast fel intelesa, nu exercita de
cat raliunea ; ea nu este nicl de cum o simply
lucrare de momorie ; este resultatul intuitiunil
celel mai dare, celel maT precise si conduce di-
rect la adever.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA IX-a
Sumar : Intuitia este principiul, isvorul or-cariT en-
noscinte Con trastul dintre civilisatia EuropeT si instruc-
tia data poporelor. Influenta rea a inventii tipografit,
care a dat rol mare cartil si a pus vorbele in locul ideilor.
Vindecarea acestei stari e punerea intuilii ca temelie in-
ve faminwiti.

Amice Gessner, claca-mi intorc acum privirea

inapoi, st da.ca m6 intreb Ce am facut eu, pen-
tru sciinta pedagogicd ? Care sa fie lucrarea mea
personals, ? Respund asa :.64 am pus princi-
piul superior care doming Pedagogia, atunci,
cand am recunoscut in intuiliune temelia abso-
luta a or-carif cunoscinte ; am cautat, inbiturand
modurile particulare de instructiune, sit descoper
esenta instructiunil si tipul de desvoltare ce na-
tura insasi trebue sa impue omulul. Imi die ca.
am redus tot invetamintul la trel principil ele-
mentare si ca am gasit pro,ceddra speciale care
ar pute permite transformarea in legi naturale
a resultatelor dobandite in aceste trel ramurT de
invetamint. Imi dic, in fine, ca. am pus aceste
trel elemente de instructiune in armonie unele
cu allele , ca. prin acesta am stailit armonia in-
vet.dmintuluT cu el insus si cu natura omuluT, si
l'am apropiat de mersul natural, dup. care se
desvolta omenirea. Dar, in acelas timp, am gasit

www.dacoromanica.ro
 163

cL_ invetamintul popular, asa precum este prac-

ticat in Ode nostre pretutindenea in Europa,
nu recunOsce de loc in intuitiune prineipiul su-
perior al instructiunii ; ca n'are cea mai mica
idee de timpul de desvoltare impusd omulul de
propria lui fire ; ca el sacrifice bucuros sub -
sfanta inv6tamintului haosulul deosebitelor in ye-
taminte isolate ; ca el omora spiritul de adever
dand poporulul bucatI de adevarurl de tot felul,
si ca distruge ast-fel in om neatarnarea, acesta
putere care se intemeeza pe adever. Am recu-
noscut OM la, evidenta ca sistemul acesta de
invqamint nu duce prin diferitele sale proem-
dart la principil elementare, ba riicL la forme
elementare ; ca lasand de o parte intuitiunea,
neluand'o ca temelie absoluta a or-caril cunos-
cinte, un ast-fel de invistamint popular, or-care
I-ar fi aceea din procedarile sale necomplecte,
se pune el insus in imposibilitate de a atinge
scopul invetamiutului, ached dobandirea de eu-
noscinfe precise, si de a transforma in leg na-
turale si necesare resultatele modeste ce el rea-
liseza.
La prima aruncatura de oehl, ar pare necre-
cluta situatia asa de limpede creates prin inveta-
mint la cleee persOne din un-spre-clece, precum
si situatia tot asa de limpede a invetamintuluI
ce ele primesc. Totusi ea nu este numal exacta
in fapt ; din punct de vedere psichologic ea era
fortata. Europa, din causa reuluI sea inv6tamint
popular, trebue neaparat sa ca ht in greseli sati
chiar si in nebunil, sub a carora povara ea este
ingenunchiata asta-cy. De o parte ea s'a inaltat
in unele arte la o inaltime uriesa ; de alta, ea
a Tesit cu totul din crate naturel in directia ce

www.dacoromanica.ro
 161

a intiparit omeniriT. Nic 11 un alt continent al lumil

nu s'a ridicat pans acum asa de _sus ; _dar, pe
de alts parte iaras nisi unul nu s'a coborit asa
de jos. Ea s6mena cu statua profetulul. Caput
el de aur, adicd arfele in ore ea exceldza,. se
inaltd asa de sus, in cat atinge noril ; dar inve-
0.mintu/ popular, care ar trebui sa parte acest
cap de aur, este asemenea ru_piclarele colosuluT,
pretutindenea este leicut din argilul Gel mai gro-
sier, mai fragil gi col mai dispreluit.
Acosta disproportie, nenorocita pentru spiritul
omenesc, intre stralucirile de sus si miseriile de
jos, sad mai esact inceputul acestel disproportiT
isbitore in cultura locuitorilor Europei dateza
de la descoperirea tipogratieT. In cele d'intfiTS
timpurT ale acestei descoperirl, Europeil uimitT
de acesta putere noun si fait hotare, care in-
lesnia forte mult doba,ndirea sciintil de vorbe,
fura apucatl de un fel de ametela si de o lucre-
dere inseldtore in virtutile acestel arte.
Negresit ca pentru intaele generatii, care ur-
mara acestel descoperirT. acesta, zapacela era
aprOpe naturals. ; dar ca Europa sa fie asta-c11
staptinita de acea ametela care a degenerat in-
tr'un fel de frigurl nervOse, care mineza corp
si suflet, acesta nu i se pOte erta.
Insd, pentru ca Europa sa traga ast-fel de re-
sultate din arta tipografiii, a trebuit sa conlu-
creze Inca doctrinele Caputinilor, aleesuitilor, ale
icCeiIor fe ud al e si ale si_a&in ear _lucrateja biurou
intro patru prep. Tinend socoteld de aceste
imprejurarT accesoriT, intetegern cum acestd fru-
mosa inventie a ajuns sa stabilesca artele nostre
si invetdmintul popular in situatia ce ele ocupd.
asta-cli ; pricepem chiar, destul de limpede, ca
www.dacoromanica.ro
 165

ea n'a putut produce o arta inferiors, nicl tin

invetamint superior aceiora ce ea a produs. Ve-
dem forte bine cum a trebuit sa restringa pentru
Europeni intrebuintarea celor cincl simturl ale
for si in particular sa reduca rolul vederii, ins-
trumental_ cel mai general _al_ intnititha Sa le
reduca la cultul si la adoratiunea sciintei celei
noul, adica la literile alfabetului si la cart! ; ast-
fel ca eit mai ca as pute 11 in drept sa clic :
Tipografia trebuia sa ajunga a face din ochil
nostri, din west instrument principal al cunos -
cintelor nostre. Inca ochil earl sa vada numal
literile si sa faca. din nol oment, earl sa se ocupe
numal_cm _literile.. _din _r_Ortt....Reforieta a completat
ceia-ce _tipografia .incepase. In acesta societate
calugaresca si feudala, ea, tipografia a dat cu-
vintul asupra unor cltestiuni abstracte, care nu
Tor fi nicl-odata deslegate de neamul_ omenesc,
or-cat de perfecta ar ajunge intelepciunea lul si
or-cat de liberate ar fi vre-o data conditiunile
Jul de existents.
Un torent pustiitor, oprit in cursul soil de sur-
parea until munte, scliimba directia si din and in
an!, din generatil In generatil, intinde pustiirile
sale. Tot asemenea pentru educatiunea poporulul
in Europa, o data ce _educatiunea_a_ parasit patul,
tot d'auna egal aJ intuit-4mq, rind ea nu mal avu
aft cenJucetor de _cat visnlsi eapritiul, ea urmari
din and In ant, din etate in etate, efectele sale
rep facOtore asupra Omenilor pang cand ne-a
adus Sn cele din urma in starea in care ne aflam
si in care nu vrem cu nici un pret srt That -rë-
manem, lunga vreme.
Nicl nu se putea alt-fel. In adever, dupe ce
s'a desvoltat o arta asa de profunda ; dupa ee

www.dacoromanica.ro
 166

s'a0 dat greselilor nostre punte de sprijin si maT

profunde ; dupe ce ne-am organisat asa de lode-
lungat spre a indeparta de la mijlocele nostre
de instructrune si cte invetamint or-ce urma de
intuitiune si de la noi insine or-ce facultate in-
tuitiVa atuncT negresit ca civilisatia nostril, a-
cesta statue cu capu utmitor si aura, trebuiit
neaparat s'aibe _ast-Sel de piciOre ; nu se putea
sä fie alt-fel. Procedarele trumitiate ce se intre-
buintati pentru educatia nostra nu puteati, in niel
o ramura de studil, sa_ating,a adevaatul scop
al invotamintului public, dobAndirea notiunilor
precise ce poporul trebue sa poseda in tote
felurile de cunoscinte. Cele maT bune din aceste
procedArT (mijlocele ce Aritmetica si Gramatiea
procura cu abondant5,) trebuiati sa perqa efica-
citatea, puterea for in asemenea cas, neavend
pentru sustinerea for nici una din proceclarile
for de acelas ordin inventate de arta pentru
favorisarea intuitiuniT, acesta temelie a inveta-
mintulut. Ast-fel puse in lucrare, aceste done
mijloce de instructiune, varba qi numeric/ care
sint subordonate intuitiunil, acestut principiu
general at cunoscintelor nostre, trebuiatt neaparat
sa ne conduce, in invetamintul scolar al calcu-
luluT si al limbagiulul, la o lustruire exagerata,
superficiala si fara scop, care ne espunea la tot
feint de gresell si de ilusii. A fost scris ca in-
sesi puterile de car! dispunem si mecanismul
care permite artel sa ne ridice la adever si la
intelepciune, ca insesT acestea sa lie reduce la
minciuna si la prostie, sa ne destineze a face
nisce Omen! de nimic, Para initiative si fara in-
tuitie, orneni de vorbe si de frase.
Cu toata nebunia unel asemeni organisarT,
www.dacoromanica.ro
 167

tot ne maT remaneati cunscinte intuitive, privi-

tore la positia noastra sociala si profesionala ;
arta, in adever, se 'ite insela, dar prin acesta
nu nimicesce cu totul intuitia la spetia omenesca.
Dar, ce folos, ca si aceste cunoscinte remaneaa
isolate in inteligenta nostra si decT exclusive,
egoiste si nici de cum liberale. Supusi
ilusoriT,
unei asemeni directiI, noT trebuia sa fim nesim-
titorl pentru on -ee adev6r,. care n'ar intra in
cereal strimt al observatil nostre materiale ; ba
chiar trebuiit sa ne revoltam contra a tot ce
era contrar acestuT mod de ol)servatie ingust
Si tiranic ; urma neaparat sa ne afundam din
ce in ce maT mult, din generatie in generatie,
sn starea contra naturel, unde ne inchiseseram
.1 in sentimentele rele ce resultail din ele, ego-
simul, violenta ce vedem asta-c11
i VedY, scumpe Gessner, asa se explicit faptul
ca in veacul trecut Europa a ca(lut in acele
visarl, unde vederile nostre rationale si preten-
tiile legitime, parasite eu tan], eraa banuite de
noT insine in mijlocul deslantuiril instinctelor
nostre sdbatice si Orbe. Ast-fel, prin cal deose-
bite, trebuia sa ajungem la acel desfriti care,
sub forme diferite, s'a impus tuturor, si ale cam!
urmarT au fost si trebuia sa fie : desorganisarea
profunda a tuturor sentimentelor naturale celor
mai curate si a tuturor mijlocelor filantropice,
care se intemeieza pe aceste sentimente ince-
tarea orl-carii umanitati pana si in formele po-
Mice, si in sfirsit, clesflintayea unora din formele
de guvernare, care n'avead nimic uman ; din ne-
norocire, acesta schimbare de guverne n'a folosit
omeniril.
Asta este, scumpe Gessner, in cite -va cuvinte

www.dacoromanica.ro
 163

apretiarea mea asupra evenimentelor prOspete

de la finele secoluluT al XVIIL -lea. Iata deci
cum imi esplic cele doue sisteme, (din cart unul,
al luT Robespierre si altul al lu! Pitt), precum
si conduita adunarilor si a poporulul. Si spre a
justifica acesta Were in amandoue casurile, viii
tot la tesa mea : lipsele- inveldmintutui sail mai
bine proceddrile artificiale, care turburd tote
legile naturale ale inv6tamintuluT, acestea aft
dus Europa la situatia unde se Old, astd-(t3 ;
a contra decadenjel civile, morale fi religiOse
actuate si viitOre, singura vindecare este depar-
tarea de la inv6tAntintal nostru superficial, cu
lipsele si inselatoriile luT, si recunoscerea intui-
jiunif de temelie neclintitd a or-cdrif cunofcinfe
sail cu alte vorbe, ca ori-ce cunoqcinfd trebue
sd vie de la intuilie si sd pOta fi redusd la
intuilie.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA X-a
Samar: Continuarea discutiunei despre intu.tie.Mama
de copiluluT instinctiv o invetlitura intuitive. Educatia
trebue se intro in aceste cale. Invatemintul ..eedei, care
invate Torbe fora se invete ideile ce We infetiseze, tre-
bue renoit cu totul. Definitiile trebue sa, vina tocntat pe
1trm4; cad inainte de a defini trebue sa scie descrie §i
spre a qci descrie, trebue A. fl vedut bine.--lietoda intui-
tive e conforma mersulul naturiT Dar a observe legile
naturil nu va sir dice a nu supune luerurile la regull. E
neapitrat trebuincios, mar ales in cestiune de instructie,
ca arta sa intervie qi sit infatiqeze intro ordine metodia
si pe serif notiunile ce vrem se sa introduce in spiritul
copituluT,

cAmice Gessner, in acesta epistold me voiu

ocupa tot cu intuitiunea si cu metodul intuitiv,
pentru ca, nu trebue confundata intuitiunea, acest
punt de plecare al invC,,tamintuluT, cu arta iutui-
tiunii, care se ocupa cu raportele formelor. In-
tuitiunea ca temelia celor treT elemente ale ins -
tructiuniT, are o insemnatate cu totul deosebita
de cat arta intuitiuniT, arta calcululuT si arta lim-
bagitiluT. Daca considerain intuitiunea in sine
insasT, fata en arta intuitiuniT, ea nu e alt-ceva
de cat infaii§area lucruritor esteriore in Pia
simturilor si simpla desleptare a con.sciintil im-
presiilor produse de aceste lucrurT. Cu intuipia
natura incepe or-ce invefamint. Copilul de tita
primesce acest invetamint de la mama sa. Dar

www.dacoromanica.ro
 170

arta n'a facut nimie ca sa urmeze pe acest drum

croit de natura. In desert, arta aveh sub ochT
unul din cele mal frumose spectacole, adica pe
mama, aratand prunculul el lumea. Din acesta
privelqte arta n'a tras nicl un folos pentru edu-
catia poporulul.
< Scumpe Gessner, tiu sa reproduc aci un pa-
sagifi ce scriam, anul trecut, asupra acestel ces-
tiuni, inspirandu-me de spiritul rnetodel mete.
Iath-1:
Plecand din momentul tend mama is! duce
tcopilul in brate, ea 1 invata II invata apro-
:

«piind de simturile lul lucrurile ce natura i in-

t fatiseza risipite, departate si confuse, facendu-I
tlesniciosa. placuta si atragatere practica intui-
«tiunil si, prin urmare insasi cunoscinta ce re-
«sulta din ea.
tFara puteri, fora cultura, alipindu-se de n2-
«tura fara calauza si faro ajutor, mama, in ne-
tvinovatia sa, nici nu scie ceea-ce face. Ea n'are
tintentia sa instruesca ; ea vrea numal sa Inis
«tesca, sal! ocupe pruncul en ceva, si cu tote
tacestea dinsa urmeza mersul cel inalt al naturit
tin simplicitatea sa cea maT curata. fora sä ba
tnuesca macar cea ce natura sevirsesce prin
tmijlocirea el ; st cu tote acestea cite lucrurl
tminunate s6virse.sce natura prin mijlocirea eT !
Ast fel ea deschide copilulul lumea, it pre-
tpara sa scie a se folosi de simturile luT si'l des-
(voila de timpuria atentia si facullatile luT in-
tuitive.
«Inspire-se in sfirsit omenii scoldT, inspire-se de
«de acest sublim al naturil ! Adauge-se la pro-
«cedarile naturil cea ce li se pOle adauga ! Vie
tsi arta in ajutorul inimii mamelor si permita-le
13
www.dacoromanica.ro
 171

