Proiectarea Și implementarea

Curriculumului centrat pe competenȚe  

profesor Mihaela Ungureanu

1
 CompetenȚe specifice elaborate prin parcurgerea
modulului

 
Operaţionalizarea conceptului de curriculum;

Circumscrierea curriculumului în sfera educaţiei formale, nonformale, informale;

Elaborarea şi aplicarea demersului de proiectare pedagogică în modelul

curriculumului centrat pe competenţe;

Aplicarea operaţiilor specifice proiectării/implementării/evaluării curriculare în

elaborarea portofoliului profesorului.

Total ore 45, din care 14 ore de curs (C), 26 ore

Aplicaţii practice (A), 5 ore Evaluare (E)

2
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Cuprins
Introducere
 
Delimitări conceptuale
 
Modele ale optimizării curriculare
 
Curriculumul centrat pe competenţe – model de optimizare curriculară
 
Proiectarea curriculumului centrat pe competenţe
5.1 Derivarea şi operaţionalizarea obiectivelor concrete
5.2 Utilizarea resurselor
5.3 Elaborarea strategiei didactice
5.4 Elaborarea instrumentelor de evaluare
Implementarea curriculumului centrat pe competenţe
Evaluarea curriculumului centrat pe competenţe

3
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Cuprins unitatea 1

Delimitări conceptuale
 
Modele ale optimizării curriculare
 
Curriculumul centrat pe competenţe – model de optimizare
curriculară

4
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 DelimitĂri conceptuale

“Curriculumul este ansamblul proceselor educative şi al

experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului
său şcolar”
(M.I.1996)

5
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 “Curriculumul şcolar constă în toate activităţile
preconizate sau încurajate în contextul organizaţional al unei
unităţi şcolare, cu scopul de a promova dezvoltarea elevilor în
plan intelectual, personal, social, moral şi fizic. El include nu
doar programul formal al lecţiilor, ci şi pe acela nonformal,
ceea ce se numeşte uneori activitate extracurriculară, precum şi
acele aspecte ce determină ethosul şcolii, cum ar fi calitatea
relaţiilor, preocuparea pentru a asigura şanse egale elevilor,
angajamentul organizaţiei faţă de sarcini, (misiune), gradul de
organizare a şcolii şi aspectele ei managerial”
(prelucrare după HMI Guide, 1985)

6
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 „Un curriculum este un proiect educativ care
defineşte: finalităţile, scopurile şi obiectivele unei activităţi
educative; căile, mijloacele şi activităţile puse în joc pentru
asigurarea acestor scopuri; metodele şi instrumentele pentru
evaluarea măsurii în care acţiunea a fost fructificată.”
(L.D’Hainault, 1981)

7
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 „Curriculumeste o serie structurată de
finalităţi exprimate în competenţe de învăţare.
Curriculum prescrie rezultatele instrucţiei.”
(Stenhouse, 1975)

8
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 „Curriculum este un curs studiat în şcoală sau
universitate”
(Dicţionarul Oxford, după Stenhouse)

9
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Tipuri de curriculum

Curriculum general/ core-curriculum/ curriculum de bază

Curriculum specializat
Curriculum formal (sens restrâns)
Curriculum informal
Curriculum subliminal (ascuns)
Curriculum predat
Curriculum învăţat
Curriculum testat/evaluat
Curriculum naţional
Curriculum local

10
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum general/ core-curriculum/ curriculum
de bază – desemnează acele ansambluri de
competenţe care vor fi dobândite de toţi educabilii pe
parcursul/ până la finalizarea educaţiei de bază,
obligatorii;

11
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum specializat – este focalizat pe ansamblul
de competenţe considerate necesare în anumite
domenii ale vieţii sociale; de regulă ele îşi găsesc
corespondenţa în anumite tipuri de şcoli, profiluri de
pregătire, specializări;

12
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum formal (sens restrâns) - ansamblul de
documente oficiale în care se găseşte obiectivat
conţinutul învăţământului, cuprinde planuri de
învăţământ, programe curriculare, manuale, ghiduri,
auxiliare curriculare, toate aprobate de către
autoritatea centrală;

