Management Public Rom

Curs de lecții:
Management Public
Profesor: Tatiana Tofan, dr. în ec.,

Catedra “Economie şi Management
Public”, AAP
Tema nr.1 Elemente introductive
privind Managementul Public
 Concept - definire;
 Caracteristici;
 Principii;
 Funcţii.
07.05.2020 2
Tema nr.1 Elemente introductive privind
Managementul Public
 Managementul public reprezintă ansamblul

proceselor şi relaţiilor de management, bine
determinate, existente între componente ale
sistemului administrativ, prin care , în regim de
putere publică, se aduc la îndeplinire legile şi/sau
se planifică, organizează, coordonează,
gestionează şi controlează activităţile implicate în
realizarea serviciilor care satisfac interesul public.
 Managementul public vizează metodele, tehnicile
manageriale, abilitatea şi priceperea cu care toate
acestea sunt folosite pentru a transpune ideile şi
politica în programe de acţiune.
07.05.2020 3
Managementul Public
 Managementul public include administraţia

publică.
 Urmăreşte crearea sistemului de management în
cadrul instituţiei publice pentru realizarea
obiectivelor cu maximum de eficienţă, în condiţiile
asumării responsabilităţii pentru rezultatele
obţinute.
 Managementul public este recunoscut ca fiind un
sistem dinamic, flexibil, prin care se realizează
interesele publice generale şi specifice ale
membrilor societăţii.
07.05.2020 4
Managementul Public
07.05.2020 5
Management public - caracteristici
 Caracteristicile, prin conţinutul lor, facilitează

înţelegerea şi asimilarea conceptelor
fundamentale ale domeniului de studiu al
managementului public.
 Caracteristicile managementului public
trebuie abordate în interdependenţa lor.
07.05.2020 6
 Abordând caracteristicele managementului

public trebuie să ţinem seama de:
a. Caracterul integrator;
b. Caracterul politic;
c. Caracterul complex;
d. Caracterul de diversitate;
e. Caracter interdisciplinar.
07.05.2020 7
07.05.2020 8
a. Caracterul integrator:
 Rezidă din sfera foarte largă de delimitare a
obiectului de activitate pentru sectorul public.
 Principiile managementului public se aplică în
mod egal în toate instituţiile publice din
administraţie ( învăţământ, cultură, sănătate,
etc.).
07.05.2020 9
b. Caracterul politic
 Este determinat de influenţa pe care reprezentanţii
politicului, integraţi în structura organizatorică a
instituţiilor publice, o au asupra conţinutului
proceselor de management dar şi de execuţie.
 În administraţia publică se identifică cel mai bine şi
cel mai pregnant caracterul politic al
managementului public ( în funcţii sau posturi
publice importante sunt numite sau alese persoane
pe criterii politice).
07.05.2020 10
c. Caracterul complex
 Este dat de complexitatea sectorului public;
 Este asigurat de varietatea nevoilor sociale din fiecare
domeniu
 Este generat de influenţa importantă pe care o are cadrul
legislativ asupra proceselor şi relaţiilor de management din
instituţiile publice ( ex. Conţinutul actelor normative
limitează iniţiativele managerilor publici, acestea
manifestându-se de cele mai multe ori ca nişte
constrângeri)
 Complexitatea este dată şi de conţinutul sistemului de
obiective pe care managerii publici le au de fundamentat,
îndeplinit, dificultăţile în urmărirea lor şi de asemenea în
aprecierea performanţelor).
07.05.2020 11
d. Caracterul de diversitate
 Este o consecinţă directă a numărului mare de domenii din
sectorul public pentru care se definesc aceleaşi legi generale
şi principii a căror aplicare este puternic influenţată de
specificul lor.
 Astfel au apărut domenii distincte în cadrul managementului
public cum ar fi:
- pentru servicii de sănătate;
- pentru organizaţiile de cultură şi artă;
- pentru instituţiile care reprezintă autorităţile statului;
- pentru instituţiile de învăţământ, etc.
07.05.2020 12
Abordari ale managementului public
1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul
pe valori ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate. Conform acestei
abordari structura managementului public devine una politizata de diferite
grupuri care cauta permanent reprezentare.
2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis.

 Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv
si concret care precizeaza autoritatea acestuia.
 Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite
in termenii legii.
3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea

cand realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la
dezvoltarea la toate nivelurile a coruptiei, ineficientei si a permis formarea
unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca natiunea.
 In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta.

07.05.2020 13
Abordari ale managementului public
07.05.2020 14
Management public - Principii
07.05.2020 15
Funcţiile managementului public
 Funcţia de previziune;
 Funcţia de organizare - coordonare;
 Funcţia de administrare:
- dimensiunea materială;
- dimensiunea umană;
- dimensiunea financiară;
- dimensiunea informaţională;
 Funcţia de motivare;
 Funcţia de control-evaluare.
07.05.2020 16
 Funcţia de previziune - constă în ansamblul

proceselor de muncă, prin intermediul cărora se
determină principalele obiective ale instituțiilor
publice, în general, mijloacele şi resursele necesare
realizării lor. Funcția de previziune se
concretizează în formularea şi implementarea de
strategii, politici, programe şi planuri de dezvoltare
pentru sectorul public.
07.05.2020 17
 Funcția de organizare-coordonare presupune

un ansamblu de procese de muncă prin
intermediul cărora se asigură cadrul instituțional
necesar realizării raționale şi eficiente a
obiectivelor previzionate în domeniul
managementului public prin alocarea rațională a
resurselor.
 Eficacitatea exercitării acestei funcții se
apreciază după rezultatele obținute, prin prisma
eficienței activității administrative, a efectului
obținut în raport cu mijloacele utilizate pentru
obținerea acestui rezultat.
07.05.2020 18
 Funcția de antrenare-motivare reuneşte

ansamblul proceselor de muncă prin care se
determină personalul instituțiilor publice să
contribuie la identificarea şi satisfacerea
interesului public, pe baza luării în considerare a
factorilor care îl motivează pentru realizarea
obiectivelor. Gradul de implicare şi rezultatele
obținute de fiecare funcționar public determină
folosirea unui ansamblu de recompense şi/sau
sancțiuni, care reprezintă instrumentele motivării.
07.05.2020 19
 Principalele caracteristici ale motivării sunt:

- complexitatea, în sensul utilizării combinate atât a
stimulentelor materiale, cât şi morale;
- diferențierea, adică motivațiile considerate şi modul lor
de folosire să țină seama de caracteristicile fiecărui
funcționar public şi/sau ale fiecărui grup de muncă din
instituția publică, astfel încât să se obțină maximum de
participare la determinarea şi satisfacerea interesului
public general;
- gradualitatea, respectiv satisfacerea succesivă a
necesităților funcționarilor, în funcție de aportul lor la
realizarea serviciilor publice.
07.05.2020 20
 Funcția de administrare constă într-un

ansamblu de procese de muncă prin care se
asigură o gestionare riguroasă a tuturor resurselor
existente şi atrase în vederea realizării obiectivelor
sistemului administrativ, respectiv satisfacerea
intereselor publice generale.
 Dacă funcția de organizare presupune o
dimensionare corespunzătoare a activităților şi
resurselor atrase în sectorul public, funcția de
administrare se reduce la o gestionare riguroasă
a resurselor umane, materiale, informaționale, şi
financiare în funcție de obiectivele previzionate.
07.05.2020 21
 Funcția de control-reglare reprezintă un

ansamblu de procese de muncă prin care se
compară rezultatele cu obiectivele inițiale, se
verifică conformitatea acțiunilor instituțiilor
publice cu reglementările juridice în vigoare şi
misiunea angajaților săi de a satisface interesul
general cu respectarea drepturilor şi libertăților
fundamentale ale persoanelor, se determină
abaterile de la situațiile normale în vederea
eliminării lor şi a cauzelor ce le-au produs.
07.05.2020 22
e. Caracter interdisciplinar
07.05.2020 23
Caracteristici ale domeniului de
aplicabilitate a managementului public
07.05.2020 24
Notiuni
 Interesul public –
 Puterea publică - este ansamblul
atributiilor, stabilite de lege, care permit
organelor din administratia publica
satisfacerea intereselor generale.
 Autoritatea publică -
 Serviciul public -
07.05.2020 25
Tema 2. Metode și tehnici utilizate în
MP
 Obiective
- familiarizarea cu noțiunea de metodă
administrativă,
- prezentarea metodelor de executare
utilizate în managementul public,
- prezentarea metodelor de organizare şi
funcționare,
- prezentarea metodelor de cercetare.
07.05.2020 26
MP
 Metoda administrativă reprezintă un

instrument utilizat de funcționarii publici,
pentru a realiza sistemul de obiective
ale instituției în care îşi desfăşoară
activitatea.
 Metoda administrativă presupune un mod
organizat de gândire şi acțiune în vederea
obținerii unor rezultate maxime cu eforturi
minime.
07.05.2020 27
MP
 În managementul public se aplică o serie de

metode şi tehnici specifice alături de cele care se
regăsesc şi în alte domenii ale ştiinței.
 În funcție de obiectivele urmărite, metodele
utilizate în managementul public se pot grupa în

trei categorii:
1. Metode de executare
2. Metode de organizare şi funcționare
3. Metode de cercetare
07.05.2020 28
Tipologia metodelor utilizate în managementul
public
07.05.2020 29
Tipologia metodelor utilizate în
managementul public
 Metoda conducerii eficiente
Metoda consta intr-un ansamblu de modalităţi orientate spre
desfăşurarea unor activităţi eficiente de către managerii publici
implicaţi în procesele de management şi de execuţie din
instituţiile publice.
Experienta in munca - provine din derularea intr-un timp
îndelungat a aceloraşi operaţii sau a unora foarte apropiate in
ceea ce priveste particularităţile lor.
 Experienta imprimă functionarului public o foarte buna abilitate,
ceea ce conduce la realizarea rapidă şi eficientă a sarcinilor.
07.05.2020 30
Metoda conducerii eficiente
 Principalele calități şi aptitudini, pe care

trebui să le aibă funcționarii publici cu funcții
de conducere, sunt: capacitatea de a
înțelege natura umană în toată
complexitatea ei, aptitudinea de a comunica
eficace, recunoaşterea inevitabilității
erorilor umane, abordarea participativă a
problemelor (Androniceanu, 1999, p.173).
07.05.2020 31
Metoda structurării corespunzătoare a
programului funcționarilor publici
 Această metodă a apărut ca urmare a utilizării

necorespunzătoare a timpului de muncă de către
funcționarii publici cu funcții de conducere, dar şi
de execuție.
 Marinescu P. identifică următoarele modalități
de “pierdere a vremii” (Marinescu, 2003):
1. Organizarea personală – este primul şi, poate, cel
mai important factor din cauza căruia se pierde
timp.
07.05.2020 32
2. Lipsa spațiului personal

3. Nerespectarea strictă a fişei de post
4. Stabilirea priorităților este neclară
5. Identificarea priorităților
6. Atitudinea față de colegi
7. Clasificări ale sarcinilor
8. Alte tipuri de întârzieri
9. Comunicarea între departamente.
07.05.2020 33
 Metoda structurării corespunzătoare a

programului funcționarilor publici presupune
asigurarea condițiilor corespunzătoare de
desfăşurare a activității (confort, climat
organizațional deschis, stimulativ, dotare tehnică
adecvată etc.) şi structurarea corespunzătoare a
programului de lucru a funcționarilor publici atât în
cadrul unui an calendaristic, cât şi pentru o
săptămână sau zi de lucru.
07.05.2020 34
Metode de cercetare
 Din categoria metodelor de cercetare (Androniceanu, 1999,

p.177), face parte metoda analizei-diagnostic. Aceasta
presupune parcurgerea mai multor etape:
1. Documentarea sau investigarea domeniului care urmează a
fi abordat cuprinde informații referitoare la:
− structura organizatorică a instituției publice şi relațiile
externe;
− sistemul informațional;
− sistemul decizional, ce tipuri de decizii se adoptă,
periodicitatea lor etc.;
− metodele şi tehnicile de management public folosite;
− stilul de conducere al funcționarilor publici cu funcții de
conducere;
− climatul de muncă.
07.05.2020 35
Metode de cercetare
2. Analiza cauzală a datelor şi informațiilor,

folosindu-se diagrama cauză-efect
presupune un proces amplu de
interpretare a datelor şi informațiilor;
3. Identificarea deficiențelor şi aspectelor
pozitive (puncte forte – puncte slabe);
4. Formularea propunerilor de perfecționare.
07.05.2020 36
Tipologia metodelor utilizate în
managementul public
 Toate aceste metode reprezintă cîteva dintre cele mai
potrivite mijloace care stau la dispoziţia funcţionarilor
publici cu funcţii de conducere, si nu numai, pentru a-şi
îmbunătăţi propria activitate şi pentru a participa eficient
la satisfacerea interesului public al cetăţenilor unei tari.
07.05.2020 37
Tema 3. Particularităţi ale Sistemului
Informaţional și Decizional al MP
1. Conceptul de sistem informaţional.

2. Funcţiile sistemului informaţional.
3. Principiile sistemului informaţional.
4. Tendinţe ale sistemului informaţional.
5. Fundamentarea deciziilor administrative.
6. Tipuri de decizii administrative.
7. Participanţii la deciziile administrative.
8. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative.
9. Abordări majore privind procesul de fundamentare a
deciziilor administrative
07.05.2020 38
Conceptul de sistem informaţional
07.05.2020 39
Conceptul de sistem informaţional
07.05.2020 40
Conceptul de sistem informaţional:
tipologia informaţiilor în managementul Public
07.05.2020 41
Caracteristici ale fluxului şi circuitului informaţional
07.05.2020 42
Tipologia circuitelor/flixurilor informaţionale
07.05.2020 43
Funcţiile sistemului informaţional
07.05.2020 44
Funcţiile sistemului informaţional
07.05.2020 45
Principiile sistemului informaţional
07.05.2020 46
Tendinţe ale sistemului informaţional
 Utilizarea computerelor în reţea