«de a urmarl, cu o libertate intelepta, cu cat

«cresce maT mu it copilul lor, de a urmari sarcina
«ce o impulsie orba i instinctiva, le-a !tint sa
«inceph, cand era mic de tot ! Intereseze la a-
«cesta lucrare si inima tatilor ; vie-le si lor in
«ajutor arta, permitOnclu-le sa dea copilului lor,
«(adaptandu-f positia si conditiile lui de exis-
«tenta), tote calitatile de earl el eva ave trebuinta
«pentru a dobandi si a poseda cat va trai, (mul-
«tumita unel bune administratiuT a intereseloc
«sale esentiale) satisfactia intima a consciintil Inf.
«Cat de usor am pule face ast-fel ca sa punem
«pe fie-care om in stare as1 asigura o viata li-
«nistita, pacinica sipultamith, cu tote gi eutatile
«situatiilor rele si cu tote nenorocile vremilor !
«Dumnedeule! Ce binefacere pentru omenire !
Nenorocire insa ca, in aeesta tale, qcolele n'au
worts in puntul unde sint femeile din Appen-
4zel (in Flvejia). Acestea, dinintaile soptatnani
«dup. nascerea copilului lor, atarna d'asupra
cldgel ?mita lui o pasere mare de hartie multito-
clorei. Prin acesla, ele ne arata momentul precis
cand arta ar trebul sa ilea copiluluf o notiune
«clara si trainica despre lucrurile naturel».
Amice, cand aT vedut un eopil de dou6 trel
s6pt1manf incercand sai-s1 ridice mainele si pi-
eiorele catre acea pasere, cand iii dici ea .ar fr
asa de lesne de a trage, in mintea copiilor prin-
tr'un sir de asemenea intatisful niateriale, un
cadru general pentru intuitia prin siturT a tu-
turor obiectelor naturale sau artificiale, cadru co
s'ar pate in urnia, putin cite putin si prin dire-
rite mijlaee, sa se preciseze in amonunte si sa
se largesch din ce in ce maT mult. Cel care 41
face aceste reflectiuni si nu shale in acelas timp
www.dacoromanica.ro
 172

cat de rea-facaore este rutina, drumul gresit, al

vechil nOstre educatiuni, acela trebue sa fie un
om care nu se mai pOte corige.
Paserea de bailie multicolork a femeilor din
Appenzel este pentru mine un lucru stint. M'am
silit sal dan metodeT mele puntul de plecare al
femeilor din Appenzel. Ba Inca am mers mai
departe : N'am vroit sa las la voia intimplariT
nici una din impresiile ce natura, ce mediul uncle
traesce si dragostea de mama procurik copilulul
din cea mai frageda virsia ; mi am dat tote si-
lintele pentru ca s;1 se OM infatisa simturilor
chiar in acesta virsta, cea ce este esential in
t:tinoscintele intuitive, si pentru ca sa nu se mai
stergit" din consciinta impresiile primite.
«Cursul intaiu din Cartea mantelor nu este
alt-ceva de cat o incercare a face chiar din in-
-Wire o arta, pentru ca sa ajungem a da copiilor,
in cele trei ramuri elementare ale invetilmintului.
(forma, rimer si cuvint), consciinta cea mai
completa, pe cat se pote, de tote intuitiunile care
vor forma mai taNia, (sand copil vor aye despre
ele o eunoscinta mai precisik), temelia instruc-
tiunii tor.
e.At:etik carte nu trebue sic fie nurnaT espu-
nerea eompleta a lucrurilor celor mai esentiale
de cunoscut; ea trebue inch sa procure materialele
de serif neintrerupte si film lipsuri, inkbratisand
aceste lucriirT, si destinate sa de.stepte in copil
de la intaile perceptiuni sentimentul feluritelor
raporturt si analogic dint re lucruri. Abecedarul
le Meat in acelas sens. Simpla producere de su-
nete, simpla desleptare a consciintik impresiilor
dobandite lirin simtul audulu!, formeda pentru
copil o intuitie tot ca si simpla infatisare a lu-
www.dacoromanica.ro
 173

crurilor inaintea ochilor si simpla desteptare

cunoscintil prin impresia produsa asupra sim-
tului vederii. Plecand de aci, am aranjat Abece-
darul meu asa ca intaiul curs nu este alt ceva
de cat o intuitie, adica are de scop numal sa
infatiseze simtului auclului si sa intiparesca adanc
in memoria copilulul seria completa a sunetelor,
care vor servi de temelie mai tardiu cunoscin-
telor lui de limbagiii, si asta tocmal la aceiasi.
virsta, cand, prin Cartea mamelor, infatisez ochi-
lor copilultri lucrurile ce se se, pot vede in na-
tura, a carora cunoscinta precisa trebue sa for-
meze mal tarp" temelia instructiunil.
«Acestas principiu, adica inaltarea intuirii la
arta, gasesce locul sea si in studiul celui d'at
treilea element at cunoscintelor nostre, adica in
nunter. Numerul in sine, fara intuirie, nu exista
pentfu spiritul omenesc. Copilul trebue sa-I cu-
nosed forma inainte de a fi in stare a-I pricepe-
ca un raport, adica trebue sa intelega princi-
piul care 'I va da cunoscinta clam de valorea
relativ exacta a numerelor. De acea, chiar de la
Cartea mamelor (care e destinata copiilor mid
de tot), am inmultit exemplele intuitive ale pri-
melor cjece numere : degete, ghiare, fol, punter
triunghiurl, cadrilatere, octogone, etc.
Dupa ce am facut acesta pentiu cele trel ramurl
de studil si dupe ce ast-fel am infatisat, mereit
inerea, in aceasta carte- intuitia simpla ca baza.
absoluta a or-carii notiuni dobandite prin sim-
simturi, am luat'o d n noit in fie-care din aceste-
ramurt da invegi mint, dar facend din ele o arta,
adica un mijioc de a supune judecatiI si facul-
tatilor nostre de aplicatie practica lucrurile su-
puse deja intuirei nostre.
www.dacoromanica.ro
 174

«Ast-fel in ce privesce forma, prin elementul

unoscinteor nOstre, dupe ce, in Cartea inaelor,
am familiarizat pe copil cu intuitia repetata a
lucrurilor si cu numele lor, et tree la Abecedarul
artef intuifiunii. Acosta a doua carte are de
scop sa puny pe scoiarul met ca sa-sl dea seamy
de forma obiectelor, despre carT Cartea inatizelor
i daduse deja Ore care notiune care nu era pre-
cisa. Acosta a doua carte trebue sa aduca pe
copil in stare sh's1 faca idee exacta despre re-
latia ce exista intr'o forma ore -care si patrat,
gasind ast-fel (in cercul de studil ce imbratiseza
acest invetamint), un sir intreg de millOce ca-
pabile a Cransforma cunoscinte obscure in no-
tiuni dare.
«Pentru al doilea element fundamental al
instructiT nOstre, numerul, ea urmez tot aceias
metoda. Dupe ce am incercat, prin Cartea ma-
melor, sa dau copilului din etatea cea mat fra-
geda, o idee limpede de primele dece numere
cardinale, cant a-I face sa intelega prin adunarea
treptata a unei unitatT la alta unitate, acele
moduri generale de a spune crescerea si sca-
derea de cantitate, adica natura numerulul done,
apol a nunterului tref, etc. Cu modal acesta,
copiil dobandesc de la inceput intuitia perfecta
a primelor elemente a tuturor formelor eaten-
lului, card tot-o-data el se familiariska asa de
bine cu espresiile ce caracteriseza aceste forme,
in cat nu le mat tail nice c-data. Pentru a in-
v 'eta pe copil inceputurile aritmeticii, intrebuintez
maT eu seamy serif, care, afar din puntul de
plecare, formeza o progresiune, o inaintare ne-
intrerupta, condusa en siguranta de Psibologie
si rezemandu-se pe judecati intuitix e adanc A-
www.dacoromanica.ro
 175

pate in consciinta pentru a trece la o cunoscint&

noun, care nu e Hies o data de cat un adaus
usor la cunoscintele dobandite, neridicandu-se,
de exempla, de cat de la 1 la 2, si de la 2 la 3.
Urmand ast-fel, ajungem la resultatul atestat de
esperienta, adica, ccind copilul a priceput bine-
inceputurile aritmeticii, pentru or-ce operatie-
de aritmetica, el esle in stare sa urmezeindat&
aceiaq lucrare, !dr& alt ajutor fi a o duce op
de departe cat it va conduce seria particular&
ce el studiaza.
«MetOda mea are acesta particularitate ca ea
pune ash. de bine in lumina pentru copil prin-
cipiile fundamentale ale deosebitelor invetaminte,
in cat la fie-care din gradele ce ele tree, copiT
sink silitT sa-s1 asiinileze cu total cea ce el scin.
De area, indata ce aft facut ore cars progrese,
el sint pe deplin capabili sa servOsca de pro-
fesori surorilor salt" fralilor for mai midi..
In ce prives .e simplificarea si claritatea In
invetginintul aritnieticii, puntele esenfiaie ale
metedei 'nide sint urmatorele : Nu numai ea dais
seolarului prin pro.cedari intuitive notitinea
nestersa despre valorea reala si intrinseca
a tuturor raporturilor numerice, ci asociez
in spiritul luT adeverul intuitiv Cu adeverul ma-
tematic. Ceva mai mult, din patrat am facut
instrumentul comun al arid intuifiunit 0 at
artel ealculului.
«Dar principiile mele pot primi o aplicatiune
intinsil mai en seam pentru eel d'al treilea ele-
ment de instruetie, adica pentru liwbagii.
Haca cunoscinta formes si a numerultiT pre-
ced neaparat cunoscinta limbagiult4 si dam a-
cesta din ulna dertva in parte rein primele done,
www.dacoromanica.ro
 176

ht rindul for progresele in arta limhagiului sint

naafi repecti de cdt progresele in intuire st in
calcul. Aparitia facultatil cuvintariT este poste
riOra impresiilor intuitive ale former si nume-
ruluT ; dar arta intuitiunil si arta calcululul yin
In urma artel limbagiulul.. uvintarea, acest mare
caracter care insemna originalitatea si superio-
ritatea naturil nostre, Incepe a se desvolta prin
facultatea emisiunil sunetelor ; apol sunetul, prin-
tr'o perfectionare progresiva, se transforms In
vorbe definite si acestea ajung gradat la limbagiti.
Natura a pus mil de miT de anT ca sa fuzes-
treze neamul omenesc cu un limbagit cnmplet,
si acesta arta minunata, pentru desvoltarea
careia natura a cheltuit atatea veacurT, noT o
Invetlim In cate-va lunT ! Si cu tote acestea calea
re urmam pentru dobandirea acestea, resultat nu
pole fi deosebita de calm ce a urmat genul uman
la ineeput. Si aci, de sigur, puntul de plecare e
tot intuitiunea. Sunetul cel mat simplu, scos de
oin cand se silia sa spuna impresia produsa a-
supra luT de un (Meet, era deja un mod de es-
presie intuitiv. Lung tunp limbagiul omenilor nu
fu alt-ceva de cat reproducerea prin cuvint a
sunetelor naturil reel sau neinsufletite, reprodu-
eere combinata cu mimica, limbagiul se margini,
Inca lung time, a da lucrurilor particulare nume
particulare. Asta fasa a istorit limbagiului este
destul de elar e spusa in Biblia vechiulul testa-
ment, in cartea despre facerea lnmil. Cap. II.
vers. 19 si 20 : < Adam dede nume fie-caruT a-
nimal .
< De aci. liinbagiul se intinse din ce in ce mat
mutt. El deosebi intaiu, in obiecte, caracterele
cele mat insetintate si le numi. Apo' ajunse sa

www.dacoromanica.ro
 177

arate particularitatile fie-carnia si deosebirile in

fapte si in facultatt. Cu Inuit mat tardiu se des-
volta arta de a dpi aceleiasl vorbe mai multe in-
semnarl, de a arata unitatea, pluralitatea, spatiul
ocupat de corpurl, marimea sail micimea lor din
puntul de vedere al formel sau al numerulut
de a esprima in fine exact si precis, prin mo-
dificart in structura si cornpositia acelelasi vorbe,
tote schimbarile si tOte sterile produse intr'un
lucru, dupa deosebirile timpurilor si ale locu-
rilor.
<<In tOte aceste periode, limbagiul a tost pen-
tru Omen! un mijloc -artificial, nu numal de a-st
reprezenta exact limpezimea din ce in ce mat
mare a perceptiunilor lor de tot feint, et si spre
a nu mat uita impresiile ce el primisera.
<Invetamintul limbagiulut deet nu e alt-ceva
de cat un tot de artificil psihologice, avend de
stop 1) sa esprime impresiile (sensati! si gandirl),
2) sa le face trainice, ferindu-le de peire si 3) sa
se pOta transmite, comunica si altora, de si ele
ar suferi multe modificarl. Si tote acestea se do-
bandesc de impresit numal prin singurul fapt ca
nor le alipini la vorbe, pe ciind fara vorbe ele
(impresiile) ar pert si nu 4s'ar pute comunica. Dar,
in puterea identitatii naturil umane, acest resul-
tat nu pOte fi dobCtndit de cat prin conformitatea
acestul invetamint cu procedarea primitive, ur-
mata, de natura insas spre a face din faeultatea vor-
birit o arta si spre a o ridica la inaltimea si la pu-
terea uncle o avem astadi. I ea ce va sa, dice ca
intregul in vOtilmint al limbagiului trebue sfi piece
de la intuitiune, sa fired mimica netrebuinciosa
prin aritrnetica si arta intuitiunil, inlocuind imi-
tatia prin sunetele naturil vit sau neinsufletite
www.dacoromanica.ro
 178

prin seriile sunetelor conventionale ; acesta va

sa (lica ca dupa studiul sunetelor, sau mal bine
dupe exercitiul organuluT nostril de a pronunta
tote sunetele posibile, acest invqamint trebue sit
treca treptat la studiul litnbiT, la modificarile si
la combinarile gramaticale ale cuvintelor ; cea-
ce va sa dica in sfirsit ca, in aceste statil sac-
-cesive, invetamintul acesta trebue sa inainteze
pas cu pas, inset, si dupe exemplul ce-I ofera
natura in felul cum ea a desvoltat poporele din
puntul de vedere al litubagiulul.
«Aci se pune o intrebare : Cum am facut eu
aci pentru ca sa obsery In studiul sunetului, al
vorbeT si al limbiT, mersul natural corespundetor
celor tree periode, intre earl natura si esperienta
au impartit desvoltarea facultatil limbagiului ?
Cum am ajuns sit puiu in armonie cu cele
trel periode procedarile invetamintulul med ?
Any dat studiului sunetelor cea mai mare esten-
,siune de care e primitere, pastrand si aratand
vocalele ea adev6ratele radacinl a tuturor sune-
telor si puind suecesiv fie-care consOnit inainte
si dupe vocale. Prin acesta, am procurat naijlocul
de a face sa dobandesca copilul din legan cu-
noscinta durabila a sunetelor din earl se corn-
pune limbagiul si a seriilor lor. Prin acest in-
vetamint am procurat mijlocul de a face sa
procedeze de la o intuitie interna la intuitiunea
esterna care pune sub ()chi semnele sunetelor,
pentru ca, imitand conducerea naturiT in acesta
privinta, am asigurat impresiunel auditive prio-
ritatea asupra impresil vedulul. Am inlesnit inca
acest studio clispuind, in cartea mea, seriile
articulatiilor ask, in cat fie-care din ele sa ur-
meze din acea care-I este cea maT vecina si
www.dacoromanica.ro
 179

care nu se deosihesce de ea mai tot-d'a-una

de eat prin adaugarea uneT singure litere. Do-
bandind ast-fel o desteritate perfecta, ajung la
studiul vorbelor, la nomenclature. Eu arat co-
pilului aceste vorbe in prima carte de citire, in
dictionar, si, ad Inca, am recurs la seiil earl,
apropiind cat mai mutt formele analoge, fac din
trecerea la citire un simplu joc. In adever, ea
leg ast-fel vorbele unele de allele, adaugand
mereu cote -va litere novi la literile inv4fate mai
inaints, cand ele sint tiparite adanc in memorie
si pronuntate curent. In acelas timp, Cartea
Iname/or, prin intuitiunile de tot felul care i for-
meza fondul, invata pe copil sa vorbesea si le
lumineza sensul vorbelor ce au sa pronunte.
Cunoscintele intuitive earl nalura le da co-
pilului din etatea cea mai frageda si al carora
(we este nesfirsit, sint dispuse si concentrate,
in cartea mea, dupe o ordine psihologica. Legea
cea »tare a natttrii, in puterea cdreia cea-ce e
aprope se intiparesce mai adanc in consciinta
copilului de cat cea ce e departe, acesta lege
aci este asociata en urmatorul principiu. asa
de important pentru instructie : A face aura ca
substanfa lvcrurilor sct product o impresie ctt
mutt mai forte de cat propriettifile for a ccidentale.
Prin concentrarea si aranjarea psihologica a
subiectelor de studiu, acesta carte perrnite co-
pilului sa imbratiseze cu Inlesnire domeniul ne-
marginit at limbagiulur si al cunoscintelor in-
tuitive. Obiectele in particular sint nenumOrate
in natura ; dar deosebirile for esentiale sint mal
putine ; de aseminea obiectele insesi, cand sint
elasate dupe aceste deosebirl, ele devin usor
accesibile pentru inteligenta copilului.

