TENDINOPATIA

ACHILIANĂ

R E A L I Z AT D E :

N O V Ă C E A N U PA U L A - E L E N A
PA Ș C U M A R I A - G A B R I E L A
POTRA MĂDĂLINA-DENISA
STEFU MARIȚA
Ș FA B U G I U L I A - M A R I A
TENDONUL LUI ACHILE
• Tendonul lui Ahile (tendonul
calcanean) este tendonul muschiului
triceps sural, compus din muschiul
gastrocnemian si muschiul solear.

• Este cel mai gros, cel mai rezistent și

cel mai puternic tendon al corpului
uman care se inseră pe
tuberozitatea calcaneului și este
situat subcutanat în planul superficial
distal al regiunii posterioare a gambei
• Numele tendonului vine de la vestitul
erou grec Ahile, care a murit din
cauza unei răni a călcâiul său
vulnerabil, fiind rănit de Paris cu o
săgeată mortală în războiul troian.
TENDINOPATIA ACHILIANĂ
Afecțiunile tendonului achilean includ:
1. Tendinita – o afectiune inflamatorie caracterizata prin aparitia
unei dureri localizate in timpul sau dupa desfasurarea unui efort. Pe
masura ce boala progreseaza, durerea apare la eforturi din ce in ce
mai mici, pentru ca in final sa apara chiar si in repaus

2. Tendinoza – este o afectiune degenerativa caracterizata de

microtraumatisme repetate, cu aparitia unor microfisuri la nivelul
tendonului. Poate genera aparitia unui nodul in regiunea posterioara
a piciorului

3. Ruptura partiala sau totala a tendonului – caracterizata de o

durere violenta, mersul devenind aproape imposibil
CAUZELE LEZIUNILOR DE TENDON ACHILIAN
1. Suprasolicitare – Tendinita achileana este o leziune de suprasolicitare, ceea ce inseamna ca folosirea
repetitiva a acestui tendon genereaza microrupturi tisulare. Suprasolicitarea presupune alergatul sau
mersul pe distante mai lungi, intr-un ritm mai alert, urcatul/coboratul mai multor scari, mai multe miscari
efectuate exploziv, precum sariturile. Activitatea fizica in sine nu este o problema, ci cresterea intensitatii
efortului intr-un timp prea scurt sau reluarea intempestiva a efortului fizic dupa o perioada de repaus

2. Tulburarile statice ale piciorului – piciorul plat, pronatia accentuata a piciorului, scurtarea tendonului lui
Achile sau a muschilor gambei, deformarea calcaiului sau a altor oase ale piciorului

3. Incaltamintea necorespunzatoare – papuci cu prea mult sau prea putin suport al boltii plantare, sistem de
amortizare necorespunzator, suport pentru calcai, tocuri inalte sau incaltaminte uzata

4. Efecte secundare ale unor medicamente: antibioticele din familia fluorochinolonelor, folosite pentru a
trata o gama larga de infectii bacteriene, administrate in doze mari mai mult de 5 zile ; perfloxacina are un risc de
patru ori mai mare decat norfloxacina sau ciprofloxacina; infiltratiile cu cortizon efectuate la nivelul sau in
vecinatatea tendonului lui Achile permit unui tendon afectat sa se intinda sau sa se contracte fara durere, uneori
ajungand la ruptura

5. Accidente – strivit de corpuri grele, in accident de masina de exemplu, sau retezat partial sau complet de
obiecte taioase in timpul unor accidente de munca. Aceste leziuni sunt complicate si de obicei se asociaza cu
multiple leziuni ale piciorului si gambei
SIMPTOMATOLOGIE

• Durere localizata in spatele calcaiului ce apare in timpul

mersului/alergarii sau la ridicarea pe varfurile degetelor

• Rigiditate ce dispare odata cu incalzirea tendonului

• Prezenta unui nodul retrocalcanean

• Auzul unei “trosnituri” la mobilizarea tendonului

!!! Tendinita achileana se diagnosticheaza prin ecografie sau RMN.

