• Notiuni de anatomie si fiziologie

cardiovasculara
 • Sistemul cardiovascular

• • inima

• • vasele de sange
• Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

• A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin

valva tricuspida

• B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile

• C. Venele cave se varsa in atriul stang

• D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica

circulatie

• E. In mod normal atriile comunica intre ele

• Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

• A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul

pulmonar

• B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta

• C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept

• D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai

dezvoltata decat ventriculul stang

• E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit

pericard
 • Inima

• • organ format din 4 camere: doua atrii si 2

ventriculi

• • capacitate de 500 - 700 centimetri cubi

• • invelita de un sac membranos fibrino -

seros care poarta numele de pericard
 • Caracteristicile generale ale atriilor

• • sunt cuboidale - au 6 pereti

• • au un volum mai mic si pereti mai subtiri

comparativ cu ventriculii

• • atriul drept primeste sange din circulatia

venoasa sistemica

• • atriul stang primeste sange prin venele

pulmonare din mica circulatie
 • Caracteristicile generale ale ventriculilor

• • sunt piramidali

• • pereti mai grosi si volum mai mare

comparativ cu atriile

• • ventriculul stang prezinta o masa

miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea
a ventriculului drept
 • Inima

 primeste sangele din vene in diastola

 in sistola impinge sangele in artere

 functioneaza ca o pompa musculara aspiro -

respingatoare
• Care afirmatii sunt adevarate:

• A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara

• B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica

• C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara

• D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive

si oxigenul la tesuturi

• E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din

sange la nivel pulmonar
• Afirmatiile adevarate sunt:

• A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept

• B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani

in atriul stang

• C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang

• D. Aorta face parte din circulatia pulmonara

• E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept

 • Mica circulatie

 cedeaza dioxidul de carbon adus de la

nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen

 are urmatorul traseu: ventricul drept -

trunchiul pulmonar si ramificatiile lui -
reteaua alveolo - capilara - vene pulmonare -
atriul stang
 • Circulatia sistemica (marea circulatie)

 transporta substantele nutritive si oxigenul

la tesuturi, de unde se incarca cu produsi
care ulterior vor fi eliminati la nivel
pulmonar, renal sau fecal

 are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta

si arborele arterial - reteaua capilara a
intregul organism - venele cave - atriul drept
 • Tipuri de circulatie ale sangelui

 circulatia arteriala

 circulatia venoasa

 circulatia capilara

 circulatia limfatica
 • Circulatia arteriala

 are sens centrifug: de la cord la celelalte

organe
• este determinata de sistolele ventriculare
 • Circulatia venoasa

 are sens centripet, de la periferie spre cord

 sangele circula cu o viteza mai redusa decat

in circulatia arteriala
 • Factori care favorizeaza intoarcerea
venoasa

 presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor

 sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular

 contractiile musculaturii scheletice

 sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

 presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul inspirului

 forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului cordului

 • Circulatia capilara

 faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul

interstitial

 contine aproximativ 5% din sangele circulant

 sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7

milimetri /secunda

 transporta catre tesuturi substante nutritive,

oxigen, apa si electroliti
 • Circulatia limfatica

• • este o cale colaterala a marii circulatii

• • prin intermediul circulatiei limfatice intra in

sistemul venos o parte din lichidele interstitiale

• • are sens centrifug de la periferie spre centru

• • sunt readuse in circulatia sanguina proteine si

imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici,
lipide din tractul digestiv, limfocite, enzime
extracelulare
 • Ciclul cardiac

• • succesiunea sistola – diastola

• • durata depinde de frecventa cardiaca

• • pentru o frecventa de 75 batai / minut

durata este de 0,8 secunde
 • Fazele unei revolutii cardiace normale:

• • sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta

iar ventriculii primesc o cantitate suplimentare de
sange - 30% din volumul total de umplerea fata de
umplerea pasiva
• • diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide
cu debutul sistolei ventriculare
• • sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o
durata de 0, 27 secunde
• • diastola ventriculara - are o durata de 0, 53
secunde
• • diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat
atriile cat si ventriculii se gasesc in diastola
 • Ciclul cardiac