13
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum informal – decurge din situaţiile şi
contextele educaţionale care apar în mod spontan,
indirect din mediile sociale diverse care
interacţionează cu educabilul: familia, spaţiul public,
grupul de prieteni, comunitatea în general;

14
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum subliminal (ascuns) – derivă din ambianţa,
climatul educaţional pe care-l oferă clasa şcolară sau instituţia
de învăţământ; el descrie de fapt experienţele de învăţare care
emerg din cultura organizaţională a instituţiei de învăţământ –
climatul academic, personalitatea profesorilor, misiunea şcolii
împărtăşită, ritualurile, miturile, legendele instituţiei, precum
şi modul în care sunt repartizate recompensele şi sancţiunile
atât pentru adulţi, cât şi pentru elevi, sistemul de regulamente,
norme şi proceduri explicite;

15
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum predat – se referă la ansamblul
experienţelor de învăţare şi dezvoltare oferite
de profesori educabililor în activităţile
didactice curente;

16
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum învăţat – se referă la rezultatele învăţării
obţinute prin implicarea elevilor în activităţile
didactice, dată fiind diferenţa între elevi în ceea ce
priveşte starea de pregătire pentru învăţare, precum şi
ritmul şi potenţialul individual de învăţare, aceste
rezultate pot fi foarte diferite între elevi şi între
grupuri de elevi în interiorul aceleiaşi clase şcolare;

17
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum testat/evaluat – se referă la experienţele
de învăţare selectate pentru a fi incluse în conţinutul
probelor de evaluare interne sau externe.

18
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculum naţional – este specific şi oficial elaborat
pe întreg teritoriul unui stat;

Curriculum local – răspunde necesităţilor concrete

ale beneficiarilor dintr-o anumită regiune şi este
corelată cu posibilităţile reale de oferă ale unităţii de
învăţământ.

19
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 ADRESABILITATEA PENTRU UN NIVEL DE EDUCAŢIE
COMUN – este calitatea curriculumului de a forma competenţe generale
comune şi necesare omului integrat în societate şi nu numai într-un
domeniu. Astfel de competenţe vor fi cele legate de conduita civică
generală: a trăi între ceilalţi, a comunica, a evita riscurile, a rezolva
conflictele, tot ceea ce este esenţial pentru ca viaţa în comunitate să fie de
calitate.

PERSONALIZAREA – un curriculum bine elaborat trebuie să acorde

şanse de dezvoltare maximă atât majorităţii indivizilor de o anumită vârstă,
cât mai ales excepţiilor de la „normă”, astfel încât atât copiii superior dotaţi
cât şi copiii cu ritm lent sau posibilităţi minime de învăţare să trăiască
succesul şcolar în măsura potenţialului individual.

20
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 EXPLORAREA – un curriculum bine elaborat trebuie să ofere
copilului posibilităţi reale de descoperire, precum şi prilejuri suficiente de
a se descoperi pe sine pentru a identifica ce aptitudini şi interese are, cu
alte cuvinte, pentru o orientare şcolară şi profesională spre un anumit
câmp de activitate.

SPECIALIZAREA – se referă la un domeniu determinat şi intervine

după ce formarea generală s-a încheiat şi numai cu condiţia relevării pe
parcursul formării generale a unor interese şi aptitudini speciale pentru
zona de formare căreia se adresează curriculumul.

21
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Modele ale optimizĂrii curriculare

Modelul holist
Modelul demersurilor transdisciplinare

22
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Modelul holist

Învăţarea umană se desfăşoară pe trei planuri:

Învăţarea tactică – este exterioară şi extrinsecă; rezultatele ei iau forma

unor comportamente periferice observabile prin care elevul devine
capabil de anumite performanţe (practic – acţionale).

Învăţarea strategică – este interioară şi atinge planul superior al

proceselor cognitive (gândire, memorie, imaginaţie, limbaj şi
comunicare).

Învăţarea ego-dinamică – este intimă şi profundă, antrenând toate

capacităţile şi procesele psihice umane, de la cele intelectuale şi până la
cele afective, axiologice.