PREVENȚIE
1. Stretching pentru musculatura gambei si incalzire inainte de
efectuarea oricarei activitati sau inaintea oricarui
antrenament sportiv. Muschii neincalziti sunt mai putin
flexibili, solicitarea lor fara incalzire generand un stress
suplimentar la nivel musculo-tendinos
2. Cresterea gradata a nivelului de activitate fizica

3. Pauze pentru refacere in timpul activitatilor solicitante

4. Intarirea musculaturii gambei

5. Purtarea unei incaltaminte corespunzatoare

TRATAMENT
1. Medicație antiinflamatorie
2. Gheața aplicată 20 de minute cu o pauză de 40 minute
între aplicații
3. Kinetoterapie
4. Talonete
5. Fizioterapie
6. Masaj
 KINETOTERAPIA
• Se începe după perioada de repaus de 24-48h, prin mișcări de F și E
la nivelul gleznei pentru a întinde tendonul achilian
• Nu se recomandă o perioadă mai mare de repaus pentru a evita
retracțiile și atrofiile musculare, redoarea articulară

 Terapia cu exerciții este susținută în mod constant cu cel mai înalt

nivel de
dovezi, iar exercițiul excentric este cel mai investigat tip de terapie. Se
recomandă tratarea inițială a tuturor pacienților cu terapie de exercițiu
cu cel puțin
3 luni înainte de a lua în considerare alte opțiuni de tratament. 
 EXERCIȚII
1. Exerciții excentrice
a. Căderea călcâiului: genunchiul în extensie, stând pe marginea
unui stepper , începe să stea pe vârfuri apoi se coboară călcâiul
cât mai jos.
Se repetă cu piciorul opus - 3 seturi de 15 repetări, de 2 ori pe zi, 7
zile pe
săptămână timp de 12 săptămâni.

Exercițiile sunt efectuate până ce apare o durere insuportabilă. Dacă

nu apare durere se adaugă progresiv încărcături fie în rucsac, fie în
mâini
până când exercițiul este din nou dureros.
b. Căderea călcâiului: genunchiul flectat, se repetă exercițiul anterior,
excepția fiind genunchiul în flexie.
Se repetă cu piciorul opus - 3 seturi de 15 repetări, de 2 ori pe zi, 7 zile
pe
săptămână timp de 12 săptămâni.

Exercițiile sunt efectuate până ce apare o durere insuportabilă. Dacă

nu apare durere se adaugă progresiv încărcături fie în rucsac, fie în mâini
până când exercițiul este din nou dureros.
2. Program progresiv de întărire a tendinitelor Achiliene

Faza 1: săptămânile 1 până la 2:

Program de tratament: A se efectua exerciții în fiecare zi
1. Exerciții de circulație (deplasarea piciorului în sus / în jos)
2. Pacientul se ridică pe vârfuri (3 × 10-15 repetări)

3. Pacientul stând într-un picior se ridică pe vârfuri (3 × 10 repetări)

4. Pacientul din șezut ridică călcâiul de pe podea (3 × 10 repetări)

5. Creșterea excentrică a călcâiului stând pe podea (3 × 10 repetări)

Faza 2: săptămânile 2 – 5
Program de tratament: Se efectuează exerciții în fiecare zi:
1. Pacientul se ridică pe vârfuri pe marginea unui stepper (3 × 15
repetări)

2. Pacientul, într-un picior se ridică pe marginea unui stepper (3 × 15

repetări)
3. Ridicarea excentrică a călcâiului pe marginea stepperului (3 × 15
repetări)

4. Ridicarea rapidă a călcâiului (3 × 20 repetări)

Faza 3: săptămânile 3 până la 12
Program de tratament: Efectuați exerciții în fiecare zi cu o încărcătură mai mare de
până la 3 ori pe săptămână:
1. Pacientul într-un picior se ridică pe vârfuri, pe marginea stepperului adăugând
greutăți (3 × 15 repetări)
2. Ridicarea excentrică a călcâiului pe marginea stepperului + greutăți (3 × 15
repetări)
3. Ridicarea rapidă a călcâiului (3 × 20 repetări)
4. Antrenament de sărituri

Faza 4: 3 până la 6 luni

Program de tratament: Se efectuează exerciții de 2 până la 3 ori pe săptămână:
2. Pacientul într-un picior se ridică pe vârfuri, pe marginea stepperului adăugând
greutăți (3 × 15 repetări)
3. 2. Ridicarea excentrică a călcâiului pe marginea stepperului + greutăți (3 × 15
repetări)
3. Ridicarea rapidă a călcâiului (3 × 20 repetări)
De ce exercițiul excentric reduce durerea în tendinopatie?

