Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carmen Angelescu
1. Conceptul de consultanţă
2. Importanţa consultanţei
3. Necesitatea consultanţei in agricultură
4. Istoricul şi evoluţia activităţii de consultanţă
agricolă pe plan mondial
5. Principiile consultanţei
6. Domeniile Consultanței în Management
2
Conceptul de consultanţă
Încă de la început trebuie să facem menţiunea că în literatura de
specialitate vom întâlni doi termeni relativ sinonimi, “consultanţă” şi
“extensie”.
3
Conceptul deconsultanţă
4
Conceptul de consultanţă
5
Conceptul deconsultanţă
6
Conceptul de consultanţă
7
Conceptul de consultanţă
DEFINIŢII:
8
Conceptul de consultanţă
9
Conceptul de consultanţă
10
Conceptul de consultanţă
11
Conceptul de consultanţă
12
Conceptul de consultanţă
13
Conceptul de consultanţă
DEFINITIE:
“Consultanța este o activitate care își propune să optimizeze
resursele organizațiilor din sectorul public și privat și, în același
timp, să le îmbunătățească eficiența proceselor, trainingul,
selecția și integrarea resurselor umane și tehnologice, în
conformitate cu nevoile specifice ale activității economice
respective, în scopul obținerii unei valori adăugate cât mai mari”.
14
Extensia este un “proces de învăţământ informal dedicat
populaţiei rurale. Acest proces oferă sfaturi şi informaţii în
scopul rezolvării diferitelor probleme cu care se
confruntă acest segment de populaţie”.
16
Importanţa consultanţei
18
Importanţa consultanţei
19
Importanţa consultanţei
20
Importanţa consultanţei
22
Necesitatea consultanţei
23
Nivelul şi calitatea percepţiei fermierilor.
percepţia se referă în principal la posibilităţile de identificare a
resurselor necesare şi la identificarea surselor problemelor şi
amplasarea acestora în context.
24
Necesitatea consultanţei
26
Necesitatea consultanţei
27
Necesitatea consultanţei
28
Necesitatea consultanţei
29
CYBER EXTENSION
Există patru lucruri importante care susţin durabilitatea
extensiei cibernetice:
(1) materiale şi tehnologii de susţinere disponibile,
(2) resurse umane foarte bine pregătite,
(3) schimb de informaţii voluntare,
(4) angajamentul ferm al mai multor actori în punerea în
aplicare.
30
Necesitatea consultanţei
31
Necesitatea consultanţei
32
Necesitatea consultanţei
33
Istoricul şi evoluţia activităţii de consultanţă agricolă pe
plan mondial
34
Astăzi, organizaţiile şi personalul angajate în consultanţa
agricolă întreprind o gamă diversă de acţiuni, în scopul creşterii
şi îmbunătăţirii abilităţilor fermierilor în a adopta practici care
să fie în concordanţă cu condiţiile şi nevoile mereu în
schimbare ale societăţii.
36
În Mesopotamia antică, inundaţiile din acea regiune au fost foarte
distructive, violente şi imprevizibile. Clima, de asemenea, nu era
potrivită pentru agricultură pe tot parcursul anului.
Pe de altă parte, deși solul din apropierea râurilor era fertil, și potrivit
pentru recolte, porțiunile de pământ aflate la distanță mai mare de apă
erau aride, și nelocuibile.
37
De aceea agricultorii se confruntau cu multe probleme. Una dintre
modalităţile prin care ei au fost capabili să controlze acest lucru a
fost dezvoltarea unui sistem de control al fluxului şi a direcţiei de
apă de la râu.
38
Primii coloniști ai pământurilor fertile din Mesopotamia utilizau
pluguri de lemn pentru a afâna solul înainte de plantarea
recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, vița de vie, napii sau pomii
fructiferi (merii). Mesopotamienii au fost unul din primele
popoare care au produs bere și vin.
39
Mesopotamienii sunt inventatorii:
Scrisului – scrierea cuneiformă. Cele mai vechi scrieri descriu taxele
încasate de autorităţile religioase şi salariile plătite de acestea, iar simbolul
ce desemna berea este o prezenţă constantă, alături de cele pentru grâne,
textile şi animale.
Preoţii din oraşele sumeriene colectau taxe de la toţi cetăţenii, sub forma
unor ofrande pentru zei.
40
41
Bărcii - În ciuda existenței cărucioarelor, transportul terestru a fost lent și
ineficient în multe ocazii. Dacă călătoria era foarte lungă, exista riscul ca
animalele să fi murit de oboseală, generând pierderi materiale. Astfel
transportul pe apă a apărut ca o alternativă mult mai convenabilă.
42
43
Disponibilitatea apei și prezența terenului fertil au făcut posibilă
dezvoltarea agriculturii. Astfel, oamenii organizați în jurul unui centru
agricol, au dezvoltat şi un sistem de comercializare, iar primele cetăţi au
fost construite cu cărămizi de lut uscate la soare.
