Impactul farmacoterapiei in

sarcina si lactatie
Prof. dr. Anca Dana Buzoianu
Departamentul de Farmacologie, Toxicologie si Farmacologie Clinica
Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”
Cluj-Napoca, Romania
Introducere
 Sarcina – stare fiziologica cu multiple
particularitati farmacologice (embrion, fat, mama)
 Medicatia in sarcina si lactatie – problema
controversata
 Implicatii medico-legale si emotionale
 Responsabilitatea medicului – siguranta si eficienta
farmacoterapiei indicate atat pentru mama cat si
pentru fat
Introducere
 Experienta nefericita cu talidomida
a dus la multiple efecte:
 aparitia farmacologiei clinice ca disciplina
 testarea preclinica a toxicitatii
medicamentelor nou introduse pe piata
 revolutionarea modului in care
medicamentele sunt folosite in timpul sarcinii
Introducere
 In timpul sarcinii si lactatiei
 afectiuni acute
 controlul unor boli cronice
 medicatia putand fi necesara pentru a asigura starea
de sanatate optima a gravidei si fatului
 Andrade et al – 2004
 unei gravide i se prescriu 3-5 medicamente in timpul
sarcinii
 64% din gravide primesc cel putin 1 medicament
inaceasta perioada
 Mitchell et al -2011-
 70-80% din gravide folosesc cel putin 1
medicament in primul trimestru
 50% folosesc minim 4 medicamente pe periada
sarcinii

 Concluzie: utilizarea medicatiei in sarcina -

frecventa, necesitand monitorizare sistematica si
continua, pre, intra si post-partum
Topice prezentare
 Modificari farmacocinetice in sarcina
 Selectia medicamentelor in sarcina
 Recomandari generale privind administrarea
medicamentelor in boli acute
 Recomandari generale privind administrarea
medicamentelor in boli cronice
 Remediile din plante in sarcina
 Modificari farmacocinetice in sarcina
 Evolutia sarcinii - modificari fiziologice care
influenteaza absorbtia, distributia si eliminarea
medicamentelor
 Pot afecta raspunsul la medicatie
 Monitorizare si eventual ajustarea farmacoterapiei
 Modificarile
 incep din trimestru I
 maximul in trimestrul II de sarcina
Farmacocinetica - drumul parcurs de medicamente in organism
Modificari farmacocinetice in sarcina
 Absorbtia
 Greata, varsaturi - influenteaza absorbtia
 Scaderea motilitatii intestinale, golirii si aciditatii gastrice
 Medicatia seara, in doza unica
 Distributia
 Greutate totala crescuta
 Creste (cu aprox. 50%) volumul plasmatic, debitul cardiac
- scade concentratia plasmatica a unor medicamente
 Albumina - concentratie scazuta in trimestrul III (risc de
toxicitate - creste forma libere a medicamentelor)
BARIERA PLACENTARA
 Bariera placentara - nu mai este “bariera” propriu zisa
 Permeabilitatea creste de 10 ori (scade grosimea)
pana la sfarsitul sarcinii
 Majoritatea medicamentelor – lipofile cu GM mica –
difuziune simpla
 Medicamente
 cu GM < 500 kDa – transfer rapid
 cu GM > 500 kDa – transfer lent
 cu GM > 1000 kDa (heparina, insulina) – nu
traverseaza bariera placentara in concentratie
semnificativa
 Medicamentele liposolubile – opiacee, antibiotice –
transfer facil, comparativ cu cele hidrosolubile
Modificari farmacocinetice in sarcina
 Metabolizarea hepatica
 Nivelul crescut de hormoni estrogeni si
progesteron
 Modificarile enzimelor hepatice
 Clearace-ul renal
 Rata filtrarii glomerulare poate creste cu pana la
50%
 Poate fi necesara ajustarea dozelor
Selectia medicamentelor in sarcina
 Unele medicamente – potential teratogen
 Majoritatea medicamentelor necesare in
sarcina – utilizare sigura
 Expunerea la medicamente – responsabila de
malformatii congenitale in <1% din cazuri (Brent RL, 2003)
 Nu orice expunere determina malformatii congenitale!
 Medicatia doar la indicatia medicului curant
 Automedicatia poate avea consecinte severe
Selectia medicamentelor in sarcina
 Factorii care influenteaza efectul asupra fatului
 varsta sarcinii
 calea de administrare
 doza
 Uneori – necesare medicamente
cu efect negativ asupra fatului
pentru tratarea mamei
 Primele 2 saptamani dupa conceptie – efect “totul sau
nimic”
 Zilele 18-60 dupa conceptie- anomalii structurale (etapa
de organogeneza)
 Saptamana de sarcina
3 4 5 6 7 8 12 16 20 38
SNC
Cord
Mb sup
Ochi
Mb inf
Dinti
Palat
Org
genit ext
Urechi
Dupa Krauer et al (1984)
Perioada cu risc crescut pentru efecte teratogene
Perioada cu risc mai redus pentru efecte teratogene
Selectia medicamentelor in sarcina
 FDA – reglementari specifice
privind administrarea medicamentelor
in sarcina si lactatie – 1979
 Raspuns la cazurile de anomalii
induse de talidomida (1962)
 Revizuire – 1997
 Reglementari noi propuse in 2008, urmeaza
sa fie introduse in practica medicala curenta
Selectia medicamentelor in sarcina
 Medicamentele - clasificate in 5 grupe in functie
de:
 Prezenta sau absenta datelor privind efectul
medicamentelor in sarcina
 Sursa datelor (animale sau om)
 Rezultatele studiilor (prezenta sau absenta
efectelor teratogene)
 Grupele de medicamente in sarcina
 Categoria A – studii controlate la femei gravide care nu au
demonstrat efect nociv asupra fatului
 Categoria B
 studiile pe animale reproductive nu au demonstrat risc
fetal si nu exista studii controlate la femeile gravide
 studiile pe animale au relevat un risc potential si nu s-au
efectuat studii pe femei gravide
 Categoria C
 studiile pe animalele au relevat un posibil risc, dar nu
exista studii controlate la om; beneficiu>risc
 nu exista studii la animale sau la om