 Informatizarea integrată a activităţilor din inctituţiile
publice – contribuie la creşterea eficienţei schimbului
de informaţii, de codificare şi decodificare a
informaţiilor, programe de depistare automată a
erorilor, limbaje simbolice, translatoare automate etc.
 Accentuarea caracterului prevezional anticipativ al
sistemului informaţional din administraţia publică –
trebuie să asigure un timp minim necesar de răspuns
la nevoile viitoare ale membrilor societăţii, la
satisfacerea interesului public.
07.05.2020 47
Tendinţe ale sistemului informaţional
 Tendinţa influenţează calitatea deciziilor

administrative adoptate, permite o mai
bună corelare a conţinutului lor cu
realitatea din unitatea administrativ-
teritorială unde urmează a fi aplicate,
accelerează procesul de executare a
acestora, de realizare a obiectivului
fundamental al managementului public.
07.05.2020 48
Fundamentarea deciziilor
administrative
Decizia administrativă poate fi definita ca un proces complex
de alegere a unei variante decizionale din mai multe
posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei
publice si/sau institutiilor publice care influenteaza
activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice
din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau
a societatii, in general.
Decizia administrativă poate fi definita si ca o manifestare de
vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat,
constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop.
07.05.2020 49
Fundamentarea deciziilor administrative
Particularitati ale deciziei administrative :

 Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul
normativ ;
 Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si
executie reprezentanti alesi si/sau numiti din institutiile publice si
cetateni ;
 Implica un volum mare de munca ;
 Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe
etape ;
 Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;
 Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii
publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;
 Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale
unor posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi
si/sau numiti si a cetatenilor.
07.05.2020 50
Fundamentarea deciziilor administrative
Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :

1. Sa fie fundamentata stiintific,
2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ,
3. Sa aiba caracter realist,
4. Sa intervina in timp util,
5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate
anterior,
6. Sa fie oportuna,
7. Sa fie finalizata.
07.05.2020 51
Tipuri de decizii administrative
1. Dupa situatia concreta la care se refera :
a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate

si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general
al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului
comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma
actelor normative ;
b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre
functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si
responsabilitati in acest sens.
2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul :

a) Decizii de nivel superior,
b) Decizii de nivel mediu,
c) Decizii de nivel inferior,
07.05.2020 52
3. Dupa orizontul de timp la care se refera :

a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse deciziile
fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de
guvern, ordonantelor de urgenta etc.
b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale.
c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul
administratiei locale.
d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care
vizeaza orizonturi scurte de timp.
e) Decizii administrative pe termen scurt.
4. Dupa frecventa adoptarii :
a) Decizii periodice,
b) Decizii aleatorii,
c) Decizii unice,
Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei.
07.05.2020 53
5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului :

a) Decizii integrale,
b) Decizii avizate.
6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare :

a) Decizii de grup
b) Decizii individuale
7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea

juridica se disting :
a) Decizii generale,
b) Decizii nominale,
c) Decizii determinate de cererea de servicii publice,
d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice.
8. Din punct de vedere al competentei decidentului :

a) Decizii executorii,
b) Decizii de administrare
07.05.2020 54
Participantii la decizia administrativa
07.05.2020 55
Este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si

adoptarea deciziilor administrative, in functie de :
1. Modul de implicare ;
2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica.
1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt :

a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice
de conducere si executie) ;
b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie);
c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect.
07.05.2020 56
2. In functie de nivelul administrativ pe

care se situeaza in structura, functionarii
publici din sistemul administrativ implicati in
fundamentarea deciziilor administrative pot fi
grupati in doua catergorii :
- Functionari publici din administratia centrala si
reprezentanti alesi/numiti ;
- Functionari publici din administratia locala si
reprezentanti alesi/numiti.
07.05.2020 57
Procesul de fundamentare a
deciziilor administrative
07.05.2020 58
Procesul de fundamentare a deciziilor
administrative
 Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din

teroria economiei si teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei
problematicii supuse procesulu decizional.
 Modelul Paterson : are cinci etape :
- identificarea problemei ;
- generarea alternativelor ;
- alegerea ;
- autorizarea ;
- implementarea.
 Modelul Kotter are doua etape fundamentale :
- fixarea problematicii ( stabileste scopul, planul uman, financiar,
organizational)
- dezvoltarea unei retele ( dezvoltarea retelei umane cu scopul obtinerii
informatiilor)
administrative
 Modelul Pounds are zece faze :

1. alegerea modelului clasic trebuie adaptat la nevoia
eliminarii problemei identificata ;
2. compararea cu realitatea ;
3. identificarea diferentelor ;
4. selectarea diferentelor ;
5. alegerea modlului care trebuie aplicat in organizatie ;
6. aplicarea modelului ;
7. urmarirea modului in care este aplicat ;
8. practicarea corectiilor ;
9. evaluarea stadiului in care se afla problema ;
10. compararea rezultatelor cu modlul teoretic.
administrative
 Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii

modelelor matematice la aspecte sociale, politice,
economice si administrative.
 In sistemul public pot fi evidentiate trei modele de
luare a deciziei identificate pe ierarhia

organizationala. Model decizional prin abordare :
- politica ;
- juridica ;
- manageriala.
administrative
 Specificitatea sistemelor publice e data de

existenta triunghiului decizional pt orice tip de
decizie luata , astfel triunghiul decizional este
similar cu triunghiul organizational, fiind format din
nivelul strategic, tactic si operational.
1.Nivel strategic: abordare politica, decizii, planificare
strategica;
2. Nivel tactic: planificare tactica, decizii tactice,
abordare juridica;
3. Nivel operational: actiunea propriu-zisa, decizii
operationale, abordare manageriala)
Caracteristicile deciziei :
1. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai

apropiat de obiectiv;
2. Decizia trebuie luată in timp real și aplicată în timp
cît mai scurt posibil;
3. Trebuie să fie definită de elemente logice:
- Abstracția: ratională, formalizată, modelată și
simulată;
- Sa aibă la bază informatii reale ca premisă a
cunoașterii realității și a alegerii variantei optime;
- Obiectivă.
Abordări majore privind procesul de
fundamentare a deciziilor administrative
Abordarea manageriala a procesului decizional:
Abordarea manageriala a procesului decizional din
administratia publica accentuează necesitatea
permanentei raţionalizari a acestuia şi oferă
posibilitatea managerilor publici de a fundamenta
decizii rationale luand in considerare aspectele de
eficienta si eficacitate.
07.05.2020 64
Abordarea manageriala a procesului decizional
 Caracteristici:
- Accentuarea necesităţii raţionalizării;
- Considerarea unor aspecte de eficienţă şi eficacitate;
- Proiectarea unui sistem coerent de corelaţii între elemente care să ofere
administratorilor publici posibilitatea alegerii alternativei decizionale;
- Reducerea numărului de alternative decizionale;
- Gradul ridicat de informare a funcţionarilor publici;
- Luarea în considerare a ierarhiei;
- Grad ridicat de formalizare în procesul de luare a deciziilor;
- Atragerea în procesul decizional a unor funcţionari publici cu anumite
calităţi, cunoştinţe, aptidudini şi deprinderi de management,
07.05.2020 65
- Stimularea formării unei culturi a organizaţiei publice;