23
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Modelul demersurilor transdisciplinare
  L. D’Hainaut a identificat douăzeci de competenţe transdisciplinare
constituite ca rezultat al cunoaşterii:
 evaluare (a judeca, a evalua);
 exploatare a informaţiilor  gândirea selectivă (a alege);

(a dobândi şi a procesa, trata informaţii);  gândirea abstractă (a abstrage);

 relaţionarea cu mediul  gândirea explicativă
(a găsi relaţii în mediul înconjurător); (a explica, a deduce);
 comunicarea eficientă  demonstrare (a demonstra);
(a recepţiona şi emite mesaje în mod clar):  previziune (a prevedea);
  utilizare a limbajelor şi a codurilor  învăţarea eficientă
(a traduce); (a înlocui ignoranţa prin cunoaştere);
 adaptare (a se adapta);  acţiune eficientă (a acţiona raţional);
 utilizare a modelelor  decizie (a decide);
(a folosi modele);  competenţă proiectivă
 rezolvarea de probleme
(a concepe planuri de acţiune şi strategii);
(a găsi soluţii la probleme diverse );  conducere a schimbării
 creativitate
(a transforma);
(a inventa, a imagina, a crea );  organizare ştiinţifică (a organiza).

24
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculumul centrat pe competenȚe – model de
optimizare curricularĂ

 
Este un model de optimizare curriculară
Porneşte de la principiul că fiecare finalitate dezirabilă exprimată a fi o ţintă de atins
de către sistemul educaţional va fi descrisă în termeni de competenţe ce urmează a fi
formate la absolvenţii unei traiectorii şcolare
 generale,
 pe cicluri şcolare şi, în interiorul ciclului,
 pe profile sau specialitate a sectorului educaţional .
 Aceste competenţe sunt suficient de generale astfel încât să acopere o arie largă de
domenii socio-profesionale în care sunt transferabile,
Orientarea şi centrarea pe competenţe se va realiza printr-un demers didactic
integrator, care va depăşi abordarea de tip monodisciplinar a conţinuturilor.

Competenţa = abilitatea, capacitatea de a utiliza cunoştinţe însuşite şi structurate în

configurăţii funcţionale, în legătură cu diferite situaţii pe care viaţa şcolară, viaţa
socială şi cea ocupaţională le ridică.

25
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Curriculumul centrat pe competenȚe – model de
optimizare curricularĂ

 
Este un model de optimizare curriculară care porneşte
de la principiul că fiecare finalitate dezirabilă exprimată a fi o
ţintă de atins de către sistemul educaţional va fi descrisă în
termeni de competenţe ce urmează a fi formate la absolvenţii
unei traiectorii şcolare (generale, pe cicluri şcolare şi, în
interiorul ciclului, pe profile sau specialitate a sectorului
educaţional).

26
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
  
Caracteristica cea mai importantă a acestui curriculum
emerge din faptul că aceste competenţe sunt suficient de generale
astfel încât să acopere o arie largă de domenii socio-profesionale
în care sunt transferabile, constituirea lor realizându-se în mod
concentric, de la cele mai simple la cele mai complexe.
Orientarea şi centrarea pe competenţe se va realiza printr-
un demers didactic integrator, care va depăşi abordarea de tip
monodisciplinar a conţinuturilor.

27
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Modelul instruirii bazate pe competenȚe
DEFINIREA OBIECTIVELOR Obiectivele sunt considerate indicatori de competenţă,
sub formă de performanţe pe termen scurt; o dată definite,
ele devin „criterii de reuşită” sau „nivel minim de
trecere”.

Testele stabilesc competenţa fiecărui elev şi distanţa

negativă sau pozitivă faţă de „nivelul minim de trecere”.
EVALUAREA INIŢIALĂ

Se realizează pe baza unei sarcini şi situaţii de învăţare

construite strict în raport cu obiectivele, sarcinile îl pun pe
INSTRUIREA elev în situaţia de a învăţa făcând, iar situaţiile îi oferă
condiţii de învăţare interne şi externe adecvate.

Este, de fapt, o educare formativă cu rolul de a controla

„progresul instruirii”, a identifica eventualele erori şi
EVALUAREA FORMATIVĂ
lacune. DA – identitate între rezultate.