 65-70% dintre medicamentele existente

 Categoria D
 studiile pe femei gravide au evidentiat risc pentru fat
 folosite doar daca beneficiul potential poate fi acceptabil
comparativ cu riscul
 Categoria X
 studiile pe animale si om au demonstrat anomalii fetale
 evidente certe privind riscul fetal raportate in cadrul
studiilor pre sau post-marketing
 contraindicate in sarcina!
Selectia medicamentelor in sarcina
 Clasificarea – numeroase critici
 Incadrarea medicamentelor intr-o anumita categorie,
fara ca riscul, incidenta si severitatea reactiilor
adverse produse de acestea sa fie similar
 Ex: categoria B – nu exista o diferenta clara intre
datele obtinulte de la om si cele de la animal
Selectia medicamentelor in sarcina
 1997 FDA a propus revizuirea
 In 2008 un nou set de reglementari - care urmeaza a
fi puse in practica
 Separarea informatiilor clinice de datele privind
riscul la animale
 Precizarea in prospect a urmatoarelor
 datele privind riscul fetal
 consideratii clinice
 date provenite din studii clinice
Medicatia cel mai frecvent utilizata in timpul
sarcinii

Mitchell et al -2011
 Cele mai prescrise medicamente
cu risc teratogen minim sau necunoscut
Medicament Clasificare
FDA
Analgezice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) B-D
Antibiotice (Penicilina G, tetraciclina, ciprofloxacina, B-D
metronidazol, nitrofurantoin, azitromicina)
Anticolinergice (atropina, dimenhidrinat) beta mimetic B-C
(salbutamol)
AntiHTA (metildopa, hidralazina, labetalol, propranolol) B-C
Antihistaminice (cetirizina, difenhidramina) B
Antivirale - aciclovir B
Corticosteroizi (prednison, betametazona, B
dexametazona) Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
 Cele mai prescrise medicamente cu risc
teratogen minim sau necunoscut
Medicament Clasificare
FDA
Antiacide (Aluminum hidroxide, Magnesium hidroxid , B-C
Magnesium trisilicat, Calcium carbonate, salicilat de bismut )
Laxative: metilceluloza, bisacodil B-D
Antisecretorii: omeprazol, ranitidina, famotidina, cimetidina B-C
Antidiareice: loperamida, B-C
Antiflatulente: simeticona, B
Antitusive: dextrometorfan, guaiafenesina B
Antimicotice (miconazol) B
Altele: calciu, cofeina, pseudoefedrina B
Dupa Buhimschi si Weiner, Obstet Gynecol, 2009
 Medicamente cu potential teratogen

