Detalizarea sarcinilor, ce trebuie să le

rezolve studentul în procesul de pregătire

către lucrarea practică.
        Anatomie, fiziologie.
·        Etiologie
·        Patogeneză
·        Morfopatologie
·        Clasificarea patologiei
·        Clinica.
·        Diagnostic.
·        Diagnosticul diferenciar
·        Tratament.
·        Rezolvarea problemelor de situaţie.
 Programul.
Date anatomofiziologice ale sistemului vascular.
Metodele de examenarea pacienţilor cu patologia
aortei şi ramurilor ei (boala Takaiasy), arteriilor
periferice. Sindromul de ischemie cronica.
Ateroscleroza obliteranta, endarterita obliteranta.
Boala Raynauld. Sindromul Leriş. Anevrizmele
vasculare. Angiopatiile obliterante. Hipertenzie
vazorenală. Fistulile arterio-venoase. Etiologie.
Patogeneza. Tabloul clinic. Diagnosticul.
Diagnosticul diferencial. Indicaţie pentru
tratament chirurgical. Metodele de intervenţii
chirurgicale. Expertiza capacităţii de munca.
Argumentarea. Patologie sistemului cardiovascular
ocupa primul loc în morbiditatea generală. Mai des
se întâlnesc afecţiuni obliterante şi ateroscleroza
arterelor, pentru care este caracteristic complicaţii
severe şi pierderea capacităţii de muncă în timp
îndelungat. Fie care medic trebuie să cunoască
metodele de baza de diagnostic, principiile de
tratament şi profilaxie patologiei arteriale.
 
Scopul cursului practic. De a învăţa studentul
diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei
patologiei ale arterelor.
 

I etapă 8.00-8.30 în sala de studii

aprecierea cunoştinţelor fundamentale ale studentului la tema dată.
       Sistemul de vasele magistrale şi sistemul de microcirculaţie.
Rolul acestei sisteme.
       Noţiune colateral.
       Circulaţie adecvată şi redusă.
       Etiologie
       Patogeneza
       Morfopatologie
       Clasificarea maladiilor arterelor (anexa)
       Metodele de explorarea a bolnavilor cu patologie arteriala
 Metode instrumentale de investigaţie:
         Capilaroscopia – se studiază funcţia capilarelor
tegumentelor umane. Pentru endarterita obliterantă este
caracteristică: imagine semitransparentă cianotică;
reducere marcată a numărului capilarelor; anse capilare
ondulante; porţiunea arterială scurtă şi îngustată, iar
porţiunea venoasă dilatată cu flux sanguin de stază.
     Oscilografia – înregistrarea devierilor pulsative ale
peretelui arterial.
 Reovazografia – înregistrarea schimbării rezistenţei
electrice ale ţesuturilor în raport de circulaţia sanguină
existentă.        
 Termometria – înregistrarea temperaturii tegumentelor gambei
(N=320C) şi plantei (N=29.50C) cu ajutorul electrotermometrului.
· Investigarea radiologică a arterelor cu substanţe de contras:
aortoarteriografie obişnuită şi selectivă,
aortografia lombară după Dos Santos,
arteriografia arterei femurale după Seldinger, doplerografie;
floumetrie,
scanare duplexa a arterelor,
scanare cu radionuclizi.
Aortografia lombară după Dos Santos
 II etapă
8.30-9.00 în salonul bolnavilor.
Examenul clinic al pacienţilor la tema dată
(2-3 bolnavi)
 III etapă 9.00-10.00 – în salonul bolnavilor
la temă (ca regulă 2-3 bolnavi)
Prezentarea pacientului este dirijată de lector cu
antrenarea în discuţie a tuturor studenţilor, cu
analiza posibilelor variante de manifestare clinică a
patologiei analizate.
 În caz de afectarea obliterantă cronica a
membrilor inferioare în perioada preoperatorie:
1.A efectua examenul clinic a pacientului cu
patologie arterială.
A determinare pulsului la a.a. temporalis, carotis
comunis, axillara, brahialis, cubitalis, radialis,
aorta abdominala, femoralis, dorsalis pedis, tibialis
posterior (des)
SISTEMUL ARTERIAL UMAN
Punctele de auscultaţie ale arterelor
 1.      a. Carotis;
 2.      a. Vertebralis;
 3.      a. Subcalavia;
 4.      Aorta;
 5.      Valvula aortală;
 6.      Aorta toracoabdominală
şi trunchiul celiac;
 7.      a. Renală sin.;
 8.      a. Renală dextr.;
 9.      Aorta abdominală;
 10.  a. Iliacă;
11. a. Femurală
 2. A determina dupa manifestările clinice localizarea ocluziei şi gradul
de ischemie. Manipulaţii şi probe speciale de diagnostic:
         Semnul de ischemie plantară (Oppel, 1911) – bolnavul culcat pe
spate, piciorul ridicat perpendicular. Peste câteva secunde (după
cronometru) tegumentele plantei devin palide sau apar sectoare de
paliditate bine marcată. În faza incipientă a bolii semnul descris apare
peste 25–30”, iar în fazele mai avansate – peste 4–6 secunde.        
Proba Samuels – bolnavul culcat pe spate, piciorul întins sub un unghi de
450, efectuează flexii şi extensii repetate a plantei. La o insuficienţă
vasculară severă paliditatea tegumentelor plantei survine peste 5–7
secunde.
         Semnul Goldflame – bolnavul culcat pe plan orizontal (picioarele
întinse), flexii şi extensii ritmice a ambelor plante în articulaţia talo–
crurală. Membrul inferior cu insuficienţă vasculară oboseşte mai rapid.
         Proba la răcire – la temperatura odăii se dezgolesc picioarele,
peste 15’ se măsoară temperatura tegumentelor. Peste 15’ iar se măsoară
temperatura tegumentelor. La o afectare importantă a arterelor
temperatura scade cu 2–3 grade (normalul 1–1.5 grade).
3. Crearea ipotezei de prezenţa procesului obliterat
cronic bazânduse pe anamneza şi simptoamele
clinice. Căutarea factorilor, ce confirma ipoteză.
Formularea diagnosticului prezumptiv
În perioada postoperatorie:
1. De a trage atenţie la formularea diagnosticului
preoperator.
2. De a preciza pe baza cărora investigaţiilor a fost
stabilit diagnosticul şi determinata stadia
procesului.
 IV etapă 10.00-10.45
îîn sala de studii.

        Întocmirea planului de investigaţie a bolnavului.

        A descrie angiografie şi a determina gradul dereglării de
perfuzie tisulară după calitatea colateralelor şi rezultatele
investigaţiilor instrumentale.
        Argumentarea diagnosticului clinic
        Diagnosticul diferencial
DDiagnosticul diferenţiat cu endarterita obliterantă se bazează pe
următoarele criterii:
E- endarterita afectează oamenii tineri (20-30 ani), aterosleroza –
oameni mai vârstnici (40-50 ani);
-- aterosleroza are o anamneză scurtă, endarteriita – anamneză
îndelungată cu acutizări de sezon şi perioade de remisie;
-  - ateroscleroza se caracterizează printr-o compensare bună a
circulaţiei sanguine, endarterita – prin decompensare accelerată
a circuitului sanguin cu dezvoltarea tulburărilor trofice până la
gangrenă;
- - ateroscleroza mai frecvent lezează vasele unilateral, pe când
endarteriita – bilateral;
- - arteriograma în ateroscleroză – bloc în vasul magistral, umplerea
bazinului arterial distal se realizează prin colaterale; în
endarteriită – stenozare uniformă a arteriilor cu păstrarea
conturului liniar a peretelui vascular.
 Angiografia cârjei aortei: stenoză la nivelul tr.
brahiocefalic, a.carotidă comună şi a.vertebrală stângă
Angiografie cârjei aortei: stenoză la nivelul a.a.
carotide şi stenoză a.vertebrală stângă.
Angiografie pacientului cu insuficienţa cerebro-
vasculară cronică în rezultatul stenozării
bilaterală la nivelul bifurcaţiei arterelor carotide
Sindromul Leriş. Ocluzia arterelor iliace pe
stânga (aortografie procedeul Seldinger)
 
Angiografie procedeul Seldinger: afectarea
aterosclerotică la nivelul a.a. iliace externe şi
interne bilateral şi permeabilitatea segmentelor
femoro-poplitele
Angiograma pacientului cu anevrizm
aterosclerotic a segmentului infrarenal,
stenoză a. renală dreaptă şi aa. iliace bilateral.
Angiograma aortei abdominale (proecţie laterală)
la pacient cu ischemie cronica a organelor
tractului digestiv ca rezultatul afectării
aterosclerotică a trunchiului celiac şi
a.mezenterica superioară
 ÎÎntrerupere 10.45-11.00
 V Etapă în sala de studii.
•TTratamentul bolii analizate
 A crea planul tratamentului conservativ. Scopurile
tratamentului şi procedeele pentru obţinerea lor.
Pregătire preoperatorie
A determina indicaţiile pentru tratament chirurgical şi a alege
metoda adecvata operaţiilor reconstructive şi paliative.
        Anestezie.
        Calea de abord.
 Technici operatorii cu demonstrarea materialului
       

ilustrativ (anexa).
 
- intimendarterectomia – în cazul ocluziilor
localizate cu o extindere până la 5 cm şi consta în
înlăturarea sectorului afectat de intimă în bloc cu
placheta aterosclerotică, urmată de aplicarea
suturii vasculare sau plastia peretelui vascular.
- rezecţia segmentară a vasului afectat cu plastia
defectului (proteză) sau montând o anastomoză
vasculară de ocolire (şuntare). /anexa/.
Anatomia regiunii a. carotide (A) şi afectarea
aterosclerotică la acest nivel (B)
Endarterectomie la nivelul bifurcaţiei a. carotide
Schema operaţiilor de şuntare în diferite cazuri
de afectare a ramurilor cârjei aortei
Etapele principale ale operaţiei
intimendarterectomie: I –incizie, II-III –
endarterectomie, IV – aplicarea suturii vasculare
Schema operaţiilor în sindromul Leriş:
1.     Protezarea aorto-bifemorală
2.     Şuntarea aorto-bifemorală)
 
Endarterectomie la nivelul a. poplitee
 Schema operaţiei de rezecţie a anevrizmului
aortei toracice şi abdominale cu implantare a
tuturor ramificaţiilor ei (după metodă Krauford)
 În perioada postoperatorie
•· De a face cunoştinţa cu descrierea operaţiei şi de a argumenta alegerea
anume acestei metode chirurgicale.
•·  De a aprecia evoluţia postoperatorie şi eficacitatea operaţiei.
•·  Profilaxie complicaţiilor postoperatorie:
- - tromboza protezei vasculare
- - pareza intestinală
- - complicaţiile trombembolice.
, ·  De a crea planul de dispanserizare pacientului după externare.
•·  De a face prognosticul despre decurgerea bolii şi a indica măsuri de
reabilitare socială şi medicală
Întrebările de control.
VI Etapă – 11.30-11.50
generalizarea cunoştinţelor căpătate prin:
•·        Analiza problemelor de situaţie (anexa)
•·        Testare în scris (anexa)
•·        Testare la computer
  Deprinderi practice.
1. Determinare pulsului la a.a. temporalis, carotis
comunis, axilara, brahialis, cubitalis, radialis, aorta
abdominala, femoralis, dorsalis pedis, tibialis
posterior.
2.     Explicarea datelor angiografiei.
3.     Participarea la puncţie arterelor magistrale şi
contrastarea lor (cabinetul angiografie).