1.de repetiţie a conţinuturilor;

PRESCRIPŢIILE 2.de ajustare( adaptare la obiectiv );
3.de îmbogăţire( analiză detaliată a cauzei de nereuşită ).

Evaluare prin prisma competenţelor sau a capacităţilor

EVALUAREA SUMATIVĂ finale; obiective terminale.
28
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Competenţa în sens larg este definită ca fiind
abilitatea, capacitatea de a utiliza cunoştinţe însuşite şi
structurate în configurăţii funcţionale, în legătură cu diferite
situaţii pe care viaţa şcolară, viaţa socială şi cea ocupaţională
le ridică.
Competenţa te face apt pentru a te pronunţa în
cunoştinţă de cauză în legătură cu diferite probleme.

29
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Dicţionarul de pedagogie:

Competenţă – capacitate a unei persoane de a corespunde

cerinţelor dintr-un anumit domeniu.

Competenţa socială se referă la relaţiile cu oamenii şi la

capacitatea de acţiune şi apreciere în domeniile sociale sau
politice.

Competenţa subiectului reprezintă capacitatea de a acţiona

responsabil.

30
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Dicţionarul de sociologie:

Competenţa profesională – caracteristica unei persoane sau

a unui colectiv de a dispune de cunoştinţele şi deprinderile
necesare realizării sarcinilor legate de un anumit domeniu de
activitate profesională; la acestea se adaugă şi capacitatea
rezolvării cu succes a problemelor organizatorice şi a
modului de cooperare cu oamenii.

Competenţa profesională are un caracter relativ, în sensul că

o persoană poate fi competentă într-un anumit domeniu de
activitate şi incompetentă în altul.

31
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Standardul este un enunţ care exprimă o exigenţă faţă
de un produs obţinut care indică un criteriu sau o normă în
raport cu care se apreciază calitatea produsului respectiv.
Standardul exprimă calitatea aşteptată a produsului furnizat
de sistemul educaţional. În planul procesului educaţional
standardele cu referire la pregătirea elevilor/studenţilor se
exprimă în seturi de competenţe (structurate pe niveluri
diferite de generalitate) cărora li se fixează şi anumiţi
parametri de evaluare a calităţii elaborării lor.

32
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 Profilul de formare este o componentă reglatorie a
oricărui curriculum. El se constituie într-un portret construit
pe baza cunoştinţelor, deprinderilor, capacităţilor şi
atitudinilor formulate în termeni de competenţe cu valoare de
standarde psiho-sociale şi profesionale, iar la un nivel imediat
următor puse în contact cu conţinuturile educaţionale, cu
valoare de standarde de formare sau educaţionale.

33
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
  
Grupate pe cele opt domenii de formare a acestora, competenţele-cheie alcătuiesc
„profilul de formare european”.

Competenţele-cheie vizate de curriculumul centrat pe competenţe sunt:

1.Competenţele de comunicare în limba română/ maternă

2.Competenţe de comunicare în limbile străine
3.Competenţa de bază pentru studiul matematicii, ştiinţelor şi tehnologiei.
4.Competenţele digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei
5.Competenţele sociale şi civice
6.Competenţele antreprenoriale
7.Competenţele de receptare şi expresie artistică
8.Competenţe metacognitive sau de a învăţa să înveţi

34
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 1. CompetenȚele de comunicare în limba RomânĂ/maternĂ

Competenţele de comunicare în limba română/maternă se integrează registrului de

comunicare adaptat cadrului cultural, lingvistic şi social larg în care trăieşte persoana.
Comunicarea este un instrument fundamental al gândirii şi conştiinţei. Prin comunicare
oamenii îşi exprimă experienţa, opiniile, convingerile şi valorile. În acelaşi timp, prin
comunicare se stabilesc relaţiile dintre oameni şi se reglează comportamentul celorlalţi.
Comunicarea se realizează prin intermediul limbii şi presupune deopotrivă dezvoltarea
competenţei de a recepta mesaje orale şi scrise, dar şi dezvoltarea competenţei de a elabora
mesaje orale şi scrise adecvate diferitelor situaţii, contexte de comunicare şi interlocutori.
Prin urmare, demersul didactic de formare a competenţei de comunicare va viza atât
aspectele teoretice ale limbii materne şi regulilor de utilizare a acesteia, cât şi punerea
elevilor în cele mai diverse contexte relaţionale specifice comunicării.
Într-o societate multiculturală şi pluriculturală, dreptul oricărei persoane de a-şi însuşi
limba maternă şi mai ales, de a învăţa în limba maternă este garantat şi extrem de important.
Competenţa de comunicare în limba maternă se formează atât prin demersul de
învăţare specific ariei curriculare Limba şi comunicare, cât şi prin celelalte arii curriculare
care vor solicita transferul, exersarea în situaţii diverse şi chiar perfecţionarea acesteia prin
îmbunătăţirea performanţei de realizare a ei.