www.dacoromanica.ro
 180

Ace leasi principil le-am aplicat si la studiul

limbagiului propriti dis. Gramatica mea este o
simply insirare de mijlOce destinate a conduce
pe copil de la perceptiuni obscure la notiuni
precise, intrebuintand tote modurile de construe-
tiunT. Am destinat scrieril inses1 un articol in
studiul limbil si am facut sa ajute acelas scop
In genere tote mijlocele oferite de natura si esite
din esperienta pentru a pule lumina ideile. In-
cerchrile empirice, ce am facut in acesta privinta
mi-afi demonstrat mai cu seamy ca invetamintul
din inonastirile calugareqcf, unde Psihologia se
lase la o parte, nu numal, ca ne departeza de
acest scop, iii or-cp ramura de studiu, dar Inca
resultatul lul este ca sleTesce mijlocele ce natura
ne procura pentru luminarea cunoscintelor nos-
tre si, prin actiunea sa primejdlosa asupra inte-
ligentii nostre, acel Invetamint ne ippiedica de
a profita de aceste mijlOce.
Amice, nimeni n'ar pute crede la ce grad de
ink sire an cadut tote fortele vii ale Europel prin
acest invetamint monastic, din causa directit Itil
contra naturiT si a saracil studiilor luT cTontite
si imbucatite ! Nimen1 n'ar pute crede pana la.
ce punt aft pierit din societatea actuate tote mij-
locele naturale de ridicarea nostre, prin intuire
la cunoscinte esacte ; pane la ce punct a disparut
tot ce putea sa stimuleze puterile nostre in a-
costa tale, pentru ca acele petite de in etamint
ne-au orbit si ferment, invOtandu-ne un limbagiu
ce vorbirn, fare sa avem cea mai mica cunos-
cinta intuitive, despre ideile ce tree prin gura
nost a ! Repel Inca odata : nu ntunaT ca mate -
rialul ce adunam din scolele nostre nu este de
nici un pret, dar aceste stole merg pane. sa
www.dacoromanica.ro
 181

ne rapesca folOsele, de carI omenirea se bu-

curd, cbiar fard stole ; da, de carT se bu-
curd si selbatecul intr'un grad fOrte mare. E
ua adever, care ma! bine de cat or-cdruT alt con-
tinent, se aplied generatil actuale a continen-
tutu' Europen, si anume terile occidentale uncle
tOta instructia se Rices de cdlugarT.Un om caruia
invetamintui monastic i-a dat acea instructia de
vorbe, care e curatd mistificare, un asemenea
om este tot asa de nesimtitor pentru adever ca
si un selbatic ; nicT o flint& omenesca nu e maT
putin in stare se. urmeze directia naturil si sa
traga profit din isvOrele ce ea ne ofert pentru
lnminarea cunoscintelor nOstre, Din esperientele
lite/e mi -a reMas impresia urrndlore, care actI e
pentru mine o adeverata convingere, adicd in-
veleintintul public, In genere, in scOlele EuropiT,
este un car, care are nevoe de trdgacl maT bunt
si care trebue intors in sens contrariu si trans-
portat pe o tale cu totul noua. Convingerea mea
Intemeiata pe esperienta, este di causa funda-
mental& a ratacirilor invetAmintuluT nostru std,
in stricarea limbagiuluT nostru, in importanta
esclusiva atribuitii vorbelor de OmeniT generatir
actuale. De acea datoria nostra este ca sä uci-
dem st sa inmormintrun pe acest dustpan, inainte
de a cugeta sa rechiemam genul uman la adever
si la vieta prin invetamini si print imbagiu. Unde
e insd omul capabil de a indeptini acesta! Dar
esperientele pe care me sprijin ca sa vorbese
ast-fel m'au facut sd departez cu hotarire or-ce
jumetate de mesura si, in Invetamintul elemen-
tar, sa inlatur cu rigore tote cartile cuprin-
qetUre de o singurd linie care set presupunet cet
copolul qcie vorbi inainte de a fl invetat sci vor-

www.dacoromanica.ro
 182

bend . Si pentru ca tote cartile de inv6tamint,.

scrise in forma obisnuita si perfecta a limbil,
se afid in acest cas, adev6r spuirt ca, daca as
ave ore-care putere, as fi fara milli, pentru
bibliotecile scolare sail, cel putin, pentru cartile
elementare destinate prima copildriT.
cScumpe Gessner, vorbind serios, nu este Ore
adeverat ca in prima periOda a evolutiunel po-
porelor, din puntul de vedere al limbagiulul,
natura nu cunosce de lac constructiunile mul-
tiple si ingeniose, mestesugite, ale limbilor com-
plete ? El bine, copilul nu pricepe mal bine de
cat barbariT aceste constructil. Ca si omul sel-
batic, copilul putin cate putin si tot intrebuintand
mereil propositiuni simple, ajunge in stare sa
pricepa forme complicate. De acea, chiar de la
ineeput, exercitiile mete urmeza metoda d3 a
departa or ce seiinta si consciinta, or -ce hive-
tatura pentru dobandirea careia presupune cu
copilul poseda pe deplin limbagiul. Metoda acestor
exercitil maT consta in cautarea elementelor
insesi ale acestul limbagiil. Apol, pentru ca co-
pilul insugscd finetele limbit, el va urma
acelaq drum ce a observat natura pentru con-
ducerea neamului omenesc la acest resultat.
eScumpe amice, nu mi se va recunosce Ore
dreptatea de Omeni nicT in acesta privinta ?
Se vor gasi insa omens sa 'ml urmeze ca sa.
isbutesc a infrina si a margini acea nemarginita
incredere in vOrbe gale de sens, care ridica
omenilor de adl or-ce energie, OmenT carT sa'ml
ureze ca sa pot da sunetului si vorbil locul for
neinsemnat in conceptiunile omenilor si sit pot
inapoia intuitiuniT superioritatea eT asupra su-
netelor si vorbelor ?
www.dacoromanica.ro
 183

(*Lig, amice Gessner, ca. lung timp inca voig

ave cu mine putinI omen!, pentru ca in qilele
nOstre, mal mult ca alts data, crepe mania de
vorbe umflate fi sect de cuprins, care stiff in
prea strinsa legatura la forte multi cu nevoia
de a castiga panes dilnica si cu obiceiuri inve-
chile ; de acea trebue sa astept lung timp si
Inca forte lung timp, pana cand contimporanil
nostri sa primesca din inima si cu drag ade-
verurl, car! sä opun cu totul simtirilor tocite.
Cu tote acestea eg imi voig urma calea trasa,
si o repet : or-ce invetamint sciintific dictat, es-
plicat si analisat de- Omen! earl n'au invtat sa,
vorbesca si sa cugete dupe legile naturil ; or-ce
invelamint qciinfific care asemenea unul Deus
ex machina, va face sa intre definifiile sale in
inteligenla copiilor, ca grin magic, sag mai
bine i le va sufla ca sufleril la teatru, or-care
inviltamint de felul aresta va cade inteun mod
sigur si rusinos, cat va urma acesta tale, in
rangul unui sistem bun sa formeze numal co-
meclianti. Cad., cand lasam sa dorma facultatile
fundamentale ale spiritulul uman si cand, in
aceste facultati adormite, altoimn vorbe, atuncl
facem numai visatorli, ale caror vise sint cu
atat teal himerice, Cu cat vorbele altoite intr'o
ast-fel de inteligenta, sint mai marl' s.i maT es-
presive. E adeverat ca scolaril as-fel format!,
sint forte departe de a banui a el dorm si
visezii, dar bite personele din jurul lor, earl sint
destepte, isi dafi seatna de pretentiile for si data
ele pricep bine lucrul, 'I considers ca som-
nambull.
Drumul urmat de natura in desvoltarea specil
umane este nevariabil. Nu sint si nici nu pot
www.dacoromanica.ro
 184

fi dou'd metode bune de inveyintint ; exista una

singura, anume acea care se intenteigz'a pe legile
eterne ale naturii. Dar metodele rele sint ne-
numerate, si fie-care din ele e cu atat mai rea
cu cat sa .departeza mai milt de la legile
firesci. Scia prea bine ea nici efi, nici alto per-
sona, n'am ajuns la unica metoda, care este
cea bung; dar irT (lag tote silintele spre a me
apropia de dinsa.
Pentru apreciarea celor-lalte metode, am o
singura si unica_ lege : Ele se vor recunore dupe
fructele lor. Fructele, resultatele ce cer metodef
adeverate sint, barbcitie, energie si bun simt ;
acestea sint pentru mine singurele garantii des-
pre propria for valore. Dar, cand scolarul porta"
pe frunte pecetea nestersa intiparita de inabu-
sirea generala a facultatilor naturale, adica lipsa
energil, deteptaciunii si a bunului simt, atunci
eu condam metoda, or-cart alte folose ar educe
ea. Nu voiti sa dic ca. o asemenea metoda, n'ar
pute forma bunt croitori, bunT cismarl sari bunT
soldati, dal- die ca ea nu pote forma un soldat
sari un negustor, care sa fie un ont, in sensul Malt
al cuvintului. Dea D-den ca in cele din urma set
ne putem da seama in mod serios ca. scopul etern
at or -carii instruciii e numai 6i numai desvol-
tarea aptitudinilor i dobandirea de notiuni
Clare! Si, plecand de la acest punt de vedere,
sa ne putem intreba, la fie-care pas ce facem in
calea instructii, ore acest pas conduce el la scop ?
cSa ne intorcem la acala din aceste done o-
biecte ale instructil, ce eri examinez aci. Pentru
copil, n,oliuni Clare sint numal acele ce esperienfa
lui nu pole sa le Mai intru nintic mai dare. finest
principiii decide intdiu, despre ordinea de urmat

www.dacoromanica.ro
 18

in desvoltarea succesiva a facultatilor si aptitu-

dinilor ce trebue sa servesca a prepara pe ne-
simtite calea la luminarea cunoscintelor; al doilea
despre succesiunea sublectelor, cu care va trebui
sa incepem, apol sa urmam progresiv exercitiile
de definitil ; al treilea in fine. despre momentul
rand fie-care fel de definitil va cuprinde pentru
copil adev6ruri reale.
«Se intelege ca. inv6tarnintal va trebui sa se
ocupe de luminarea cunnseintelor copilulul, fara
sa astepte epoca, rand se va crede capaliil de
a pricepe resultatul acestel luminari, adica insasi
notiunea precisa, sau mai bine spunerea prin vitt
graiti a acestel notiuni.
«Spre a da copiilor notiuni precise, maT intaia
trebuesc aranjate, dupe o ordine potrivita inte
ligentii for; luminele ce le dam asupra tutulor
lucrurilor ce ne propunem a-I face sa le pricepa
pe deplin. Dar acesta ordine, la rindul el, este si
ea intemeiata pe suma tuturor mijlecelor de edu-
catiune, care permit copiilor sa vorbesca precis
asupra naturil lucrurilor, si in pirte asupra me"-
surii, numerului si forma fie -carul cbiect.
Acesta este singura tale pentru a-I conduce
la definitiile, ce le dail ideb asupra lucrurilor de
definit. Cad definitiile sint rrumal espresia cea
mai simply si cea mai clara a notiunilor precise ;
dar ele cuprind adeverul real pentru copil numal
intru cat el are deplina consciinta despre puntul
de plecare material al acestor notiuni. Daca co-
pitul n' a observat la lumina intuiliunit celei mat
esacte lucrul material ce-I clefinim, atunci el in-
vata numal sa se joce cu vorbele ce scOte din
sacul memorieT, numal sa se insele insusi si nu-
mai sa creda orbesce unor sunete, al carora

www.dacoromanica.ro
 186

zgomot nu-I va aduce nicl o cunoscinta si nu-I va

destepta in spiritul int nicl o cugetare, ca si cum
n'ar spune nicl o vorba.
Hine ince lacrimce.
<<Pe timp ploios, ciupercile crest repede pe gu-
noiti. De asemenea definitiile necastigate pe calea
intuirel dati nascere unel seiinte, care setn6na
unel ciupercl, ce plere pe data la sore si pentru
cerul senin este o otrava. Pomp. deserta de
vorbe, din care se compune o ast-fel de sciinta
far6. radacini, pomp. produsa de OmenT carT 'st
inchipuese ea ail atins scopul in tote ramurile
pentru ca-'st petrec vieta facend dis-
cursuri asupra acestul seop.; dar el nu se ocupa
nici odata ca s. alerge spre stop, din causa
ca n'au gasit nicl o data, in vieta lor, in intuire
acea placere si acea atraetie care slut neaperat
trebuinciose spre a atrage pe oinenT la cea
mai mica sfortare. Asemeni ornenT sint destul
de numerosi in dilele nostre. Bola generatiel
nostre consta intr'o intelepciune care ne conduce
la sciinta de forma, cum s'ar duce ologii sa
alerge intru'n camp de curse, pentru ea acestia
sa 1)60. concura la alergari, ar trebui mai intain
sil-sI castige sanetatea piciorelor.
dnainte de a defini, trebue fora doar si pole
sd §cint sd descriem. Din faptul ca ceva este
forte clar pentru mine, nu urmeza ca. '1 pot de-
fini. ll pot descrie, adica pot spune esact cum
este facut, dar nu ce este acel ceva; de abia
cunosc lucrul, individui; dar nu pot Inca, arata
yenul, nici specia din care fat parte. Din contra,
dace. Merul uu e pe deplin clar pentru mine,
nu pot spune exact cum e facut, cu atat mai
www.dacoromanica.ro 14
 187

mull nu pot spune ce este ; ba nu pot Mel ma-

car sa-1 descria, cu atat maT mult sa-1 definesc.
Vine a a treia persona care pune pe buzele mele
vorbele, cu care o alts persOna, pentru care
lucrul era inteles, l'a esplicat acelora, carT sint
la inaltimea lul. Acesta insa nu este pn cuvint
ca acest lucru sa. devie clar si pentru mine, si
nicI ca va pute deveni, pa cat timp vorbele
celel- l'alte persone nu vor fi pentru mine cea
ce sint pentru dinsa, adica, espresia esacta a
unel conceptiuni pe deplin 'impede.
«Ast-fel, scopul invetamintului fiind si darea
de notiunl precise, definitiile sint mijlocul eel
din urines pentru atingerea acestuT scop. Dar
pentru ajungerea acestuT scop printr'o me-
Oda psihologica si conform legilor mecanis-
mulul fisic, trebue negresit ca definitiile sa fie
precedate de multe si complecte descriers ale lu-
crurilor din lttmea materialci, trecend treptat de
la intuirea fie-carur lucru la numirea hti, de la
numire la determinarea proprietatilor lus, deter-
minare care permite a-I descrie, spre dl precisa
in fine, adica a'l defuses. Ast-fel, intaiul inel al
acestuT lant care se intinde pana la rfatiuni pre-
cise, este negresit o directie intelepta in intuire
si tot atat de sigur este ca. cel maT malt grad
de maturitate in instructie, adica claritatea cu-
noscintelor atarna maT cu seams de vigorea de-
plina a primulul germen.
«Cand in nabires o substanta ore-care este
imperfecta in seminta el, atunci insas natura
nu'l pole da perfectia el intrega printr'o matu-
ritate completa. Or-ce obiect incomplet in ger-
menul setl, nu va isbuti in crescerea sa, adica,
in desvoltarea esteriork a partilor sale. Acesta
www.dacoromanica.ro
 188

e tot asa de adeverat pentru productiunile spi-

ritulul ca si pentru ale brazdelor din gradinl,
tot asa de adeverata pentru resultatul fie-cdreia
din perceptiile nostre intuitive ca si pentru cu-
tare dispositie speciala a unel varcle ajunsa la
maturitate.
cAst-fel, inainte de tote sä ne preocupdm a
oferi simturilor copilulul, asupra celor mat in-
semnate lucrurl de cunoscut si chiar de la inteia
intuire, impresiile originale cele mat precise,
cele mat juste si cele mat largl ; acesta este
mijlocul principal de a 1115.tura, In educatia ome-
nilor, erorea, lacunele si lipsa de profunclime.
Chiar de la legal], trebue sa incepem a feri fiinta
omuluT de capritiile orbe ale naturi!, spre a-I
Incredinta direetia celet mat bane puterl ce espe-
rienta vecarilor ne-a invetat asupra caracterulut
intim a legilor interne ale universului.
«Trebue sa stabilim o deosebire esentialciintre
legile naturd si rnersul ei, adieu, intre operatiile
et particulare si Intre manifestarile lor. In ce
privesce legile sale, natura este adever etern, si,
pentru nor, regulci eternei al or -carer adever.
Dar din puntul de vedere al mersulul lucrurilor
si al modulut particular cum se manifest. acest
mers, natura nu se ocupd sa inultumescd indi-
vicjit in parte, nu expritna adeverul care trebue
sa satisfaca interesele lor. Natura consacrath.
totalitatiI fiintelor, pare indiferenta fata cu crea-
turf in parte si mat ales fatd cu omul, a carui
neatarnare ea nu vrea sft impledice prin nicl
un fel de tutelar.
(Numat In acest sens trebuesc intelese nepd-
sarea si orbirea de care este acusata, precum
si datoria ce ne impune sa smulgem din puterea
www.dacoromanica.ro
 189

eT educatia omenirii. Da si in acest sens, ca

este adeverul insusi si un adever principal pen-
tru nemol omenesc. Lasati pamintul in voia
naturil, si vet! vede crerscend ciulinl si ierburl
rele ; lasati-I educatia omenilor, ea 'I va con-
duce la cunoscintele confuse, care nu sint fdcute
pentru inteligenta nostrd, nici pentru a copiilor
nostri, si care nu sint de acelea de care are
nevoe invetanlintul elementar. De acea nu vom
lasa pe copil sa se dila in pddure, nici in lune'
pentru ca sa cumiscd arboril said plantele, cad
nici arboril nici plantele nu sint acolo aranjati
in clase, singurile in stare a-I da notiunea in-
tuitiva a caracterului fie-cdril specii si a-i pre-
gal pentru cunoscinta generald a claseT, prin in-
taia impresie ce copilul primesce de la individ.
Pentru dirigerea copiilor nostri, pe drumul cel
mai scurt, care scopul invetdmintului adicd do-
bandirea de cunoscinte precise, vom ave cea
mai mare grija sa punem mai intaiu sub ochii
lor, in fie-care ordine de cunoscinte, lucruri earl
au In sines! semnele distinctive ale clasei de care-
tin, insd le ad intr un mod veclut si izbitor ; prier
acesta invederare, aceste obiecte sint cu totut
nemerite spre a areta copiilor caracterele cele
mai insemnaie ale acestei clase, in opositie Cu
caracterele el particulare. Theft nu vom face asa,
vom espune copiii nostri ca la prima vedere, sa,
confunde proprietatile schimbatere cu cele nes-
chimbatOre, si ast-fel data nu mai mult dar cel
putin, '1 facem sa ajunga mai tarCliti la cunoscerea
adeterului, facendu i s'apuce pe drumul eel mai
lung spre a ajunge, in or-ce ramurd, de la per-
ceptiuni la notiuni dare.
< Sit ne inchipuim un mod de invetanunt in
www.dacoromanica.ro
 190

care s'a In Murat acesta erare. Senile succesive

in care tote materiile programer sint infatisate
copilulul. se afla chiar de la inceputaranjate asa
ca, impresia produsa de insasi natura lucrulul
intrece impresia produsa de calitatile lul, chiar de
la intaiele cunoscinte. Chiar prin acesta intaie
impresie, copilul incepe sa invete a subordona
substantei accesorul ; de acum el merge negresit
pe pamint sanatos unde, in modal eel mar simplu,
se va desvolta aptitudinea WI de a raporta tote
conditiile accidentale ale lucrurilor la cunoscinta
profunda ce o va aye despre constitutia lor in-
lima si reala, a citi ast-fel In natura intrega ca
intr'o carte deschisa. Si, dupa cum un copil lasat
In voia sa, Isl plimba privirea asupra lumil fara
s'o intelega, si, inselat de firea cunoscintel ce a
gasit avend ochil inchisi, cade clilnic din erorT
in erori ; de asemenea, un copil condus pe calea
cea bunk chiar de la leganul sea, se inalta dilnic
din adeveruri in adeveruri. Or-ce exista, sau eel
putin or-ce intra in cercul de observatie, unde
el isl petrece viela, se inlantuesce cu limpeqime
si se asecla In mintea lui, si din acesta resulta
ca nu se strecora nicl o erore in puntul de
plecare al apretih'rilor lul. Intaile cause de ama-
girea sa, din care unele gasite in felul lul de a
vede lucrurile si altele gasite in el insust. aceste
cause sint indepartate ; cad nu s'a desvoltat In
consciinta lul, printr'un sistem artificial, si con-
form cu regulile scolei, nicl cea mar mica ten-
dinta la o erore Ore-care, si acel Nazi' 1) admi-

