CHIMIOTERAPICELE

ANTICANCEROASE
 GENERALITATI

Terapia medicamentoasa anticanceroasa cuprinde:

 Medicamente care distrug celulele canceroase

 Medicamente care favorizeaza mijloace de aparare naturala a
organismului
 Medicamente care amelioreaza suferinta si cresc calitatea
vieti bolnavului

Chimoterapicele anticanceroase = anticanceroase,

antitumorale, antineoplazice sunt medicamente destinate sa
distruga cu selectivitate celulele canceroase.
 GENERALITATI

Selectivitatea de actiune:

 Majoritatea anticanceroaselor actioneaza prin pertubarea

proceselor care stau la baza multiplicarii celulare, ele
influentand preferential celulele cu o rata mare de
multiplicare. Selectivitatea de actiune este datorata faptului
ca celulele canceroase se multiplica cu o viteza mai mare
decat celulele normale ale organismului.

 Viteza de multiplicare a celulelor canceroase este cu atat mai

mica, cu cat tumora este mai mare.

 Eficacitatea medicamentelor anticanceroase este cu atat mai

mare cu cat tumora are dimensiuni mai mici.
 GENERALITATI

 Chimoterapicele anticanceroase afecteaza si multiplicarea

unor celule normale, care au o viteza mare de multiplicare
(ex. hematopoietice, celulele tubului digestiv,foliculul
pilos,spermatogeneza).

 Reactii adverse hematologice: leucopenia si trombocitopenia

 Reacti adverse digestive

 Alopecia

 Afectarea spermatogenezei sau producerea de

dismorfogenitati sau malformati congenitale ale nou-
nascutului
 GENERALITATI

 Au fost descrise 2 tipuri de afectari ale hematopoiezei :

 O deprimare rapida in maxim 8-10 zile , dar care se
recupereaza rapid ( ex.
clormetina,ciclofosfamida,vinblastina,citarabina)
 O afectare tardiva in 42-50 de zile in caz de administrare de
carmustina,melfalan
Efectul chimioterapicelor anticanceroase depinde si de gradul
de sincronizare cu care se desfasoara aceasta multiplicare
celulara.
 Cu cat celulele se multiplica mai sincrom, cu atat sunt mai
afectate mai mult de medicamentele anticanceroase(celulele
imunocompetente stimulate antigenic).
 In tratamentul cancerului efectul este in general negativ,
scazand capacitatea de aparare imunologica a organismului
cu favorizarea infectiilor.
 MODALITATI DE ACTIUNE ALE
MEDICAMENTELOR
 Impiedica formarea acizilor nucleici

 Omoara celulele canceroase in faza S a ciclului celular de diviziune ,

cand are loc sinteza de ADN

 Altereaza tubulina, proteina componenta a microtubulilor fusului de

diviziune→blocheaza ciclul celular in faza M

 Actioneaza asupra ADN-ului prefomat (ex. agenti alchilanti,unele

antibiotice anticanceroase,epipodofilotoxinele)

 Altereaza ADN-ul tuturor celulelor - celulele care au viteza mica de

diviziune – mai putin afectate

 Actioneaza numai asupra celulelor aflate in ciclul de diviziune - in faza

G0 efectul lor practic este nul, aceste celule reusesc intotdeauna sa
repare leziunile biochimice induse de aceste medicamente.
 GENERALITATI

 Rezistenta: aparitia unor mutatii genetice care fac celulele

canceroase sa fie mai putin influentate de citostatice.
 Farmacodinamic: Pot aparea celule canceroase care isi cresc
capacitatea de reparare a leziunilor induse de citostatice,creste
concentratia unor substante intracelulare de care se fixeaza
citostaticul.
 Pot aparea celule canceroase care nu mai permit patrunderea
citostaticului in interiorul celulei,in special in cazul unor
citostatice care traverseaza membrana celulara prin
intermediul unor mecanisme transportatoare.