35
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 2. CompetenȚe de comunicare în limbile strĂine

Competenţe de comunicare în limbile străine sunt absolut necesare

într-o societate globalizată în care mobilitatea persoanei este garantată. Din
punct de vedere psihologic, competenţele de comunicare în limbile străine ne
apropie de cultura altor popoare la fel cum ne ajută să ne-o împărtăşim pe a
noastră.
Forma vorbită a limbii străine este prezentată înainte de forma scrisă,
iar cel care învaţa limba străină foloseşte mecanismele limbii materne gata
fixate în gândirea şi limbajul său.
Atât competenţele de comunicare în limba matenă, cât şi cele de
comunicare în limbile străine sunt considerate instrumente de activitate
intelectuală de nivel elementar, de aici importanţa însuşirii lor şi grija cu care
trebuie formate.

36
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 3. CompetenȚa de bazĂ pentru studiul matematicii,
ȘtiinȚelor Și tehnologiei

Învăţarea matematicii poate fi considerată în anumite limite, însuşirea unui limbaj specific,
formalizat din interiorul limbii materne a celui care învaţă. În etapele iniţiale de studiu al matematicii,
noţiunile însuşite pot fi explicitate prin imagini foarte clare şi simplificate. Ulterior, capacităţile
operaţionale pot fi formate prin recurgerea la experienţa dobândita de copii în cursul manevrării
obiectelor reale.
Atât în matematică, cât şi în ştiinţe formarea competenţelor de bază presupune însuşirea unor
informaţii teoretice strict necesare pentru explicarea şi familiarizarea cu domeniul respectiv, dar mai ales
însuşirea unor scheme operaţionale necesare în rezolvarea unor probleme diverse din viaţa de zi cu zi
precum şi învăţarea unor algoritmi specifici de investigare/explorare a fiecărui domeniu ştiinţific.
Esenţial este ca elevul să poată, la un moment dat, să devină autonom în aplicarea schemelor respective
şi să utilizeze instrumentele învăţate pentru explorarea domeniilor şi pentru stabilirea unor relaţii între
fapte, fenomene care să-i explice global lumea înconjurătoare.
Formarea competenţelor tehnologice vizează deopotrivă însuşirea unor sisteme de
informaţii privind producţia modernă şi tehnologiile necesare acesteia, dar şi formarea unor calităţi care
ţin de domeniul tehnic/tehnologic şi managementul acestuia: gândirea tehnică, aptitudinea tehnică,
imaginaţia creatoare, inclusiv calităţi care asigură execuţia corectă a activităţilor tehnice; a urmări şi a
controla procesele tehnice, reacţia rapidă la apariţia unor defecţiuni, protecţia şi sănătatea muncii,
marketingul producţiei.
Competenţele tehnologice oferă persoanei posibilitatea de a modifica mediul în care îşi
desfăşoară activitatea.

37
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 4. CompetenȚele digitale de utilizare a tehnologiei
informaȚiei

Competenţele digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de

învăţare şi cunoaştere reprezintă alături de limbile străine o a doua
alfabetizare. În societatea contemporană informaţia şi cunoaşterea oferă
posibilităţi nelimitate de succes profesional şi personal. Esenţial este ca
persoana să fie creativă, să proceseze în cât mai diferite moduri originale
informaţia. Esenţial este ca tehnologia informaţiei să fie instrument de
cunoaştere şi învăţare şi nu de obţinere a satisfacţiei imediate, cum este cazul
jocurilor. La nivel de bază competenţele TIC cuprind utilizarea tehnologiei
multimedia pentru a primi, stoca, produce, prezenta şi schimba informaţii.