Deși există mai multe explicații posibile pentru eficacitatea exercițiului

excentric,
niciuna nu a fost complet investigată. Exercițiul excentric modifică
patologia
tendonului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pe termen scurt,
un singur
exercitiu crește volumul tendonului și intensitatea semnalului pe
RMN.  Un
program de exerciții excentrice afectează producția de colagen de tip I
și, în
absența unei insulte continue, poate crește volumul tendonului pe
termen mai
lung.  Ca atare, un program de exerciții excentrice poate crește
rezistența la
tracțiune în tendon în timp. Efectul întinderii repetitive, cu o
„prelungire” a unității
mușchi-tendon, poate avea, de asemenea, un impact asupra capacității
unității
musculotendinoase de a absorbi eficient sarcina.
 Pe lângă exerciții fizice, multe alte intervenții, cum ar fi orteze
pentru picioare,
ecografie, stimulare electrică, terapii de injecție (folosind plasmă
bogată în
trombocite, sânge autolog, corticosteroizi, soluție salină cu volum mare,
agenți
sclerozători, inhibitori de protează și dextroză hiperososolară), unde de
șoc
terapia, terapia cu nivel scăzut cu laser, medicamente antiinflamatorii
și chirurgie
sunt de asemenea deseori luate în considerare pentru tratamentul
pacienților cu
tendinopatie Achiliană. Cantitatea și calitatea dovezilor legate de
eficiența
acestor intervenții variază, dar niciuna dintre aceste opțiuni izolate nu
este la fel
de eficientă ca terapia de exercițiu.
 ELECTROTERAPIE
• Electroterpia este recunoscută pentru tratarea durerii datorită unor
intervenții chirurgicale, fracturi, inflamații sau tendinite, scădere musculară
sau slăbiciune.
• Principalele beneficii includ: efectele analgezice, stimularea contracției
musculare
• Electroterapia folosește semnale electrice pentru a interfera cu
transiterea semnalelor de durere neurală in creier. în acest fel durerea va fi
diminuată și va deveni mai suportabilă pentru pacient.
• În unele cazuri tratamentul poate utiliza analgezice și medicamente
aniinflamatorii pe zonă.
 ULTRASUNET
Terapia cu ultrasunete este utilizată pentru tratarea diverselor leziuni
musculare si tisulare prin stimularea parților afectate ale corpului cu ajutorul
undelor cu ultrasunete.
Beneficiile acestui tratament
• Reduce durerea
• Repară si vindecă celulele pentru leziunile musculoscheletale
• Reduce spasmul
• Reduce contracturile
TERAPIA SHOCKWAVE

Inițial utilizată pentru tratarea pietrelor la rinichi, este acum folosită uzual
pentru tratarea problemelor de origine musculoscheletală.
Se caracterizează prin variații bruște de presiune de amplitudine mare.
Energia acestei unde stimulează procesele de regenerare atat a oaselor cât
și a țesuturilor moi și a tendoanelor.
APLICAREA
Acesta metodă constă din generarea si transmiterea către țesut a unei unde
de șoc printr-un aplicator special care transportă o cantitate mare de energie
în punctele si țesuturile afectate ale sistemului musculoscheletal.
Impactul creat de aplicator duce la
• Formarea de vase sanguine noi
• Stimularea producției de colagen
• Dizolvarea calcificarilor
• Scăderea inflamației
 În general, terapia constă in 1-10 ședinte de tratament efectutate cu
frecvența a 1-2 ședinte săptămânal.
în cadrul tratamentului recomadările sunt personalizate si determină variații
ale parametrilor de lucru precum
• Frecvența undei acustice 0-22 Hz
• Forța de aplicare 1-5 bar
• Număr de aplicari/sedința 500-3000
• Dimensiunea capătului aplicatorului
HIDROTERMOTERAPIE ȘI MASAJ