44
Ei au perfecționat, de asemenea, sistemul sexivimal (bazat pe 60) dezvoltat
de sumerieni. Acest lucru a favorizat apariția altor concepte matematice,
cum ar fi împărțirea circumferinței în 360 ° și anul în 12 luni.
45
Hărţile - Cele mai vechi hărți au fost găsite în Mesopotamia și datează din
anul 2300 î.Hr. C. Acestea au fost simple schițe care au fost făcute în table
de lut cu un stiletto și au arătat zona Acadiei (astăzi, nordul Irakului).
46
Dovezile arheologice arată că a locui în oraş nu era suficient pentru a fi
considerat un om civilizat; un alt aspect important era consumul de bere.
Acest lucru reiese chiar din cea mai veche scriere literară din istoria
umanităţii, „Epopeea lui Ghilgameş”, un poem epic din jurul anului 2.700
î.e.n.
Ambele produse ale agriculturii, pâinea şi berea erau ceea ce-i distingea pe
sumerienii civilizaţi (agricultori) de cei pe care îi considerau sălbatici
(oamenii care continuau să fie vânători-culegători).
48
Unele hieroglife de pe coloanele egiptene oferă de asemenea sfaturi
privind evitarea pierderii culturilor sau a vieţii, în timpul revărsării
Nilului.
Deşi s-au păstrat puţine scrieri, primele în acest sens au fost scrise în
timpul civilizaţiilor Greciei antice şi feniciene, iar câteva dintre
acestea au fost adaptate şi de către scriitorii romani.
49
În aproximativ aceeaşi perioadă, în China imperială, au început
formele primordiale de promovare şi diseminare a informaţiilor
agricole.
50
Inventarea tiparului cu caractere mobile, atribuit lui Gutenberg, în jurul
anului 1450 şi răspândirea rapidă în Europa a tiparniţei, contribuie la
diseminarea rapidă a cunoştinţelor acumulate de-a lungul timpului.
Primul text agricol cunoscut din perioada Renaşterii a fost scris în latină
de Pietro de Crescenzi în 1304 şi tradus în italiană şi franceză. Acesta a
fost prima carte despre agricultură, tipărită la mijlocul secolului
cincisprezece.
51
Începuturile serviciilor moderne de consultanţă agricolă
Primul serviciu de extensie agricolă de tip modern a apărut ca
rezultat al unei crize.
52
53
54
Această scrisoare, cu rol de directivă oficială, a forţat Societatea
să numească conferenţiari itineranţi care să călătorească în
districtele cele mai defavorizate pentru a informa micii fermieri
şi a-i învăţa, cu cuvinte simple, cum să-şi îmbunătăţească
culturile şi cum să cultive şi alte rădăcinoase, mai nutritive
decât cartofii.
55
Foametea cartofului a făcut de asemenea ca la Württemberg, în
Bavaria, să se ia în considerare ideea angajării de consultanţi agricoli
itineranţi.
56
În mod normal profesorii agricoli itineranţi petreceau jumătate din
an, vara, călătorind în districte, discutând, prezentând şi oferind
sfaturi fermierilor, iar în cealaltă jumătate de an, educau fii fermierilor
la şcolile agricole de iarnă.
57
Putem spune deci, că pentru prima dată s-a pus problema înfiinţării unui serviciu public de
asistenţă tehnică pentru agricultură, în Irlanda, 1845-1847.
Organizarea activităţii de consultanţă la nivel naţional are loc pentru prima dată în:
1879 în Franţa;
1893 în Japonia;
1914 în Statele Unite ale Americii;
1946 în Anglia;
1948 în Israel;
1952 în India;
1953 în Egipt şi Olanda;
1957 în Belgia;
1998 în România.
58
Primele servicii naţionale de consultanţă agricolă s-au dezvoltat iniţial
cu sprijin guvernamental, ca urmare a necesităţilor de creştere a
producţiei agricole şi de reducere a importurilor.
59
60
Consultanţa agricolă în ţara noastră
Primele lucări în limba română destinate locuitorilor din mediul rural
sunt:
“Economia stupilor” – Ioan Molnar – 1875
“Oarecare secreturi ale pământului şi ale meşteşugului sădirii,
tălmăcite dintr-o carte a unui dascăl vestit şi iscusit în meşteşugul
lucrării de pământ, adică a plugului” - tipărită de Dumitru Tipograful,
Bucureşti, 1796
61
La mijlocul secolului al XIX-lea apar primele instituţii de învăţământ agricol
superior:
În 1852 – Şcoala Naţională Superioară de Agricultură de la Pantelimon, în prezent
USAMV din Bucureşti
În 1869 – Institutul de Învăţământ Agronomic Cluj –Mănăştur, în prezent
USAMV Cluj Napoca
La jumătatea secolului al XX-lea au fost înfiinţate diferite institute de cercetare,
precum:
Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului, în 1957, devenit Institutul de
Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea (ICCPT Fundulea)
Institutul de Cercetări pentru Pomicultură Mărăcineni
Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească
Institutul de Cercetări penru legumicultură şi floricultură Vidra
62
Până în anul 1990 activitatea de consultanţă agricolă s-a realizat în cadrul
unor acţiuni organizate pe linie administrativă:
publicarea a numeroase cărţi, broşuri, pliante;
realizarea de filme şi emisiuni TV sau radio;
organizarea de cursuri pentru membrii cooperatori, mecanizatori, ingineri
agronomi;
realizarea de loturi demonstrative, întâlniri cu grupuri de specialişti, vizite,
zile în teren etc, la nivelul unităţilor de cercetare şi învăţământ superior.