1) Nihil aclatirarinu mai are de ce sa se mire, ha-

trinul, cad in vieta lul cea Indelungata a aflat secretul
a tot ce-1 inconjOra.

www.dacoromanica.ro
 191

rari, care pan'aci se consider& ea se cuvine mal

numai batrinilor, prin acesta metoda devine
parka nevinovatiel si a tineretel. Ajuns acolo,
copilul va atinge negresit scopul final al instruc-
tiel, adica va dobandi notiunT precise, si acesta
chiar data poseda aptitudini mijlocii.
Spre a atinge acest stop inalt, spre a organisa
si constitui cu tarie mijlocele pentru ajungerea
luT si mai cu seam& spre a da intaile impresil
intuitive ale obiectelor materiale cu tad pleni-
tudinea si precisiunea neaperat trebuinciesa ;
spre a ridica pe acesta temelie seri' de mijhice
de studil neinfatisand nicT o lacuna, nicl o lipsa,
inlaturand tot-d'auna erorea, si stabilind merea
adeverul, pentru realisarea tuturor acestora am
avut fara incetare inaintea ochilor, si mai cu
seamy in Cartea mamelor, con ditiile de tot felul
ce cere executia until asemenea program. Si am
reusit, scumpe Gessner ; cu cartea asta, am iz-
butit sa fortific facultatea nOstra firesca de a ne
instrui prin ajutorul simturilor, am izbutit pana
la un asa punt, in cat val in viitor copil crescuti
dupe acesta opera, puind in genere cartea d'o
park si gasind in naturii si in tot ce -t impresOrei
o caMuzii mar buns pentru a-1 conduce la scoput
meet; de cat calauza ce le voiu fi procurat ea.
Scumpe amice, cartea in cestiune nu exist&
Inca, si o vecl deja intrand in haos prin efec-
tele eT 2).

2) Nota la editia a doua :

Tot ce am cps pan'aci despre acesta carte, este numai
Inchipuit, cad cartea in cestiune n'a aparut Mel o data.
Daca acesta Carte a 7nantelor, care ni se pares atuncl
as,a de lesne de scris, n'a fost pubticata, causa se afta
in idei'e chimerice de care me Jeganam. Ar trebui sa intru

www.dacoromanica.ro
 192

EPISTOLA XI-a
Sunzar : Educatia intelectuala curat sensibila si intui-
tiva trebuesce completatit de educatia judecatil si a ra-
tiunii. MetOda elementara a Jul Pestalozzi pune in ar-
monie aceste dou6 educatiT. Pestalozzi revine asupra
nenorocirilor vietil sale ; el marturisesee lipsa sa de pri-
cepere si se invinovatesee de slabiciune. In fine, multu-
mesce lui Dumnedeu el '1-a permis sa. intrevada ajuu-
gerea scopuluT earuia el a consacrat tOta viata sa.
(Scumpe amice, Gessner, sfirsitul ultimel mele
epistole are o mare insemnatate, de acea aci voitt
insista asupra acetul punt. Metada lciudatti de
mine pan'aci, pentru atingerea scopulul inveta-
mintuluT in genere, este numal o perfectionare
a mijlocelor materiale intrebuintate de natura
spre a ajunge la resultatul ce2m1-am propus. Dar
se mat afla un mijloc mal bun spre a ajunge acolo,
se afta o complinire superiora a acestel metode
lucrate, adica acelas resultat se pate dobandi
printr'o procedare curat intelectualci, grin sin-
gura culturct a inteligenief. Firea omulul pate
schimba tot ce in consciinta nostra este confus
si a face din ea realitatea cea mat precisa ; pate
Teri insasl intuitia de nehotarirea simturilor nos-
ire corporate si a o face lucrarea inteligenteI.
Arta perfestionata, ajutand naturil, pate adziugh
in tot felul de desvoltarT, dac'as voi sa esplic dispositia
particulera a spirituluT, in care me'atiam spre a apretia
partea de adever ee cuprindeaa acele vederl indritsuete
ale mele si lipsele asa de invederate ce putina for ma-
turitate produced in judeeatile mele. Sint 20 de anT de
cand scriam acesta epistola si d'abia adI incep sa'mT dau
searna deslusit mie insuunT de programul ce espuneam
in ea. A trebuit sa and intreb ce lucrare s'a petrecut in
consciinta mea, in acesta peridda, in privinta acestuT

www.dacoromanica.ro
 193

facultatiT intuitive a selbaticuluT nu numal exer-

citiul mecanic al organelor nostre corporate, ci
si puterea ratiunil nostre ; ba, Inca acesta arta
pote asocia cu acea intuire vie si studiul adeve-
rului pe deplin sigur, care este studiul eel mai
inalt.
«Amice Gessner, eel ma! mare merit al acti-
vitatiT mete este Ca am pus patratul la temelia
unul Inveleimint intuitiv, care nu s'a dat inca nicT
odata poporuluT. Prin acesta am procurat ins-
tructil nostre elementare un sir intreg de mijloce
de studiT care apartineati pin'aci numal proceda-
rilor de invetAmint subordonate intuitil, adica
limbagiuluT si num6ruluT, dar care Iipsiau intuiril.
Prin acesta am stabilit armonia intre intuire si
judecata, iiitre mecanismul corporal si intre
mersul curat intelectual, si prin acesa metoda,
puind capet baosuluT confus al multimil adeve-
rurilor particulare, am readus inv6tamintut la
adever.
«Arnice, drept sa-ti spuift ca, acum 20 de an!,
nici nu banuiam importanta vorbelor mete, cand
scrum in prefata cacti! Leonard qi Gertruda cele
ce urmeza «Eti nu lati de be parte la discutiile
omenilor in privinta parerilor lor ; dar cea-ce
cuget ca e netagaduit de nimeni din no!, cea-ce
program, si slot fericit ea dupe 20 de and pot dice: Dael
incerearea din acesll 20 de anT a parut nefavorabill si-
lintelor ce am depus ca sii maturez conceptiile mele, e
de netagaduit ea ele au atins acesta. maturitate pe cat
s'a putut, fat cu firea mea. Dar tot acesta incercare a
nimicit, din acesta vederi, tot ce treeea peste puterile
mele si nu maT shit ad' ca copilul pe bratele doiciT sale,
intindend mainile care lung. spre a o face sa se cohere
din ter.
Pestalozzi.

www.dacoromanica.ro
 194

a fost depus in tote suflctele nostre, acestea sint

mijlocele de a face pe omen 1 piogi, cinstitt, braa
i drepli, iubitort de Dumneded si de apropele
lui, norocitl si bine in casele Ion)
Asta-di, acest pasagitt gasesce intru cat-va
in rnetoda mea o aplicare la care nu me puteam
gandi atunc!. De acea pot dice cu tot dreptul ca
acesta metOda nu is nici o parte la discutiile
omenilor, nu invatd Ilia un adever, nici o gre-
sela, imbratiseza numal cea-ce este asa de sigur
ca nu mai pdte da loc la desbater!, nu lese nici
()data din domeniul el, nu se atinge de loc de
niel un fel de parer! despre care omenil nu sint
sigurT ; acesta metoda nu imbratisezd invetd-
mintul de adeverurl particulare, zi invelei minttd
adeverului ; ea reunesce caracterul necesitdtil
-fisice ce eil taut sä intiparesc niecanismulul edu-
catil si cu certitudinea perfectd procurata de ju-
decata.
cScumpe, amice, personal n'am tic! o pretentie.
Astd-cld1, ca Si in tad vista mea, un singur lucru am
volt : binele poporulut ce iubesc, a cdrui miserie o
simt mai bine de cat multi pentru ca am dus dim-
preund cu el suferintele luT. Daca clic ca e un me-
canism, ale cdrui efecte ail un caracter de nece-
sitati fisice, prin acesta nu void sä clic ea am des-
voltat legile acestul mecanism in tad intinderea
lor; si data spuid ed., in in vetdmint se afla un mers
curat intelectual, pentru acesta nu clic ca am
infatisat legile acestel procedarl, In tota mdrimea
si perfectiunea lor. In espunerea metadel mele,
tot-d'auna am cautat mai mutt sa puiti in lumina
siguranta principiilor mete, de cat sa stabilesc
o paraleld intre lucrarea Mae marginita a per-
semeT mele aflata pe povirnisul vietil si !titre re-

www.dacoromanica.ro
 195

sultatele ce genul uman pOte si trebue sit traga

din desvoltarea complete a acestor principiT. A-
ceste resultate nici nu le cunosc, ba Inca pe di
ce trece simt mai mult, pana la ce punt imi sint
necunoscute.
4 Partea teoretica si practica a espuneril mele
e numal si numal rodele unel esperiente strivite
de greutatl si de o rail fericire. Cad sint dator
sa nu uit nici odata ca., dada omul pe care per-
sOnele capabile, sail cel putin privite ca atare,
it declarasera incapabil de or-ce, or-cat ar tral;
daca acest om in prada nenorocirii si desgustulul
de asa lung timp, reusise in cele din urma sa
ajunga dascal de scold. ; data Bruss, Krtisi si To-
bier nu'mT ar fi venit in ajutor c'o vigore ce n'as
fi sperat nici odata si n'ar fi ajutat nedestoinicia
mea fara semen pentru tot ce cere dibacia si iscu-
sinta,teoriile mele asupra invetamintului s'ar ft
stins in capul men. As fi dus cu mine in mormint
imputarea ce mi se Wed de nebun, de visator, M.O.
sa mi se fi acordat vr'o imprejurare usuratore,
necunoscut de ornenii cum se cade, dispretuit
de reutaciosT, asa ca hotarirea mea neinduple-
cata de a . lucra la fericirea poporuluT si care n'a
putut fi clatinata de nici o zguduiturti, ca silin-
tele mele neincetate, sacrificiul intregei mele
viete, tote acestea ar fi fort batjocorite de roil-
taciosii, earl iau totul in ris, si en n'as fi avut
Did un amic care sa me apere contra unor
atari batjocuri ; ba nici ea insuml n'as fi putut
Wuxi lac, dreptate si m'as fi coborit in mormint,
indignat contra mea insumi si tot o data disperat
de nenorocirea poporuluT si a for met. Da, ainice,
si in acesta mare nenorocire, as fi pastrat nu-
mai tristul curagiu de a'mI invinovati sorta,
www.dacoromanica.ro
 196

si intrega r6spundere a ruinil mele 'ml-as fi atri-

buit'o numal mie.
cAmice Gesner, recunosc ca eil singur sint
culpabil de tote relele ce sufer, ca.c1 nu trebuik
sä m'apuc de o afacere maT presus de puterile
mele si care n'a putut fi savirsita Inca de ni-
menT papa acuma *).

*) Pe acest ton urmdzIt Pestalozzi pans la finele pre-

senteT epistole ; de acea am cre4ut de prisos a o repro-
duce intregil. In acesta parte este important undo vor-
be§ce de intelepciunea reposatei sale neveste.
Traduc6torul.

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA, XII-a
Sumar : Pestalozzi arata ca nu e destul a da copiluluT
seiinta, ci trebue a-I da §i destoinicia de a isbuti in afa-
cert. Acest invetti mint nu e dal; Inca poporulul care, as-
ta Ali ca §i alta -data, este stors §ti inplat de aces ce-1 gu-
vernd. ,Acest Invotamint trebuesee intemeiat pe regult
teenice si pe un sir treptat de exereitil corporate. Prac-
ticarea eunoseintel virtutil.

«Scumpe Gessner, emotiunea nu mi-a permis

sä termin ultima mea scrisere. Am pus jos con-
deiul si am facut bine, caci, vorbele nu sint nimic,
cand sufletul se cufunda in negra desperare saft
se inalta catre cer, rapit de transportare.
Pe cat timp omul este demn de darulsprimit,
pe cat timp vre in adever sa se imbunatatesca
prin limbagiu, limbagiul e pentru el o emblema
nobila si sfinta a naturil lui. Dar, indata ce omul
nu mat e demn de positia sa, indata ce el nu
mat are vointa sincera de a intrebuinta limba-
giul la perfectionarea sa, din acel moment lim-
bagiul devine pentru dinsul intaiul instrument at
perderil sale, auxiliarul tuturor relelor, isvorul
nesecat at ilusil rele, o misery patura cu care
el ist acopere tote greselile. Numal verba contri-
bue ca depravarea sa cresca neincetat in Europa.
Dar sa revia la subiectul men.
in cercetarile mele empirice, pe dibuite, asu-

www.dacoromanica.ro
 198

pra invetamintuluT, n'am plecat de la un sistem

positiv. cad nu cunosceam nici unul. EA mi-am
pus intrebarea : Ce ass face, data as voi sä dati
unul copil tOte cunoscintele si tote desteritatile
neape'rat trebuinciose ca set ajunga la multutni-
rea sufletescei , printr'o ingrijire buna a intere-
selor sale esentiale.
cDar tocmaI acum bag de seams, ca, in tOte
epistolele ce 11-am scris pan'aci, am examinat
numal primul termen al cestiunil, adica a da
cunoscinte copilulu, si ca n'am clis nici o vorba
despre ntijlocele de a-i procura priceperea prac-
tied, cel putin acea care nu e anume oblectul
inv6tAmintului insusT, in fie-care din ramurile
sale. Si totusi, iscusinta practica de care omul
are nevoe pentru ca sa ajunga la satisfacerea
interiors a Iiintel sale, nu se marginesce numal la
acele cote -va ramurT de cunoscinte ce natura
metodeT mele de invetamint m'a silit sa ating.
«Nu trebue sa existe acea lipsa, cacT sciinta
fora pricepere prtctica este pote darul cel mai
groznic ce un geniu rai-facetor a procurat ge-
neratil nostre.
<Muritorule, tu a canal natura materials are
atatea trebuinte si atatea apetituri pentru a le
satisface, tu trebue sa cunoqcf gi sa cvgeti; dar
tu trebue set qi pla in practices, sei lucrezi. Cu-
getarea si actiunea trebuesc sa fie, una fate, cu
alta, ca izvorul si riul ; oprirea uneia trebue sa
aduca oprirea celei-l'alte, si vice-versa. Dar nu
pOte fi asa, cand deprinderile, fail care indestu-
larea trebuintelor si poftelor tale este cu nepu-
tinta, Waft lost cultivate in tine cu aceTaS iscu-
sinta ca si sciinta, n'au fort duse la nivelul
cunoscinte1or ce al despre obiectele trebuintelor

www.dacoromanica.ro
 199

si poftelor tale. Desvoltarea acestor deprinderl

inset se intemeiezd pe aceleas legl mecanice, pe
care se intemeiezd si desvoltarea cunoscintelor
nostre.
(Mecanismul naturil e unul si acelas In vieta
planter, in a animalulul, a carui organisare e
curat materials qi in a omului, a cdrui orga-
nisare este asemenea materials, ; dar care este
capabil st. Led numai cea-ce voesce. Acest me-
canism este tot-d'a-una asemenea sie-si in intrei-
tele resultate ce pote produce In nor. Mal intait,
legile carora se supune acest mecanism pot lucra
numai materialicere asupra organisalii nostre
firescl, dupl. rum ele lucrezd in genere asupra
firer animate ; al doilea, ele lucrezd asupra mistra
determinand rafiunile materiale ale judeccifei fi
voinfef nostre ; din acest punct de vedere, ele
sint elementele materiale ale opiniilor, tendin-
telor si hotaririlor nostre. In fine, al treilea, ele
lucrezei asupra nostra, facendu ne sci dobel ndim
aptitudinile fisice, a cdror trebuintd e simtita. de
instinctul nostru si recunoscuta de inteligenta
nostrd, si a calif cautare ne este impusd de vo-
inta nostra. Dar si pentru acesta parte a educatil
omenitor, arta practica trebuesce pusa in locul
naturiT fisice, sat mar esact in locul conditiilor
accidentale, uncle arta se presinta in privinta fie-
caruia din no' si sd se raporte la cunoscintele,
la luminile si la procedarile ce ea arta, nc.-a
desveluit in decursul atator veacurl, spre marele
folos al neamulul omenesc.
c Ca individ omul n'a perdut sentimentul aces-
tor trebuinte esentiale ale educatil sale; instinctul
lul firesc, unit cu cunoscintele ce posedd, it im-
pinge in acesta tale. Parintil nu lasa pe copil

