Sunteți pe pagina 1din 15

Vegetarianismul

A efectuat :
Sergiu Voloc
Cuprins:
Vegetarianismul – definiție și motive
Istoria Vegetarianismului
Varietăți de vegetarianism
Raportul optim al alimentelor
Beneficii de sănătate
Siguranța dată de alimente
Poate fi regimul vegetarian periculos?
Riscuri și Beneficii
Vegetarianismul reprezintă un stil de viaţă şi o practică
alimentară curentă, în care individul are o dietă ce exclude
complet sau parţial consumul de carne de orice tip (inclusiv peste,
pasăre), precum şi al altor produse animale, meniul fiind alcătuit
din produse vegetale.
Motivul alegerii acestei diete poate fi legat de moralitate,
religie, cultură, etică, estetică, mediul înconjurător
societate, economie, politică, sau sănătate.
Dietele vegetariane satisfac valorile nutriționale pentru
toate stagiile vieții, iar studiile pe scară largă arată că
vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de
cord, și de alte boli.
Istoria Vegetarianismului
Primele registre ale vegetarianismului ca și concept și practică,
printre un număr considerabil de oameni, sînt din India antică și antică
civilizație greacă în Sudul Italiei și în Grecia în secolul al VI-lea î.e.n.. În
ambele cazuri, dieta a fost corelată cu ideea non-violenței față de animale și a
fost promovată de grupuri religioase și filozofi.
În 1847, prima Societate Vegetariană a fost
fondată în Anglia; Germania, Olanda și alte țări au
urmat exemplul. În Vest, popularitatea
vegetarianismului a crescut prin secolul al XX-lea că
rezultatul interesului față de nutriție, etică și, mai
recent, economie și ecologie. Azi, vegetarienii
indieni, în special lacto-vegetarienii, sînt estimați a fi
70% din totalul vegetarienilor din toată lumea. Ei
constituie 20%-42% din populația Indiei. În S.U.A.,
sondajele arată doar 1%-2,8% din adulți care nu
mănîncă carne.
Varietăți de vegetarianism
Lacto-ovo-
• Lacto-ovo-vegetarienii vegetarieni
i

• Lacto-vegetarienii
• Macrobioticii
Lacto-
• Veganii vegetarie
nii
Veg. Veganii

Macrobiot
icii
Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar acceptă produsele animale
precum ouăle şi laptele. Aceasta este cea mai întîlnită formă de vegetarianism în
Europa şi America.
Lacto-vegetarienii au o dietă care exclude carnea şi ouăle, dar care se
bazează pe consumul produselor lactate (lapte, brînză, unt, iaurt). Această formă
de vegetarianism este foarte răspîndită în India.
Ovo-vegetarienii sînt cei mai rar întîlniţi. Nu acceptă carnea şi produsele lactate,
dieta lor bazîndu-se pe ouă.
Macrobioticii urmează o dietă din motive spirituale şi filosofice. Dieta
presupune zece nivele, devenind din ce în ce mai restrictiva pe măsură ce urca spre
ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sînt vegetariene, însă toate exclud din start
carnea şi produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar şi fructele şi
legumele, conducînd spre ultimul nivel care constă într-o dietă cu orez brun.
Veganii consuma în general crudităţi, iar mîncarea o prepara la o
temperatură mai mică de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele şi o
parte din nutrienţi şi pentru a nu diminua conţinutul de vitamine şi minerale.
Beneficii de sănătate
Vegetarianismul este considerat a fi o dietă sănătoasă și viabilă.
„Asociația Dietetică Americană și Dieticienii Canadei” a găsit un regim vegetarian
planificat corespunzător pentru a satisface nevoile nutriționale pentru toate
stagiile vieții
Nutrienții, proteinele și amino acizii necesari pentru
susținerea corpului se pot găsi în legumele frunzoase, cereale,
nuci sau lapte de soia. Aceste diete ajută la menținerea
greutății corpului sub control și reduce astfel riscul de boală
la inimă sau osteoporoză.
Vegetarienii tind să aibă indexul corp-masă mai mic, nivel
mai mic de colesterol, tensiunea scăzută și șanse mai mici de
boală de inimă, hipertensiune, diabet tip 2, boală renală,
demenții precum Boala Alzheimer și alte dereglări.
Imunitatea
Există un avantaj dovedit
clar prin studii în ceea ce priveşte
regimul vegetarian și anume că
“Alimentele de origine vegetală
contribuie la modificarea
mediului intern spre latura
alcalină, care stimulează procesele
de imunitate. Este un lucru foarte
bun pentru că întăreşte
capacitatea corpului a lupta cu
orice boală.
Un alt efect benefic al regimului vegetarian asupra
organismului este faptul că supunem organismul unui efort mai mic
la digestie. Iar fibrele consumate sînt bune pentru detoxifierea
organismului şi diminuează riscul apariţiei unor afecţiuni cum ar fi
hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi
cancerul de colon.