- Autoritatea managerială influenţează hotărîtor derularea procesului
decizional.
În literatura de specialitate americană a fost conceput un model de
fundamentare a raţionalităţi maxime într-o instituţie publică.
Principalele caracteristici ale modelului rational – comprehensiv sunt
urmatoarele :
 Este cuprinzator ;
 Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a
obiectivelor ;
 Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii de
problema si sa folosească experienta sa ;
 Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime.
07.05.2020 66
 Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv

prezinta si o serie de limite.
-Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de
fundamentare a deciziilor administrative, deoarece obiectivele
politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare;
- Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai
potrivite modalitati de realizare a obiectivelor tinand seama de
criteriile: eficienta, rationalitate si eficacitate;
- Atrage costuri ridicate;
- Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele
din urma o obligatie pentru personalul institutiilor publice.
07.05.2020 67
Modelul raţional-comprehensiv al procesului decizional
07.05.2020 68
Abordarea politică a procesului decizional
07.05.2020 69
 Abordarea legală privind fundamentarea deciziilor

administrative presupune luarea in considerare a interesului
public pe termen lung şi urmăreşte crearea unui pachet de legi
care sa permită cunoaşterea şi satisfacerea interesului public.
 Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor

administrative presupune o procedura distincta de adjudecare.
Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor
reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii
situationali, interesele partidelor din opozitie si corelarea
intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.
07.05.2020 70
 Exista doua tipuri de adjudecare :
1. Prospectiva
-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio,
televiziune si propune modificari in serviciile oferite de
acestea.
2. Retrospectiva
-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor
administrative. Aceasta se manifesta atunci cand au loc
abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea
organizatiilor administrative.
07.05.2020 71
07.05.2020 72
Particularităţi ale sistemului
decizional al Managementului Public
 Abordarile prezentate completează imaginea

procesului de fundamentare a deciziilor
administrative. Fiecare abordare poate fi
aplicata partial in anumite conditii obiective şi
în anumite tipuri de instituţii publice.
07.05.2020 73
Tema nr.4 Particularităţi ale subsistemului
organizatoric al Managementului Public
1. Noţiunea de organizare.
2. Abordări fundamentale ale gîndirii
formaliste cu privire la organizarea
instituţiilor publice din administraţie.
3. Tipuri de structuri în administraţia de
stat.
4. Relaţiile administrative şi relaţiile
organizatorice.
07.05.2020 74
Noţiunea de organizare
 Termenul “a organiza” provine din limba franceză

(organiser) şi înseamnă a acţiona metodic pentru
asigurarea desfăşurării eficiente a unor activităţi.
 Organizarea în managementul Public reprezintă un
ansamblu de procese prin care potrivit cadrului
legislativ se delimitează elementele componente ale
sistemului administrativ în ansamblu şi ale fiecărei
instituţii publice în parte, se precizează atribuţiile,
sarcinile şi competenţele care revin componentelor
acestuia, precum şi relaţiile care se stabilesc între ele
în cadrul şi în afara sistemului în vederea satisfacerii
eficiente a interesului public.
07.05.2020 75
Abordări fundamentale ale gîndirii
instituţiilor publice din administraţie
 Există 3 abordări fundamentale ale gândirii formaliste cu

privire la organizarea instituţiilor publice din
administraţie.
1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920).
Weber consideră că procesele administrative evoluează în
progresie geometrică spre raţionalismului tehnologic,
ceea ce înseamnă că pe măsura evoluţiei, ideile cîştigă
în coerenţă şi devin sistematice. Prin urmare, Weber
susţinea că birocraţia este un element major în această
evoluţie complexă.
07.05.2020 76
Abordări fundamentale ale gîndirii
instituţiilor publice din administraţie
2. Abordarea lui Frederick Taylor (1856-1915).

Taylor şi-a derulat cercetările într-o perioadă în care
ineficienţa, imoralitatea politică şi exploatarea
resurselor naturale ale SUA descriau o fază
premăgătoare problemei mai largi a eficienţei
naţionale.
3. Abordarea lui Henri Fayol (1841-1925).
Aplicabilitatea ideilor lui Faylol în managementul public
se bazează pe cinci elemente: planificare-previziune,
organizare comunicare, coordonare, control.
07.05.2020 77
Tipuri de structuri în administraţia
de stat
 Structura administraţiei publice –

configuraţia internă şi relaţiile care se
stabilesc între componentele sistemului în
procesul de realizare a obiectivelor
sistemului administrativ. Poate fi abordată
sub două forme: funcţional şi teritorial.
07.05.2020 78
Tipuri de structuri în administraţia de stat
 Componente ale structurii organizatorice a

sistemului administrativ:
1. Nivel ierarhic,
2. Ponderea ierarhică,
3. Departamentul/Compartimentul,
4. Postul,
5. Funcţia publică.
07.05.2020 79
Relaţiile administrative şi relaţiile
organizatorice
 Relaţiile administrative – relaţiile dintre

sistemul autorităţilor şi instituţiilor puterii
executive, inclusiv şi componentele lor, cu
alte componente ale societăţii civile.
Ele nu sunt uniforme, cunoscînd diferenţieri şi
au particularităţi în funcţie de componentele
între care se stabilesc.
07.05.2020 80
Relaţiile administrative
 Relaţiile administrative după apartenenţa lor se
împart în:
- Relaţii interne,
- Relaţii externe.
Relaţiile interne între instituţii administrative ale
autorităţii se împart în:
1. Relaţiile autorităţilor puterii legislative,
2. Relaţiile autorităţilor puterii judecătoreşti
3. Relaţiile autorităţilor puterii executive prin care se
stabilesc şi aplică prevederile proprii şi ale celorlalte
autorităţi.
07.05.2020 81
Relaţiile administrative
 Relaţiile externe se stabilesc între diferite
componente ale structurii sistemului administrativ
şi alte categorii de organizaţii publice sau private
şi/sau persoane fizice.
Acestea pot fi:
- Relaţii cu autorităţile autonome,
- Relaţiile cu organizaţiile neguvernamentale,
- Relaţiilile cu agenţii economici,
- Relaţiile cu persoanele fizice.
07.05.2020 82
Relaţiile organizatorice
Relaţiile organizatorice – ansamblul legăturilor dintre
componentele strucuturii organizatorice din cadrul
subsistemului organizatoric al managementului public.
Relaţiile organizatorice din instituţiile publice se pot diviza în
funcţie de conţinutul lor în:
1. Relaţii de autoritate, relaţii ierarhice, funcţionale, de stat
major;
2. Relaţii de cooperare,
3. Relaţii de control,
4. Relaţii de reprezentare.
07.05.2020 83
Tema 5. Politici publice
 Politicile publice - reprezintă acţiuni realizate de către guvern ca
răspuns la problemele care vin din societate. Vorbim despre
politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau
locală încearcă cu ajutorul unui program de acţiune coordonat să
modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.
 Politicile publice – efectul deciziilor luate de guvernanți.
 Politicile publice – sunt tot ceea ce un guvern decide să facă sau
sa nu faca; - relația Guvernului cu mediul (T. Day).
 Politicile publice – un set de decizii internaționale, luate de un
actor politic sau de un grup de actori, privind o serie de scopuri și
mijloacele necesare pentru a le atinge într-o situație data (W.
Jenkins).
07.05.2020 84
5 elemente ce dau consistență unei
politici publice
1. O politică publică este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete,

care dau « substanţă » unei politici publice;
2. O politică publică cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a
căror natura este mai mult sau mai puţin autoritară şi în care coerciţia
este mereu prezentă;
3. O politică publică se înscrie într-un « cadru general de acţiune », ceea
ce ne permite să distingem între o politică publică de simple măsuri
izolate;
4. O politică publică are un public, adică indivizi şi grupuri a căror situaţie
este afectată de către politica publică în cauză;
5. O politică publică are obiective şi scopuri, stabilite în funcţie de norme
şi valori.
CE ESTE ANALIZA DE POLITICĂ PUBLICĂ?
Utilizarea unor multiple metode de investigare, pe