www.dacoromanica.ro
 200

in starea lul naturald, nici profesorul pe elevul

se(' ; dar guvernele se insala tot-d'a-una si in
tote lucrurile cu mult mai mutt de cat indiviclii.
Societatile omenilor n'aU instinct care sa le dea
impulsie si, ca'nd nu lucreza instinctul, adeverul
perde tot-d'a-una juntelate din drepturile sale.
<Da, se scie de tot! ca guvernul se face sin-
gur vinovat care popor pentru o gresala, de care
nici un parinte n'ar voi sa se theft vinovat catre
copilul seh, nici un dascal catre scolarul sett Da,
in ce privesce dobandirea desteritatilor practice
de care are nevoe omul sa ajungh la indestularea
firel sale, printr'o adminisiratie buns a intere-
selor sale celor mai esentiale, poporele europene
nu primesc de la guvernele for nici umbra unei
impulsiuni publice si generale.Guvernele n'ati
nici un invetamint public de cunoqcinte practice,
afara de cea-ce privesce arta de a omori Omen!.
Organisatia military mananca tot ce se datoresce
poporulul, sau mai bine tot ce poporul isT dato-
resce siesi ; mananca tot ce i se storce si ce i
se va mai storce din ce in ce mai mult, pentru
ch, el nu cunOsce mei odata motivele in vederea
carora i se spune ca este stors. Dar aceste pro-
misiunl sint de asa natura ea, dach s'ar indeplini,
stOrcerea poporulul s'ar schimba in dreptate, su-
ferinta in linisce si in fericire publica, care sint
urmarile justitia Asta-cli insa se smulge veduvil
painea de care ea se lipsesce spre a o'da copi-
lasului el, si acesta fara folds, faro profit pentru
popor, ha Inca contra intereselor lui, numal pen-
tru ca sa legitimeze si sa justifice nelegalitatea
si nedreptatirea la care e supus ; intocmal dupe
cum alta data se rapia painea vOduvil si a or-
fanului pentru intretinerea nepotismulu! calugh-

www.dacoromanica.ro
 201

rest. Fie nepotism cdlugaresc sad nedreptate

civild, in arnandoue casurile si tot-d'a-una sub
cuvint de bine obstesc, guvernele au alergat la
aceleasi mijloce: la imposite asupra poporului din
care unele pentru mantuirea sufletulul, cele-l'alte
pentru fericirea luT in acesta lume. Dar toti scim
ca resultatele produse de intrebuintarea acestor
imposite sint cu totul contrare mantuiril sufle-
teseT a poporului si fericiril pamintescT.
«Poporul european este orfan si nenoroeit. Cea
maT mare parte din acel carT sint aprope de el
spre a-1 pute ajuta, au tot-d'a-una alt-ceva de
fdcut de cat sd cugete la binele WT. Cand vecji
manierele lor blande fatd cu animalele din staul
sau chiar cu cainil si, cu pisicile, I-al crede ca,
sent umanitarl, bum si cu poporul ; dar nu este
asa. Multi din eT Mei nu maT sint omeni fata cu
poporul. Aceste fiinte trdese din veniturile pro-
prietatilor, lard sa se gfindesca un moment la
strimtorarea ce aceste veniturl causezd celor din
jurul lour. El nu scid de be pan& la ce punct in-
tmderea continua, a espedientelor si a greselilor,
care ingreuneza educatia, scaderea crescendo a
bullet credinte in practica vietii, lipsa de respun-
dere crescenda qilnie pentru ace! earl abuseza
de avutul public, din care urmeza groznica agra-
vare a slabiril fisice in elase si la omenif carT
sint respuraptori de fapt, dad, nu de drept, si
carT vor sa-st spele in veniturile for mainile pan-
garite ; eT nu sciti, dic, pand la ce punct
aceste lucrurb degradd poporul, adue turburare
in spiritul lul, i rapesc or-ce bucurie si or-ce
sentiment omenesc. Ei nu scift pint la ce punt
reclamdrile poporului sint ad1 zguduitOre Ei na
seill cat de grea devine din di in cli ducerea ulna

www.dacoromanica.ro
 202

viete religiose si oneste, si lasarea de copil cu

rest bun si potrivit conditil for ; si mai presus de
tote el nu scid disproportia dintre ceea-ce eT store
fara mild de la nenoricit si dintre mijlocele ce
el i lasa sd castige numai cat reclama de la el.
Dar sa ma intorc, de unde am plecat.
Desvoltarea aptitudinilor fisice se face ca si
desvoltarea cunoscintelor esentiale. Statul ar tre-
bui si ar putt face fail greutate din acestd afa-
cere obiectul unui invetdmint practic pentru po-
por. Dar acest invetdmint presupune, ca or-care
invetamint, un mecanism care sa, pdtrunqa in
temeiul lucrurilor, un Abe cedar tehnic, adica, re-
gull tehnice generale. iNumal observand acele
reguli, educatia corpu!ui ar pule fi data copiilor
inteun sir de exercitii care, mergend treptat de
la simplu la complex, ar trebui sa product'. re-
sultate sigure si sa desvolte la scolarf o inlesnire
spre a -sI apropr,a, din di in di mai mull, tote
calitatile a cdrora posesie le este neaparat tre-
buinciosd. Dar insus acel Abecedar nu este gdsit
pana aci, acct; se descopere rar cea-ce nimeni nu
catda. Cu tote acestea el e forte usor de gasit ;
cad e vorba a-1 da ca punt de plecare manifes-
tdrile cele mai simple ale puterilor corporate,
care manifestari sint seminta aptitudinilor celor
mai complicate ale omulul.
«A lovi, a duce, a arunea, a impinge, a trage,
a intorce, a suet, a manui arena, si tote cele-l'alte
lucrurl de felul acesta sint manifestdrile simple
cele mat inserimate ale puterilor nostre corpo-
rate. De si cu totul deosibite uncle de allele, ele
imbratisazd in intregul for si fie-care in parte,
elementele tuturor faptelor posibile, chiar cele
mai complexe, pe care se intemeiaza ocupatiile
15
www.dacoromanica.ro
 203

Omenilor ; de unde urmezA ca Abecedarul apti-

tudinilor corporale va trebui sa incepa negresit
cu exercith chiar din prima copilarie, aranjate
dup'o regula psichologica Si aplicate la tote aceste
fapte in genere si fie-cAruia din ele in parte.
«Dar data pentru Abecedarul intuifiunif sintem
mult ma! inapoiati de cat femeile din Appenzel
si de cat minunata for pasere de bartie multi-
culora, apol, pentru Abecedarul a ptitudinilor
practice, sintem cu descivirqire intrecuff chiar de
selbaticif cel mai din urma prin priceperea ce
ail de a lovi, de a transporta, a trage, a duce,
a arunca, etc.
«Nenorocirea este ca acel sir treptat de exer-
citi!, de la primele pina la ultimele, adica pina
la educatia complecta a deprinderil de a savirsi
cu siguranta si in felurite moduri fapta de a lovi
sau de a impinge, de a arunca sau de a manui
arma, si care ne da siguranta piciorului si a
mainil, atftt in miscarile contraril cat si in cele
care tind spre acelas stop, nenorocirea este, clic
ca, tote acestea nu se vor realiza nici odata in
Europa, in ce privesce educatia popOrelor. Cu-
vintui este ca avem, numai Scoli de citire, de
scriere, de recitari, de catehisme, pe ca. nd ne -ar
(rebut qcoli de omens. Dar scolele car! sa formeze
Omen! n'ar conveni principiilor de nepotism si
de nelegalitati, pentru car! se intrebuinteza hanil
public!.
Mecanismul care ne da destoinicla de a isbuti
in afacerl, acel mecanism urmeza in tocmal ace-
les! procedarT ca si cel care ne da cunoscintele
si pentru desvoltarea nostra individuals, prin-
cipiile pe care acela se intemeiazasint 'ite si
ma! profunde. Ca sac putem, trebue neaparat set

www.dacoromanica.ro
 204

lucrcini ; ca sa scim, adesea ne putem multami

a sta in nelucrare, numal a vette si a audi. Re-
lativ la ealitatile nostre practice, sintem nu-nu-
mal centrul desvoltarii lor, dar, Inca determinam
forte adesea intrebuintarea ce facem cu ele afara
din noT, cu conditia insa sa nu esim din hota-
rele ce legile mecanismulul fisir ne-an fixat.
Dupe cum in baosul natures rani margini, forma
individuala a fie-carui lucru a fost determinate
de situatie, de necesitate si de imprejurari asa
si in marginirea acestel naturl vil care provoca
desvoltarea facultatilor nostre, tot situatia, ne-
cesitatea si eircumstantele determina caracterul
special al fie-carii calitatt de care avem maT
multi, nevoe.
«Dupe aceste considerante, noT sintem en de-
savirsire datorl sa aratam feint intrebuintaril
capacitatilor nostre, si or-ce metoda, care in
desfasurarea facultatilor si talentelor nostre, ne
departeza de puntul central, mule s'aplica preo-
cuparea nostril. personals, pentru tot ce omenil
ati de datorie sa aduea la indeplinire, sy supiirte,
is prevada si s'asigure in decursul dilelor vieteI
for ; or-ce metoda care se departeza ast-fel de
la dobandirea anume a calitatilor, de care avem
nevoe si care calitatl ni se cer de con ditiile par-
ticulare ale locurilor si personelor unde ne aflarn ;
or-ce metoda, clic, de acest fel, ne invrajbesce
cu aceste conditil, sat] ne face cu desavirsire
necapabill de a le indeplini. Or-ce ast-fel de
directie trebue sa fie privity ca contrarie ade-
veratel metode de educatie, ea o abatere de la
Zegile naturil fi de la legaturile arnionice ale
fintel nostre cu ea insasT si cu tot ce exists.
DecI o atare metoda trebuesce privity ca o pie-

www.dacoromanica.ro
 f_05

dia a propril nostre perfectionari, a instructil

profesionale, a desvoltarii in not a sentimentului
datoriel ; ca o cillauza. inselatore, puind in pri-
mejdie tot ce avem in not mai pretios, si care
ne impedica sa ne alipim cu inima curate si cu
tot sufletul de acea ce formeza adeverata nostra
individualitate, de rolul real si positiv ce impli-
nim in vieta nostra. Un sist,m de invetamint
care porta in el seminta tuturor acestor rele,
dupe ce cs vieta omulul e seminata cu atiltea
suferinte, un asemenea sistem trebue sa inspai-
rninte pe fatal si pe mama de familie cart tin
din inima la linistea vietiT copilului for ; cu atftt
mai mutt ca nenorocirile gienumerate aduse de
o civilisatie mincinOsa si fora ternelii si chiar
de nenoroeita nostra revolutie, au putut gasi
principalul for isvor in greselile acestei naturi
care, de veacuri, se aratati atat in invetamint cat
si in lipsa de invellimint popular.
cAm veclut ca metoda psihologicci, intrebuin-
tata pentru desvoltarea facultat;ii nostre de a
cunosce, trebue interneiata pe un Abecedar al
inluitii care sa serve de caleuza copilului si al
carui stop trebue sit fie de a duce cunoscintele
dobandite la cea mai inalta treptd de limpeclime
si de precisiune. De asemenea, cultivarea cali-
tatilor active, (acesta temelie materials a vir-
tutii,) cere negre.sit descoperirea until Abecedar
al acestui mod de desvoltare a facultAtilor nos-
sre, si luiind acest Abecedar de caleuza, sa pre-
gatesca pe copil pentru acea armonie a functiilor
fisice care armonie e conditia intelepciunii ome-
nescl si a virtutilor practice, si care trebue sa
ne sprijine in practicarea virtui, p ins ciind
orgauisatia nostra, perfectionata prin metodfl, sit

www.dacoromanica.ro
 206

nu mai aibe nevoe de sustiitori, si sä fun ridicati

la virtutea care trdesce de sinesi, in deplina sa
maturitate. Ast-fel este formula ce urrnezd., adecd,
singura procedure proprie a forma pe oamenT
pentru virtute. Acesta procedare consta in tre-
cerea de la deprinderi desavirsit dobandite la
cunoscinta regulilor, dupe cum procedarea culturil
inteligentel consta in trecerea de la intuitiunl
perfecte la notiuni precise si de la acest*'a la
espresia for prin vorbd, adicd la definitil. )S1
dupe cum intrebuinfarea d' finitilor inainte de
intuifia obiectelor, face din qcolart wive proet
cart se cred prea mutt, de asemenea discursurile
asupra virtutii, inainte de practicarea acesteia,
fac din scolari niece stricati. Sint sigur ce ex-
perienta va invedera dreptatea celor sustinute
de mine in acestd privintd. Lipsele in invetd-
mintul practic si real al virtutil produc urmarl
tot ash. de rele ca si lipsurile in invetdmintul
practic si real al sciintei..
«Dar aci iml vine inainte altd problemd si
mai insemnatd, aniline, cum pote priori copilul
o educatie ast-fel ca purtarea ce i se va impune
de nevot qi de datorie, in decursul vietil lul, set
se facet o a doua nature a luf, in tote casurile
viefit ? Cum se pile dobandi acest resultat, nu
numal pentru scopul la care-I e destinat, ci si
pentru schimbdrile de positie si de conditil ale
existentel cdrora va fi supus ?
«Acesta problemd consta in a forma din fe-
tila, imbra catcl in hetinutele et de copila, pe
sofia care va mulium), pe beirbatul et, pe mama
curagiOsei care va fi la inenfimea misil sale ;
consta in a forma din bciefelul, incet in haine
de copil, pe bet rbatul care va multeimi pe sofia

www.dacoromanica.ro
 207

Jul, pe tatal euragios care va pilot sa-e ducd

sarcina cu demnitate.
«Ce problema importantd, scumpe Gessner
Audi, sd fad ca insusi spiritul misiuniT ce copil
sint chematl sa indeplinesca odata aid pe pa-
mint, ca acest spirit sa devind o a doua naturd
alor !
«Si in adever, ce problema maT inaltd de cat
faptul de a face sd intre in sangele si in vinele
copilulului mijlocele reale care sa favoriseze
dispositiile, inclinarile inascute pentru intelep-
ciune si virtute, fard sä astepti ca fierberea
placerilor sensuale sa fi introdus in sange si in
vine o coruptie profundu si mortald intelepciunii
si virtutii !
«Si acesta problema, amine Gessner, este deslo-
gata. Aeelesi legi ale meeanismului fisic, care
desvoltd in nof principiile materiale ale infelep-
ciunii, desvoltd yi mijlocele materiale care ne
inlesnesc virtutea. Dar espunerea deslegaril ace-
stel probleme in tote amanuntele sale o voiti
face alta data.»

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA XIII-a
Smear: Sentimental re'igios qi sentimente'e morale ;
dragostea, increderea, recunoFinfa qi supunerea, se nese
In copil din relatiile lut cu mama sa. El le intinde maT
tardiu pine la D-cleu, cand mama -sa i-a dat notiunea de
D-tleu Etatea cand copilul incepe se trdescd prin el in-
susT .si sit primesea intaile impresit ale lumil esterne, e
o perikld critics si plina de pericole, de unde atarnit maT
mutt viitorul lul. Acesta e momenta' cand educatorul,
adied tot mama, e dator se -si ded tote silintele spre a a-
sigura predominarea definitivd a naturit morale asupra
poftelor corporale. Importania mamei in educafie.

eAmice Gessner, itT scriam alta-data ea as

merge prea departe, dad. as vol sa spuill in a-
menunte principiile si regulile pe care se inte-
meieza cultures cc/or mai insemnate calitaii prac-
tice. Cel putin nu voiti sa terrain aceste epistole,
fara sa nu ating o cestiune care este cbeia in-
treguluT meil edificiu ; adica, cum, in esenta sa,
sentimental religios se alipesce la principiile re-
cunoscute de mine in genere ca adev6ratele prin-
cipii, ce presida la desvoltarea neamulut omenesc.
eSi aci, eu tot in mine insumi caul deslegarea
acestel cestiun!, si ni6 intreb: Oum se nave in
sufletu meu ideia de D-&i. ? De unde vine ca
eft erect intr'un D-cleii, ca, m6 simt fericit Tubin-
du'l, increclendu-me LuT, multumindu-T si supuin-
du-me Lui ?