Medicamente Efecte teratogene

Thalidomida Focomelie, malformatii cardiace
Penicilamina Pierdere tegumentara
Anticoagulantele Anomalii SNC, ochi, membre
orale
Estrogeni Atrofie testiculara la baieti
Androgeni Masculinizare la fete
Stilbestrol Cancer vaginal, col uterin
IECA, sartani Insuficienta renala, oligohidramnios
 Medicamente cu potential teratogen
Medicament Efecte teratogene
Fenitoina Anomalii de palat, microcefalie, retard
mental
Acid valproic Defecte de tub neural
Carbamazepina Retard al cresterii extremitatii cefalice
Citotoxice Hidrocefalie, anomalii de palat, defecte
chimioterapice de tub neural
Tetracicline Anomalii dentare
Etanol Sindrom alcoolic fetal
Retinoizii Hidrocefalie
Medicatia uzuala in cursul sarcinii
Antibiotice. Beta lactamice
 Penicilina G si celelalte beta lactamice
(ampicilina, amoxicilina, cefalosporinele) –
sigure, cele mai utilizate in sarcina
 Considerate prima linie de tratament in infectiile cu
germeni sensibili
 Traverseaza placenta
 Nu s-au demonstrat efecte teratogene – la animale si om
 Experienta clinica foarte mare
 Concentratii mici in lapte – nu influenteaza copilul
Antibiotice. Beta lactamice
 Combinatia amoxicilina-acid clavulanic – putine date
 Studiul Oracle – utilizarea combinatiei la pacientele cu
ruptura prematura de membrane nu a prelungit durata
sarcinii
 Imipenem + cilastatina – combinatie sigura in sarcina
(Briggs et al, Lippincot 2008)
Antibiotice. Macrolide
 Eritromicina
 traverseaza bariera placentara
 nu s-a observat o crestere a riscului de malformatii fetale
 Claritromicina, azitromicina, roxitromicina– date mai putine
 Telitromicina (Ketek) – evitare, cazuri severe de
hepatotoxicitate la gravida
 Azitromicina – tratamentul de electie in infectia cu
chlamydia (Buhimschi et al - Obstet Gynecol, 2009)
 Fara efecte adverse asupra fatului raportate pana in
prezent
 Se excreta prin lapte – fara afectarea copilului
 Antibiotice. Quinolone
 Studiile pe animale – artropatii la toate speciile studiate
 Nu sunt indicate de rutina la gravide si copii
 Nu s-au observat condropatii sau alte modificari musculo-
scheletale la copii (Briggs si Freeman - Lippincot 2008–
numar redus de paciente care au primit fluoroquinolone in
primul trimestru de sarcina)
 Ciprofloxacina - se indica la pacientele cu infectii cu gram
negativi si ca linia II de tratament in TBC
 Trovafloxacina – risc crescut de malformatii
musculo-scheletale la animale si om
(Casey et al, 2000)
Sulfamidele si trimetoprimul
 Sulfamidele
 Risc potential in sarcina
 Administrate in trim I – nu determina malformatiile fetale
observate in studiile pe animale (palat)
 Nu se administreaza in trim III – risc de icter
neonatal!
 Trimetoprim
 Efect teratogen la animale
 Studiile la om – date putine, cresterea incidentei
malformatiilor (defecte de tub neural, cardiovasculare,
palat)
Tetraciclinele
 Contraindicate in sarcina –
in special in trimestrul II si III
 Malformatii osoase si dentare ale fatului