Disciplină fondul unei argumentaţii şi dezbateri pentru a crea,
aplicată pentru a analiza în mod critic şi pentru a transmite
informaţii relevante politicii publice.
Aplicarea sistematică a unui proces analitic în

Muncă vederea satisfacerii unei nevoi cu care se
profesională confruntă societatea sau utilizării oportunităţilor
apărute.
Asistă factorii de decizie, fie politicieni, fie
manageri în luarea acelor deciziilor care să permită
atingerea obiectivelor stabilite într-un mod eficient
şi eficace.
Analiza de politici publice şi procesul de luare a
deciziei
 Un mod mai simplu de a înţelege procesul politicile publice este

împărţirea acestuia în mai multe stadii şi substadii şi examinarea
acestora. Ceea ce rezultă este cunoscut şi ca „ciclul politicilor
publice”. Fiecărui stadiu din cadrul ciclului îi corespunde un
principiu de rezolvare a problemei de politică publică.
Principii de rezolvare a problemei
- Recunoaşterea problemei
- Propunerea unor soluţii
- Alegerea unei soluţii
- Aplicarea soluţiei
- Monitorizarea rezultatelor
Stadii in ciclul politicilor publice
 Formularea agendei
- Formularea politicilor
- Luarea unei decizii
- Implementarea politicii
- Evaluarea politicii aplicate
Conform acestui model, formularea agendei se referă la procesul prin

care problemele ajung în atenţia guvernanţilor; formularea politicilor
face referire la procesul prin care sunt formulate de către guvernanţi
opţiunile de politici; luarea deciziei se referă la procesul prin care
guvernanţii decid să acţioneze într-un anumit fel (sau să nu acţioneze);
implementarea politicii face referire la procesul prin care guvernanţii
aplică politica adoptată; evaluarea politicii aplicate se referă la procesul
prin care rezultatele politicii sunt monitorizate atât de către instituţiile
statului cât şi de către societate.
Politici publice
 Nu întreaga societate este în egală măsură implicată în procesul de
decizie. Politicile publice sunt realizate de către subsistemele politicilor
publice, care sunt alcătuite din toţi actorii care au legătură cu o anumita
problemă publică.
 Termenul de actor include atât actorii din cadrul statului (ministere,

comisii, agenţii descentralizate, etc.), cât şi pe cei din cadrul societăţii
(sindicate, ONG – uri, grupuri de presiune, etc.), implicaţi direct sau
marginal în procesul politicilor publice. O abordare susţine că cei care
participă direct în procesul politicilor publice pot fi consideraţi ca
membrii ai unei reţele a politicii respective, în timp ce actorii implicaţi
doar marginal pot fi consideraţi ca făcând parte dintr-o mai largă
comunitate a politicii publice respective. Subsistemele sunt forumuri în
care aceşti actori discută problemele publice, negociază şi încearcă să
ajungă la soluţii cât mai bune pentru interesele lor.
Politici publice
 Se pot identifica patru faze pe care o
problemă le străbate în drumul ei între
agenda publică către cea instituţională, a
administraţiei:
1. iniţierea problemei,
2. specificarea soluţiilor,
3. lărgirea sprijinului pentru rezolvarea
problemei,
4. intrarea pe agenda instituţională.
Politici publice
 O distincţie care se poate face este între agenda publică sau
sistemică şi agenda formală sau instituţională. Agenda publică
constă în toate problemele care în mod obişnuit sunt percepute
de către membrii unei comunităţi politice ca meritând atenţia
publică şi care sunt în puterea şi jurisdicţia de rezolvare a
autorităţilor. Fiecare societate are sute de astfel de probleme pe
care cetăţenii consideră că ar trebui să fie rezolvate de către
guvernanţi. Totuşi, doar o mică parte din aceste probleme din
agenda publică sunt luate în considerare de către guvern. În
momentul în care guvernul a acceptat că trebuie să facă ceva în
legătură cu problema respectivă, aceasta intră în agenda
instituţională. Altfel spus, agenda publică este o agendă pentru
discuţii, în timp ce agenda instituţională este una pentru acţiune.
Politici publice
 Analiza cost - beneficiu a unei politici publice
Este o metodă prin care se poate evalua o politică
publică din punct de vedere al banilor care sunt
cheltuiți pentru ea și al beneficiilor care se vor
obține.
Se identifică nu numai cel mai economic mod de a
atinge un rezultat (eficiența productivă) ci se
determină ce utilizare alternativă a resurselor
existente este cai mai benefefică pentru societate
(eficienta alocativă).
Politici publice
 Obiectivul acestei analize este de a găsi modul în
care se pot obține aceleași rezultate cu costuri mai
mici, sau rezultate mai bune la același nivel de
costuri.
 Analiza implică evaluarea tuturor alternativelor și a
consecințelor lor în termeni de costuri și beneficii
monetare și alegerea acelei alternative care
mamimizează beneficiile și reduce costurile.
Politici publice
 Costurile și beneficiile sunt determinate de:

1. Enumerarea tuturor consecințelor negative și pozitive care pot să
apară din implementarea unei opțiuni,
2. Estimarea probabilității de realizare a fiecărei consecințe,
3. Estimarea costurilor și beneficiilor societății în cazul fiecărei
consecințe,
4. Calcularea pierderilor și căștigurilor prevăzute pentru fiecare
consecință prin dublarea 2 și 3.
5. Convertirea acestor sume în valoarea lor la un moment de referință –
de obicei momentul în care se face analiză,
6. Calcularea valorii nete prezente a proiectului, prin însumarea valorii
tuturor beneficiilor obținute de societate prin punerea în practică a
respectivei opțiuni și scăderea din această sumă a valorii costurilor
suportate de societate (costurile investiției și consecințele negative
produse).
Problemele politicilor publice
 Definirea problemelor publice – acea

condiție sau situație care generează nevoi
ori insatisfacții, pentru a căror corecție este
necesară acțiunea guvernului.
 Nu orice situație devine o problemă de
politică publică. Definirea problemei este
rezultatul unui proces care determină în
același timp și soluțiile adecvate.
 Natura și scopul multor probleme de politică

publică sunt dificil de formulat datorită
caracterul lor difuz ori “invizibil”.
 Nu tot timpul se efectuiază evaluarea
corectă a stuației și de aceia nu se propun
soluții adecvate pentru soluționarea lor.
Acestor inexactitîți li se mai adaugă și slaba
înțelegere a cauzelor fenomenului.
 Un alt aspect al problemelor se referă la