www.dacoromanica.ro
 209

(Numai de cat ved ca sentimentele de iubire,

de incredere, de recunwinta si de ascultare,
trebuesc neaparat desvoltate de mai inainte in
inima mea sere a le pute aplica lul D-clet. In
adevOr, trebue 84 lubesc pe omen!, sa fiu recu -
noscetor omenilor si sa ascult de omen!, inainte
de a me pute inalta la lubirea de D-clea, la re-
cunoscinta catre D-(leti, la increderea in D-cleil
si la supunere lul D-(lea : (Cad, tine nu iubeve
pe fratele 864 pe care-1 vede, cum ar fubi el pe
tatal seu, care e in cer qi pe care nu 1 vede ?»
cat me intreb deci : Cum se face ca eti Iubesc
pe Omen!, ca ma incre(1 lor, ea be sint recunos-
cator si ca-T ascult ?Cum ajung sa fact parte
din natura mea sentimentele pe care se inte-
meieza maT cu seamy Tubirea si recunoscinta
catre omen!, increderea in ei, calitatile prin care
se desvolta supunerea omulu!. Si eU gasesc chi
ele au principalul for inceput in relatiile dintre
mama qi micul of copil.
(Trebue ca mama sa aiba grija de copilul sea,
sa-1 hranesca, sa-1 dea siguranta si multumirea.
Ea nu pOte face alt-fel, ea e impinsa la acesta
prin puterea until instinct cu total natural. Ea
is implinesce acesta datorie, ingrijesce de nevoile
lui, departeza de Ia el cea ce nu-1 place, vine in
ajutorul slabiciunif lui, si copi ul e ingrijit, mul-
tamit. liragostea a incollit in inima .
«Un lucru ce el n'a vedut nicf-odata IT isbesce
privirile ; e uimit, speriat si tipa. Mama sa it
stringe cat pOte la sinul set], it aniuseza, it man-
gale. Tipetele Jul inceteza; dar ochil IT reman Inca
lung timp Of de lacrimi. Alta-data el vede din
noU acelas lucru ; mama -sa it reia in bratele sale
protectore si-T suride faits. De asta-data el nu

www.dacoromanica.ro
 210

mai tips, ci r6spunde la surisul mamei sale prin-

tr'o privire limpede si senina, acosta va sa (lied
ca increderea a incol1it in ininia tut
cLa cea mai mica necesitate a copilulul, mama
alerga la leganul Jul. Ea i da sa manInce si sa
bea, cand el simte nevoe (le acestea. El se lini-
scesce cand aude pasul el si-1 intinde manu_sitele
cand o vede ; ochil !LIT stralucese cand privesc
sinul mamei sale. In fine Tatd-1 saturat ! Mama si
placerea pentru satisfacerea trebuintei se con-
ftinda pentru el in una singurd si acelas cuge-
tare ; et este recunosca' tor.
(AcestI germenT de amor, de incredere si de
recunoscinta se desvolta in curind. Copilul cu-
nosce pasul mameT sale, suride la umbra el si
lubesce pe orT-tine 'I sem6na ; o fiinta care se-
in6nd marnei luT este pentru el o fiinta buns. El
suride chipulul el si figuri! omenescl. El lubesce
pe acela la care tine mama Jul. El intinde mai-
nile si sarutd pe fratiT, pe surorile si pe tote per-
sonele carora tinde mftinile si-T saruta mama luT.
Din acestea dragostea de entent, fratia a incollit
in inirna lur.
«Supunerea este o calitate care, la Inceput, are
tendinte contraril aplicarilor prime ale naturil
nostre fisice. Ea se formezd prin educatiune. Ea
nu resultd numal din instinct, si cu tote aces-
tea e urmeza in desvoltarea sa acelas drum
a si instinctul. Dupa cum trebuinta precede
dragoste!, satisfacerea trebuintei precedd reeu
noscinteT sfiala-inerederiT, de asemenea o do-
rinta violenta precede neaparat supunerif ; co-
pilui devine cu adeverat supus, ascultator numal
prin rabdare. intaile aratArT ale supuneril sint
carat pasive si le provOcii mal cu seams. simti-

www.dacoromanica.ro
 211

mintul asprei necesita ft. Dar si acest simtimint

se desvOlta d'intaiti pe genuchil mamei lui. Tre-
bue negresit ca copilul sä astepte sa-I dea sinul ;
trebue negresit ca el sä astepte sa -1 is in bratele
et. Numal cu mutt mat tarcliii se desvOlta in el
supunerea actives, si numal cu mult mat ttircliu
Inca. el are In adev6r consciinta ca e bine ca sa
se spuna mamei sale.
(Ey° ufiunea omului vine de la o tendinta
energica si violenta care ne impinge la satisfa-
cerea trebuintelor nOstre materiale. Sinul mamei
potolesce prima furie a a petiturilor corporate si
produce amoral. Curind apoi, se arata tuna ; tot
sinul mamei face sa taca toma. Asa se operezA
unirea acestor dou6 simtiminte : dragostea §i in-
crederea ; asa apar primil germeni at recuno-
cinfei.
4( Natura se arata neinduplecalci pentru vio-
lenfele copi/n/ui, care lovesce lemnul, piatra :
natura remcine nepilsatore si copilul nu mai
lovege nice lemnul, nice piatra. La rindul el,
mania lui este neinduplecata la dorintele lui
nemoderate. Cand el iipa i striga, ea remane
tare, neinduplecata. Atunci el nu mai fipa, se
obipruesce a-0 supune voinf a la voinfa mama
sale. luta primit germeni ai pacienfei ai rab-
clarif, primit germeni at supunerii !
«Supunerea si dragostea, increderea si recu-
noscinta, tote intrunite, destepta in copil intaia
zare a conqciinfei. El incepe sa simtil, la inceput
in mod obseur, intunecos, nedeslusit, ca nu e
bine sa se supere contra mamei sate care -1 Tu-
besce. El simte la inceput, de asemenea intr'un
mod nehotarlit, ca mama sa nu e in /mite nu-
nto3 qi numal pentru dinsul, ca, in lume, totul
www.dacoromanica.ro
 212

nu e numaf pentru el. Si, in acelas timp, cu

aeest intaiu simtimint, incepe 'Inca un altul st
incoltesca : El smite cu fi et inste0 nu este in
lume numai pentru dinsul singer. Acesta e ger-
menul confus a ideii de datorie qi de drept.
«Ast-fel sint intaile linil marl ale desvoltariT
personaliteilii, care nasc din relatiile mamel cu
pruncul see. Dar tot aceste relati! cuprind Inca
in germen, e adeverat, Ina in 'tad intregimea
si intinderea sa, area pornire a firi1 omenescl
care ne face sa iubim pe creatorulnostru. Voiti
sa dic ca elementele tuturor simtimintelor reli-
giose produse de credinta, in fond, shit identice
cu sin mintele neiscute din dragostea copilaplui
pentru mama sa. In ambele casuri, aceste sim-
simtiminte se nasc tot in acelas mod.
«In amandoue casurile, copilul asculta, crede
si se supune. E adeverat ca la acesta etate, in
ambele casuri, copilul nu pie ce crede, nicl ce
face. Dar intaile motive, care dictati credinta si
purtarea luT, au sa dispara in curind. Persona-
litatea lul care incepe, i permite sa parasesca
mina mame! sale ; cacT el are acuma simtimintul
de sines! si in mintea lul incoltesce cugetarea
ca numai are nevoe de mama sa. Mania -sa i
citesce in ochil luT acesta cugetare nascenda.
MaI mult de cat ori cand ea it stringe la pleptul
eT si cu un accent ce el nu mat audise nici a
dat, ea 'I dice : «Copilul meu, este un D-dell
de care tu al nevoe. acum cand tu nu mai aI
nevoe de mine ; este un D-deti care te la in
bratele lul, cand eu nu te mat pot protege ; este
un D-deti care cugeta la fericirea si bucuriile
tale, cand eti nu'tI maI pot da nici bucurii
nici fericire.D Atunci in inima copilult,I se

www.dacoromanica.ro
 213

petrece ceva care nu lie sta. in putere a-1 spune

prin cuvinte ; adica in sufletul lul se produce
o miscare sfinta, o inaltare a credintel care-1
ridica mai presus de el insus. De abia mama -sa
a pronuntat numele luI D-Clett, si el se bucura
ca-1 aude. Simtimintele de dragoste, de recu-
noscinta, de incredere, innascute la sinul 'Darnel,
se intind, se maresc ; ele se intind pant la D-clea
ca si pana la tatal sea ; pana la D-cleil ca si
pana la mama sa. Supunerea a gasit acum un
camp mai intins spre a se exercita, spre a se
aplica ; copilul, care crede de acum inainte in
ochiul lul D-cleil ca si in ochiul 'namel sale, se
porta bine acuma din dragostea titre D-cleit,
dupa cum pana aci se purta bine din dragostea
titre mama sa.
(Acesta intaie incercare a inocenteT si a inimil
materne spre a impact prin disposilif religiose,
primele pretenfit de neatarnare cu simlimintele
morale desvoltate de mai inainte, ne descopera
puntele fundamentale ce trebue sa aiba in ve-
dere educatia si invetatura, data ele voesc ne-
gresit sä realiseze imbunatatirea omulul.
((Intel ile seminie de dragoste, de recunoscinta,
de incredere si de supunere au fost simplul
resultat at simiimintelor instinctive intre mama
si copil. De ad inainte desvollarea acestor ger-
ment sta in mina omenilor, cea ce constitue o
arta superiord. Dar sa nu perdem din vedere,
nicl un moment, intaiele ochiuri car' ail format
la inceput reteua sa ; cad firul s'ar rope pe data
in mainile mislre. Aci e un pericol mare pentru
copiii nostri si acest pericol se presents de tim-
puria. Copilul ganganese numele mama sale,
i-e recunoscetor, se increde in ea, i se supune.

www.dacoromanica.ro
 214

El ganganesce numele Jul D-clef, Tubesce pe

D-clew, i se supune. Dar abia i all incoltit in
suflet recunoscinta, dragostea, increderea si pe
data motivele care au determinat aceste simti-
minte pier ; adica, el nu mat are nevoe de mamei
sa. Lumea, ce-1 inconjOra acli, i striga : (ileum
to eel a' meU" !»
Copilul intelege acest glas si trebue sa-linte-
intelega. Instinctul de copil mic s'a dus din el ;
instinctul puterit tut crescendo it is locut, si
germenul, seminta moralitatiT, semenata in su-
fletul lui prin simtimintele din pruncie, are sa
fie, fi chiar trebue sa fie de o data isbit de
mOrte, data in acel moment, nu acata nimeni
la furca de our a creatiunil firul vietil sale, adica
intaiele impresil produse in el de simtimintele
inalte ale naturil sale morale. Mama, mama,
lumea inrepe sa-ti departeze copilul de inima
tai, si data, in acest moment nimeni nu alipesce
simtimintele nobile ale naturil lul la acesta
Ilona aratare a luiniI simturilor, atunci s'a pier-
dut de tot ! Mania, mama, copilu tett itt este
smuts de In sinul feu; lumea cea noun devine
acum mama lul si D-tleul lui. Pleicerea simfurilor
este D-Veul but Propria sa autoritate devine
D ,teal sou !
Mania, mama, copilasul tOu te-a perdut pe
tine, s'a perdut pe sine-sr. Flacara dragostit s'a
stins in sufletul lui. D -deu nu mai e in el. Res-
pectul de sine insust e mort intr'insul din se-
minta sa. El merge spre acea stare de corup-
tiune, uncle patimile simtarilor nu mai an friu.
lOmenire, omenire, Tata perioda de transitie,
cand simtimintele copilasulut dispar si fac be
intailor impresii neatarnate de mama si provo-

www.dacoromanica.ro
 215

cate de farmecile lumii ! Tata. ora cand pentru

fntaia órä ogorul favorahil culturil celor mat
nobile simtiininte ale naturil omenesct are sä
se ascunda sub piciOrele copilulul ! Tata momen-
tul and mama Int incepe sa nu neat fie pentru
el ceia-ce era pand aci ; cand, din contra, se-
minta increderit in acesta aparitie vie si noud
a lumii dospesce in spiritul lot ; cand farmecul,
placerea acestei vedeni' are sa stergd, sa absOrbd
credinta hit in mam1.-sa, care numat e pentru
-el ceta-ce era, in acelasT limp, ca si credinta lul
in D-clea pe care nu'l mat vale niet nu'l mat
cunOsce ! Tot ast fel, in natura selbatecd, rada-
cinile erburilor rele, mat aspre si mat tart, nd-
busesc si °mord rAdticinele plantelor mat bune,
a carora tesAturd e mat delicatd. Omenire, oine-
nire, Tata. perioda vietel cand se operezd des-
partirea simtimintelor de incredere, ce copilul
incliinase mamel sale si lul D-cleti de simtimintele
ce el inchind aceste,T mum! ce '1 apare in noutatea
et, precum si la tot ce ea cuprinde ! Aci, la in-
crucisarea acestor dou'd drumurl, avem nevoie
de MO arta ,si de tote puterile nostre spre a
conserva, in inima copiilor nostri, intregi, ne-
stir, ite, simfimintele de reounoqcinici, de dra-
goste, de incredere ,si de supunere!
tin aceste simtiminte residd Dolet si, intrega
putere a fiintel nostre morale e strins legatd cu
pdstrarea !or.
Omenire, ar trebul sa, fact tot ce-t1 sta in
putintd, sa -ti desfasuri tota priceperea, pentru ca
sit put alt-ceva in locul dispdrutelor cause fisice,
care desvoltaseril aceste sinitiminte la copilas,
pentru ca su lei in mclint nua mijloce de a le
redeftepta in sufietul luf, pentru ca sa nu tag
www.dacoromanica.ro
 216

ca seductiunile lumit sd ajungd la simiurile

copilulul care crepe, de cat asociindu-se la
simtiminte.
0! omenire, aci, pentru intaia Ora tu nu to
mal poti increde naturil, tu esti datore sa facl
tot cell sta in putinta spre a sustrage copilul
tau orbel el directil, si spre a'l supune regulilor
de conduita, si mijlocelor eficace ce experienta
veacurilor a pus intre niainele nostre. Lumea ce
apare adl privirilor copilulul, nu mai e lumea
creata de D-dett ; e o lume care a perdut tot
d'odata nevinovatia placerilor sensuale si sim-
timintele care format] fondul naturil sale, o lume
uncle domneoce re'sboiul intereselor egoiste, o tome
plink de absurditati, de violenta, de ma ndrie,
de minciund §i de inplaciune.
(Nu mai e lumea, asa cum a ie,sit din mainile
lut D-deu ; e o lame care atrage copilul tea in
valurile sale turburate si in virtejurile prapastii,
in fundul careia locuesc nepasarea si mortea mo-
rata. Nu mai e creatia lui D-get. Lumea de adl
inflitiseza vederilor copilulul tell forta brutala,
arta ce intrebuinteza pentru propria sa coruptiune.
carp? ane copil, lumea ta este camera ta de
loon inld 1). Dar tats, -teu e impiedicat de ocupa-
tiile luT, mama-ta e contrariata ; asta-01, mane ea
va aye visite, poimaine ea va aye necazurile el.
1). Camera unde se intrunesee familia, amicil familil si
unde dorme familia. Ad se pune masa cand nu se pune
In cuinea easel. In acestil camera se ved garderoba, biblia,
cartea psalmilor, almanachul si o soba. Iarna e singura
camera ce se incalzesee, si in ea vine sa luereze fie-
cure membru al familia chiar eand fetele cele marl si
Meta eel marl aa alte camere de culeat
R. de Guimps.

www.dacoromanica.ro
 217

Tie ti-se uresce ; fad intrebari, bona ta nu-ti

respunde de loc ; vreI sa lesi in drum, nu te lass. ;
esti redus sa te certi p'o jucarie cu sora-ta. Ser-
man copil ! ce trista e lumea ta, tot odata MIA
inima si ingrozitOre ! Si data, te plimbi intr'un
car aurit, sub umbra arborilor, esti tu cu asta
mai fericit ? Guvernanta ta insala pe mama-ta ;
tu suferi mai putin ; dar devil mai rea de cat
cel ce sufera. Ce ai castigat cu asta ? Lumea ta
te apasa inca mai mult de cat pe cel ce sufera.
cLumea nostra e asa de mult afundata in per-
versitatea unel educatiuni si unel apasarl contra
naturii, in cat nu mar are nici un simtimint des-
pre rnijlocele pentru conservarea in om a unel
inimi curate. Neingrijirea el fata cu inocenta
omului este aceea a unel mame vitregl, si de 99
de orI la suta, acesta neingrijire distruge, si Mel
nu pate sa nu distruga, ultimele mijlece ce ne
mai reman pentru imbunatatirea neamului ome-
nesc ; caci lumea apare ochilor copilului in tOta.
noutatea sa, toemal la etatea cand nimic, absolut
nimic, nu vine sa cumpanesca preponderanta,
farmecul esclusiv al impresiilor ce lumea face
asupra simturilor. Ast-fel, de o parte predomi-
narea sensatiilor, de alta vioiciunea for destep-
tate de privelistea lumil rnateriale, le asigura o
superioritate hotaritore asupra impresiilor pro-
duse prin faptele de esperienta si prin simti-
mintele care slut temelia educatiunir morale al
neamului omenesc. Din acest moment, un camp
nemarginit si cu totul viu este deschis patimilor
egoiste si degradatOre. In schimb si prin acelas
fapt, copilul perde dispositiile, a caror cultura
materiala formeza partea cea mai insemnata, a
mijlOcelor ce avem pentru moralisarea si lumi

www.dacoromanica.ro
 218

narea luT. Copiiul vede Inchiclendu-se inainte'i

deja asa de striinte ale lumil morale. In
fine tote poftele sale corporale 11 tarasc sa des-
parta cane ratiunil de ale dragostii, sa Lea din
interesul seu personal mat mult saa mat putin
singurul mobil al intrebuintarit puterilor sale, sa
devina ast-fel el insus instrumentul caderit sale
propril.
g Nu pot pricepe cum omenirea nu cunosce de
loc acest ivzor bogat al coruptiunil sale, cum
preocuparea generala n'a ajuns Inca sa sece acest
izvor si sa supuna educalta unor principi', care
sa nn mai distrug a opera dumnecleesca, urzitei
din 14g an prin simtimintele de dragoste, de re-
cunoscinta si de incredere.
In acesta perioda asa de critica pentru min-
tea si inima nostril, ar trebui inainte de tote sit
se fa_voriseze mijlocele ce D-clen Insus a dat firit
omenescl spre a face sa rnerga de-o-Potriva per-
fectionarea ei intelectuala si imbunatatirea et
morala. Ar trebui ca instruclia pi educalia set
se puna pretutindenf in armonie, pe de o parte
cu (vile mecanismului fisic carora se supune
spiritul nostru spre a se ridica de la percep-
liuni confuse la idei precise, pe de alga, parte
cu simtimintele intime care ne slut naturale qi
care, desvollandu-se treptat, ne duc la recunOs-
cerea si la respectarea legit morale. Nu se 'ite
pricepe cum omenirea n'a ajuns Inca sit formeze
o scara gradata qi neintrerupta, care set imbret-
Nem tote mijlocele de desvollarea inteligenfei psi
simiimintelor nostre. Acesta gradare ar trebui
sa alba Mar cu seama scopul de a inte»teia, pe
conservarea perfectiunii morale, folosul invefa-
mintului vi at mecanismulni invelamintuluf ; de
www.dacoromanica.ro 16
 219