 Fenomenul de polirezistenta - presupune o rezistenta

incrucisata pentru citostatice ca mecanisme de actiune
diferite,prin cresterea concentratiei membranare a
glocoproteinei P codificata de gena mdr (multidrug resistance) ,
care expulzeaza citostatice din interiorul celulei canceroase.
 GENERALITATI

Farmacocinetic:
 Majoritatea se absorb suficient de bine,incat pot fi administrate
pe cale orala.
 Altele: cale parenterala ( substantele foarte activ chimic si foarte
instabile)
 Unele se administreaza topic,direct pe leziune

 Unele sunt promedicamente (prodroguri) ,ele devenind active

numai prin procese de bioactivitate in organism
(ex.ciclofosfamida)

 Distrugerea celulelor canceroase de catre medicamentele

citostatice se face dupa o cinetica de oridinul 1 -> nu e posibila
eliminare tuturor celulelor canceroase din organism de catre
chimioterapicele anticanceroase.
 REMISIUNEA CLINICA

 Tratamentul care a produs aceasta remisiune clinica este

desemnat prin termenul de “inducere a remisiunii”

 Pentru a scadea in continuare dimensiunile tumorii se

continua tratamentul intr-o a doua faza numita consolidare a
remisiunii - bolnavul poate sa nu prezinte nici un semn de
boala sau poate sa prezinte recaderi ale bolii.

 Daca pe parcursul tratamentului de consolidare, bolnavul nu a

prezentat semne de boala se utilizeaza termenul de r emisiune
de durata.

 Remisiunea de durata este urmata de un tratament de

intretinere
 REACTII ADVERSE
 Hematopoieza: leucopenie si trombocitopenie , mai putin anemie

 Sistem imun: scade imunitatea → infectii oportuniste

 Tub digestiv: stomatita, gastrita, ulcer gastric sau duodenal,

diaree, hemoragii digestive

 Folicul pilos: alopecie

 Gonade: sterilitate

 Genom celular: efecte mutagene si cancerigene

 Aparita de dismorfogene sau teratogene (femei insarcinate)

 Distrugerea unui numar mare de celule tinere → cresterea

 CONTRAINDICATII

 Stadiul terminal al bolii canceroase

 In timpul sarcini, mai ales primul trimestru de sarcina
 Septicemii si bolnavi in coma

Prudenta sau evitarea acestei medicatii la:

 copii sub 3 ani

 varstnici
 cand tumora creste lent si este putin sensibila,
 bolnavii in stare de debilitate marcata si
 bolnavii cu metastaze cerebrale daca acestea nu pot fi tratate prin
radioterapie.
 Insuficienta renala
 insuficienta hepatica
 insuficienta cardiaca
 insuficienta medulara
 AGENTII ALCHILANTI

 contin grupari alchil foarte reactive chimic,

 reactioneaza preferential cu acizii nucleici pe care ii alchileaza fie
la nivelul bazelor azotate, fie la nivelul bazelor fosfat, fie la nivelul
proteinelor associate acizilor nucleici
 Actioneaza asupra ADN-ului preformat numai asupra celulelor aflate
in ciclul de diviziune,
 Celulele din afara ciclului de diviziune (faza G0) au posibilitatea sa
repare leziunile biochimice provocate de alchilanti.
 Efectele sunt cu atat mai intense cu cat celulele respective au o
viteza de multiplicare mai mare (celule canceroase/sanatoase)
 afectata maduva osoasa hematoformatoare-> leucopenia si
tromocitopenie

Alte reactii adverse: azoospermie la barbat si tulburari menstruale la

femeie, dezvoltarea embrio-fetala dismorfogena si teratogena daca se
administreaza la femeia gravida, greturi, varsaturi si chiar uneori
modificari psihopatologice.
 FARMACOCINETICA

 Administrare: strict intravenos (instabile)

Dupa administrare sufera in organism sufera procese metabolice diferite
-> se transforma in substante active.

Alchilarea este in egala masura si o modalitate de eliminare a acestor

medicamente din organism

In functie de solubilitatea agentilor alichilanti:

 Medicamentele lip osolubile strabat cu usurinta membranele biologice,

inclusiv membrane celulara si membran nucleara pentru a ajunge la locul
de actiune, dar si de bariere cum ar fi cea hematoencefalica, facandu-le
active asupra sistemului nervos central.