• • irigatia miocardului se face in diastola

• • cresterea frecventei contractiilor ventriculilor

determina scurtarea ciclului cardiac, pe seama
scurtarii diastolei ventriculare

• • cresterea marcata si prelungita a frecventei

ventriculare determina scaderea irigarii
miocardului si scaderea importante a debitului
cardiac, din cauza scurtarii timpului de umplere
ventriculara
 • Proprietatile miocardului

• • excitabilitatea

• • conductibilitatea

• • automatismul

• • contractilitatea

• • tonicitatea
 • Excitabilitatea (functia batmotropa)

• • proprietatea de a raspunde la stimuli prag

si supraliminari

• • in sistola ventriculara miocardul este in

perioada refractara absoluta
 • Conductibilitatea (functia dromotropa)

• • proprietatea miocardului excitoconductor

de a conduce potentialul de actiune de la
nivelul nodulului sinoatrial la nodulul
atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua
Purkinje, catre celulele miocardice
 • Automatismul (functia cronotropa)

• • proprietatea tesutului nodal de a se

autoexcita ritmic
 • Sistemul excito - conductor se compune din:

• • nodulul sinoatrial

• • nodulul atrioventricular

• • fasciculul Hiss

• • reteaua Purkinje
 • Contractilitatea (functia inotropa)

• • proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la

stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii

• • forta de contractie creste proportional cu lungimea

initiala a sarcomerului

• • mecanism de autoreglare

• • adapteaza forta de contractie in functie de

umplerea diastolica (legea inimii - Franck-Starling)
 • Tonicitatea

• • proprietatea fibrelor miocardice

contractile de a mentine un tonus contractil
bazal
 • Parametrii functionali ai sistemului circulator

• • frecventa cardiaca

• • tensiunea arteriala
 • Frecventa cardiaca

• • numarul de cicluri cardiace pe minut

• • masurarea pulsului arterial, auscultatia

cordului, analiza traseului ECG
 • Pulsul arterial

• • expansiune ritmica a peretilor arteriali,

determinata de cresterea presiunii sanguine in
timpul sistolei ventriculare

• • frecventa normala 60 - 1 00 / minut

• • peste 100 / minut – tahicardie

• • mai putin de 60 / minut - bradicardie

 • Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)

• • presiunea exercitata de sange asupra

unitatii de suprafata a arborelui circulator

• • maxima la nivelul aortei

• • scade pe masura ce sangele se

indeparteaza de inima
 • Factori de care depinde tensiunea arteriala

• • forta de contractie a miocardului

• • rezistenta vasculara periferica, data in special de

tonusul arteriolelor

• • volumul de sange

• • vascozitatea sangelui

• • elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari

• • T A = DC*RV P
 • Debitul cardiac

• • volumul de sange ejectat de ventriculul

stang pe minut

• • DC= DS*A V
 • Cresterea debitului cardiac se poate realiza prin:

• • cresterea debitului sistolic

• • cresterea alurii ventriculare

 • Reglarea hemodinamicii

• • mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling

• • mecanisme extrinseci – nervoase

• • mecanisme extrinseci - umorale

 • Mecanisme nervoase

• • sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi

cardiaci - efecte pozitive asupra
proprietatilor miocardului

• • sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi -

efecte negative asupra proprietatilor
miocardului - doar pe etajul supraventricular
 • Mecanisme extrinseci – umorale

• • catecolaminele (adrenalina, noradrenalina)

- efecte pozitive asupra proprietatilor
miocardului

• • hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina,

insulina au efecte inotroppozitive
 • Miocard

• • tesut muscular de lucru – adult

• • tesut excitoconductor nodal - embrionar

 • Generarea impulsului

• • depolarizarea este indusa de patrunderea

pasiva a ionilor de sodiu in celula
 • Repolarizarea

• • consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin

interventia pompelor de membrana
 • Curba potentialului de actiune

• • in repaus exista un gradient intre interiorul

si exteriorul fibrei musculare cardiace

• • interiorul are un potential electronegativ

de - 90 millivolti
 • Curba potentialului de actiune

• • faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90

la + 30 millivolti

• • faza 1 - scadere brusca

• • faza 2 - repolarizare lenta

• • faza 3 - repolarizare rapida

• • faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

 • Potentialul de actiune

• • miocitele contractile (de lucru) au faza 4

orizontala

• • fibrele miocardice de tip embrionar au o faza

4 oblic ascendenta, datorita unor canale ionice
care permit intrarea lenta a ionilor de sodiu