a ajunge, cu ajutorul conservarii inimii curate,

sa nu lase ratiunea a se rataci si a se perde
numai in urmarirea interesulul personal si, mat
presus de tote, a supune impresiile fisice con-
vinctiunilor, poftele a le supune antcrrulue de
bine, gi amorul de binevointei conduse cu-
viincios
c1110tivele cart comanda acesla subordinare
sint trase din partea esentiala a naturil nostre.
In acelas timp cu desvoltarea puterilor nostre
corporate, interesul superior at imbuneiteitirii
nostre cere ca preponderanta for sa dispara, a-
dicit ca puterile nostre corporate sa se supunei
unee legs mai inalte. Trebue de asemenea, ca
fie-care din progresele nostre sa, fie pe deplin do-
bandit, inainte de a ne gandi c'o sa-1 trecem in
rindul al doilea, si- acesta subordinare a perfec-
tului catre perfectibil presupune inca, inainte de
tote, ca not avem tot-d'auna presente in mintea
nostra elementele tuturor cunoscintelor, si ca
procedam pas cu pas, fara Yea mat mica intre-
rupere, de la aceste notiuni elementare la ulti-
mele resultate ce avem sa dobamiim Dar, inlet' ia
candit e a acestel neintrerupere este ca inveta-
mintul elementar sa nu fie nice °data afacere de
cap, nice de rationament ; ci sa fie tot-d'auna afa-
cere de sintlure, de inima, de mama.
(A doua conditie este ca invetamintul sa. treed
inset de la exercitiul simturilor la cela al jade-
catit ; ca el sa fie lung timp afacere de inima,
inainte de a deveni afacere de rationament, sec" fie
lung timp functie femeiasca inainte de 4, fi functie
barbel taut
cCe sa mat dic ?Mama, mama, legile eterne
ale naturil me aduc tot-d'auna la unarm. ta! Ino-
www.dacoromanica.ro
 220

centa, dragoste, supunere, triumf al nobililor

sitntiminte asupra nouilor senzatil desteptate de
lume, tote aveste folosinte, tote nu le pot con-
serva de cat langa tine ! Mama, mama, impru-
muta-mi Inca ajutorul bratulul tea, ajutorul inimil
tale, nu me departa de tine ! Nimeni nu te-a in-
vetat sa cunosel lumea cum te voitt inveta eu
sa o cunosci. Vino, vom inveta impreuna s'o cu-
nosci cum ar trebui s'o cunosci, cum eti sint
dator sa te fac s'o cunosci.
Mama, mama, in acest moment critic ale can't
pericole le-am spus, unde intaia aparitie a lumit
ameninta sa me departeze de tine, de D-cleil si de
mine insumi, not nu ne- vom d spa.rti ! Mama,
mania sfinfeqee acest moment de transifie intro
inima to isi hone pastrandu-mi inima to !
«Dar nu mat pot urma mai departe, scumpe
amice .Gessner ; m'am emotionat si ved lacramt
in ochil tel.La revedere !

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA XIV-a
Sumar : MetOda sa e intemeiatl pe ins4 natura prin-
cipiilor care slut izvorul sentimentelor morale si religiose,
PretutindenT i tot-d'auna metoda arath copilulul pe D -4eu
si-1 invata cele dour marl datoril ale omului : Perfeclio-
narea 1u1 insue qi frafia, Cu ajutorul el. influenta mamei
tine mai' mult timp. Pietatea se desvolia, credinta se in-
tarefee, i speranta unel alte viete se nace. Originea
stimlimintutui, religios in individ, originea §i transforma-
rile sentimentulul religios in societatile omenesci.
.xAmice Gessner, iml nrmez drumul, intreban-
du-me ce arme dat-am eu eu omenilor, chlar
din punctal de vedere religios, pentru ca el sA
lupte contra relelor ce-I pot Wadi in cursul
vietil ? Amite, daclt, in acesta privintil., metoda
mea indestuleza nevoile omenirii, atuncI valOrea
eI intrece cu mult sperantele ce am intemeiat
pe dinsa. Si in adevec,- cd ea dobandesce acest
resultat.
cjzvorul sin limintelor care formezd mrezul re-
ligiei 0 al moralel, e tocmal ca si izvorul prin-
cipiului, care e temelia metOclei mele de inveta,
mint. Acesta metoda decurge cu totul din re-
latiile dintre mama si copilasul el, sprijindu-se
tot mai mult pe mestesugut de a legh inv6ta-
mintul inch de la lOgan, de acele relatiunt
naturale si printr'o lucrare necurmata, de a it
intemeid pe aceias dispositie a spiritului care

www.dacoromanica.ro
 222

ne face sa Whim pe Creatorul nostru. Acesta

metoda face toul, pentru ca sa nu Ora germenul
simtimintelor inalte, produse de relatiile mamel
si ale pruncului, atunci cand, pentru intaia era
se slabesc. se desfac legaturile dintre aceste
dou6 fiinte. Cand inceteza motivele fisice ale
acestel leghturi, metoda mea der% mijloce
spre a- o rechiema la viata. In acesta ora
solemnft, cand pentru intaia (lath, copilul deosi-
besce increderea ce mama-sa ci D-dell it insufla,
de increderea ce-I inspira fenomenele lumii din
afara, metoda mea desvalue tote mijlOcele, toth
priceperea, spre a nu-I pune nicl o data sub
°chi inctinthrile acestel nuol luml, far sa nu le
insotesca cu simtimintele cele mal nobile ale
naturil Inf. Ea intrebuinteza Inca tote aceste
mijloce si acesth istetime pentru a infatisa ochi-
lor copilulul precum a esit din mainile lui D-cleti;
dar nu numai cum ea este plina de minciuni si
de inselaciune. Ea imputinezh insemn6tatea prea
mare si puterea fermecatore a acestor impresil
nuoi, reinviind afectiunea, dragostea copilulul
pentru D-clew §i pentru mama-sa. Acesth metoda
impune hotare campului nemarginit, care se
deschide egoismulul si unde privirea intregil
coruptiuni a lumil atrage natura nostrh sensualh.
Ea nu ne permite sa ridicam o bariera mare
intre educatia inteligentel si a instinctelor nostre
religiose.
Fiinta principala a- metodei mele nu e numal
de a inapoia copilului pe mama -sa, atunci cand
inceteza motivele fisice ale atectiunii si a dra-
gostif dintre dinsil ; ci ea isi propune inch sa
pupa in mainile mameT un sir intreg de proce-
dart, de mijloce care sa faca ca unirea inimilor
www.dacoromanica.ro
 223

for sa dureze pftna cand rnijlocele materiale de

a inlesni cunoscinta lucrurilor, vor pute da ico-
pilului neatarnarea unei judecati mature prin
exercitil in tote cestiunile de drept si de datorie.
«Marnele care tin din -Ma inima la copilul lor,
au datoria de a ocoli priniejdia care, in acesta
periods asa de eritiea, ameninta sit -1 departeze
de D-zeti si de afectiune, ameninta sa -1 dea cu
totul prada celei mai grOzuiee desolari, unei
tampirl sigure. MetOda mea inlesnesce mamelor
acetsa sarcina. Ba Inca ea introduce copilul, cs-
liluzit de dragostea mamel si pastrand neatinse
nobilele luT instincte, in cele mai bone creatiuni
ale lul D-deu, inainte de ce minciuna si insela-
toria acestel lumi i-au inchis cu totul sufletul la
impresiile inocenteT, adeveruhil si ale dragostii.
4: Ma m a , care urmezei metoda mea, nu mai
fine pe copil strins intre hotarele inguste ale
cunoscintelor et' actuale ; cad Cartea mamelor
iT deschide, pentru copilul eT, lumea, anume lu-
mea creata de D-deu ; o invata limba dragostil
celei mai curate spre a vorbi despre tot ce vede
copilul el prin ochil seT de mama. Dupa ce 1:a
invetat la sinul eT sa ganganesca numele hit
D-deti, ea it arata dragostea universals in sOrele
ce resare, in riuletul ce murmurs, in fibrele
arborelut, in frumusetea florilor, in picaturile de
roux ; ea II arata a tot putinta D-deesca in el
insusi, in razele ochilor lul, in mladierea .arti-
culatiunilor lul si in sunetele glasului but. Ea if
arata pretudindenea pe D-deu si on unde el vede
pe D-deti, inima but se inalta si v'edend pe D-deu
in lume, el iubesce lumea. Bucuria ce-I causeza
lumea luT D-zeu se amesteca in copil cu bucuria
ce -i da D-deti. El imbratisaza pe D-dett, si lumea

www.dacoromanica.ro
 221

si pe mama -sa intr'un singur si acelas sentiment.

Legatura rupta este reinnodata ; el iubesce pe
mama -sa acum maT milt de cat o iubik cand
era inca la sinul eT. El s'a ridicat cu o trepta:
Iata-1 ajuns o fiinta superiors si acesta multu-
mita acelelas lumi, care l'ar fi iacut sa cada in
rindul brutelor, data ar fi cunoscuro fara aiu-
torul mamel sale. Gura care i-a surfs de atatea
on de la nascerea lul, glasul ce a audit asa de
des de in inceput, anuntandu-T o placere, acesta
gura si acest glas it invata acuma sa vorbesca.
Mana care de atatea on l'a strins pe acea inima
care-1 iubesce, ii arata acum cbipurile lucrurilor,
al caror nume el le a audit adesea pronuntan-
du-se. Un nou simtimini incoltesce in spiritul
lul, el 1ST da seama acuma prin vorbe despre
cea ce vede Atunci incepe asoclafia treptata a
educalit luf intelectuale cu educalia luf morales.
El a facut pasul intaiu tinendu-se de mina ma-
mei sale : el invata, scie si muncesce ; el vrea
Inca sä scie mai mull, vrea sa cunosca si maT
multe numiri, impinge pe mama-sa sa invete cu
el, si arnandor crest zilnic in lumina, in puteri
si in dragoste. Mama II face intaile incercari de
arta : linil drepte, linit curbe, etc. In curind co-
pilul o intrece si aceas bucurie coprinde pe
amandol. NuoT talente se desvolta in inteligenta
luT ;el desentrWza, m'esora, calcul6z4. Mama-sa
IT arata pe D-cleu in pnivirea Jurnii ; i-1 arata
acum in desemnul lui, in masurile si in soco-
telile lui ; ea i-1 arata in fie care din talentele
lul. El vede acum pe ll-clew in propria sa per-
fectionare ; legea perfectiuniT este legea purtariT
lui, si el o recunnsce in prima tra'surli.--hund ce
a desemnat, intro linie drepta sau intro linie

www.dacoromanica.ro
 225

curbs. Da, amice Gessner, intaia ors child el a

facut perfect o linie, intdia óra, cand el a pro-
nuntat bine o vorbd, atuncl a inceput sa. Ineol-
tesca. in sufletul lut simtimintul maril legs : Fiji
perfecit ca TOM vostru ceresc! $i pentru ca,
metoda mea se intemeiaza mai cu seams. pe
aspiratia nestramutata catre perfectia fie-carul
amenunt, fie-carii partl, ea contribue puternic
si in mod general sd intiparesett, Inca din legal),
cu caractere adancl in fragedele inteligente spi-
ritul acestei legl.
«La acesta, lege a nobilarii mistre morale se
adaoga Inca alta, cu care acesta este strins le-
gato : Omul nu e in lume pentru sine singur ;
el nu se perfectionezd pe sinesi de cat prin per-
fectionarea fratilor luI. Cred ca, metoda mea ar
fi cu totul build a face ca aceste done mart legt
intrunite sa, devie pentru copil o a doua naturd,
chiar mat nainte de a sci el sa deosibesca mane,
for cea stanga de cea drepta. Copilul metadeI
mete, d'abia in stare sa, vorbesea, devine prole-
sorul fratilor qi surorilor lui, fi ajulatorul mantel
sale.
«Scumpe Gessner, legatura simtimintelor pe
care se intemeeza. adeverata ptetate nu se pote
innoda prin nimic alta ca prin metoda mea ;
cad, prin ajutorul el am pastrat pe copil mamel
luT, am facut ca influenta inimit mamii sa. traesed
cat mat mult ; prin ajutorul el am alipit pietatea
de firea omenesed, si i-am asigurat pastrarea
dand vista, aceloras simtiminte din care nasce
in inima nostra dispositia care ne conduce la
credinta ; prin ajutorul el, mama si creator, mama.
si providenta, se contopesc pentru copil In unul
si acelas simtimint ; prin ea, copilul r'emane mat

www.dacoromanica.ro
 226

mult time copilul mameT sale si al luT D-deu ;

prin ea, desvoltarea treptata a Intregil luT inte-
ligente si a inimil luT remane legata mai lung
timp cu simplele punte elementare, de unde a
esit germenul, seminta acestel desvoltari. Ea 'I
deschiele, in mod maret si familiar totodata, calea
care duce la dragostea de emenT si de intelep-
dune ; prin ea, eti sint parintele saraculuf, spri-
jinul nenorocitulul. Dupa cum o mama neglije
pe copilul sell sanatos si se ocupa mai mult de
cel bolnav si are o Indoita grija de cel neno-
rocit ; dupe cum e datore sa. se porte asa, pen-
tru ca e mama., pentru ca tine locul lui D-deit
Tanga copilul el : de asemenea, data mama in-
locuesce pe D-deti pentru mine si data, D-zeil
Inlocuesce pe mama In infirm, mea si o corn-
plecteza, eft sint dator sit me port, cum se porta
ea. Deci mie mi se impune sa am un simtimint
asemenea simtimintulul de mama. Omul e fra-
tele met', dragostea imbratiseza intrega ome-
nire ; dar di me dedau cu totul celuT nenorocit,
IT sint de doue oil parinte. Calle MT D-dell slat
cane naturil mele ; eft sint un copil al lul D-deti.
Am crequt in mama mea ; inima ei mi -a aretat
pe D-cieti. D -(lei este D-cleul mama mete, D cleul
inimil mele, D-cleul inimil el. Nu c'unosc alt
D-deul creerului mett este o himera ; nu
D-cleii.
cunos alt D-cleii de cdt pe D-cleul inimil mele,
§i me simt om numai in credinta ce o am in
D-deul inimil mele. D-deul creerulul meil este
un D-deti fals, me pierd adorandu-1 ; D-cleul ini-
miT mele este D-deul mei", ine inalt in dragostea
lul. Mama, mama, to mi-af aratat pe D-cleil in
in,velaturile tale, i eie, l'am ga' sit in supunerea
mea catre tine! Mama, mama, data a uit pe
www.dacoromanica.ro
 227

D-cleti, eit te uit pe tine, si data iubesc pe D-cleti,

eti te inlocuesc Tanga copilul tea, eit me ocup
numai de. copilul tett nenorocit ; copilul care
plange, se odibnesee in bratele mete ea in bra
tele unel mute.
(Mama, mama, dad, te iubesc pe tine, iubesc
pe D-Oea, si datoria mea e cel mat mare bun
al meu. Mama, daca te uit, uit pe D-det si ne-
norocitul nu mat repauza in bratele mele, si ea
nu mat inlocuesc pe D-deft pentru cel ce sufera.
Daca te nit, uit pe D=eleu ; traesc ca leul, numat
pentru mine, si, incumetandu me in mine, intre-
buintez puterile mete pentru mine insum1 si
contra semenilor met Niel un simtimint d -deesc
nu sfint.esce supanerea mea si pretinsul meu
simtimint parintesc e numat o aparenta inselatore.
cMama, mama, daca te iubesc, lubesc pe DINO.
Mania qi supunere, D-ciew qi datorie, pentru
mine nu sint de cat un acela lucru. Vointa
Tut D-geu si cea ce -mt pot inchipui mai nobil,
mat bun, pentru mine e tot una. Atunci nu mai
traesc pentru mine insuml ; me perd in sinul
fratilor met, in at copiilor D-(leulul meg ; nu
mat traesc pentru mine, cip pentru eel, ce m'a
luat in bratele luT de mama si care, cu o mina
parintesca, m'a tras din pulberea fiintet mele
pamintesci si m'a inaltat la dragostea lui. i cu
cat it iubesc mat mult pre D-cleti, cis atata mat
mutt II respect poruncile Tut, me apropitt de el,
me nimicesc pe mine/insumi si me dau lul. Cu
cat natura mea se apropie mat mult de flinta
D-cleesca, cu atat mat mult sint in armonie cu
fiinta-nti si cu omenirea intrega. Cu cat lubesc
mat mult pe D -deu si me supuiu lui, cu atat
mat mult and din tote partile yucca luf 4icend

www.dacoromanica.ro
 223

«Nu te teme de loc, eu sint D-deul teti si nu te

void parasi niel odata. Urmeza, poruncile mele ;
vointa mea e mantuirea ta.> Si cu cat me su-
pun mat mult lut, cu cat mat mult it iubesc, II
sint recunoseetor, me incred in el, in D-cleul me%
cu gat mat mult recunose ca. el este, a lost si
va fi tot-d'a-una causa fiintel mele.
«Am recunoscut pe cel A-tot-puternic in mine
insumI ; am veclut caile Domnulut ; am citit in
pulbere legile atotputernicieT luI, am cautat in
inima mea legile dragostil lut ; sciti in tine am
incredere. Prin cunoscinta de mine insumi si
prin inteligenta ce ea mi-a dat de legile lumii
morale, incredtrea mea in D-qed devine abso-
luta. Ideia absolut 'ului se amestecd in mine cu
ideia celul veqnic ; sper intr'o viaid eternd. i cu
cat II iubesc mai mult pe eel etern, cu atat mat
mutt sper intr'o viata eternd ; si cu cat mat mult
me incred in el, me supuiti lul si iT sint recu-
noscetor ; cu atat mat mult credinta mea in bu-
netatea hit eternd devine pentru mine adever si
iml insufid convingerea despre nemurirea mea.
cl!le opresc inc'odala, scumpe Gessner. Vor-
bele nu pot exprima o certitudine, care isT are
izvorul in inima. Un om a edrul inteligenta, si
inimd Yl fac respectabil, se exprima asa asupra
acestei cestiunI : cCunoscinta lul D-bleu nu vine
nicI °data numat de la ci singuret ; ade-
aratul D-deu existei numal in credlnla copia-
resell : Suftetul unul copil, in simplicitatea luf,
vede cea-ce nici o inteligenfei nu pole pcitrunde.»
«Asa dar, inima singura cunosce pe D-(leu ;
inima care ridicandu -se d'asupra grijel proprieT
sale existente marginite, cuprinde omenirea, fie
in intregul el, sad intr'una din pdrtile el.