 Medicamentele hidrosolubile care strabat cu dificultate membranele

biologice necesita mecanisme de transport pentru a junge la locul d e
actiune. M odificarea acestor mecanisme prin mutatii genetice
constituindu-se uneori in mijloace de rezistenta a celulelor canceroase la
agentii alchilanti
 PRINCIPALELE GRUPE CHIMICE ALE
AGENTILOR ALCHILANTI
azotiperite ,etilenamine,sulfonoxizi, nitrozouree, si triazene
 Azotiperitele sunt analogi cu azot ai sulfiperite.
 Ciclofosfamida-promedicament (prodrog) fiind inactive ca
atare dar transformandu-se in organism, in urma unui process
complicat de bioactivare desfasurat partial in ficat, partial in
celula neoplazica.
 Administrare:pe cale orala sau intravenoasa.
 Este un chimioterapic anticanceros cu spectru larg utilizat.
 Reactii adverse:
- caracteristice citostaticelor, fiind agresiva pentru maduva
hematoformatoare, in special pentru mielogeneza;
-greata si voma, alopecie;
-cistita hemoragica-care impune administrarea unor cantitati
mari de apa in cursul tratamentului cu acest medicament.
 AZOTIPERITELE

 Ciclofosfamida in doze mici si in tratament continu este de

asemenea frecvent utilizata ca imunosupresiv- fiind bine
suportata.

 Din grupa sulfonoxizilor face parte busulfanul.

 Are toxicitate relativ elective pentru mielogeneza fiind ales in

leukemia granulocitara cronica. Efectul trebuie atent urmarit
deoarece produce uneori o mielosupresie prelungita.

 Carmustina (BCNU) si lomustina (CCNU), agenti alchilanti cu

spectru larg. Sunt substante foarte lipusolubile care strabat
relativ usor bariera hematoencefalitica si plexurile coroide,
ceea ce le face eficace in tratamentul tumorilor cerebrale.
 AZOTIPERITELE

 Alte anticanceroase afecteaza de asemenea moleculele de ADN

preformate avand proprietati asemanatoare agentilor alchilanti.

 Cisplatina se administreaza intravenos in tratamentul cancerului

ovarian, testicular , de vezica urinara, cancere de cap si gat,
cancere pulmonare , in diferite asociatii chimiterapice. Este in
mod special toxica pentru rinichi impunand ingestia unor mari
cantitati mari de apa.

 Procarbazina –metabolizata in organism generand compusi care

metileaza ADN-ul. Genereaza de asemenea prin metabolizare o
serie de radicali. Este utilizata in diverse combinatii
chimioterapice in special in tratamentul bolii Hodgkin dar si al
unor limfoame non-Hodgkin-iene.
 INHIBITORI AI TOPOIZOMERAZEI II

 perturba activitatea AND-ului avand consecinte

anticanceroase prin perturbarea structurii si functiei AND-ului.

 Podofilotoxina – derivate al fusului de diviziune si se

utilizeaza in administrarea tratamentului papiloamelor
cutanate si al vegetatiilor veneriene.
 Derivati ai podofilotoxinei:
 -etopozida;
 -tenipozida.
 Se utilizeaza in: cancer testicular, cancer de san limfoame
Hodgkin-iene, leucemie mieloida.
 Factor limitativ-leucopenia.
 Tenipozida- utilizare: limfoame maligne, cancere cerebrale,
cancer vezica urinara.
 ANTIMETABOLITII

 structura chimica asemanatoare cu unii precursori de acizi nucleici

 vor fi utilizati in locul precursorilor fiziologici in sinteza acizilor

nucleici -> analogi de acizi nucleici nefunctionali

 purinici / pirimidinici / analogi structural ai acidului folic

 inhiba sinteza de acizi nucleici (faza S – anticanceroase

dependente de faza)

 eficacitatea lor e cu atat mai mare cu cat exista mai multe celule
aflate in faza S a ciclului celular (cu cat se multiplica mai rapid si
mai sincron)

 reactii adverse comune tuturor medicamentelor anticanceroase

 ANTIMETABOLITII

 A N ALOG II P UR IN IC I – m er ca pto pu ri n a , a za t io pr in a , t io gu a n i n a

1 . M er ca pt opu r in a :
 a n a lo g a l h ipo xa n t in e i
 tr a t am en t de i n tr et in e re pe n t ru le u cem ia a cu ta lim fo ida l a co pii
 ca l e o r a la
 to xi cit a te h e ma t o po ie ti ca r idi cat a
 h e pa tot o xi cita t e

