HISTOLOG

IE

Lucrare
practică 1
 HISTOLOGIA
 Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii
microscopice a celulelor, ţesuturilor şi
organelor

 Compartimente:
 Citologia
 Histologia generală: studiul ţesuturilor
 Histologia specială: studiul organelor: org. tubulo-
cavitare, org. parenchimatoase

 Legături:
 Biologia celulară
 Histopatologia
 HISTOLOGIA
 Ramuri:

Histologia de diagnostic
Obţine continuu date privitoare la structura şi
funcţia unui anumit ţesut sau organ

 Histologia de cercetare
Evidenţiază şi studiază:
- o categorie celulară / tisulară nedescoperită încă
- modul de comportament al celulelor şi
ţesuturilor în condiţii fiziologice şi patologice
neexplorate
 HISTOLOGIA
ŢESUTURILE
 Structuri supracelulare alcătuite din
celule unite între ele printr-o
substanţă intercelulară
Celulele îndeplinesc în organism aceeaşi
funcţie sau acelaşi grup de funcţii.
 4 categorii de ţesuturi: epitelial,
conjunctiv, muscular, nervos
Ţesuturile alcătuiesc ORGANE
 Metode de studiere a
celulelor şi ţesuturilor

 Metode utilizate în practica

clinică

 Metode utilizate în cercetare

 I. Metode utilizate în
practica clinică

 Coloraţia uzuală – Hematoxilină-

eozină
 Coloraţiile speciale
 Examenul microscopic extemporaneu
 Coloraţiile imunohistochimice
 Preparatul microscopic
 Totalitatea obiectelor pregătite pentru a fi
examinate la aparate optice măritoare în
vederea studierii structurii lor.
 Componentele:

1. Obiectul

2. Suportul: lama

3. Lamela
 Sunt de 2 tipuri: extemporanee şi
permanente
 Preparatul microscopic
I. Recoltarea
 Biopsie
 Necropsie
 De la animale
 Preparatul microscopic
Recoltarea
 Excizia
 Incizia
 Rezecţia
 Puncţia biopsie
 Preparatul microscopic
II. Fixarea
Piesa e introdusă în fixatori care previn degradarea enzimatică
(autoliza) şi păstrează intactă structura tridimensională a ţesutului.

Formaldehida

Fixatorii acţionează asupra proteinelor din ţesuturi prin 3 mecanisme:

denaturare, coagulare şi precipitare
 Preparatul microscopic
Fixarea
Aspectul unui fragment de ţesut
după fixare
 Preparatul microscopic
III. Spălarea
 Îndepărtează excesul de fixator
 Se face cu apă sau alcool
(deshidratarea)

Decalcificarea
 Preparatele de os sau dinte
 Se face cu acizi şi răşini schimbătoare
de ioni sau prin electroliză
 Preparatul microscopic
IV. Includerea în parafină
 Piesa e îmbibată şi înglobată într-o substanţă
solidificabilă, denumită masă de includere.
 Piesa devine rigidă şi poate fi secţionată în
felii de ordinul µm (5μm).

Această secţionare este necesară pentru a permite luminii să

treacă prin preparatul microscopic şi apoi să ajungă la
ochiul obsevatorului, care va examina imaginea
microscopică a ţesutului
 Preparatul microscopic
Includerea în parafină
Etape:
1. Deshidratarea- introducerea în băi de alcool de
concentraţii crescânde → alcoolul va înlocui apa
din ţesut;
2. Clarificarea cu solvenţi organici (xilen, toluen)
miscibili atât în alcool cât şi în parafină, vor
scoate alcoolul din ţesut
3. Îmbibarea cu parafină: parafina topită intră în
celule → ţesutul va fi complet inclus în parafina
care se va întări şi va forma un bloc solid ce
conţine ţesutul;
4. Includerea propriu-zisă
Preparatul microscopic
Includerea în parafină

Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

Preparatul microscopic
V. Secţionarea
 Preparatul microscopic
Secţionarea

 
 Preparatul microscopic
VI. Colorarea
 Evidenţiază elementele structurale
 Coloranţii histologici se fixează pe anumite
componente structurale
Coloranţi artificiali: derivaţi din hidrocarburi
aromatice şi, în funcţie de natura cromoforului, pot fi:
1. Bazici: albastrul de metilen, albastrul de toluidină,
fuxina bazică
2. Acizi: eozina, fuxina acidă, eritrozina, orange G