38
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 5. CompetenȚele sociale Și civice

Competenţele sociale şi civice se referă la sisteme de valori şi norme

pe care societatea doreşte să le transfere din plan universal în plan individual,
acestea fiind considerate baza conduitei civilizate şi a convieţuirii sociale
solidare, superioare.
Pentru formarea lor contextul grupurilor şcolare este cel mai potrivit,
el reproducând cu mare fidelitate organizarea şi funcţionarea grupurilor şi
instituţiilor. Din păcate, viaţa şcolară nu oferă suficiente ocazii de exersare a
rolurilor sociale pe care le va îndeplini tânărul adult şi uneori societatea
valorizează mai multe conduite şi comportamente pe care şcoala nu le
promovează ca fiind semnificative din punct de vedere uman. Este evident
modul defectuos în care mass-media, de exemplu, promovează modurile de
rezolvare a conflictelor în contradicţie cu atitudinea asertivă în abordarea
conflictelor pe care o valorizează instituţia şcolară.

39
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 6. CompetenȚele antreprenoriale

Competenţele antreprenoriale vizează promovarea iniţiativei

persoanei în concordanţă cu aprecierea corectă a posibilităţilor
proprii, precum şi necesitatea planificării şi gestionării raţionale
a resurselor în realizarea activităţilor.

40
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 7. CompetenȚele de receptare Și expresie artisticĂ

Arta cuprinde o sinteză superioară a esteticului din realitate, natură şi viaţă

socială. În natură, frumosul, esteticul se obiectivizează în culori, forme, orizonturi,
perspective, ritmuri, imagini.
Arta permite fiecărui creator să transpună realitatea într-o manieră cât mai
originală. În acelaşi timp, ea reprezintă o formă a culturii universale întruchipată în
muzică, arhitectură, teatru, film, dans, artă plastică şi literatură.
În formarea acestor competenţe se va avea în vedere îmbogăţirea culturii
generale cu reprezentări, noţiuni, teorii de bază din sfera artei, iar în paralel punerea în
contact a elevului cu opere de artă pentru exersarea capacităţii de receptare şi apreciere
pe baza unor criterii înţelese şi asumate.
Atitudinea estetică presupune constanţă şi alegere, conservare şi valorificare a
frumosului în propria viaţă, activitate şi relaţii interumane.
Identitatea culturală a popoarelor şi contribuţia lor la dezvoltarea culturii
umanităţii se construieşte mai ales prin realizările remarcabile ale acestora în domeniul
artelor. Artele fac posibilă comunicarea între popoare, etnii şi generaţii şi, în cele din
urmă, permit integrarea culturală a indivizilor.

41
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu
 8. CompetenȚe metacognitive sau de a învĂȚa sĂ înveȚi

Formarea acestora începe cu structuri dintre cele mai simple de deprinderi de

activitate intelectuală instrumentale (scris-citit, socotit, de transfer al culturii) şi
operaţional-funcţionale (operaţii ale gândirii, spirit critic, spirit de observaţie, creativitate)
şi continuă de-a lungul şcolarităţii cu construirea unui stil propriu de activitate intelectuală
şi cu însuşirea unor tehnici de igienă a activităţii intelectuale.
Dacă până la clasa a V-a aceste deprinderi sunt formate cu grijă şi suficientă
acurateţe de învăţător şi exersate la toate domeniile de studiu, în perioada ulterioară
solicitarea neechilibrată a efortului intelectual determinată de stilurile didactice diferite ale
profesorilor face ca unele deprinderi şi capacităţi intelectuale să fie „uitate” şi abandonate
pe parcursul învăţării autonome.
Capacităţile metacognitive circumscriu acele disponibilităţi de autoanaliză a
propriului stil de învăţare în scopul identificării acelor tehnici şi procedee care facilitează
învăţarea personală, care se constituie în avantaje personale în propria învăţare. Ele se
formează prin solicitare treptată şi selectivă în raport cu sarcinile de învăţare.

42
„Proiectarea şi implementarea Curriculumului centrat pe competenţe” Suport de curs, profesor Mihaela Ungureanu