Notiuni de anatomie si fiziologie

cardiovasculara
 Sistemul cardiovascular

inima

vasele de sange
Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin valva

tricuspida

B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile

C. Venele cave se varsa in atriul stang

D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica

circulatie

E. In mod normal atriile comunica intre ele

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul

pulmonar

B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta

C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept

D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai

dezvoltata decat ventriculul stang

E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit pericard

 Inima

organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi

capacitate de 500 - 700 centimetri cubi

invelita de un sac membranos fibrino - seros care

poarta numele de pericard
 Caracteristicile generale ale atriilor

sunt cuboidale - au 6 pereti

au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu

ventriculii

atriul drept primeste sange din circulatia venoasa

sistemica

atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din

mica circulatie
 Caracteristicile generale ale ventriculilor

sunt piramidali

pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile

ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori

mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept
 Inima

primeste sangele din vene in diastola

in sistola impinge sangele in artere

functioneaza ca o pompa musculara aspiro -

respingatoare
Care afirmatii sunt adevarate:

A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara

B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica

C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara

D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive si

oxigenul la tesuturi

E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din

sange la nivel pulmonar
Afirmatiile adevarate sunt:

A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept

B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani

in atriul stang

C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang

D. Aorta face parte din circulatia pulmonara

E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept

 Mica circulatie

cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul

tesuturilor si se incarca cu oxigen

are urmatorul traseu: ventricul drept - trunchiul

pulmonar si ramificatiile lui - reteaua alveolo - capilara -
vene pulmonare - atriul stang
 Circulatia sistemica (marea circulatie)

transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi,

de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati
la nivel pulmonar, renal sau fecal

are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta si arborele

arterial - reteaua capilara a intregul organism - venele
cave - atriul drept
 Tipuri de circulatie ale sangelui

circulatia arteriala

circulatia venoasa

circulatia capilara

circulatia limfatica
 Circulatia arteriala

are sens centrifug: de la cord la celelalte organe

este determinata de sistolele ventriculare
 Circulatia venoasa

are sens centripet, de la periferie spre cord

sangele circula cu o viteza mai redusa decat in

circulatia arteriala
 Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa

presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor

sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular

contractiile musculaturii scheletice

sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul

inspirului

forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului

cordului
 Circulatia capilara

faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial

contine aproximativ 5% din sangele circulant

sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7 milimetri

/secunda

transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen,

apa si electroliti
 Circulatia limfatica

este o cale colaterala a marii circulatii

prin intermediul circulatiei limfatice intra in sistemul

venos o parte din lichidele interstitiale

are sens centrifug de la periferie spre centru

sunt readuse in circulatia sanguina proteine si

imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din
tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare
 Ciclul cardiac

succesiunea sistola diastola

durata depinde de frecventa cardiaca

pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de

0,8 secunde
 Fazele unei revolutii cardiace normale:

sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta iar

ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange -
30% din volumul total de umplerea fata de umplerea
pasiva
diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide cu
debutul sistolei ventriculare
sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o
durata de 0, 27 secunde
diastola ventriculara - are o durata de 0, 53 secunde
diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile
cat si ventriculii se gasesc in diastola
 Ciclul cardiac

irigatia miocardului se face in diastola

cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina

scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei
ventriculare

cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare

determina scaderea irigarii miocardului si scaderea
importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului
de umplere ventriculara
 Proprietatile miocardului

excitabilitatea

conductibilitatea

automatismul

contractilitatea

tonicitatea
 Excitabilitatea (functia batmotropa)

proprietatea de a raspunde la stimuli prag si

supraliminari

in sistola ventriculara miocardul este in perioada

refractara absoluta
 Conductibilitatea (functia dromotropa)

proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce

potentialul de actiune de la nivelul nodulului sinoatrial la
nodulul atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua
Purkinje, catre celulele miocardice
 Automatismul (functia cronotropa)

proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

Sistemul excito - conductor se compune din:

nodulul sinoatrial

nodulul atrioventricular

fasciculul Hiss

reteaua Purkinje
 Contractilitatea (functia inotropa)

proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la

stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii

forta de contractie creste proportional cu lungimea

initiala a sarcomerului

mecanism de autoreglare

adapteaza forta de contractie in functie de umplerea

diastolica (legea inimii - Franck-Starling)
 Tonicitatea

proprietatea fibrelor miocardice contractile de a mentine

un tonus contractil bazal
Parametrii functionali ai sistemului circulator

frecventa cardiaca

tensiunea arteriala
 Frecventa cardiaca

numarul de cicluri cardiace pe minut

masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza

traseului ECG
 Pulsul arterial

expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de

cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare

frecventa normala 60 - 1 00 / minut

peste 100 / minut tahicardie

mai putin de 60 / minut - bradicardie

 Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)

presiunea exercitata de sange asupra unitatii de

suprafata a arborelui circulator

maxima la nivelul aortei

scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima

 Factori de care depinde tensiunea arteriala

forta de contractie a miocardului

rezistenta vasculara periferica, data in special de

tonusul arteriolelor

volumul de sange

vascozitatea sangelui

elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari

T A = DC*RV P
 Debitul cardiac

volumul de sange ejectat de ventriculul stang pe minut

DC= DS*A V
 Cresterea debitului cardiac se poate realiza
prin:

cresterea debitului sistolic

cresterea alurii ventriculare

 Reglarea hemodinamicii

mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling

mecanisme extrinseci nervoase

mecanisme extrinseci - umorale

 Mecanisme nervoase

sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci -

efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului

sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte

negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul
supraventricular
 Mecanisme extrinseci umorale

catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte

pozitive asupra proprietatilor miocardului

hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina, insulina au

efecte inotroppozitive
 Miocard

tesut muscular de lucru adult

tesut excitoconductor nodal - embrionar

 Generarea impulsului

depolarizarea este indusa de patrunderea pasiva a

ionilor de sodiu in celula
 Repolarizarea

consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin interventia

pompelor de membrana
 Curba potentialului de actiune

in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul

fibrei musculare cardiace

interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti

 Curba potentialului de actiune

faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90

la + 30 millivolti

faza 1 - scadere brusca

faza 2 - repolarizare lenta

faza 3 - repolarizare rapida

faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

 Potentialul de actiune

miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala

fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic

ascendenta, datorita unor canale ionice care permit
intrarea lenta a ionilor de sodiu