3. Neutri: eozinatul de azur de metilen

4. Indiferenţi: Sudan III, Scharlach Roth

Coloranţi naturali: carminul, hematoxilina, orceina

 Preparatul microscopic
Colorarea
 Bazofilie
 Acidofilie

 Neutrofilie

Termeni care se referă la afinitatea

tinctorială (de coloraţie) a diferitelor
elemente faţă de baze, acizi sau
substanţe neutre.
 Preparatul microscopic
Colorarea
Clasificarea coloraţiilor
1. După electivitate: difuze şi elective

2. După modul de acţiune: directe şi

indirecte
3. După procedeul de executare: progresive
şi regresive
4. După numărul de coloranţi folosiţi : simple
şi combinate: succesive sau simultane
Coloraţia ortocromatică
Coloraţia metacromatică
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
 Coloraţie uzuală (95% din lame); e o metodă directă,
progresivă, combinată, succesivă, ortocromatică.

Hematoxilina-colorant bazic- colorează în

ALBASTRU structurile bazofile: acizii nucleici-
ADN-nucleu; ARN- ribozomi
Eozina –colorant acid- colorează în ROŞU structurile
acidofile sau eozinofile: proteinele – în citoplasmă
şi în matricea extracelulară

Structurile cu conţinut ridicat de substanţe lipidice

(celule adipoase, mielina) rămân optic vide;
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Celulele: funcţia biochimică şi distribuţia
elementelor componente.

Nucleii
 Celulele tinere sau/şi active metabolic, prezintă
nucleii eucromi sau hipocromi (eucromatina
este palidă).
 Celulele adulte sau îmbătrânite, cu activitate
metabolică redusă, au nuclei hipercromi
(heterocromatina inactivă se colorează intens
bazofil)
 Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Citoplasma
 Celulele care sintetizează proteine conţin numeroşi
ribozomi liberi şi RER bine dezvoltat şi prezintă un
aspect bazofil al citoplasmei (H colorează ARN din
ribozomi în albastru)
 Celulele implicate în transportul de ioni conţin
numeroase mitocondrii şi prezintă un aspect
eozinofil al citoplasmei (E colorează proteinele
cationice: citocromii în roşu).
 Fibrele musculare au aspect intens eozinofil
datorită fixării eozinei pe proteinele contractile din
miofibrile.
Preparatul microscopic
Coloraţia HE
Preparatul microscopic
Coloraţia HE
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Tricrom Masson,
tricrom Mallory
- pune în evidenţă
ţes. conjunctiv
Fibrele de colagen
se colorează în
verde, respectiv
albastru
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Rezorcină Fuxină Weigert: fibrele
elastice sunt colorate în violet închis
Orceină: fibrele elastice sunt colorate în
maro închis

RFW Orceina
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Impregnarea argentică: pune în
evidenţă fibrele de
reticulină, neurofibrilele din neuroni
(maro/negru) şi cimentul intercelular
în epitelii

Ficat-impregnare argentică Ţesut nervos- impregnare

argentică
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Sudan III, Sudan negru, Scharlach
Roth- folosite pentru a pune în evidenţă
lipidele în ţesuturi, pe care le coloreaz ă
în galben, negru şi respectiv roşu.
!!! Fragmentele de ţesut
nu sunt preparate cu
solvenţi organici,
pentru a nu dizolva
subst. lipidice.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
 Coloraţia PAS (Periodic Acid
Schiff)
Colorează carbohidraţii
în roz intens.
Evidenţiază
membrana bazală
a epiteliilor.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Acidul osmic- colorează în
brun/negru substanţele lipidice
Evidenţiază teaca de mielină
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Hematoxilina Ferică Heidenheim-
colorează în negru miofibrilele şi
evidenţiază aspectul striat al fibrelor
musculare.
 Preparatul microscopic
Coloraţii speciale
Ţesutul osos compact şlefuit, montat
în balsam de Canada !!! Preparat
necolorat
Preparatul microscopic

VII. Montarea

VIII. Etichetarea
 Preparatul microscopic
Examenul extemporaneu (la
gheaţă)
Permite un diagnostic rapid (15-20
min), care orientează decizia
terapeutică chirurgicală
Frecvent utilizat în chirurgia
oncologică
Nu are precizia examenului histologic
clasic
 Preparatul microscopic
-examenul extemporaneu-