În mod similar, masajul complexului

gemenilor poate ajuta la reabilitare, la fel ca și
mobilizarea tendoanelor. S-a dovedit că
fricțiunile cresc creșterea proteinelor din
celulele tendonului; similar cu efectul observat
cu ultrasonografia, cantități mai mari de
colagen și substanțe nutritive care pot să
modifice durerea sau patologia într-o manieră
pozitivă.
Perioada acută
Modalitatea de a reduce inflamația
 Crioterapia
 Cataplasme decongestionante / comprese cu sulfat de magneziu
(noaptea)

Perioada subacută și cronică

 Masajul Transversal Profund ( Cyriax) – Tratamentul se va face pe
locul dureros și pe zona iradiată. Are efecte antialgice și de
rearmonizare funcțională, util pentru ruperea aderențelor post
traumatice și se continuă până la dispariția totală a durerii. Tehnica
reprezintă tratamentul de elecție pentru tendinite și tendinopatii.
 Crioterapia se aplică și atunci când programul de exercițiil provoacă
inflamație și durere.
Contraindicațiile MASAJULUI:
 Smulgeri tendinoase, osoase sau ligamentare.
 Artrite septice și autoimune.
 Calcifierile periarticulare.
 Infecții.

Contraindicațiile HIDROTERMOTERAPIEI:
 Intoleranță individuală și urticarie la frig
 Dermatite
 Boli neurologice
BIBLIOGRAFIE
1. A Teaching Affiliate of Harvard Medical School. Achilles Tendinopathy.
Boston: The Brigham And Women’s Hospital, 2007. ICD-9: 726,71
2. I., Dr. Onac. Masajul Medical. Cluj-Napoca: Editura Medicală
Universitară ”Iuliu Hațieganu”, 2009. ISBN 978-973-693-327-1.
3. Kingma JJ , de Knikker R , Wittink HM , Takken T . Pregătire excentrică
la suprasarcină la pacienții cu tendinopatie cronică Achile: o
revizuire sistematică . Br J Sports Med. 2007 ; 41: e3 . 
4. Magnussen RA , Dunn WR , Thomson AB . Tratamentul neoperator al
tendinopatiei lui Achile din centrulportului: o examinare
sistematică . Clin J Sport Med. 2009 ; 19: 54 - 64 . 
5. Malliaras P , Barton CJ , Reeves ND , Langberg H . Programe de
încărcare a tendinopatiei Achille și patelare: o revizuire sistematică
care compară rezultatele clinice și identifică mecanismele potențiale
de eficiență . Sport Med. 2013 ; 43: 267 - 286 . 
6. Sussmilch-Leitch SP , Collins NJ , Bialocerkowski AE , Warden SJ , Crossley KM . Terapii fizice
pentru tendinopatia lui Ahile: revizuire sistematică și metaanaliză . J Glezna piciorului
Res. 2012 ; 5: 15 . 
7. Alfredson H , Pietilä T , Jonsson P , Lorentzon R . Antrenament muscular excentric cu încărcătură
grea pentru tratamentul tendinozei lui Achile cronice . Am J Sports Med. 1998 ; 26: 360 - 366 . 
8. SILBERNAGEL KG , Thomeé R , Eriksson BI , Karlsson J . Activitatea sportivă continuă, folosind
un model de monitorizare a durerii, în timpul reabilitării la pacienții cu tendinopatie Achile: studiu
controlat randomizat . Am J Sports Med. 2007 ; 35: 897 - 906 . 
9.  Shalabi A, Kristoffersen ‐ Wiberg M, Aspelin P. și colab. Răspuns la tendonul lui Ahile după
antrenamentul de forță evaluat de RMN. Med Sci Sport Exercitiul 2004 36 1841–1846.
10. Kjaer M, langberg H, Miller B. și colab. Activități metabolice și cifra de afaceri de colagen în
tendonul uman ca răspuns la activitatea fizică. J Musculoskelet Neuronal Interact 2005 5 41–52.
11. Curr Rev Musculoskelet Med. 2011 Mar,4: 6-10 published online 2010 Nov 26. Michelle Wwilson
and Jason Stacy.
12. Rubin C, Bolander M, Ryaby JP, et al, The use of low-intensity ultrasound to accelerate the
healing of fractures. J bone Joint Surg
13. Hakan Alfredson, J. Cook. A treatment algorithm for managing Achilles tendinopathy. Review.
Br J Sports Med 2007;41:211-216. doi: 10.1136/bjsm.2007.035543.