2 . A za ti opr in a :
 der iva t me rca pt o pu r in a
 im u n os u pr es i v i n bo li a u t oi mu n e
 pro fi la x ia r e je tu l u i de g r efa la tr a n spl a n tu l de o rg a n
 pro fi la x ia r e a cti ei gr e fo n u lu i co n tr a g a zde i la bo ln a vii cu tr a n s pl a n t me dul a r
 ca l e o r a la

3 . Tio gu a n i n a :
 le u ce mi e a cu ta mie l oi da
 ANTIMETABOLITII

 ANALOGII PIRIMIDINICI- fluorouracil, capecitabina, citarabina,

gemcitabina
1. Fluorouracilul
 derivat 5-florurat al uracilului
 tratamentul unor cancere solide
2. Capecitabina:
 precursor fluorou racil
3. Citarabina
 derivat citidina
 fosforilari succesive -> forma trifosfat ->se insera in lantul ADN & ii
opreste elongatia(blocheaza ADN polimeraza)
 inducere + tratament de intretinere in leucemia acuta mieloida
 toxicitate medulara mare (-> leucopenie, trombocitopenie si anemie
severa)
4. Gemcitabina
 analog nucleozidic al citidinei (difluoro-dezoxicitidina)
 actioneaza similar citarabinei, dar e eficienta in tratamentul unor tumori
solide (cancer pulmonar, ovarian)
 ANTIMETABOLITII

 SUBSTANTE CARE INTERFEREAZA METABOLISMUL ACIDULUI FOLIC –

metotrexatul, pemetrexed
1 . Metotrexat
 cel mai utilizant anticanceros care interfera cu metabolismul acidului folic
 analog al acidului folic
 inhiba folat-reductaza, care transforma acidul folic in acid tetrahidrofolic.
important in sinteza nucleotizilor pirimidinici (se blocheaza sinteza ADN)
 patrunde in celula prin transportorul pentru acid tetrahidrofolic si mult
mai putin prin receptorul pentru acid folic
 devine poliglutamat in celula -> inhiba timidilatsintetaza -> accentueaza
scaderea de acid tetrahidrofolic
 leucemie limfoida acuta si coriocarcinom (densitate foarte mare de
transportor pentru acid tetrahidrofolic)
 in doze mici -> imunosupresiv in boli autoimune +poliartrita reumatoida +
psoriazis
 toxicitate: deficit acid tetrahidrofolic -> se administreaza folinat de Ca /
lecovorina
 ANTIMETABOLITII

 2. Pemetrexed
 analog de acid folic
 patrunde in celula si prin alti transportori
 mezoteliom pleural masiv + cancer pulmonar altfel decat cu
celule mici
 reactii adverse comune cu metotrexatul + eruptii cutanate,
care se trateaza cu acid folic & vitamina B12

 3. Hidroxicarbamida / Hidroxiureea
 inhiba dezoxiribonucleaza -> inhiba sinteza ADN
 leucemie mieloida cronica
 TOXICELE FUSULUI DE DIVIZIUNE

 perturba formarea microtubulilor care alcatuiesc fusul de

diviziune (blocheaza mitoza in metafaza)
 efect canceros dependent de faza
 reactii adverse tipice + neurologice (in creier -> microtubuli in
cantitati mari)

1. Alcaloizii din vinca

2. Taxanii
3. Paclitaxelul
4. Nab-paclitaxel
5. Docetaxel
6. Cabazitaxel
7. Ixabepilona
8. Estramustina
 TOXICELE FUSULUI DE DIVIZIUNE

Alcaloizii din vinca

 toxici ai fusului de diviziune (altereaza tubulina)
 se fixeaza de β-tubulina, pe care o impiedica sa se ataseze la α-
tubulina pentru a forma microtubulii
 administrare intravenoasa
 tratament cancere limfatice
 beneficiu: distruge celulele tumorale in metafaza & sincronizeaza
ciclul celular
 limitare terapeutica: deprimarea maduvei osoase.
 pot exista si reactii adverse neurologice

