SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

DIAGNOSTIC si TRATAMENT

prof. univ. dr. Silvia Mârţu

 Sindromul endo-parodontal

Controverse
 Literatura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o
controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei
dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii
de os marginal.

- Chapple I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface.

Dent Uptade 1999:26:331-334
- G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontal–endodontic controversy
Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123–130.
- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision –making in the treatment of combined
periodontal-endodontic lesions.
Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

 Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

– Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?
– Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

Previous Next
 Sindromul endo-parodontal
Mecanisme de formare

• Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante

de comunicare intre endodontiu si periodontiu:
- Foramenul apical
- Canalele laterale si accesorii
- Tubulii dentinari

•Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate

funcţională iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea
progresia bolii in aceste tesuturi.
•Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala
pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de
tratament adecvate.
Previous Next
 Difuzarea produsilor
din pulpa degenerata
Parodontiul
Regiunea apicala
de sustinere.

Raspuns Leziuni
inflamator rapid periradiculare

Pierderi osoase

Mobilitate dentara

Fistule
Previous Next
 Progresia
bolii parodontale
spre pulpa

canalele laterale/ manopere susceptibilitate

canalicule dentinare de terapie la s. din placă
expuse parodontală

cresterea resorbţie ext.

răspunsul inflamator a peretelui
pulpar radicular

!Efectele
!Efectelebolii
boliiparodontale
parodontaleasupra
asuprapulpei
pulpeiapar
aparmult
multmai
maitârziu
târziuşi
şimai
mairar
rar
decât
decâtefectele
efecteleafecţiunilor
afecţiunilorpulpare
pulpareasupra
asupraparodonţiului
parodonţiului
Previous Next
 Sindromul endo-parodontal
 Leziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce
îşi are originea în organul pulpar sau în ligamentul parodontal, şi care are
potenţialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe căi.
 Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate
prin:
• Criterii radiologice
• Criterii histologice
• Criterii clinice
 Bolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea
dentara (Glickman, Wang, 1997);
EFECTUL INFLAMAŢIEI PULPARE
•progresia patologiei pulpare în spaţiul periodontal
•înlocuirea ţesuturilor spaţiului desmodontal cu
infiltrat inflamator şi asociere de resorbţie osoasă,
cementară, dentinară
Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu
un
proces inflamator lateral in ligamentul
parodontal
Previous Next
Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiu
Caile naturale

foramen apical
canale laterale / accesorii
canalicule dentinare

ligamentul periodontal
osul alveolar
drenajul vasculolimfatic comun

Căile artificiale

perforaţii iatrogene
fracturi

cai
cai potentiale
potentialecare
careexplica
explica
-reciprocitatea
-reciprocitateainflamatiei-
inflamatiei-

Previous Next
 Căile de comunicare dintre endodonţiu şi
parodonţiu
Foramenul apical
 calea principală de Foramen apical
comunicare intre pulpă si
parodonţiu.

 Produşii bacterieni şi
inflamatori pot trece prin
foramen producand Resorbţie dentinară
patologia periapicală. Canal accesor

 Apexul este de asemenea

poarta de intrare a
produşilor inflamatori din
pungile parodontale
adanci la pulpa dentara.

Previous Next
Căile de comunicare dintre endodonţiu şi
parodonţiu Tubulii dentinari
 Expunerea tubulilor dentinari
– defectelor de dezvoltare,
– boli sau proceduri parodontale

 Studiile realizate prin microscopie

electronică au demonstrat ca dentina
expusă la nivelul jocţiunii amelo-
cementare se intalneste in 18% din
cazuri; pacientii cu hipersensibilitale
cervicala sunt un exemplu al acestui
fenomen. Tubuli dentinari deschişi.
Se descrie absenţa proceselor odontoblastelor
 Zona apare dupa detartraj şi surfasaj
radicular si dupa condiţionare cu
perhidrol 30%;

 Diametrul tubulilor scade odată cu

varsta sau ca raspuns la acţiunea
continuă a stimulilor de intensitate
scăzută prin depunere de dentina ce
blochează tubulii.

Tubuli dentinari contaminaţi

Previous Next
Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiu
Canalele radiculare laterale si accesorii
Prevalenta dintilor cu canale laterale (De

S-a estimat ca 30-40% din

Deus)
 27%

dinţi au canale accesorii si

laterale - majoritatea in 1/3 73%

apicală a rădăcinii. 2% dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale

Prevalenta dintilor cu canale laterale

De Deus- studiu pe 1140 dinti 9% (Kirkham)

2%

27% -canale laterale

 17 % in 1/3 apicală, 17% 98%

dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale

 9% in 1/3 medie si
 2% in 1/3 coronară.

Kirkham:
 a studiat 1000 dinţi umani cu
boală parodontală - numai
2% aveau canale laterale la
nivelul pungilor parodontale.

#prevalenţa bolii parodontale

asociate canalelor laterale
este relativ scazută. Canale laterale şi accesorii
Previous Next
Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie

INVESTIGATOR TEHNICA INCIDENTA

RUBACH & Dinti sectionati 45%

MITCHELL 1965

LOWMAN & Studii 59% M.sup.

COLAB. 1973 microscopice 55% M. inf.
BURCH & Studii cu s. 76%
HULEN 1974 radioopace
VERTUCCI & Coloratii cu 46%
WILLIAMS 1974 hematoxilynina

KIRKHAM 1975 Studii cu s. 23%

radioopace
PINEDA& nu au putut demonstra prezenţa
KUTTLER 1972, acestor canale în zona furcaţiei

Previous Next
Seltzer si colab.

• Inflamaţia pulpară poate induce reacţie inflamatorie in

ţesutul parodontal interradicular.

Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal

disease.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 1474–1490.
164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular
periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124–129.

Molar.inf.
Molar.inf.cucu
trat.end.
trat.end.
sisiradiotransp
radiotransp
Radiotransparenţa laterală
in zona asociată unui dinte
in zona
de furcatie Radiografie cu necroză pulpară
de furcatie Radiografie
dupa
dupa11an
an
cu
cuvindecare
vindecare
osoasa
osoasa

Canalele laterale se
pot observa radiografic
Previous Next
 Aspecte clinico-paraclinice
ale examinării factorilor
implicaţi în etiologia

SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

Previous Next
 Sindromul endo-parodontal

Manopere de diagnostic pozitiv si diferential

Examene clinice
– toate testele pentru diagnosticul afectiunilor
pulpare si parodontale
( inspectie , palpare, percutie),
- teste de vitalitate,
- teste de mobilitate,
- sondajul parodontal,
- depistarea fistulelor

Examene paraclinice
– examene radiologice retrodentoalveolare
- radiografii digitale
- CT

Previous Next
Influenta patologiei pulpare asupra periodontiului

Resturile pulpare
necrotice,
prod. de degradare
microbiene, alti iritanti

Foramenul Marginea
apical gingivala

Marginea Foramenul
gingivala apical

Periodontita Periodontita
retrograda marginala
Previous Next
 Bacteriile, fungii si virusurile
Printer agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile,
fungii si virusurile.
Acesti patogeni pot afecta periodontiu – trebuie eliminati in timpul tratamentului de
canal.

 Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental

pulps in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral
Pathol, 20: 340–349.
- au demostrat relaţia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si
afectiunile periapicale
- într-un studiu pe cobai în care pulpa dentara a fost lasată deschisă
in mediul oral; necroza pulpară a fost urmată de inflamaţie
periapicală acută şi cronică.
 Totuşi, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free,
pulpa a rămas vitală şi nu s-a produs inflamaţia iar zona expusă a
fost acoperită cu dentină.
Studiul demonstreaza ca in absenţa bacteriilor şi a produşilor lor , leziunile
periapicale de cauza endodontică nu se produc
Previous Next
 Blomlof si colab. 1988
Blomlo¨f L, Lindskog S, Hammarstro¨m L. Influence of pulpal
treatments on cell and tissue reactions in the marginal
periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577–583.

– au realizat intenţionat defecte pe suprafaţa radiculară

pe dinţi extrasi de maimută cu sau fară apexogeneză.
– canalele au fost fie infectate sau umplute cu
hidroxid de calciu şi replantate în alveole.
– dupa 20 de saptămani s-a observat retracţia
gingivală pe suprafeţele de dentina denudate

Previous Next
Jansson si colab.
Jansson L, Ehnevid H, Blomlo¨f L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal
disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598–602.
Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlo¨f L. The influence of endodontic infection on
progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729–734.

– au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodonţiului

marginal în zona de dentină denudată şi a ligamentului
parodontal.
– Rezultatele au arătat ca la dinţii infectaţi defectele erau acoperite cu 20%
mai mult epiteliu iar în cazul dinţilor neinfectaţi numai 10% erau
acoperite de ţesut.
– au concluzionat că patogenii din canalele radiculare infectate
favorizează retracţia gingivală în zonele de dentină denudată.

• Aceeaşi cercetatori într-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au

evaluat 175 de dinţi trataţi endodontic la 133 de pacienţi.
• Pacienţii cu predispozitie la boala parodontală şi care aveau tratamente
endodontice nereuşite au arătat o pierdere osoasă de 3 ori mai mare
decat în cazul dinţilor fără infecţie endodontică.
Previous Next
Jansson si Ehnevid

 au investigat şi efectele inflamţiei pulpare, prin sondaj parodontal,

la molarii cu zona de furcaţie expusă.
– Ei au găsit că inflamaţiile endodontice la molarii mandibulari se
asociază cu o pierdere de ataşament la nivelul furcaţiei iar progresia
bolii parodontale la acest nivel este produsă prin trecerea patogenilor
din pulpa infectată în parodonţiu prin canalele accesorii şi tubulii
dentinari din zona de furcaţie.

Rupf si colab.
•au studiat tipul patogenilor în inflamaţiile pulpare si parodontale la acelaşi dinte.
•au fost identificaţi Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium
nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.

Aceşti patogeni au fost găsiţi atat la dinţii cu infecţii endodontale cat si la cei cu parodontită
apicală cronica.

Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociază infecţiilor endodontice ceea ce susţine

interrelatia endo-parodontala.

Previous Next
Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fără
întârziere pentru a preveni reacutizarea afecţiunii şi instalarea unei
comunicări marginal-apicale permanente .

Molar:
Molar:46 46
•tumefiere Vestibulara:
•tumefiere Vestibulara:
•durere
•durere
•sensibilitate
•sensibilitatelalapalpare;
palpare;
••Rx.:
Rx.: radiotransp.ininjurul
radiotransp. jurul
rădăcinii meziale care
rădăcinii meziale care
ajunge
ajungepână
pânălalafurcaţie;
furcaţie;

După
Dupătratament
tratament
Endodontic
Endodonticcorect
corectosul
osul
alveolar
alveolarse
sereface.
reface.
Previous Next
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
In functie de originea si natura lor, agenţii etiologici nebiologici pot fi
extrinseci sau intrinseci.
 extrinseci:
Agentii
• Corpii străini Prezenţa corpilor străini se asociază frecvent cu inflamaţia ţesutului
periapical
• Calea falsa in tratementele endodontice
Agentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)

Incisiv lateral cu necroză pulpară şi leziune

Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie) periapicală, initial şi la 9 luni de la tratamentul
endododntic; s-a realizat tratament chirurgical şi
examen histologic unde s-au descoperit cristalele
Charcot Leyden
Previous Next
 Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Tratament endodontic incorect realizat

 Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui

tratament de succes.
 Din păcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariţia
leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.
 Prezenţa semnelor şi simptomelor precum şi a semnelor radiologice
indică existenţa unui tratament endodontic incorect realizat.

Eşecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau

retrograde cu o rată de succes mare.
Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniţial
daca este diagnosticată corect si tratată cauza eşecului.
Tehnicile de retratare s-au imbunătaţit f. mult în ultimii ani prin
folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.
Previous Next
Tratament endodontic incorect realizat

Reactii periapicale si interradiculare dupa obturatii

radiculare incorecte

Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se restructureaza

Previous Next
 Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Restauratii incorecte
 Percolările coronare reprezintă o cauză importantă de eşec în tratamentul endodontic.
 Restauraţia coronară este prima barieră împotriva contaminării spaţiului

Restauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament

se observa refacerea tesutului periapical
Perforatiile – cai false

Traumatismele
• Fracturile , Subluxatiile si
•extruziile traumatice

Anomaliile de
dezvoltare
santuri de deezvoltare
Previous Next
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Resorbtia
 Resorbţia radiculară este o afecţiune ce se asociază unui fenomen fiziologic
sau patologic care se manifestă prin pierderea de dentină, cement si/sau os
alveolar.
 Fenomenul poate începe în parodonţiu afectand iniţial suprafaţa externă a
dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,în principal dentina din interiorul
canalului radicular(resorbtie internă).
 Resorbţia externă radiculară poate fi impărţită în 3 categorii :

- resorbţie progresivă inflamatorie

- resorbţie invazivă ( neinflamatorie)
- resorbţie de înlocuire ( neinflamatorie)

Previous Next
Sindromul Parodonto-endodontic
Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpei
 Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar
decât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiului
 Inflamaţia parodontală poate exercita efect direct asupra pulpei;
 Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre
foramenul apical cu necroza pulpara asociata;

Progresia bolii parodontale

• prin evoluţia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral şi
ca urmare să ducă la apariţia necrozei pulpare.

• Post operator dinţii vitali pot prezenta simptome de pulpită sau

pulpă necrotică.
• În acest caz se indică terapia endodontică în plus faţă de cea
parodontală.
Previous Next
Progresia bolii parodontale prin
afectarea ligamentelor parodontale
 Deşi a fost stabilită o relaţie clară cauză - efect între
infecţia intracanaliculară şi leziunile periapiculare,
penetrarea bacteriilor în direcţie opusă (către pulpă) în
cursul bolii parodontale, este un subiect controversat

 Teoretic, canalele laterale şi

foramenul apical adiacent pungilor
parodontale ar trebui să favorizeze
accesul microorganismelor orale
către sistemul canalicular al
rădăcinii.

Previous Next
 Sindromul endo-parodontal

DIAGNOSTICUL= PROVOCARE

au fost studiate initial ca

entitati separate

fiecare boala primara poate mima

caracteristicile clinice ale celeilalte

pot avea o influenta etiologica asupra

progresiei celeilalte boli

Previous Next
 SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

Diagnosticul dif.
al afectiunilor
endo-parod.

boli endodontice boli parodontale

boli combinate
primare primare

Boli endod.
Boli parodontale
primare
primare Forma adevarată
cu afectare parod.
cu afectare combinată
sec.
endod.sec.

Previous Next
MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

 LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE FĂRĂ AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ

 patologie periapicală ce se exteriorizează sub forma traiectului de fistulă via spaţiu desmodontal la
nivelul sulcus–ului
 fistula este mult redusă, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase
 tratamentul endodontic conduce la rezoluţia leziunii

 LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ

• căi de comunicare spaţiu endodontic – spaţiu desmodontal (frecvent zona de furcaţie)
• terapie endodontică asociată cu tratament parodontal minim

 LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE FĂRĂ AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ

• dinţi în general vitali
• sunt interesaţi frecvent incisivii laterali maxilari (şanţuri de dezvoltare)
• prognostic funcţie de terapia parodontală

 LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ

• survin în urma evoluţia infecţiei parodontale spre spaţiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari
• pot surveni după terapie parodontală (simptome de pulpită sau de necroză pulpară)
• se indică terapie endodontică alături de cea parodontală

 LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE –

•leziuni endodontice şi parodontale concomitente şi cu evoluţie independentă, grade diferite de afectare pulpară şi
parodontală
unirea prin progresie a leziunilor face imposibilă stabilirea originii primare de afectare
indiferent de situaţie, se indică terapie endodontică şi parodontală

Previous Next
 MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI
ENDO-PARODONTAL

Defect osos profund şi aparent cu interesare

endodontică. Dintele este totuşi vital.
Aspectul radiografic la 2 ani indică regenerarea
Leziune combinată adevărată.
tisulară favorabilă fără terapie endodontică. Cele două leziuni evoluează independent.
Lăsate netratate, aceste leziuni se vor uni.
Previous Next
 Boala endodontica primara

Rx. preoperatorie
radiotransparenta
periradiculara la
radacina distala Punga parodontala.
profunda si ingusta La 1 an dupa
terapia endodntica
Vindecare clinica a
defectului vestibular

Previous Next
 Boala endodontică primară cu
afectare parodontală secundară

Rx. Dupa trat.

end.

Rx. Dupa 1 an- Defectul

osos vindecat incoplet
fara terapie parod.

RX- preop.
Interradic.- defect in reg.
apicala a rad. meziale

Previous Next
Afecţiuni primare parodontale
Complicaţiile bolii parodontale

foramen apical,
Parodonţiu
Pulpă integră fractură verticală
radiculară infectat
foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
fractură verticală

foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
perforaţii radiculare
fractură verticală

foramen apical,
Pulpă infectată, canale laterale Parodonţiu
perforaţii radiculare
necrotică fractură verticală sănătos

Previous Next
BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE
ENDODONTICĂ SECUNDARĂ

 Progresia unei pungi parodontale se produce pană la afectarea ţesutului apical;

– pulpa devine necrotică prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul
foramenului apical.
 La dinţii monoradiculari
– prognosticul este rezervat iar rezecţia apicală reprezintă o alternativă de tratament.

•Sursa de infecţie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontală, in momentul in

care foramenul este afectat.

•Tratamentul parodontal poate induce apariţia afecţiunilor endodontice.

•Canalele laterale şi tubulii dentinari pot fi deschişi în mediul oral în timpul

detartrajului şi surfasajului în camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt
afectate de chiurete şi de microorganismele se apar în timpul tratamentului

Previous Next
Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita Fractură coronară

cronică progresează
apical de-a lungul
rădăcinii.
 In majoritatea cazurilor:
– testele de vitalitate
sunt normale
– acumulare de placă
şi tartru
– accesul în pungă
parodontală este
larg.
 Prognosticul
– depinde de stadiul
bolii parodontale şi
de eficacitatea
tratamentului.

Resorbţie radiculară externă

Previous Next
Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+)
punga parodondala in zona meziala

P1 sup -Rx.-
pierderea de
substanta osoasa
(TV+)

verificarea cauzei
parodontale cu un con
de gutaperca in punga
parodontala
Ex.histologic-
Previous Next
Pulpa intacta
Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita Fractură coronară

cronică progresează
apical de-a lungul
rădăcinii.
 In majoritatea cazurilor:
– testele de vitalitate
sunt normale
– acumulare de placă
şi tartru
– accesul în pungă
parodontală este
larg.
 Prognosticul
– depinde de stadiul
bolii parodontale şi
de eficacitatea
tratamentului.

Resorbţie radiculară externă

Previous Next
Afecţiuni endo-parodontale combinate
 La fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune
endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o
punga deja existenta.

 Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelaşi dinte,

pot comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune
combinata ,numita cu adevărat leziune endo-parodontale.

 cand drenajul se produce la nivelul furcaţiei în cazul molarilor, mai

ales cand există canale laterale ce se deschid in zona de furcaţie.

 Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucţie osoasa

importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

 Nu este intotdeauna uşor de evaluat implicarea fiecărui factor in

progresia leziunii, atât timp cat mai multe semen clinice, cat si
imaginile radiologice se confunda

Previous Next
Afecţiuni endo-parodontale combinate

Previous Next
Afecţiuni endo-parodontale combinate
 Aceste afecţiuni au frecvenţă redusă

 Această situaţie este întalnită mai

frecvent la dinţii monoradiculari

 Dacă afecţiunea intială este severă,

ţesutul parodontal nu răspunde prea
bine.

 Pierderea de ataşament este mai

mare iar prognosticul rezervat

 Cand drenajul se produce la nivelul

furcaţiei în cazul molarilor, mai ales
cand există canale laterale ce se
deschid in zona de furcaţie.

 La pluriradiculari amputatia
radiculara este o alternativă la
tratament

Molarul 1 inferior
Afectiune combinata
Previous Next endo-parodontala;
 Afecţiuni endo-parodontale
combinate-tratament

Previous Next
Tratamentul si Prognosticul
 Prognosticul şi tratamentul fiecărei afecţiuni endo-parodontale
variază.

 Afecţiune primară endodontică trebuie tratată endodontic pentru

un prognostic bun.

 Afecţiune parodontală primară trebuie tratată numai parodontal

iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

 Afecţiune primară endodontică şi secundară parodontală trebuie

tratată întai endododntic, reevaluată la 2-3 luni şi apoi dacă este
cazul tratament parodontal.

 Aceasta perioadă permite ţesutului să se vindece şi reduce riscul

bacteriemiei în faza iniţială de vindecare.

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
 Planul de tratament şi prognosticul depind în principal de diagnosticul de boala
endodontică sau parodontală.

 Factorii principali ce trebuie luaţi în considerare sunt vitalitatea pulpară şi

extinderea defectului parodontal.

 Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este dificil.

 In afectiunea endodontica primară pulpa este vitală şi infectată sau devitală iar la
afecţiunea parodontală pulpa este vitală.

 Semnele clinice pentru afecţiunea primară endodontică şi secundară parodontală

şi invers sunt asemănătoare.

 Dacă leziunea este detectată şi tratată endodontic fără să exise semne

parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic
retrospectiv.

 Dacă nu există semne de vindecare se indică realizarea tratamentului parodontal.

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice

Dubla premolarizare

Previous Next
EXTRACTIA

Previous Next
Evaluarea potenţialului de regenerare
şi atitudinea terapeutică
 Experienta clinica arata ca şansele de a trata leziunile endodontice
sunt mai bune decât cele parodontale.
 În prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului
permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat
este de asemenea observat la dinţii pluriradiculari când fistula se
exteriorizează in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.
 O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde punga
parodontalanu este mărginită de un epiteliu ci de un ţesut de
granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea rapida.
 În prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament
parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.
 Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permită suprimarea
inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataşament.
 În prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata
după tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci
rezultatul este aleatoriu

Previous Next
Evaluarea potenţialului de regenerare
şi atitudinea terapeutică
 Cei mai mulţi autori recomanda sa se inceapa cu faza
endodontica justificând aceasta prin potenţialul de
regenerare al leziunilor endodontice.

 Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi

identificate cu precizie decât după tratamentul endodontic,
aspectul radiologie al vindecării limita intre zona de leziune
endodontica si cea de origine parodontala.

 Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai

simpla prin care se obţine cel mai bun rezultat. Aceasta
regula evita toate intervenţiile chirurgicale traumatizante
pentru pacient.

 Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili

condiţiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa
se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .

Previous Next
Evaluarea potenţialului de regenerare
şi atitudinea terapeutică
 In cazul unui tratament global pluridisciplinar ,
endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de
pregătire parodontala iniţiala , dar el nu trebuie sa fie
decât pe radacinile conservabile din punct de vedere
parodontal.
 Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea
parţiala sau totala a dinţilor in cauza.
 Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluţie
satisfăcătoare in fata acestui tip de leziune , dar
indicatia lor trebuie făcuta cu prudenta , tinand cont de
forma , si de stadiul de distracţie osoasa.
 Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de
eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili
deci ca , cu cât afectarea parodontala este mai mare,
cu atât mai mici sunt şansele de success.
Previous Next
Concluzii
 Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie dintre
tesutul pulpar si periodontiu;

 Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt foramenu
apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai false prin iatrogenii.

 Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale individuale

sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

 Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu este

intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si paraclinice pentru
a obtine un diagnostic corect;

 Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si

periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

 Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare, premolarizarea )

tehnicile regenerative ofera abordari alternative care impreuna cu abilitatea
clinicianului pot rezolva aceste probleme clinice complexe.

Previous Next