capacitatea acestora de a fi ușor de
controlat\influențat, unele probleme implică mai
multe schimbări comportamentale decît altele.
 Problemele publice – acele probleme care
afectează un număr mare de persoane, ale căror
consecințe sunt resimțite inclusiv de persoanele
care nu sunt implicate în mod direct.
 Problemele care sunt limitate ca efect, număr de
persoane afectate în mod direct, nu sunt de
natură publică.
 Nu există un mijloc unic de definire a problemei,
deși multe persoane au păreri și preferințe față de
o situație.
 Dacă o situație reprezintă sau nu o problemă
publică depinde de termenii în care a fost definită
problema și de acceptarea definiției propuse.
Termenii în care a fost definită și cauzele care au
generat-o au determinat promovarea acelor
soluții considerare adecvate.
Tema 6. Serviciile publice
 Serviciul public - activități de interes public,
organizate sau prestate de o autoritate
publică.
 Funcția administrativă a statului se exprimă
prin servicii publice: totalitatea serviciilor
publice formează administrația.
Cadrul legal (1)
 LEGEA privind descentralizarea administrativă, nr. 435

din 28.12.2006 (MO nr. 029 din 02.03.2007, art. nr. 91).
 LEGEA privind administraţia publică locală, nr. 436
din 28.12.2006 (MO nr. 032 din 09.03.2007, art. 116), cu
modificările ulterioare.
 LEGEA serviciilor publice de gospodărie comunală, nr. 1402
din 24.10.2002 (MO nr. 014 din 07.02.2003, art. nr. 49), cu
 LEGEA privind terenurile proprietate publică şi delimitarea
lor, nr. 91 din 05.04.2007 (MO nr. 070 din 25.05.2007, art.316).
 LEGEA cu privire la proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, nr. 523 din 16.07.1999 (MO nr.124 din
11.11.1999, art.611), cu modificările ulterioare.
Cadrul legal (2)
 LEGEA privind administrarea şi deetatizarea

proprietăţii publice, nr. 121 din 04.05.2007 (MO
nr. 90-93 din 29.06.2007, art.401).
 LEGEA cu privire la concesiuni, nr. 534
din 13.07.1995 (MO nr. 067 din 30.11.1995), cu
 LEGEA cu privire la transporturi, nr. 1194
din 21.05.1997 (MO nr. 067 din 16.10.1997 art.553),
cu modificările ulterioare.
 LEGEA privind principiile urbanismului şi
amenajării teritoriului, nr. 835 din 17.05.1996
(MO nr. 001 din 02.01.1997), cu modificările
ulterioare.
Condițiile serviciilor publice
1. Satisfacerea unor cerințe/nevoi ale membrilor societății,
2. Infințarea instituțiilor ce prestează servicii publice să se
facă prin prin acte de autoritate,
3. Activitatea lor se desfășoară în realizarea autorității de
stat, personalul lor având calitatea de funcționar public,
4. Sunt persoane juridice, avînd toate drepturile și
obligațiile specifice ale acestora,
5. Mijloacele lor materiale sunt asigurate fie prin subvenții
bugetare, fie din venituri proprii.
Servicii publice
 Serviciul public poate fi organizat în funcție de nivelul de

realizare în servicii naționale, pentru întreaga țară și
servicii la nivel local.
 După modul în care se realizează interesul general se
deosebesc 3 categorii mari:
1. Servicii publice a căror scop este satisfacerea directă și
individuală a cetățenilor,
2. Servicii publice destinate colectivității în ansamblu,
3. Servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod
indirect.
Caracteristicile serviciilor publice
 Satisface necesitatea generală (salubrizare,

asigurare cu apă, etc.)
 Este organizat direct de o autoritate publică
și funcționează sub autoritatea acesteia,
 Baza materială pentru prestarea serviciilor
publice este asigurată de patrimoniul public,
baza financiară – de bugetul public
 Serviciile publice pot fi prestate gratuit sau
contra plată
Tipurile serviciilor publice (1)
 In functie de natura serviciilor:

- servicii administrative,
- servicii industriale si comerciale.
 Dupa forma de proprietate:
-servicii realizate exclusiv de sectorul public,

- servicii realizate de sectorul public în
colaborare cu sectorul privat.
Tipurile serviciilor publice (2)
 După obiectul de activitate:

- servicii publice monopolizate,
- servicii publice edilitare,
- servciii publice comerciale,
- servicii publice pentru activități
culturale.
Tipuri de servicii publice:
2. Servicii publice edilitare

1. Servicii publice cu caracter
statal  Servicii publice de gaz şi
 Serviciul de pază electricitate
 Serviciul public de distribuţie a
 Serviciul public de energiei termice
protecţie civilă  Serviciul public de alimentare cu
apă şi canalizare
 Serviciul de autorizare a  Serviciile de transport public local
construcţiilor de călători
 Serviciul public de stare  Serviciul public de întreţinere a
civilă spaţiilor verzi
 Serviciile publice de salubrizare a
localităţilor
 Întreţinerea, repararea şi
exploatarea drumurilor publice
107
Tipuri de servicii publice locale:
3. Servicii publice comerciale

4. Servicii publice pentru
 Organizarea şi funcţionarea activităţi culturale
pieţelor agroalimentare
l Teatre
 Serviciul de exploatare a l Muzee
parcajelor publice
l Expoziţii
 Licenţierea transportului privat de l Circuri
călători
l Atracţioane
 Expunerea firmelor şi reclamelor
publicitare
 Organizarea şi funcţionarea
cimitirelor
 Serviciul public de ecarisaj.

108
Etape în organizarea și gestionarea
serviciilor publice (1)
1. AP identifică serviciile publice de interes

general,
2. AP ține cont de domeniile prioritare, de
restricțiile juridice ( interdicții, licențe,
autorizații, cote de participare, patrimoniu
specific, respectarea de proceduri)
3. Autoritatea publică monitorizează și
evaluează serviciile publice.
4. Autoritatea publică poate decide desființarea
servciilor publice pe care le-a inființat.
Modalitati de organizare a serviciilor
publice
 Prestarea serviciilor publice de către

insusi autoritatea publică, în limita
mijloacelor disponibile (gestiunea
directă).
 Delegarea unor servicii publice anumitor
persoane fizice sau juridice private
(gestiunea indirectă):
- parteneriatul public-privat,
- contractul de prestări servicii.
Tema 7. Gestiunea patrimoniului public
Cadrul normativ- legal
 Evoluti cadrului juridic din RM ce reglementeaza raporturile patrimoniale ale UAT:

 Carta Europeana a Autonomiei locala(1995)
 Constitutia RM (1994)
 Codul Civil al RM (2002)
 Codul Contraventional (2008)
 Codul Apelor (1993)
 Codul Silvic (1996)
 Legea expropierii pentru cauza de utilitate publica (1999)
 Legea privind administratia publica locala (2006)
 Legea cadastrului bunurilor imobile (1998)
 Legea privind descentralizarea administrativa (2006)
 Legea privind administratia publica locala (2003)
 Legea privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice (2007)
 Legea privind achizitiile publice(2007)
 Legea privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor(2000)
 Legea cu privire la privatizare (1991)
 Legea cu privire la concesiune (1995)
 Legea privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului (1997)
Noțiunea de patrimoniu public
 Patrimoniul public reprezintă totalitatea

drepturilor și obligațiilor patrimoniale
(care pot fi evaluate in bani ) ,privite ca
o suma de valori active si pasive strins
legate intre ele, apartinind unor unitati
administrativ teritoriale determinate,
totodata din componenta patrimoniului
public fac parte si bunurile publice.
Patrimoniul public
 drepturi patrimoniale (dreptul de

creantă/pachete de actiuni, datorii
debitoare, împrumuturi nerambursate,
etc.);
 obilgaţii patrimoniale (angajamente pentru
credite de la bănci, mărfuri și servicii
achitate și neprimite, etc. );
 Bunuri (terenuri,cladiri, infrastructura,
etc.).
Bunurile publice:
 Bunuri ale domeniului public:

- determinate prin lege;
- de uz sau interes public,
- nu pot fi înstrăinate.
 Bunuri ale domeniului privat:
- Bunurile UAT, care nu sunt expres

incluse prin lege sau decizia CL, în
domeniul public.
Dobindirea drepturilor de proprietate
asupra bunurilor prin:
 achiziţii publice;
 cumpărare;
 producere, construire, confecţionare;
 donaţie;
 hotărîre judecătorească;
 succesiune;
 primire în proprietate a bunurilor statului;
 alte căi prevăzute de lege.
Pierderea dreptului de proprietate asupra
bunului în urma:
 înstrăinării;
 privatizării;
 donaţiei;
 consumării;
 distrugerii;
 pieirei fortuite;
 altor împrejurări prevăzute de lege.
Unitatea administrativ-teritorială ca proprietar
asupra bunului are dreptul de:
 Posesie (dreptul de a detine );

 Folosinţă (dreptul de a utiliza/gestiona
bunul(CR,CL,primarii și președinții de
raion) );
 Dispoziţie (dreptul de a decide soarta
fizică și juridică a bunului- CR, CL).
Dreptul de proprietate a unităţii
administrativ-teritoriale este:
 Absolut (libertatea oricărei acțiuni);

 Exclusiv (exclude terțe persoane);
 Perpetuu (nu se stinge prin neutilizare).
Caracterele dreptului de proprietate asupra
bunurilor din domeniul public:
 Inalienabil (nu poate fi înstrăinat);

 Imprescriptibil (nu are termen limită
de folosință);
 Insesizabil (nu poate fi urmărit de
instanța de judecată) .
În domeniul achiziţiilor publice APC și APL
trebuie:
 să elaboreze planuri anuale şi trimestriale de

efectuare a achiziţiilor publice;
 să creeze grupuri de lucru responsabile;
 să elaboreze documentele de licitaţie şi alte
documente aplicabile;
 să iniţieze şi să desfăşoare proceduri de achiziţii
publice;
 să întreprindă alte măsuri prevăzute de Legea
privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.07.
Obiecte ale privatizării sunt:
 pachetele de acţiuni;
 părţile sociale;
 încăperile nelocuibile;
 construcţiile nefinalizate;
 complexele de bunuri imobile;
 terenurile pentru construcţii;
 terenurile aferente bunurilor privatizate sau care se
privatizează;
 alte bunuri conform Legii privind administrarea şi
deetatizarea proprietăţii publice nr. 121-XVI din
04.05.07, altor acte legislative.
În numele proprietarului (unităţii
administrativ-teritoriale)
administrează bunurile:
 consiliul local şi raional;

 primarul şi preşedintele de raion.
Consiliile locale şi raionale decid:
 darea bunurilor din domeniul public în

administrare, arendă, locaţiune, comodat,
concesiune;
 vînzarea şi privatizarea bunurilor;
 atribuirea şi schimbarea terenurilor;
 înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea
întreprinderilor municipale;
 înfiinţarea societăţilor pe acţiuni, altor
persoane juridice comerciale.
Primarul şi preşedintele de raion asigură:
 executarea deciziilor consiliului

local şi raional;
 administrarea bunurilor
domeniului privat.
Tema 8. Controlul administrativ – modalitate de
eficientizare a administrației publice
 Activitatea de control are rolul de a regla

executarea deciziei administrative si a
insăși actului decizional, fiind o importanță
latura a factorilor de conducere sociala.
 Controlul este un important mijloc de
realizare a funcțiilor de reglare și
autoreglare a întregului sistem.
Noțiunea controlului administrativ
 Acțiunea de descoperire și constatare a stărilor de
fapt negative, a dereglărilor și ne
concorcondanțelor din activitatea controlată,
urmată de aplicarea de către organele competente,
a unor sanctiuni sau a altor masuri prevazute de
lege.
 Controlul administrativ nu este instituit numai
pentru a constata abaterile și a aplica sanctiunile ci
și pentru a îndruma activitatea administrației și a
trage învataminte din cele constate pentru
perfecționarea muncii administrative.
 Constatările făcute de organele de control
sunt materializate in acte și operațiuni
tehnico-materiale. Actele întocmite în urma
controlului trebuie să reflecte latura de
îndrumare și spirjin alături de latura coercivă,
fără a se exclude reciproc sau să se
absolutizeze una din ele.
Formele de control ale activitatii
administratiei publice
1. Control parlamentar realizat prin mijloace

și metode specifice.
Vizează atît legalitatea, cît și oportunitatea
actelor administrative, dar prin aceasta
formă de control nu se poate sancționa
ilegalitatea actelor administrative, decît tot
prin mijloace politice.
2. Administratia publică exercită un control

asupra propriei sale activități, care cuprinde atît
activitatea desfășurată în formă juridica, cat si cea
realizata prin operatiuni materiale si tehnice, de
prestări de servicii și chiar productive.
Controlul exercitat de autoritatile administratiei
publice poate sa fie un control intern sau extern, in
functie de pozitia pe care o are organul controlat,
fata de cel care controleaza.
3. Controlul intern - are un caracter general și

permanent, privind legalitatea, cît și
oportunitatea actelor și faptelor celor
controlați. Acest control se realizează din
oficiu sau la cererea și sesizarea altor
persoane, din interiorul organului
administrativ ori din afara acestuia.
 Potrivit legii controlul intern - reprezintă

ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de
conducere in concordanță cu obiectivele acesteia
și cu reglementările legale, în vederea asigurării
administrării fondurilor in mod economic, eficient și
eficace. Totodată controlul intern include structurile
organizatorice, metodele și procedurile de control.
4. Auditul public intern este o activitate functional

independentă și obiectivă, prin care se dă asigurări
și consiliere conducerii entității publice, pentru buna
administrare a veniturilor și cheltuielilor publice și
care contribuie la indeplinirea obiectivelor stabilite,
printr-o abordare sistematica si metodica,
imbunătățind eficiența și eficacitatea sistemului de
conducere, bazat pe gestiunea riscului, a
controlului și a proceselor de administrare.
Sfera auditului public intern cuprinde:
a) activitati financiare sau cu implicatii financiare,

desfasurate de entitatea publica din momentul
constituirii angajamentului pana la utilizarea
fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a
fondurilor provenite din asistenta externa;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv
autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta,
precum si a facilitatilor acordate la incasarea
acestora;
Sfera auditului public intern cuprinde:
c) administrarea patrimoniului public, precum

si vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri din domeniul
privat/public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;
d) sistemele de management financiar si
control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente.
Tipurile de audit:
a) auditul de sistem care reprezinta o evaluare
de profunzime a sistemelor de conducere si
control intern, cu scopul de a stabili daca acestea
functioneaza economic, eficace si eficient pentru
identificarea deficientelor si formularea de
recomandari pentru corectarea acestora;
b) auditul performantei care examinează dacă
criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor si sarcinilor entității publice sunt
corecte, pentru evaluarea rezultatelor si apreciază
daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate care reprezinta