 Vincristina – tratament limfoame + cancer testicular

 Vinblastina – tratament leucemii + limfoame
 Vinorelbina – tratament cancer pulmonar cu celule care nu sunt
mici
 TOXICELE FUSULUI DE DIVIZIUNE

Taxanii
 se fixeaza de β-tubulina (alt situs decat alcaloizii de vinca)
 stimuleaza polimerizarea tubulinei
 se formeaza microtubuli aberanti in jurul unor alte centre de
polimerizare, patologice
 in final, mitoza este blocata in metafaza
 cancer ovar, san, plaman, tub digestiv, aparat genitourinar,
cap si gat
 reactii adverse comune + neurologice
 substrat la glicoproteinei P (le expulzeaza din celula)
 TOXICELE FUSULUI DE DIVIZIUNE

Paclitaxelul
 o r i gi n e n a t u r a la
 f o a r t e p u t i n s ol u b i l i n a p a -> e a d m i n i s t r at i n t r - o mi z t u r a d e e t a n o l 5 0 % s i u l e i d e
c a s t o r p o li e t ox i l at ( f o a r t e a l e r gi z a n t ) - > in p r ea l a b i l -> a d mi n i s t r a r e a r e c e p t or i l o r
h i s t a m in e r g ic i H 1 s i H 2 s i a c or t i z o l u l u i

Nab-paclitaxel
 l e ga t d e n a n op r o t ei n e d e a l b u mi n a
 p o a t e f i p r e p a r a t in s o l u t i e a p oa sa ( n u e a l e r gi z a n t )
 c e l m a i n eu r o t o xi c t a xa n

Docetaxel
 p r o d u s d e s e m is i n t e z a
 p o t en t a m a i m a r e de c a t p a c l i t a x el u l

Cabazitaxel
 p r o d u s d e s e m is i n t e z a
 n u e s u b s t r at a l g li c o p r o t ei n e i P
 a l e r gi z a n t
 TOXICELE FUSULUI DE DIVIZIUNE

Ixabepilona
 diferita chimic de taxani
 face parte din gama epotilonelor
 favorizeaza polimerizarea tubulinei
 nu e substrat al glicoproteinei P
 utilizare: cancer de san

Estramustina
 structura ei chimica combina estradiolul
 perturba polimerizarea tubulinelor si formarea microtubulilor
(opreste multiplicarea celulara in faza M)
 utilizare: cancere de prostata hormonorezistente
 ANTICANCEROASELE CU MARE
SPECIFICITATE DE ACTIUNE
 mare specificitate fata de celulele canceroase
 spectru de actiune foarte limitat
 eficacitate mare
 reactii adverse mai limitate decat alte anticanceroase

Asparaginaza
 enzima produsa de E.Coli
 hidrolizeaza L-asparagina
 eficienta in celulele neoplazice care si-au pierdut capacitatea
de a sintetiza L-asparagina: prin hidroliza L-asparaginei
existente, celulele nu vor mai putea sa sintetizeze alte
proteine ce contin L-asparagina
 utilizata in: leucemie acuta limfoblastica
 ANTICANCEROASELE CU MARE
SPECIFICITATE DE ACTIUNE

Acidul retinoic
 constituent normal al organismului
 implicat in cresterea si dezvoltarea celulelor mieloide, prin
intermediul unui receptor nuclear specific
 leucemie promielocitara acuta: scade functionalitatea
receptorului pentru acid retinoic si impiedica maturarea
leucocitelor, care se vor acumula in forma nediferentiata
 prin administrare de acid retinoic in doze mari rezulta
maturarea celulelor cu remiusiuni spectaculoase
Trioxidul de arsenic
 utilizat in: leucemie promielocitara acuta
 remisiuni in peste 85% cauzri
 mecanism de actiune necunoscut
 ANTICANCEROASELE CU MARE
SPECIFICITATE DE ACTIUNE

Streptozocina
 toxica pentru celulele Langerhans
 utilizata pentru producerea DZ la animalele de laborator
 utilizata pentru distrugerea selectiva a acestor celule in cazul
cancerelor celulelor Langerhans
 prezinta toxicitate hepatica si renala

Mitotan
 derivat de DDT si DDD (insecticide)
 toxicitate selectiva pentru corticala glandei adrenale
 utilizat in: cancer CSR
 reactii adverse: anorexie, greata, dermatita, somnolenta
 INHIBITORII DE TIROZINKINAZE