De asemenea,
regimul poate ajuta şi cu
afecţiunile cardio-vasculare,
prin consumul mare de
legume şi fructe, care conţin
o cantitate mare de
antioxidanţi.
Cercetătorii au descoperit că stilurile de viață
diferite pot influența durata vieții cu pînă la 10 ani. Printre
Longevitate aceste stiluri, s-a estimat că vegetarianismul conferă de la
1-1/2 la 2 ani de viață. Cinci din cinci sondaje au
concluzionat că adulții care urmează o dietă săracă în
carne, bogată în plante își descresc semnificativ riscurile
mortalității, relativ cu alte diete.
Un studiu al Institutului de Medicină Preventivă
și Clinică a urmărit viața a 19 subiecți vegetarieni (lacto-
ovo) și 19 omnivori recrutați din aceeași regiune. S-a
constatat că lacto-ovo vegetarienii au un nivel semnificativ
mai mare de plasmă carboximetilisină și endoproduși
avansați glicemici decît omnivorii. Aceste nivele mari
joacă o funcție importantă în rolul advers procesului de
îmbătrînire, sclerozei arteriale și diabetului. Consumul
fructozei este mai mare la vegetarieni.
Siguranța dată de alimente
Se crede că vegetarianismul
reduce infecțiile cauzate de E. Coli
(Escherichia coli), iar susținătorii arată
spre legătura dintre contaminările
cu E. Coli a mîncării și fermele de
carne și lactate la scară industrială.
Cea mai recentă epidemie
de E. Coli în America de Nord a
demonstrat, încă o dată, această
legătură deoarece sursa infecției a fost
descoperită a fi o fermă mare din
Salinas Valley, ce prelucrează carnea de
vită, care se situează la un kilometru
de o pășune de spanac, unde spanacul
a devenit contaminat.
Poate fi regimul vegetarian periculos?
Potrivit nutriţionistului
Magdalena Moroşanu, “ce ar
putea fi mai puţin benefic la
alimentaţia vegetariană ar fi o
trecere bruscă la acest stil de
viaţă. Pentru că organismul
uman este dotat şi obişnuit cu o
alimentaţie de origine animală şi
vegetală.
În momentul în care îi dau organismului numai vegetale, atunci poate
exista o deviere a metabolismului spre o latură nefavorabilă organismului. Nu îi
mai dau proteina de cea mai bună calitate şi, pînă cînd organismul se adaptează,
se poate trece prin stări grave”.
Riscurile şi beneficiile Vegetarianismului

Riscuri Beneficii
Creşterea riscului de hipotiroie, Scăderea riscului de diabet tip 2
prin deficitul de iod şi obezitate

Creşterea riscului de Scăderea apariţiei mortalităţii


osteoporoză, prin deficitul de prin cardiopatie ischemică
calciu şi vitamina D

Creşterea riscului de anemie, Scăderea riscului pentru diverse


prin deficitul de fier şi de cancere
vitamina B12
Mulțumesc pentru atenție cu
voi a fost un Vegetarian
dedicat