examinarea actiunilor asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public, sub aspectul respectarii
ansamblului principiilor, regulilor procedurale
si metodologice care el sunt aplicate.
5. Controlul financiar-preventiv este activitatea prin care

se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor
efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului
public, inainte de aprobarea acestora. Acest control se
organizeaza si se exercita sub forma controlului propriu, la
toate entitatile publice si asupra tuturor operatiunilor cu
impact financiar precum si asupra fondurilor publice si a
patrimoniului public gestionat.
6. Controlul financiar - este activitatea prin care se
verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate
pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public,
realizat de către instituțiile specializate.
7. Analiza comparativă în domeniul Managementului
Public între Republica Moldova şi statele Uniunii
Europene
I.Caracteristici generale
II.Structura colectivitatilor locale si regionale
III.Mutatii semnificative in managementul public
pe plan mondial si in Republica Moldova
IV.Reforma in administratia publica din Republica
Moldova
07.05.2020 139
 Atat in statele federale, cat si in cele unitare,

principiile autonomiei locale si cele ale
descentralizarii se regasesc ca principii de baza ale
organizarii si functionarii sistemelor
administratiilor locale si regionale ale statelor
comunitare.
 Normele fundamentale ale statelor comunitatre sunt:
1) Constitutia Belgiei contine un numar insemnat de norme prin
care se creeaza si se dispune crearea prin lege a autoritatilor
administratiei locale, comunitare si regionale.
2) Constitutia Frantei contine dispozitii potrivit carora
„colectivitatile teritoriale ale Republicii sunt: comunele,
departamentele, teritoriile de peste mari”.
3) Constitutia Spaniei din anul 1978 contine dispozitii speciale, atat
pentru nivelul regional, cat si pentru cel local.
07.05.2020 140
4) In Romania, administratia publica locala se intemeiaza pe

principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor
publice. Consiliile locale alese functioneaza ca autoritati
administrative autonome si participa la satisfacerea nevoilor
publice din comune si orase.
Autoritatea judeteana este definita prin Consiliul judetean care
coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasenesti pentru
realizarea serviciilor publice de interes judetean.
5) În Republica Moldova, administratia publica locala se se
intemeiaza pe principiul autonomiei locale, ale descentralizarii
serviciilor publice locale. Consiliile raionale coordonează consiliile
săteşti şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de
interes raional.
07.05.2020 141
II.Structura colectivitatilor locale si
regionale
Statele Uniunii Europene sunt grupate din

punct de vedere al structurii statale, in trei
categorii:
1) State federale: Austria si Germania
2) State regionale: Belgia, Italia, Spania
3) State unitare: Franta, Anglia, Irlanda,
Portugalia, Olanda, Danemarca, Suedia,
Grecia, Luxemburg, Finlanda.
07.05.2020 142
III.Mutatii semnificative in managementul
public pe plan mondial şi în Republica
Moldova
 Începand cu perioada 1980-1990 in managementul public s-au conturat
cateva mutatii importante, dintre acestea enumeram:
1) Privatizarea serviciilor publice;
2) Transformarea functiunii de personal intr-o componenta a strategiei
institutiei publice;
3) Schimbarea stilului de management;
4) Schimbarea rolului functionarului public;
5) Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management
public de tip rationalist;
6) Transformarea serviciilor publice in afaceri publice;
7) Introducerea managerilor profesionisti;
8) Informatizarea institutiilor publice;
9) Flexibilizarea structurilor institutiilor publice;
10) Accentuarea laturii creative a managementului public;
11) Eficientizarea activitatii din sectorul public;
12) Altele.
07.05.2020 143
IV. Reforma in administraţia publica din
Republica Moldova
 Reforma, in general, ar trebui sa inceapa cu reforma in

administratia publica, accentuandu-se ideea ca sistemul
administrativ trebuie pus in slujba cetateanului si nu invers.
 Reforma presupune luarea in considerare a urmatoarelor
aspecte:
a) Asigurarea unor servicii pentru populatie;
b) Orientarea predilectă a activităţii funcţionarilor publici pe
ideea ca se află in slujba cetatenilor;
c) Angajarea funcţionarilor publici pe criterii de competenta;
d) Accentuarea autonomiei financiare locale, controlului prin
buget, planuri de actiune şi Curtea de Conturi;
e) Dezvoltarea relaţiilor publice între funcţionarii publici, ca
reprezentanţi ai instituţiilor publice şi cetăţeni.
07.05.2020 144
Etapele reformei din Administraţia
Publica din Republica Moldova
1. 1990 - 1998
2. 1999 – 2003
3. 2003 - prezent
07.05.2020 145
BIBLIOGRAFIE
1. Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica,

Bucuresti, 1999.
2. Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed.
Sylvi, Bucuresti, 1996
3. Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917
4. Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978
5. Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980
6. Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random
House, New York, 1991
7. Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing
Cambridge, 1996
8. Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York,
1976

Management Public Rom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Public Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de lecții:

Profesor: Tatiana Tofan, dr. în ec.,

 Managementul public reprezintă ansamblul

 Managementul public include administraţia

 Caracteristicile, prin conţinutul lor, facilitează

 Abordând caracteristicele managementului

2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis.

3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea

 In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta.

 Funcţia de previziune - constă în ansamblul

 Funcția de organizare-coordonare presupune

 Funcția de antrenare-motivare reuneşte

 Principalele caracteristici ale motivării sunt:

 Funcția de administrare constă într-un

 Funcția de control-reglare reprezintă un

 Metoda administrativă reprezintă un

 În managementul public se aplică o serie de

utilizate în managementul public se pot grupa în

 Principalele calități şi aptitudini, pe care

 Această metodă a apărut ca urmare a utilizării

2. Lipsa spațiului personal

 Metoda structurării corespunzătoare a

 Din categoria metodelor de cercetare (Androniceanu, 1999,

2. Analiza cauzală a datelor şi informațiilor,

1. Conceptul de sistem informaţional.

 Utilizarea computerelor în reţea

 Tendinţa influenţează calitatea deciziilor

Particularitati ale deciziei administrative :

Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :

1. Dupa situatia concreta la care se refera :

a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate

2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul :

3. Dupa orizontul de timp la care se refera :

5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului :

6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare :

7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea

8. Din punct de vedere al competentei decidentului :

Este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si

1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt :

2. In functie de nivelul administrativ pe

 Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din

 Modelul Pounds are zece faze :

 Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii

luare a deciziei identificate pe ierarhia

 Specificitatea sistemelor publice e data de

1. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai

- Stimularea formării unei culturi a organizaţiei publice;

 Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv

 Abordarea legală privind fundamentarea deciziilor

 Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor

 Abordarile prezentate completează imaginea

 Termenul “a organiza” provine din limba franceză

 Există 3 abordări fundamentale ale gândirii formaliste cu

2. Abordarea lui Frederick Taylor (1856-1915).

 Structura administraţiei publice –

 Componente ale structurii organizatorice a

 Relaţiile administrative – relaţiile dintre

- Relaţiile cu organizaţiile neguvernamentale,

- Relaţiilile cu agenţii economici,

- Relaţiile cu persoanele fizice.

1. O politică publică este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete,

Utilizarea unor multiple metode de investigare, pe

Aplicarea sistematică a unui proces analitic în