Tirozinkinazele pot fi:

 sub forma de receptori – capat extracelular cu situs catalitic
si capat intracelular cu activitate enzimatica
 libere in interiorul celulei

Inhibitorii de tirozinkinaze – au selectivitate pe anumite

tirozinkinaze, in functie de structura lor chimica
 INHIBITORII DE TIROZINKINAZE

Imatinib (glivec)
 prima substanta inventata care inhiba specific anumite TK, printre care
si TK implicata in leucemia mieloida cronica cu cromozom Philadelphia
pozitiv (Ph+)
 determina disparitia cromozomului Ph+
 inhiba si TK asociata altor receptori enzimatici (pentru PDGF sau pentru
factorul de crestere al celulelor stem pluripotente din maduva osoasa
 poate determina toxicitate hematopoietica (neutropenie,
trombocitopenie, anemie)
 poate fi eficace in anumite tipuri de cancere gastrice

Dasatinib & Nilotinib – foarte asemanatoare Imatinibului

Gefitinib & Erlotinib
 inhiba TK asociata receptorului pentru factorul de crestere epidermal
(EGFR)
 utilizate pentru tratamentul cancerelor pulmonare cu celule care nu sunt
mici
 reactii adverse: diaree (Gefitinib), fibroza pulmonara (Nilotinib)
 INHIBITORII DE TIROZINKINAZE

Sunitinib
 inhiba TK reprezentata de unul din receptorii factorului de
crestere vascular endotelial (vascular endothelial growth
factor receptor 2 – VEGFR2)
 impiedica extinderea tumorilor prin neovascularizatie
 eficace in tratamentul cancerului renal
 reactii adverse: sangerari, hipertensiune arteriala,
trombembolii
Sorafenib
 inhiba TK reprezentata de 3 receptori ai VEGF (VEGFR1,
VEGFR2 & VEGFR3)
 utilizat in: cancer renal, cancer hepatocelular
 ANTICORPII MONOCLONALI

pot fi utilizati ca medicamente anticanceroase, prin doua

mecanisme:

 indreptati impotriva unor proteine exprimate numai, sau cu

precadere pe suprafata unor anumite celule canceroase,
producand liza lor

 impotriva unor proteine implicate in cresterea si dezvoltarea

unor cancere, prevenind agravarea
 ANTICORPII MONOCLONALI

Rituximab

 anticorp monoclonal himeric de tip IgG1

 indreptat impotriva CD20 (marker al LB)
 produce liza celulara prin variate mecanisme (citotoxicitate
mediata de anticorpi, citotoxicitate mediata de complement,
apoptoza)
 utilizat in tratamentul limfoamenor non-hodgkiniene
 poate produce reactii adverse anafilactice
 ANTICORPII MONOCLONALI

 
Ibritumomab (zevalin)

 anticorpmurin de tip IgG1

 indreptatimpotriva CD20
 marcatradioactiv fie cu, fie cu ytriu
 forma marcatacu emiteradiatiiγ e utilizata in scop diagnostic
(marker scintigrafic)
 forma marcatacu emiteradiatiiβ e utilizata in scopterapeutic
 utilizatin tratamentullimfoamelor non-hodgkiniene, inclusiv la
bolnavii cu recaderedupa rituximab sau cu limfomretractar la
rituximab.
 ANTICORPII MONOCLONALI

Bevacizumab
anticorp monoclonal umanizat
 a c t i o n e a z a i m p o tr i v a f a c t o ru l u i d e c re st e re a l e n d o t el i u l u i v a sc u l a r ( V EGF )
 p r o d u c ti a d e V E GF e s t e c r e sc u t a i n c a n c eru l c o l o re c ta l , p u l m o n a r si d e sa n
 i n h i b a re a f a c t o r u l u i V E G F d et e rm i n a re gre si a v a sc u l a ri z a ri i tu m o ri l o r si i n h i b a
f o r m a r e a n o i i va s c u l a r i z a t i i t u m o ra l e, a st f el i n h i b a n d c rest e re a t u m o ri l o r
 Re a c ti i a d v e r s e : HT A , a s t e n i e , d i a r e e
 Re a c ti i a d v e r s e s e v er e : p erf o ra t i e g a st ro i n t e st i n a l a , t ro m b e m b o l i sm a rt e ri a l
 es t e u t i l i z a t i n t r a t a m e n tu l c a n c e ru l u i m e t a st a t i c d e c o l o n , s a n , p l a m a n , e t c .