63
La nivelul Ministerului Agriculturii a fost înfiinţată o direcţie cu
responsabilitate în ceea ce priveşte consultanţa agricolă.
64
Putem spune că dezvoltarea şi organizarea activităţii de consultanţă
agricolă nu a fost limitată doar la ţările din zona temperată.
65
Astfel, acestea au devenit aspecte importante ale activităţii de
consultanţă, adăugând o puternică dimensiune socială acestui
domeniu de activitate.
66
Principiile consultanţei
Consultanţa îşi desfăşoară activitatea pe baza unor
principii bine definite.
Dintre acestea, cele mai importante sunt următoarele:
67
Această calitate se dobândeşte prin:
pregătire profesională (de regulă universitară şi
postuniversitară),
instruire specializată şi stagii de practică,
o pregătire profesională continuă,
autoinformare şi autoperfecţionare.
69
3. Activitatea de consultanţă trebuie să aibă un caracter
de consiliere, de recomandare
Activitatea de consultanţă, prin propunerile sau soluţiile pe care le
avansează, nu trebuie să aibă un caracter imperativ pentru solicitant.
70
4. Activitatea de consultanţă trebuie să aibă un
caracter de confidenţialitate.
Caracterul de confidenţialitate privind conţinutul activităţii, a
informaţiilor la care are acces şi a soluţiilor sau a propunerilor
avansate, constituie unul dintre principiile importante pe care
consultantul trebuie să le respecte.
71
5. Consultantul trebuie să promoveze noul, precum şi
realizările ştiinţifice importante din domeniul în
care-şi desfăşoară activitatea.
Atunci când recomandă diferite soluţii, consultanţii trebuie să fie la
curent cu rezultatele cercetării privind efectele şi avantajele acestora,
precum şi dacă au fost efectuate încercări în condiţii similare locului
în care urmează a fi aplicate.
72
6. Consultantul trebuie să gândească din punctul
de vedere al solicitantului şi să ia în consideraţie
relaţiile sociale.
73
Domeniile Consultanței în Management
În conformitate cu noua clasificare a Federației Europene a Asociațiilor
de Consultanță, FEACO, domeniile consultanței în management
sunt:
consultanţă
dezvoltare şi integrare
outsourcing.
I. Consultanță
Serviciile de consultanță asistă organizațiile publice și private pentru
a-și analiza și redefini strategiile, în a-și îmbunătăți eficiența
operațiunilor și a-și optimiza resursele umane și tehnologice.
Project Management;
75
Managementul Schimbării, servicii de consultanță care,
conexe unor alte servicii de consultanță, asistă organizația la
gestionarea efectelor pe care schimbarea le are asupra resurselor
umane din organizația respectivă;
77
Instalarea și integrarea de aplicații
Implementarea de noi aplicații sau infrastructuri, ce pot
presupune:
- instalarea de hardware și/sau software
- configurarea și adaptarea lor
- testarea inter-operabilității lor
- servicii ce integrează aplicații sau infrastructuri IT existente
- managementul entităților respective.
78
III. Outsourcing (Externalizare)
Aceasta, constă în 3 tipuri de activități:
1. Servicii de management IT
printre acestea se numără serviciile pentru:
- operaționalizarea infrastructurii
- managementul aplicațiilor
- managementul serviciilor de tip help-desk;
79
2.Servicii de Management Aplicat (Applied
Management Services, AMS);
acestea privesc externalizarea dezvoltării și implementării de
servicii-suport pentru hardware, aplicații, CRM și infrastructura
de afaceri (unelte pentru dezvoltarea de aplicații pentru
managementul informației, pentru stocarea informației, pentru
sisteme și rețele)
80
IV. Alte servicii de consultanță
Conțin o varietate largă de servicii complementare celor 3
categorii descrise mai sus, ca de exemplu:
training
studii diverse
outplacement - un serviciu al cărui proces are ca obiectiv
principal asistarea persoanelor afectate de concediere,
făcându-le mai puţin traumatizantă noua situaţie
profesională şi, in mod indirect, viaţa privată.
recrutare și selecție.
81
82