www.dacoromanica.ro
 229

(Acesta inima curatd reclamd si creiezd pentru

dragostea, supunerea, increderea si adorarea eT,
creieza, dic, personificarea unuI ideal suprem, a
unef vointe supreme si sfinte, care sa fie sufletul
comuniunel universale a spintelor.
«Intreba asa pe un om virtos «Pentru ce da-
toria e pentru tine eel mat malt lucru ? Pentru
ce credI to In D-clen ?» Dacia, el itl dd probe, prin
gura lul vorbesce gcola insAsI. Vie un spirit mat
exercitat care sa restorne tad' demonstratia luT,
si el va suferi un moment de neliniste ; dar inima4
nu va renunta la ideia de D den ; ba Inca va re-
venl la el plind de ardOre si de dragoste, ca co-
pilul la sine} mamel sale.
(De unde vine dee! acesta convingere a omulul
virtos ca e un D-den ? Ea nu vine de la ratiune,
ci dintr'o pornire neintelesa, ce nicl un cuvint,
nicl o ideie n'o pOte face priceputd si care-1
impinge sit laude, sa. eterniseze fiinta lui in fiinta
superiórd si neperitOre a universului.Nimic
pentru mine, totul pentrufraiii mei ! Nimic pen-
tru individ, totul Pentru neamul omenesc ! ast-fel
e sensul absolut al cuvintulul Dumnedeesc ce
audim induntru nostru. Singura nobletn. a firil
omenscl constd- In audirea acestul cuvint si in
supunerea eT ci tre dinsul.
«Amice Gessner, acesta citatiune ne face sa
intelegeru origina, isvorul simfului religios la
individ ; dar la acesta eti voiti aridoga o a doua
citare. In care tin om tot atat de mare la minte,
si la inima, ca si eel precedent, descrie formarea
externs a religii, privity In relatiile el cu pop6-
rele qi cu societalile omeneqtf. Doctorul iFehnell
In stria (tilde trecute agt :
«Omul reflectezd cu mult mar curind asu-
www.dacoromanica.ro
 DO

cpra lucrurilor si fiintelor ce vede cu oehi

csi atinge cu mainele, de cat asupra simtimin-
ctelor, care fall sa fie desvoltate. se OA ina-
«untrul sufletulul sett si care une -ori se ivesc
«in fundul consciintei, ca nisce umbre Para forma.
cDecT trebue neaparat sa se cunosca lumea
«fisica , material?, inairde de a pule ajungeila
«eunoqeinta lumii intelectuale, sufleteoi.
clndata-ce omul a dobandit cunoscinta de si-
cnesi, reflectiunea-i fu pusti in miscare prin fe-
cnomenele naturale neobisnuite, precum entre-
cmurile de pamint, innecurile, trasnetul, etc.,
csi pornirea de a voi sei aprofundeze totul, it fad'
csa rnediteze asupra causelor acestor fenomene,
cinainte de a le cunosce natura. Dar reflecsiunile
clui persontlicara aceste cause ; asa eratt trAsne-
ctele, pentru ca ast-fel voia Jupiter ca sa fie, si
asa mai departe, incat fie-care fel de fenomene
cavil pe facetorul sett particular, pe deul sal
ccap6tenia care presida la aparitia sa, si acesti
cdiferiti del isi impartial intre el imparatia
ccausetor, fAcend acesta inapArtire prin buns
cinvoire sal prin violentA.
cDar spiritul omenesc e facut asa, ca el cautA,
ctot -d'auna. ca sa reduces jelitrimea la imitate.
cPoliteismul, acea credinta in multi del, nu -1
«multumi lung timp ; de acea el incepit sa caute
cpe stapan, caci dinsul considers: politeismul ca
clucrarea unor ucenici de jos, ce rnuncesc in
«rnarele atelier al naturii. Fantasia, care caleu-
czise pe orneni pan'aci, 'I conduse Inca si in
cacesta cercetare. Ea le arata o figures, un chip,
cdic 'end ca acesta infatiseza pe acel stapan, si
.iet it nuntirci Desalt (UrsitA), adied un fel de
cvointa suprema, neinteligenta, personificarea
www.dacoromanica.ro
 231

.<capritiuluT, ale carui decrete n'aa alte motive

<de cat puterea luI : 1.4a voesc, asa poruncescD.
acesta e causa suprenzii, peul unit, ardtat
-4de ratiunea onienescd! i cand ratiunea si-a
«regasit hotarele, fantazia este silita sa'si opresca.
4zborul ; cad ea nu pOte zugravi un chip fara
csa nu imprumute de la esperienta culorile sale
«si puterea ei nu se intinde asa departe, In cat
tsa. pita, Infatisa un tablou zugravit pe deplin,
«uncle sa intre si colors neluate din experienta.
<Omul fit shit sa se opresca la acest grad de
4cultura, pang, cand observari si cercetarl neo-
<bosite i descoperira ca tote varietatile naturif,
or earl ar 11, au intre ele relatiI maT mult sau
«mai putin vecine, or departate, si de aceea ele
<atarna mai mult sail maT putin unele de allele.
«Omul observa ca unul din discurile balantei se
<cobora pe cand celalt se ridica, si asa el ajunse
«sa vada rinduela si armonie unde pan'atuncl
<vecluse desordine si confusie. Din acel moment,
<el nu mai privi fenomenele si schimbarile con-
<statate imprejurul sea ca un jot al Intimplaril
<sail ca urmarile poruncilor capritiose ale unul
despot ci ca micarile regulate ale unel masint,
supuindu-se unor regult hotarite si urmarind
un stop determtnat. Acum cunoscea el Intreg
<ceasornicul : Arcurile, cadranul, afara de causa
asi scopul miscaril lul.
<Notiunea de reguld, de lege, la care it con-
<dusesera cercetarile inteligentel luT, i se pares
«ca. corespunde unui sitntimint intunecos si intim,
<carell preocupase Inca adesea4 dar nu-1 putea
4 spline, cad i lipsia, vorba. Un fenomen at lumif
amateriale it facuse sit intelegd acest sentiment;
4<sim bolul, senInul lui, ii conduse chiar la fapt.

www.dacoromanica.ro
 232

cCea-ce °mu] descoperire in lumea cunoscuta,

«se incerca sit aplice unel lumI necunoscute, ce
c de abia banuia ca exists. In adever, cand el
cvoia sa lucreze, sau ccind lucrase ceva, mai tot-
4aP auna simtia induntrul sea un glas ce nu pule&
«incibusi, care dedese despre faptele lul o hota-
crire, nu tot-d'auna in armonie cu judecata pro-
cnuntata de ratiunea lui asupra resultatelor
cdobandite sail nu, ce el isT propuneh ss atinga.
cEl avea consciinta de sigur ca acest simtimint
c era neputincios a'l determine, contra vointel luT,
sa facd, sau sa nu fats o fapta. Totusl el simtise
ccs nesupunerea lui la acea voce interns i ridica
«in propria sa inima un dusman, caruia nu pu-
» tea a i se opune amieitia unel lumi intregT. Atunci
chiar acesta notiune de regula, de lege, ce desco-
cperise, o aplica aceluT lucru necunoseut, si yacht
«cs presinitimintul lul nu-1 inselase ; cad constatei
Ica poruncile acelui Alas intern eraa tot asa de ab-
»solute, ea si legile a caror necesitate absolutes des-
« coperise el si carora e supusa intorcerea periodica
ca anotimpurilor ; dar el gas' de asemenea ca
Ipoftele sale nu sint supuse prescriptiunilor con-
csciintei sale tot asa de absolut, dupa cum na-
ctura e supusii, legilor sale. El isi ijise decT sies1 :
«Natura e silita a se supune legilor sale ; ea
-zn'are voinlu. Eu, dace'', nu voili, pot a nu mg
-zsupune legii ce port in inima mea. Ast-fel eft
sint propriul met judecator, qi prin acesta, sint
o flinrct superiord naturif intregi.
«De la acesta descoperire, resarl pentru ome-
cnire un noir sore, care lumina o lume noun,.
cOmul se v6chl pe hotarul ce desparte lumea
cmateriala de lumea intelectualti, simtind ca era.
ccetatenul uneia prin corpul sgis qi at celei-latte
www.dacoromanica.ro
 233

«pin voinfa sa. Omul gasi ca cele done legi

«ale acestor doe lumi in fond sint una ysi aceiag
«lege, pentru cci ambele reeofitanda ordine qi ar-
«monie ! el mai constata ca deosebirea ce pare
«ea este intre ele, vine numal de la deosebirea
«nalurilor corora se adreseza, ele... Naturile, in-
«zestrate cu cunoscinta, trebuesc a se supune
«legil si ele vor voi a i se supune, pentru ca vor
ttrecunosce ca legea le conduce a trai in pace
«cu sinesi, ca adica le conduce la scopul for ;
«dar si naturile neinzestrate cu cunoscinta se
«vor supune legit, pentru ca ele nu pot ave un
«Scop proprifi Jorusi, si pentru ea sint condam-
«nate la repaus, daca nu le pune nimenl in miscare.
arum, Fiinta cunoscuta si necunoscuta
vtotodata, care al izbutit rot-d'auna in lucrarile
«tale, puma' acum faptura to putea intorce pri-
«virile sale de la pamintul care branesce pe omenT
«spre a-le ridica dire cerurile eterne, unde te-ar
«intalni I

Tu, la acesta privire spre cer a fapturil

«Tale, Tu, Faptuitorul tutulor legilor, care conduc
(lumea materials si lumea intelectuala, al veclut
« cu multumire ca lucrarea Ta si aci era buns ;
«pentru cii, prin faptul Ca acesla faptura se
einalfa tnai presus de pulberea pamintuluf, a-
«spircind cu ardore la libertatate 0i a se apropia
de Tine, prin acest fapt, clic, ea recunoscuse ca
«dinsa era scopul ultim al lumii materials si
istrumeng al intenfiilor Tale in lumea moral a .6)
EINE

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina
A). Introducer°.
Portretul luT Pestalozzi . . . . . III
Biografia luT Pestalozzi . . . .....
In loc de prefab;. Scrisorlle publicatorilor
Introducers in Pedagogia Pestalozzieng. . . . .
. . .
.
V
IX
XVI
Schita geograficA. a terenuluT de activitate a lui
Pestalozzi XXIII
B). Scrierea insaq.
Epistola I.
Imbunatatirea sorteT poporuluT . . . 1
Pestalozzi la Neuhof (Mantwitorul saracC.or) . 2
. Cartea Leonard si Gertruda (Invetatorulpoporrlui) 4
Pestalozzi la Stanz (Tagil orfanifor). . . 8
Incercarile luT Pestalozzi la Bertoud. (Intemefetorte
§cOlei poporu'ul) 17
Inceputul inv6tAtureT la copil .. .... . . 22
Cartile de instructiune 24
Metoda lui Pestalozzi . . . 32
lmportanta limbagiuluT la copil 35
Rolul daselluluT incepetor 41
Epistola II.
Tovarasil de muncd a luT Pestalozzi 43
Forma catehetica si socratica 48
www.dacoromanica.ro
 II

Pagina
Prime le notiunT 54
Scopul metoduluT luT Pestalozzi 39
Epistola
Liniile, ca punct de plecare la inv. desemnuluT . . 75
Desemnul ca punct de plecare a invetdmintului . 76
Vorba, forma §i numerul lucrurilor 80
Epistola IV.
Comparatia InvetAmintuluT cu o cast mare . . . . 84
Mersul educatiunei omuluT potrivit cu mersul na-
tureT in desvoltarea fiintelor . . . . . . . 89
Regulele procedaret naturale in InvetAmint . . . 91
Epistola V.
Legile desvoltareT mintil onnenqc.1 94
Epistola VI.
Legile ce conduc desvoltarea intelectualA a omulul. 101
Primele mijlOce ale invetamintuTuT : sunetul, forma
§i numerul 103
Epistola VII.
Studiul limbagiuluT ..... . . . 108
A. Studiul Umbel 108
I. Studiul sunetelor : silabisirea
Abecedarut .
Resumatul deprinderilor la silabisare
. . ..... 109
112
115
Syne tele cantata-- cantarea 115
II. Studiul vorbelor . . . . 116
III. Studiul limbagiulul 117
Trep tele intuireT . . . . . . 118
Cartea mamelor
Studiul corpuluT omenesc
. . .
.

. ..... . .
120
123
Lamurirea primelor cunoscinte
Invetarea gramaticeT . .

Caracterul particular al metodulul lul P

..... .
. . .
127
120
133
B. Forma 135
Originea sciinteT 136
a Arta ma surcirei 138
Abecedarul intuitiunel de mAsurare 143
Desemnul . . . . . . . . 146
Scrierea 147

www.dacoromanica.ro
 III

Payin a

Epistola VIII
Numerul 153
Aritmetica . . . . 154
Tabelele de intuire a nuinerelor .
. 158
Impartirea patratuluT ca baza a intuireT 159
Epistola IX
Intuitia este izvorul orT-cAreT sciinte 161
Epistola X
Intuitia si metodul intuitiv
Mama 1i intuitia
Singura metddl adeveratll
... .. 169
170
183
Definitiunile si descrierile 186
Mersul natureT in lucrarile eT . . 188
Natura si arta 189
Epistola XI
ratiunel . . . ......
Educatia intuitivit complectata de a judecatii si a
. . . . .
Lipsa de pricepere a luT P. la inceputul activitAteI
192

sale 193
Epistola XII
Sciinta si practica in educatia copiilor 197
Practicarea virtutil ..... . . ..
Problema adev6rate1 educatiunT a copiluTuT
.
. . .
201
206
Epistola XIII
Originea si desvoltarea sentimentelor morale . . 200
Mama, primul D-bleu al copiluluT . . . . . . 214
ElogiT la adresa mameT 219
Epistola XIV
Mama, aplica metodul luf Pestalozzi . . . . . 221
Asociatia educatiet intelectuale cu cea mortal . 224
Perfectionarea copilulul prin sine si prin societate. 225
Originea si desvoltarea sentimentulul religios . . 226
Omul, membru al lume! vNute .si neveclute . . . 232

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
De acelas autor :
(Rite se pot procura prin libraria d-lui H. STEINBERG
Bucuresci, Str. qelari 18).
,Preful
.1.,. _13

1. Inv6temintul intuitiv. (Editia III. Gherla 1997

Transilvania) ..... . . . . . . . 2,50
2. Indreptar pentru Aritmetica (Blaj 1889. T-vania) 3,50
3. * Geometrie * * . 1,50
4. Spicuire in Istoria PedagogieT la RomdnT. Gherla 0,30
5. Teel cartT de Aritmetica pentru §colele prhuare
romane§e1 din Austro-Ungaria. Gherla 1884 . 1,80
6. Metodul ComputuluT. Gherla 1887 (epuisat).
7. Pov6tuitorul cl. I, H. Bucuresci 1890 . . . . 3,
8. Psihologia §i Logica intuit. 1894 . . . 4,-
9. Istoria PedagogieT . 18 J7 . . . 3,-
10. Povetuitdre la Aritinetica i la Cartea de citire
pentru clasa II primard. Bucuresci . . . . 1,
11 Noul-Abeeedar Romanesc. Partea I, II) h cohboare 0,75
12. Gramatica I. romane, pentru clasa III ; ca 1.1 Odo 0.60
13. Carte de citire pentru clasa II primal% ) bum 1,20
14. Carte de citire pentru clasa IV primard impreund
cu d -nii Ioneseu G. Gion, G. Stoenescu, G. Cos-
tescu i G. Ionescu . . . .
. . . . . 2 60
15. Gramatica 1. romane pentru clasa W Impreund
cu d. G. Stoenescu . ..... : . . . , 0,50
16. Patru cart! de Arittnetied pentru el. I, IL III VI . 2,-
17. Curs gradat de caligrafie caetul . . . . 0,15
18. Curs gradat de desemn. caetul 0,25
Me lucrarile de sub Xo. 7 pd,nd la 16 sint aprobate de
Onor. Minister al Cultelor §i instructiunef publics

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro