Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valvulopatii 2020
Valvulopatii 2020
Valvulopatii
Prof. Dr. Grigore Tinică
Iași, 2018
REPERE ANATOMICE
VALVA MITRALĂ
• Două foițe: posterioară și anterioară
• Un inel fibros, forma literei «D» inversate
• Doi mușchi papilari, anterolateral și
posteromedial de la care pornesc cordaje pentru
fiecare din cele 2 foițe valvulare
• Peretele VS - implantarea mușchilor papilari,
contracția sa este esențială pentru închiderea
valvei.
VALVA AORTICĂ
• Inel aortic în formă de coroană
• Trei cuspe semilunare (forma implantării pe VALVA PULMONARĂ
peretele aortic) • asemănătoare structural valvei aortice
• trei cuspe: dreaptă, stângă, anterioară
• Trei sinusuri Valsalva - dilatații ale peretelui
aortic în dreptul cuspidelor
• Joncțiunea sino-tubulară, între rădăcina aortei și
aorta ascendentă, la acest nivel ajung comisurile
valvulare
VALVA TRICUSPIDĂ
• Inel fibros incomplet, în formă de potcoavă,
central pe trigonul fibros drept și întrerupt
posterolateral
• Trei foițe - inegale : anterioară, posterioară,
Comisura posteromediala
Muschi papilar
posteromedial
Muschi papilar
anterolateral
Comisura
anterolaterala
4 principale
• Stenoza aortică =SAO
• Insuficiența aortică = IAO
• Stenoza mitrală = SM
• Insuficiența mitrală = IM
2 preponderent secundare
• Insuficiența tricuspidiană = IT
• Insuficiența pulmonară = IP
ETIOLOGIE
• Etiologie evaluată în funcție de :
– context (vârstă, antecedente, factori de risc)
– aspectul ecocardiografic al valvei
RA + +++ 0 cong.
IM + +++ ++ ischémique
IA ++ ++ ++ aortites
RM +++ 0 0 calcif.
NOMENCLATURĂ CHIRURGICALĂ
• VALVULOPLASTIE VS. PROTEZARE VALVULARĂ
• COMISUROTOMIE
• ANULOPLASTIE
• REZECȚIE
• DECALCIFIERE
• NEOCORDAJE
• PATCH
LEZIUNI VALVULARE AORTICE
3 tipuri de afecţiuni:
ETIOLOGIE
• Congenitală: valvă bicuspidă, cuspe îngroșate, parțial fuzionate, degenerare
precoce. Se poate asocia cu stenoza sub/supravalvulară.
DIAGNOSTIC
• Examen fizic: Calitatea pulsului arterial;
• Ascultator:
Z2 unic – (A2→P2), Z4
Suflu sistolic de ejecţie, rugos, iradiat pe arterele carotide
• EKG nespecific, HVS, tulb. cond. IV sau AV
• Rx HVS, calcificări valvulare, HVS, dilatare Ao asc.
• Toți pacienții:
o Excluderea focarelor infecțioase: dentare, ORL, urinare, cutanate, ginecologice pentru
a preveni endocardita infecțioasă
• Evaluare preoperatorie
o Rx torace, ECG, Echo
o Echo carotide, coronarografie
o probe de coagulare, grup sangvin, Rh, serologie
o Tratarea focarelor infecțioase
TAVI
Tehnică - abord transfemural
Incanularea aortică
Incanularea sinusului coronar
Incanularea cavei superioare
Incanularea bulbului aortic pentru
cardioplegie anterogradă
CEC + clamparea aortei
Excizia valvei aortice
Fire pe inelul Ao
Fire pe inelul Ao
Măsurarea inelului aortic
Inserţia protezei aortice
Sutură aortică
Sutură aortică
Purjarea cordului + declamparea aortei
Decanulare
Fire pacemaker
Sutură pericard
Sternorafie
Comisorotomie
INSUFICIENȚA AORTICĂ
DEFINIȚIE
• defect de închidere a valvei aortice care se traduce printr-o regurgitare a
sângelui din aortă în VS în timpul diastolei
ETIOLOGIE
• Defect localizat la unul sau mai multe nivele ale complexului valvular aortic
• Leziuni cuspale: calcificări, degenerescenţă, prolaps, endocardită infecțioasă,
RAA, bicuspidie, unicuspidie
• Ectazii ale inelului aortic: maladia anuloectaziantă prin degenerarea țesutului
elastic aprox. 60 ani, HTA, sifilis, arterite, Marfan, Ehler-Danlos, osteogeneza
imperfectă;
• Afectarea sinusurilor – JST: disecţii de aortă, HTA, traumatisme, anevrisme
congenitale de sinus.
FIZIOPATOLOGIE
IA
↓
Încărcare de volum
↓
↑ Stress diastolic
↓
↑ Volum VS
↓
HVS excentrică
↓
Disfuncție VS
↓
↑ Presiune AS, dilatare AS
↓ Epuizarea rezervelor
↑ Presiunea pulmonară funcţionale / afectare
↓ miocardică intrinsecă /
↑ Presiunea cavitățile drepte disfuncţie ireversibilă de VS
FORME CLINICE
Acută
• Edocardită infecţioasă
• Disfuncţie a unei valve protetice Urgență medico-chirurgicală
• Disecţia de aortă Incapacitatea VS de a se adapta la
• Traumatică supraîncărcarea brutală = insuficiență cardiacă
Cronică congestivă, ischemie miocardică și/sau șoc
cardiogen
• RAA
• Valvă bicuspidă, unicuspida
• Hipertensiune
• Un proces degenerativ sau inflamator (sindromul Marfan)
SIMPTOME
• Dispnee
• Oboseală / scăderea toleranţei la efort
• Ameţeli, sincopă (hTA),
• Angină pectorală (↓presiunea de perf. Coro.)
• Palpitaţii (debit bătaie ↑)
• Presiunea pulsului ↑: dans arterial / puls
Corrigan, puls capilar (lipsesc în IAo acută)
• Semne asociate insuf. cardiace congestive
(raluri pulmonare, Z3)
• În IAo acută domină tabloul de insuf. cardiacă
acută
EXAMEN CLINIC
• Suflu diastolic de regurgitare +/- suflu sistolic
de SA funcţională
• A2 ↓
• P2 ↑
• Z4
DIAGNOSTIC PARACLINIC
Dilatare VS > 55 mm
PTDVS > 40-50 mmHg
FE < 40%
Viteza de scurtare a fibrelor
circumferenţiale < 0,6 cm/s
EVOLUȚIA NATURALĂ
1. Afectare hemodinamică severă, simptomatică sau asimptomatică
Risc major de moarte subită
Operaţie de urgenţă
2. Afectare hemodinamică moderată, asimptomatică
50% rămân liberi de evenimente clinice majore timp de 4 ani
Operaţie electivă
Pacienţii asimptomatici necesită urmărire atentă boala progresează rapid
3. Afectare hemodinamică medie sau moderată; simptomatic
1/3 din pacienţi – deces la 4 ani
Indicaţie de operaţie electivă promptă
• IA acută
• IA simptomatică (dispnee, angor, sincopă)
• IA asimptomatică chiar daca este severă nu are indicaţie
operatorie dacă funcţia VS şi toleranţa la efort sunt normale
(necesită urmărire periodică clinică şi ecografică). Se intervine
dacă există semne de deteriorare a funcţiei VS:
– FE < 55%
– DTDVS > 75mm, DTSVS > 55mm;
– FS < 25%
– VTSVS > 60mL / m2
– Raza cavităţii VS / grosime perete VS > 3.8
TIPURI DE INTERVENȚII CHIRURGICALE
3 tipuri de afecţiuni:
1. Stenoza mitrală - obstacol la trecerea
sângelui din AS în VS în timpul
diastolei
2. Insuficienţa mitrală – incontinenţă
valvulară în timpul sistolei cu
regurgitarea sângelui din VS în AS
3. Boala mitrală – stenoză + insuficienţă
STENOZA MITRALĂ
DEFINIȚIE: obstacol la trecerea sângelui din AS în VS în timpul diastolei
ETIOLOGIE:
- reumatismală
- nonreumatismală: congenitală, calcificări de inel sau cuspe, EI, amiloidoză,
secundară
FIZIOPATOLOGIE
- gradient presional transmitral diastolic (↑efort, AV rapidă, absenţa contracţiei
atriale)
- PTDVS = normal, VTDVS = normal (în caz de disf. VS: IM, VAo, BC, miocardită
reumatismală)
- ↑ PAS → dilat. AS → FIA, tromboză - embolii
- ↑ PAS → ↑ Pres. În circ. pulm. veno-capilară şi arterială → EPA, solicitare de
presiune a VD → IVD
LEZIUNILE MITRALE REUMATISMALE:
1. Cuspele sunt afectate mai des
2. Survine la distanţă de episodul reumatismal articular acut
3. Boala reumatismală valvulară se manifestă ca stenoză mitrală, insuficienţă
mitrală sau ambele
4. Procesul reumatic include:
– Îngroşarea cuspelor, calcificarea, retracţia
– Calcificare perianulară cu limitarea motilităţii
– Fuziunea cuspelor la comisuri “gură de peşte”
– Îngroşarea cordajelor, scurtarea şi aglutinarea
– Inflamaţia muşchilor pilieri
ELEMENTE CLINICE. SIMPTOME:
1. Reumatism articular acut în antecedente
2. Debut insidios la mulţi ani distanţă de la procesul inflamator-infecţios
3. Palpitaţii, fatigabilitate
4. Scăderea toleranţei la efort, dispnee, ortopnee
5. Edemul pulmonar – manifestare tardivă
6. Fibrilaţie atrială – o complicaţie a stenozei mitrale
7. Tromembolism – 20% (poate surveni şi în absenţa FIA)
8. Incidenţa trombembolismului se corelează cu mărimea urechiuşei AS
9. Hipertensiune pulmonară poate fi reversibilă după protezare
10. Hemoptizie (HTP severă)
11. EI
SEMNE:
1. Ascultație: accentuare zgomot I, uruitură diastolică, P2 ↑, clacment de deschidere la
apex (survine când cuspele sunt mobile, când cuspele sunt rigide şi imobile, calcificate, nu
există clacment)
2. Manifestări datorate emboliilor arteriale: lipsa pulsului, operaţii de trombectomie în
antecedente, AVC
3. Semne de insuficienţă ventriculară dreaptă: dilatare VD, regurgitare tricuspidiană,
hepatomegalie, ascită, edeme membre inferioare
DIAGNOSTIC PARACLINIC:
ECG: P mitral, aritmii supraventriculare (FIA), Bloc AV, BRD, HVD.
Radiographie pulmonaire: dilatație AS și tardiv VD, - AS şi VD lărgit, desen pulmonar accentuat în
HTP cu hiluri largi
Ecocardiografie:
• Morfologie valvulară: îngroşare, calcificări, mobilitate, aparat subvalvular
• Exclude alte cauze de obstrucţie în tractul de intrare al VS: mixom AS, tromb AS, cor triatriat
• Severitate: gradient transmitral (max., mediu), SOM (2D, PHT)
• Evaluare IM asociată
• Dilatare AS, tromb AS (ETE)
• Evaluare insuficienţă tricuspidă, PAP
Cateterism: presiuni, rezistențe circulația pulmonară, excluderea leziunilor coronariene
DEFINIȚIE:
incontinenţă valvulară în timpul sistolei cu regurgitarea sângelui din VS în AS
ETIOLOGIE
Procese patologice care interesează 1 sau mai multe componente ale complexului valvular
mitral
– Inel – ectaziat
– Cuspe – perforate, retractate, rupte, prolabate
– Cordaje – elongate, rupte
– Muşchi papilari – elongare, ruptură
– Miocard ventricular – diskinezie / disfuncţie
o Degenerativă
o Reumatismală
o Endocardită
o Ischemică
o Traumatică
o Congenitală: cleft de VM în CAVC, prolaps
o Postvalvuloplastie mitrală (balon, comisurotomie)
INSUFICIENȚA MITRALĂ
ETIOLOGIE
Degenerescenţa mixomatoasă
Afectează cordajele şi cuspele preponderent la vârstnici
Alungirea cordajelor - Insuficienţă mitrală
Degenerescenţa mixomatoasă cu prolaps - indicație
operatorie frecventă
Endocardita
Ţesutul cuspelor este mai implicat rezultând vegetaţii şi
disfuncţii
Abcese anulare şi perianulare
Distrucţia cuspelor, cordajelor sau pilierilor - insuficienţă
mitrală masivă
Implicarea unei valve poate implica şi alte valve (aortică)
Boala mitrală ischemică
Pierderea contractilităţii care afectează competenţa
valvulară
Disfuncţia de pilieri şi perete lateral - ruptura de pileri =
IM acută
Anevrism de VS = IM
Dilatare inel
FIZIOPATOLOGIE
Defect principial = volum sanguin pendulant între AS şi VS
↓
Încărcare de volum AS şi VS
↓
Dilatare VS / ↑ stress parietal diastolic / încărcare de presiune / HVS excentrică
↓
Progresiv epuizarea rezervelor funcţionale / disfuncţie / decompensare VS - ↑
PTDVS ↑ VTDVS, VTSVS
↓
Dilatare AS / ↑ presiunea de umplere AS / HTP / IVD
FORME CLINICE
Acută
Ischemică, endocardită, traumatică
Cronică
Reumatismală, degenerativă, congenitală
Prolapsul de valvă mitrală cel mai des întâlnit în patologia valvulară - aproximativ 2-6% din
populaţie
Progresie graduală a insuficienţei mitrale - dilatație AS şi VS (dilatație AS = risc FIA)
Insuficienţă mitrală moderată sau severă → Disfuncţie VS → Insuficienţă cardiacă, HTP
CRITERII DE SEVERITATE
INDICAȚII CHIRURGICALE
INDICAȚII CHIRURGICALE
1. Insuficienţă mitrală acută simptomatică
2. Insuficienţă mitrală simptomatică sau asimptomatică cu disfuncţie de VS
– Uşoară FE 50-60% DTSVS 40-50 mm
– Moderată FE 30-50% DTSVS 50-55 mm
– Severă FE < 30%DTSVS > 55 mm
NB
– Semnele de disfuncţie VS vor persista
– Diminuarea simptomatologiei
– Risc crescut
3. Insuficienţă mitrală asimptomatică cu fibrilaţie atrială sau HTP
PAP 50mmHg (repaus) sau > 60mmHg (efort)
NB
– FE nu este relevantă fiindcă poate fi normală şi în disfuncţia severă de VS
– FE < 40% - Disfuncţi VS severă
– Starea funcţională a VS este un indicator bun pentru prognosticul postoperator:
– VTSVS sau DTSVS sunt indici reali pentru disfuncţia de VS
– VTSVS < 30 ml/m2 sau DTSVS < 40 mm – prognostic bun
– VTSVS > 90 ml/m2, DTSVS > 50 mm – Disfuncţie ireversibilă de VS şi moratlitaea
chirurgicală este mare
ABORD CHIRURGICAL
• Clasic - sternotomie mediană, abordul valvei prin şanţul interatrial sau
transseptal
• Ministernotomie sau parţială
• Toracotomie dreaptă pentru reintervenţii
• Foarte rar toracotomie stângă (reintervenţii)
• Intervenție sub CEC
PROCEDE CHIRURGICALE
• Comisurotomie închisă
• Comisurotomie deschisă
• Înlocuire valvulară protetică în cazul leziunilor necorectabile (fibroză și
calcificări VMA + inel mitral, aglutinarea aparatului subvalvular)
• De preferat prezervarea aparatului subvalvular
• Valvuloplastie:
• rezecție țesut în exces (plastie VMA)
• închidere perforații
• transfer/neocordaje
• lărgire VMA
• anuloplastie
PROCEDE CHIRURGICALE
• Comisurotomie închisă
• Comisurotomie deschisă
• Înlocuire valvulară protetică
• Valvuloplastie
REZULTATE 1. Mortalitate mai mare decât la protezarea aortică
2. Mortalitate USA Iaşi
bărbaţi 2,5% 0,8%
femei 3,9% 1,2%
3. Asociere cu BAC 6,1% bărbaţi 2,2%
12,2% femei 1,6%
4. DTSVS este cel mai sensibil indicator pentru
disfuncţia ireversibilă şi predictor pentru
mortalitate
URMĂRIRE POSTOPERATORIE
• Test de coagulare la 2 săptămâni pentru INR adecvat tipului de
valvă (3-4)
• Profilaxia EI
• Examen ECO: funcţia protezei, regresia HVS, funcţia VS
• Control la 1/3/6 luni în clinica CCV
• Reconversie pe heparină în caz de manevre chirurgicale
Incanularea aortică
Incanularea sinusului coronar
Incanularea cavei superioare
Incanularea bulbului aortic pentru
cardioplegie anterogradă
CEC + clamparea aortei
Atriotomia stg.
Inspecţia valvei
Trecerea firelor prin inelul mitral
Prezervarea aparatului subvalvular
Trecerea firelor prin inelul protezei
Inserţia protezei
Controlul protezei
Atriorafie
Înlocuirea valvulară aortică poate fi efectuată Fiziopatologia insuficienţei aortice cuprinde, cu
utilizând următoarele, cu EXCEPŢIA: EXCEPŢIA:
A. Proteză mecanică A. Încărcarea suplimentară cu volum a ventricolului
B. Valva mitrală stâng
C. Proteză biologică b. Creşte stresul diastolic al ventricolului stâng
D. Valva pulmonară C. Epuizarea, în timp, a rezervelor funcţionale ale
E. Homogrefă ventricolului stâng
D. Hipertrofie excentrică de ventricolul stâng
În alcătuirea valvei aortice intră:
E. Hipertrofie concentrică de ventricolul stâng
A. Două cuspe
B. Trei cuspe semilunare În stenoza aortică severă suprafața valvei este de:
C. Muşchi papilari A. 2-2,5 cm2
D. Cordaje tendinoase B. 1-1,5 cm2
E. Două cuspe C. 1.5-2 cm2
D. <1.0 cm2
În legătură cu mecanismele fiziopatologice din E. >1.5 cm2
stenoza aortică sunt adevărate următoarele, cu
EXCEPŢIA: Pentru stabilirea diagnosticului de stenoză aortică
A. Creşte presiunea în ventricolul stâng sunt utile următoarele investigații, cu EXCEPȚIA:
B. Creşte presiunea în ventricolul drept A. EKG
C. Creşte stresul sistolic al ventricolului stâng B. Radiografie toracică
D. Deteremină în timp hipertrofie concentrică de C. Echocardiografie
ventricul stâng D. Cateterism cardiac/Ventriculografie
E. Evoluează spre disfuncţie ireversibilă de ventricul E. Angiografie carotidiană
stâng
Abordul chirurgical clasic al valvei mitrale: Valva mitrală este alcătuită din următoarele
A. Toracotomie stângă elemente, cu EXCEPŢIA:
B. Toracotomie dreaptă A. Inelul valvular
C. Ministernotomie B. Cuspele mitrale
D. Sternotomie mediană C. Sigmoidele valvulare
E. Transfemural D. Cordajele tendinoase
E. Muşchii papilari
Despre stenoza mitrală sunt ADEVĂRATE
următoarele: Referitor la anatomia valvei mitrale, următoarele
A. Obstacol la trecerea sângelui din atriul stâng în sunt ADEVĂRATE:
ventricolul stâng în timpul sistolei A. Cuspa anterioară se inseră pe 2/3 din inel
B. Obstacol la trecerea sângelui din atriul stâng în B. Cuspa posterioară se inseră pe 1/3 din inel
ventricolul stâng în timpul diastolei C. Cuspa posterioară se inseră pe 2/3 din inel
C. Incontinenţă valvulară în timpul sistolei cu D. Cuspa anterioară se inseră pe 3/4 din inel
E. Cuspa posterioară se inseră pe 1/4 din inel
regurgitarea sângelui din ventricolul stâng în atriul
stâng
D. Poate fi doar stenoză critică Următoarele afirmaţii despre valva mitrală sunt
E. Stenoza critică înseamnă suprafața orificiului valvei ADEVĂRATE:
mitrale ≈ 2-3 cm2 A. Cordajele sunt primare, secundare şi terţiare
Insuficienţa mitrală NU POATE apărea prin: B. Cordajele sunt doar primare şi secundare
A. Prolaps valvular C. Valva mitrală prezintă trei cuspe
B. Stenozare de inel D. Muşchii pilieri sunt în număr de patru
C. Ruptură de cordaje sau pilieri E. Suprafața cuspelor este de 3 ori mai mare decât
D. Dilatare de inel aria orificiului mitral
E. Retracţia cuspelor
În cazul unui pacient cu un inel aortic de 19 mm
următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu EXCEPȚIA: Printre dezavantajele protezelor biologice se
A. Utilizarea unei proteze de 19 mm este prohibitivă numără:
B. Este indicată practicarea înlocuirii valvulare A. Au o durabilitate nelimitată
aortice cu o proteză de 19 mm B. Sunt indicate la tineri
C. Se poate practica lărgirea inelului aortic prin C. Incidenţă crescută a accidentelor tromboembolice
procedeu Nunez-Nicks
D. Deteriorare structurală mai rapidă
D. Se poate realiza lărgirea inelului aortic prin
E. Necesită anticoagulare permanentă
procedeu Manuguen
E. Ar putea fi indicată operaţia Ross În cazul necesităţii efectuării unor manevre
Următoarele afirmaţii despre urmărirea post-
operatorie după protezarea valvulară aortică sunt chirurgicale sângerânde la un pacient protezat
adevărate, cu EXCEPȚIA: valvular, ce măsuri NU trebuie luate?
A. Controlul bilunar al coagulării A. Întreruperea Sintromului/Trombostopului
B. Profilaxia endocarditei bacteriene în caz de manevre B. Continuarea Sintromului/Trombostopului
sângerânde C. Profilaxia endocarditei bacteriene
C. Reconversie pe Heparină în caz de manevre D. Reconversia anticoagulării pe heparină
chirurgicale E. Verificarea valorilor Indicelui de protrombină şi
D. Se face după primul an de la intervenţia INR
chirurgicală
E. Control ecografic la 1/3/6 luni de la protezare Stresurile asociate cu funcţionarea valvei aortice
Înlocuirea valvulară mitrală din stenoza mitrală: sunt:
A. Nu se prezervă aparatul subvalvular mitral A. Transversal
B. Se prezervă cuspa mitrală anterioară B. De flexie
C. Se poate realiza cu proteze mecanice sau C. De relaxare
biologice D. Mecanic
D. Se practică reinserţia cordajelor E. Longitudinal
E. Se lărgeşte valva mitrală anterioară
Cel mai sensibil predictor pentru mortalitate
în chirurgia valvei mitrale este:
A. Volumul telesistolic al ventricolului stâng
B. Fracția de ejecție al ventricolului stâng
C. Presiunea în artera pulmonară
D. Diametrul telesistolic al ventricolului stâng
E. Diametrul telediastolic al ventricolului stâng