Cetuximab
 a n t i c o r p m o n o c l o n a l h i m e ri c , i n d rep t a t i m p o t ri v a r ec e p t o ru l u i p en t ru f a c t o ru l d e
c r e s t er e ep i d e r m i c a ( E G F R )
 EG F R s u p r a e x p r i m a t i n c a n c e re l e d e c a p si ga t, c o l o n , sa n , o va r, p l a m a n . .
 C e tu x i m a b b l o c h e a z a l e ga re a l i g a n z i l o r e n d o g en i d e EG F R + i n t e rn a l i z a r ea EG F R
 d et e r m i n a i n d u c e r e a u n u i ra sp u n s i m u n i m p o t ri v a c e l u l e l o r tu m o ra l e c a re e x p ri m a
EG F R
 f o l o s i t i n t r a t a m e n t u l c a n c e ru l u i c u c e l u l e sc u a m o a se a l e c a p u l u i si ga tu l u i si i n
c a n c e r u l c o l o r ec t a l m e t a s t a t i c
 re a c t i i a d ve r s e : c u t a n a t e ( l a 8 0 % d i n p a c i e n t i ) , h i p o m a g n e z i n e m i e ( l a 1 0 % d i n
 ANTICORPII MONOCLONALI

Trastuzumab
 anticorp monoclonal IgG1
 indreptat impotriva receptorului 2 al factorului uman de crestere
epidermica (HER 2)
 pacientii cu tumori cu expresie crescuta de HER2 supravietuiesc mai putin
fata de pacientii cu tumori fara hiperexpresie de HER2
 inhiba proliferarea celulelor tumorale care hiperexprima HER2
 mediator puternic al citotoxicitatii mediate celular dependenta de
anticorpi (ADCC)
 folosit in tratamentul cancerului de san metastatic si cancerului de san
incipient HER2 pozitiv
 reactii adverse: febra + frisoane (apar in mod normal dupa prima perfuzie)

Talidomida
 tratamentul miclomului multiplu
 mecanism de actiune necunoscut, opereaza in principal prin mecanism
antiangiogenetic
 reactii adverse: somnolenta, constipare, neuropatie
 HORMONI UTILIZATI IN TRATAMENTUL
CANCERULUI
 cei mai importanti sunt cortizonii (prednizonul + prednizolonul)

 sunt utilizati in tratamentul cancerelor limfatice datorita

efectului lor limfolitic

 cortizonii scad mitozele in limfocite + au efect citotoxic in

leucemia limfoblastica acuta (la copii) si in limfomul multiplu
(la copii si adulti)

 medicamente foarte importante in tratamentul mielomului

multiplu + leucemia limfatica cronica

 mecanism de actiune: reduc inflamatia asociata tumorii +

sustin organismul supus stresului asociat tumorii
 HORMONI UTILIZATI IN TRATAMENTUL
CANCERULUI
Cancerul de prostata
 dezvoltare dependent a de hormonii androge ni, se utilizeaza trat ament ul cu
h ormo ni estrogeni (diet ilstilbest rol + etiniles trandiol)
 se utilizeaza medicament e care blocheaza receptorii pentr u androgeni de la
nivelul p rost at ei : steroizi (ciprot erona + megest rolul) si neste roizi
(f lut amida, bicalutamida si nilut amida)
 in trat ament ul acest ui cancer se poat e incadra ablat ia t esticulelor
(castrarea chirurgicala)
Cancerul de san
 dezvoltare dependent a de hormonii est rogeni, se utilizeaza trat ament ul cu
h ormo ni and rogeni (tes tost eronul fenilpropionat , medicament e
antiestrogenice)
 cel mai ut ilizat antiestrogen est e t amoxif enul
 bloche aza recept orii est rogenici de la nivelul sanului, in alte organe est e
agonist
Fulvestrantul
 antiestrogenic pur ce d etermina, in plus, internalizarea recepto rilor si
scaderea d ensit atii acest ora