 Doxiciclina
 risc redus de malformatii fetale, daca se
administreaza in trim II si III (Czeizel et al, 1997)
 utilizata la nevoie – antibiotic de rezerva
Tetraciclinele

 Oxitetraciclina - incidenta crescuta a defectelor de

tub neural
Aminoglicozidele
 Malformatii fetale – descrise la copiii ai
caror mame au fost tratate cu kanamicina
si streptomicina
 Risc de nefrotoxicitate – asocierea cu cefalosporine
 Gentamicina si neomicina oral – fara risc teratogenic
fetal (Czeizel et al. 2000)
 Gentamicina
 utilizata in infectiile urinare in sarcina
 excretata in lapte la 1h dupa administrare
(Celiloglu et al. 1994)
 nu exista dovezi privind efectele adverse asupra
copilului
Metronidazolul
 Utilizat in sarcina pentru tratamentul vaginitei
trichomoniazice, amebiaza
 Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie –
utilizare limitata numai in amoebiaza, in trimestrul I
 In dozele recomandate – fara risc teratogenic
 Administrarea metronidazolului se asociaza cu un
risc crescut de nastere prematura (studiul Premet,
2006)
 Evitarea administrarii inainte de nastere!
 Poate fi utilizat in perioada de alaptare
Nitrofurantoinul
 Date limitate
 Nu se stie daca traverseaza placenta
 Nu exista raportari legate de un posibil efect
teratogen
 Contraindicata administrarea prenatala si la nou
nascut – reactii hemolitice la NN
 Se excreta in lapte – nu sunt raporate efecte
adverse la copil
Aciclovirul
 Nu s-a observat o crestere a incidentei malformatiilor
fetale la copiii mamelor tratate cu aciclovir in trim I si
nici efecte adverse la NN din mame tratate in trim III
de sarcina
 I.v. pentru infectia herpetica diseminata-
reduce mortalitatea materna si fetala
 Oral in infectiile genitale primare-
previne complicatiile
 Valaciclovir, famciclovir – date limitate
AINS. Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
 AINS larg utilizate in sarcina- peste 20% din
greavide in trimestrul I (Hernandez RK et al. 2011)
 Traverseaza placenta – anomalii raportate la
animale
 Studii ample – nu au confirmat aparitia anomaliilor
fetale - Slone et al (Lancet 1976), Jick et al (Jama 1981) Norgard
B (2005)
 Kozer et al (Am J Obstet Gynecol 2002) –
administrarea aspirinei se asociaza cu un risc fetal
crescut de aparitie a anomaliilor, in special
gastroschisis, atrezie intestinala
Acidul acetilsalicilic (Aspirina)
 Evitarea administrarii in primul trimestru de sarcina!
 Prescrisa pentru a reduce riscul de tromboza la
mama - poate produce hemoragii la nastere – nu se
recomanda in trim III
 In alaptare – utilizarea dozelor cele mai mici
eficiente, administrate imediat dupa alaptare
 Daca sunt necesare doze mari (RAA, PAR) –
evitarea alaptarii, risc de efecte toxice la copil
Paracetamolul
 Utilizat frecvent in sarcina- antipiretic, in infectii
 Afectare materna – datorita abuzului cronic, sau
supradoza
 Nu are efect antiagregant plachetar – fara risc de
hemoragii la fat
 Poate fi administrat si in timpul alaptarii
Ibuprofen (Advil, Nurofen)

