STANDARDE EUROPENE IN

ASIGURAREA INTEGRITATII PUBLICE

- Modulul 2. Integritatea publica. Concepte fundamentale si aspecte
teoretice -

Titular curs: Asist. Univ. Dr. Alexandru Volacu

Structura
• Pleacă de la:
• Leo Huberts (ed.) (2014), The Integrity of Governance What It Is, What We Know, What Is Done, and Where to Go, Basingstoke:
Palgrave Macmillan.
• Seaumas Miller (2015), The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2018 Edition), Edward N. Zalta (ed.), forthcoming URL =
<https://plato.stanford.edu/archives/win2018/entries/corruption/>.

• Structura:
• (1) Integritatea
• (2) Guvernanta si integritate
• (3) Coruptie si integritate
• (4) Multidisciplinaritatea eticii si integritatii guvernantei
1. Integritatea
• Ce este integritatea?
• Cateva perspective:
• (1) Integritatea ca întregire (eng. wholeness) – set de perspective consistent și
coerent. Integrare între sinele tău personal și profesional;
• (2) Integritate ca integrare în mediu - integrare în sistemul interacțiunilor
sociale
• (3) Integritate ca responsabilitate profesională – comportament care e în
acord cu cerințele grupului profesional

• Problema:
• consistența nu e suficientă (absența filtrului moral).
1. Integritatea
• (4) Integritate ca reflecție morală
• Secvența:
• a. Discerni ce e bine și rău;
• b. Acționezi în baza reflecției;
• c. Asumi deschis că acționezi din motivul respectiv.
• Problema: relativismul moral.

• (5) Integritatea ca valoare/virtute sau set de valori/virtuți

• Coduri de conduită: e.g. incoruptibilitate.
• Caracter consistent cu anumite virtuți: înțelepciune, dreptate, curaj
• Problema: nu e reductibilă la alte valori.
1. Integritatea
• (6) Integritatea ca și comportament consistent cu legile – respectarea
prevederilor și normelor legale și regulamentare.
• Avantajul clarității.

• Probleme:
• (1) legile nu ghideaza procesele decizionale;
• (2) conflictul lege-valoare morala.

• (7) Integritatea ca și comportament moral exemplar

• Problema: suprasolicitarea morala.

1. Integritatea
• (8) Integritatea ca și comportament consistent cu valorile morale și normele
relevante – perspectiva (6) extinsă și la alte norme în afară de cele legale.

• CORECTĂ (potrivit lui Huberts)

1. Integritatea
• Ce sunt valorile și normele?
• Distincția etică vs moralitate. Thompson – ambele se referă la principii bune
sau rele de comportament (deși etica e mai degrabă folosită profesional și
moralitatea personal).

• Valoarea = o convingere sau o calitate care contribuie la judecățile pe care le

facem cu privire la ce e bun, drept, frumos sau admirabil.
• Normele = sunt mai specifice; ne spun dacă ceva este bun sau rău, drept sau
nedrept, frumos sau urât.
1. Integritatea
• Integritatea nu e despre toate normele și valorile morale.
• Dar despre ce e?
• Despre comportamentul participanților la procese decizionale și la
implementarea rezultatelor proceselor decizionale – deci e esențialmente o
valoare procedurală.

• Etica publica: 1. Etica politicilor și 2. Etica guvernanței

1. Integritatea
• Care sunt normele și valorile „relevante”?
• Cazul șoferului beat.

• Ce probleme de integritate pare că avem?

• (1) soția comisarului a încalcat norme legale rezonabile.
• (2) dar comisarul?
• comunități relevante – comunitatea profesională a polițiștilor (norme formale sau informale)
• cum decidem între ele?
1. Integritatea
• Ce înseamnă să te comporți în conformitate cu valorile și normele
morale relevante?
• Trei perspective:
• (1) Absolutism
• (2) Relativism
• (3) Pluralism

• Exemplu: conduita sexuală nepotrivită (e.g. Clinton, Berlusconi)

 2. Guvernanță și integritate
Definitii
• (1) “totalitatea interactiunilor la care participa atat actori publici cat si
privati, ce vizeaza rezolvarea problemelor societatii sau crearea
oportunitatilor sociale; intelegerea institutiilor ca si context ale
interactiunilor de guvernare; si stabilirea fundatiei normative pentru
toate aceste activitati” (Kooiman)

• Problema: literatura de specialitate vede guvernanta mai degraba ca

pe un fenomen decat ca un ansamblu de conceptii teoretice
2. Guvernanță și integritate
• (2) “regimurile legale, regulile administrative, hotararile juridice si
practicile ce constrang, prescriu si sustin activitatea guvernamentala,
unde aceasta activitate este larg inteleasa ca productia si furnizarea
de bunuri si servicii publice” (Lynn, Heinrich si Hill)

• Problema: e strict legata de activitatea guvernamentala.

2. Guvernanță și integritate
• (3) “elaborarea politicilor autoritative in privinta problemelor si
intereselor colective si implementarea acestor politici” (Huberts)

• (a) elaborarea si implementarea politicilor

• (b) probleme si interese colective
• (c) politici autoritative

• Guvernare: “se refera la sistemul de guvernanta autoritativa

teritoriala, echipat cu puterea unica de a folosi forta” (Huberts)
2. Guvernanță și integritate
• Procesul decizional
• Etica deciziei
• Etica elitelor
• Etica administrativa
• Etica implementarii
2. Guvernanță și integritate
3. Coruptie si integritate
• Definitia clasica:
• Abuzul de putere al unei persoane aflata intr-o functie publica, pentru un castig
personal (Nye).
• Probleme:
• (1) Coruptia privata.
• (2) Coruptia sistemului juridic.
• (3) Coruptia facuta cu alt scop decat castigul personal.

• Alternativa: identificarea coruptiei cu o actiune specifica (e.g. mita)

• Dar exista si altele relevante: e.g. nepotismul.

• Alternativa: o actiune ilegala in sfera economica

• Dar nu trebuie sa fie neaparat in sfera economica (e.g. plagiatul) si nu trebuie sa fie neaparat
ilegala.
• Si invers, nu toate actele ilegale sunt acte de coruptie.
3. Coruptie si integritate
• Un act e de coruptie daca are efectul de a contribui la:
• (1) subminarea unui proces institutional, sau
• (2) scop institutional, sau
• (3) pervertirea caracterului moral al unui ocupant al unui rol institutional
SI
• (1) agentul corupator are responsabilitate morala sau
• (2) coruptul (sau un agent institutional) putea sa evite actul de coruptie.
Bibliografie
• Huberts, Leo (ed.) (2014), The Integrity of Governance What It Is, What We Know,
What Is Done, and Where to Go, Basingstoke: Palgrave Macmillan.
• Kooiman, Jan (2003). Governing as Governance. London, Thousand Oaks, New
Delhi: Sage.
• Lynn, Laurence, Jr., Carolyn Heinrich, and Carolyn Hill (2001). Improving
Governance: A New Logic for Empirical Research. Washington, DC: Georgetown
University Press.
• Miller, Seumas (2015), The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2018
Edition), Edward N. Zalta (ed.), forthcoming URL =
<https://plato.stanford.edu/archives/win2018/entries/corruption/>.
• Nye, Joseph S. (1967). Corruption and Political Development: A Cost-Benefit
Analysis. American Political Science Review 61 (2): 417–427.
• Thompson, Dennis F. (1985). The Possibility of Administrative Ethics. Public
Administration Review 45 (5): 555–561.