 Medicamentul de electie in durerile acute postpartum

sau postoperatorii
 Traverseaza placenta- concentratia la nivelul fatului
dependenta de cea materna
 Poate fi utilizat si in perioada de lactatie – doze mici,
perioade scurte de timp
AINS (cu efect antiinflamator marcat)
 Indometacin, naproxen, ketoprofen, piroxicam,
diclofenac
 Diclofenacul- risc de insuficienta renala la NN (Phadke et al.
2012)
 Nakhai-Pour HR et al. 2011- risc de avort spontan pentru
diclofenac, naproxen, celecoxib, ibuprofen
 Se intrerupe tratamentul cu 6-8 saptamani ant. nasterii
 prelungirea sarcinii si travaliului, hemoragii la nastere
 afectarea fatului – hemoragii cerebrale, inchiderea
prematura a canalului arterial, hipertensiune
pulmonara, afectare renala
 Administrate in doza minim eficienta, intermitent
Antihistaminice
 Nu exista studii adecvate in sarcina, nu
se cunosc efectele asupra fatului
 Cetirizina
 Loratadina (efect teratogen pe animale, dar
experienta clinica mare, fara efecte teratogene
raportate)
 In timpul alaptarii – iritabilitate la copil
Beta mimetice. Salbutamol
 Folosit inhalator pentru controlul astmului
(Wendel 1996)
 Utilizat ca si tocolitic, p.o.
 Nu afecteaza TA si FC a mamei
 <10% din doza administrata inhalator se absoarbe
 Datele existente - fara teratogenitate daca se
utilizeaza in primul trimestru de sarcina
Corticosteorizii
 Risc matern
 riscul infectiilor in ruptura prematura de membrane
 cresterea tranzitorie a glicemiei, agravarea DZ
 prednisonul – rata mai mare avortului spontan
(administrat concomitent cu aspirina in sdr antifosfolipidic)
 Risc fetal
 risc teratogen redus
 nu se recomanda administrarea repetata a
corticosteroizilor- creste incidenta G mici la nastere
(Wapner 2006)
Recomandari generale privind
administrarea
medicamentelor in boli acute
Tratamentul infectiilor urinare
 Cea mai frecventa infectie bacteriana in timpul sarcinii
 Tratamentul bacteriuriei asimptomatice – reduce riscul de
aparitie a pielonefritei si a nasterii premature
 95% determinate de E coli
 De electie : peniciline
 Amoxicilina p.o. 3 g de 2 ori / zi
Tratamentul infectiilor urinare
 Incidenta crescuta a tulpinilor rezistente la
ampicilina, amoxicilina si sulfamide-trimetoprim
 Cefalexina – eficienta si sigura
 Durata optima de tratament –
7-10 zile, desi unele studii au aratat
eficienta a 3 zile de tratament
 Cistita acuta – acelasi tratament si durata ca si in
bacteriuria asimptomatica
Tratamentul infectiilor urinare
 Pielonefrita acuta –
complicatie in 1-2% din sarcini
 Spitalizare – ceftriaxona i.v.
sau cefazolina + gentamicina,
 Durata tratamentului – 10-14
zile
 23% din femei – recidive
 Se recomanda nitrofurantoin
100 mg/zi, seara pe durata
sarcinii, pana in sapt 37
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Sifilis – tratamentul de electie – penicilina
 eficienta in prevenirea transmiterii infectiei si
tratamentul acesteia la fat
 doza si calea de administrare – dependente de
stadiul bolii
 tratamentul in a doua parte a sarcinii – asociere
cu risc crescut de nastere prematura
Sifilis congenital
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Gonoree
 Ceftriaxona 125 mg im sau cefixima 400 mg oral
in doza unica
 Spectinomicina 2 g doza unica – alternativa
pentru cefalosporine
 Infectie cu Chlamydia
 la NN – conjunctivita
 Azitromicina 1 g doza unica
 Amoxicilina 500 mgx3/zi, 7 zile
 alternativa - eritromicina
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
 Herpes genital
 infectarea in timpul sarcinii –
risc de transmitere la nastere (30-50%)
 infectii recurente – risc de
transmitere de 1%
 leziuni prezente la termen
nastere prin cezariana
 Aciclovir oral
Cefaleea si migrena
 60-70% din paciente – ameliorarea simptomelor in
timpul sarcinii, in special in trim II si III
 Paracetamol ± cofeina, codeina
 AINS – de evitat in trim III
 Utilizarea sumatriptanului (imigran) – controversata,
numai la pacientele care nu raspund la antialgice
uzuale
 Asocierea simptomelor digestive – metoclopramid
 Tratament profilactic – la pacientele care prezinta 3-4
episoade severe/luna (propranolol)
Recomandari generale privind
administrarea medicamentelor
in boli cronice
Rinita alergica si astmul bronsic
 Rinita alergica – diminuarea calitatii vietii
 Astmul bronsic – consecinte negative asupra fatului si
mamei
 Astmul netratat
 risc matern - cu placenta praevia, oligohidramnios,
nastere prematura, HTA, preeclampsie, hemoragii
uterine
 risc fetal – greutate mica la nastere, nastere
prematura
 Tratamentul astmului in trepte
 salbutamol – in exacerbari
 tratament de fond – corticoizi
inhalatori – prima linie
 cromone (cromoglicat de sodiu) – eficienta redusa
 antileucotriene (Singulair) – date insuficiente
 xantine (miofilin) – toxicitate crescuta
Rinita alergica si astmul bronsic
 Tratamentul rinitei
 imunoterapie specifica – poate fi continuata
pe durata sarcinii
 corticosteroizii intranazali – eficienta cea mai mare,
risc sistemic scazut (beclometazona, budesonid)
 antihistaminice H1 (cetirizina, loratadina) dupa sapt 12
 evitarea decongestionantelor nazale in primul
trimestru – risc crescut de gastroschisis!
Diabet zaharat
 Sarcina – in conditiile unui control bun al bolii
 Control inadecvat – creste riscul de avort spontan si
malformatii fetale
 Agravarea retinopatiei, HTA, functiei renale in timpul
sarcinii
 Insulina – tratamentul de electie pentru DZ tip 1 si 2
 Gliburid – alternativa dupa sapt 11
 Metformin- sigur si eficient dupa ultimele studii
(Gandhi et al. 2012)
Hipertensiunea arteriala
 3% din femei urmeaza tratament antihipertensiv in
timpul sarcinii
 ACOG – tratament daca TAS>170 mmHg si/sau
TAD>109 mmHg
 Nu exista un consens privind tratamentul formelor
usoare si moderate de HTA
 Se utilizeaza – metildopa, hidralazina, labetalol,
BCC(nifedipina), propranolol, alfa-blocante
Metildopa (Dopegyt)
 Cel mai studiat antihipertensiv in sarcina
 Sigur in primul trim de sarcina (Podymow et al. 2011)
 Tratamentul formelor moderate si usoare
 Se elimina prin lapte – NN sunt normotensivi
 Creste incidenta hipoglicemiei la NN – formule de
lapte praf cu supliment de glucoza
Nifedipina
 Eficace in tratamentul HTA de sarcina
 Se prefera forma retard
 Nu exista date suficiente – grupa de risc C

Hidralazina
 Utilizat in tratamentul urgentelor hipertensive din
sarcina
 Sigur in primul trimestru
 Studiul PIVOT (2007) – eficienta si siguranta in
tratamentul urgentelor hipertensive in sarcina si
postpartum
 Se excreta prin lapte – NN normotensiv
Labetalol
 In sarcina - tratamentul urgentelor acute
 Doze mari IV – bradicardie, hipoglicemie,
hipotensiune, hipertrofie miocardica, moarte
fetala (Olsen 1992, Crooks 1998)
 Se excreta in lapte – NN sunt normotensivi

Propranolol
 Utilizat in sarcina: HTA, aritmii, migrena
 Sigur in doza ce nu afecteaza debitul cardiac matern
 Studiile privind tratamentul cronic al HTA in sarcina –
numar redus de paciente
 Eficienta similara cu metildopa, asociat cu hidralazina
Epilepsia
 1% din sarcini, majoritatea – agravarea simptomelor
 Malformatii majore – 4-6% din paciente care
utilizeaza benzodiazepine, carbamazepina,
fenobarbital, acid valproic, fenitoina
 Lamotrigina
 chielopalatoschisis (1%)
 malformatiile minore – frecventa
dubla fata de populatia generala
Epilepsia
 Malformatiile – se datoreaza expunerii fetale, mai
putin epilepsiei materne
 Terapiile combinate – risc mai mare de malformatii
 Toate pacientele – acid folic 5 mg/zi
 Corectarea deficitului de vitamina K la NN
10 mg/zi, in ultima luna de sarcina
 Afectiuni psihiatrice
 Depresia – cea mai studiata
 incidenta – 10-60% la gravide
 risc de nastere prematura si greutate mica la nastere
 antidepresivele – utilizate timp de 40 de ani
 ISRS – utilizare pe scara larga la gravide
 studii recente – hipertensiune pulmonara, sindrom de
abstinenta la NN
 Paroxetina (Seroxat) – utilizarea in trim I se asociaza cu
malformatii cardiace
 gravidele care intrerup tratamentul risc de 5 ori mai
mare de recaderi
Reactii adverse produse de ISRS la gravide
Afectiuni psihiatrice
 Tulburari anxioase
 cele mai frecvente afectiuni
psihiatrice
 benzodiazepinele – risc de aparitie a palatoschizisului
(0.01%)
 utilizarea in trim III – sedare, sindrom de abstinenta la
NN, mai sever decat cel indus de ISRS
 “flopy baby syndrome” – scor Apgar scazut,
hipotermie, hipotonie musculara
Afectiuni psihiatrice
 Schizofrenia
 asociata cu risc crescut: deces perinatal, greutate mica
la nastere, prematuritate
 clorpromazina, haloperidolul - utilizare indelungata
 nu se asociaza cu cresterea incidentei malformatiilor
fetale
 antipsihoticele atipice – controversate in sarcina
 nu sunt mai sigure decat agentii clasici
Utilizarea medicamentelor
“naturale” -din plante- in sarcina
 Numeroase remedii din plante - sigure
 Unele – periculoase
 Plantele pot contine alcaloizi
 avorturi spontane, nastere prematura, contractii,
malformatii fetale
 Exista putine studii asupra efectului remediilor din
plante asupra gravidei si fatului
Pot induce contractii uterine –
interzise la gravide!
 Limba mielului (boranta) - favorizeaza
metabolismul
 Lemn dulce (licviritie) - antitusiv
 Vasc, smirna, salvia,
 Aloe
 Ginseng
 Ulei de primula – reglator hormonal
 Spilcuta (iarba fetei) - antiinflamator
 Kava Kava - calmant
 Senna - laxativ
Pot induce contractii uterine –
interzise la gravide!
 Saw Palmetto - Serenoa repens (palmier pitic) –
activitate hormonala
 Goldenseal – imunostimulant
 Dong Quai – tonic feminin cu actiune polivalenta
 Ephedra - efedrina
 Floarea pasiunii
 Cohos negru si albastru – induce contractii
uterine si nastere prematura
 Busuioc - oral, in doze medicinale
 Rozmarin
Plante considerate sigure in sarcina
 Frunze de zmeura: stimuleaza lactatia,
antiemetic
 Menta: combate greata, flatulenta
 Ghimbirul: antiemetic
 Scoarta de ulm (greata, pirozis, arsuri vaginale)
 Psyllium: laxativ
 Tarate de ovaz: laxative
 Usturoi: hipolipemiant, antiinflamator
 Capsaicina (ardei iute) - topic
Concluzii
 Prescrierea medicamentelor la femeile gravide sau care
alapteaza reprezinta o decizie importanta, dependenta de
mai multi factori:
 varsta sarcinii
 necesitatea administrarii medicamentului
 calea de administrare
 proprietatile farmacocinetice
 Evaluarea raportului risc/beneficiu in timpul sarcinii este un
proces complex si individualizat
 Ameliorarea starii de sanatate a mamei poate influenta
benefic cresterea embrionului/fatului
 Absenta tratamentului poate afecta negativ starea de
sanatate a mamei si copilului
 Medicul trebuie sa cunoasca particularitatile de
prescriere a medicamentelor in sarcina si alaptare
in ideea promovarii unor recomandari sigure pentru
mama si copil

 Clasificarea medicamentelor in functie de riscul lor

de administrare in sarcina si perioada de alaptare
nu reprezinta o certitudine

 Gravidele si femeile care alapteaza nu pot

reprezenta subiecti pentru studii clinice controlate,
datorita riscului de teratogenitate al medicamentelor
Va multumesc pentru atentie