Malocluziile in plan transversal

Malocluziile in plan transversal fac parte:

 Anomaliile de cl II-a Angle :

 Malocluziile de cl II/1-a (endognatie sau sindromul
de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere
dentara;
 Malocluzie de cl II/2-a (endognatie sau sindromul de
compresiune maxilara cu inghesuire dentara.
 Laterodeviatia si laterognatia mandibulara.
Definitie.Terminologie.

Anomaliile de clasa a II-a Angle inglobeaza tulburari de

crestere, dezvoltarea si functionalitate a maxilarelor,
alveolelor, dintilor si de dinamica
mandibulara,caracterizate prin reducerea, marirea
sau deviatia paramentrilor de referinta ( diametre,
linii ale frenului si interincisive), fata de planul medio-
sagital.Caracteristic acestor anomalii este perturbarea
predominanta in sens transversal, compensata de
procesul dento-alveolar si reflecta in relatiile:antero-
posterioara, intermaxilara si ocluzala.
Malocluziile de cl II/1-a Angle.

Definitie: Este un sindrom caracterizat prin

reducerea diamentrelor maxilarelor, alveolelor si
dintilor fata de planul medio-sagital.Compensator,
apare protruzia procesului dento-alveolar,
reflectata in ocluzie prin decalaj sagital(inocluzie
sagitala, ocluzia distalizata), si o posibila ocluzie
adinca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatia
mandibulei.
Etiopatogenia.
Este complexa,depinzind de o multitudine de factori care pot interveni si de
reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.Din ei fac parte:
 Ereditatea-la noi-nascuti prezenta maxilarelor inguste inca de la
nastere(Korkhaus-cercetari);
Factorii generali :
 Carentele in metabolism-pot sta la baza unui dezechilibru capabil sa determine
sindromul de compresiune maxilara;
 Rahitismul-tulburarea metabolismului calciului are drept consecinta
producerea unui os cu textura slaba.Osul este atit de fragil incit se deformeaza
sub actiunea fortelor musculare functionale;
Factorii locali :
 caria si complicatiile ei
 postnatal,cicatriciile chirurgicale;
Obiceiurile vicioase:
 Respiratia orala;
 Deglutitia atipica;
 Sugerea limbii
Manifestarile clinice.Explorari

Starea generala.Copii cu sindrom de compresiune maxilara,

in special cei cu deficiente ale functiei respiratorii, sunt
predispusi laimbolnaviri bronho-pulmonare, la repetate
pusee de faringo-amigdalita, anemie, reactie generala
rebela la tratament.Nivelul oxigenului in singe este in
norma, cu pretul unor reactii reflexe compensatorii
cardiovasculare.Performantele scolare, considera unii
specialisti, sunt diminuate.De regula subiectul este un
adenoidian
Aspectul facial

Se oserva un facies adenoidian, caracteristic retrognatic, cu

profil convex.Tegumentele sunt palide,pometii stersi, fanta
labiala intredeschisa, lasa sa se vada incisivii superiori.In
actul vorbirii si al surisului se expune mucoasa
gingivala.Incisivii superiori au smaltul uscat ,care si-a
pierdut transluciditatea.Ei sunt proeminenti, spatiati,
sprijinindu-se pe buza inferioara.Buza superioara este
subtire si palida, tractionata la comisuri, ridicata de catre
pragul narinar, de care poate fi suspendata. Muschiul
mentalis se prezinta ca o zona hiperactiva la inspectie, prin
contractia sa dand impresia de barbie dubla
Caracteristicile arcadei dento-alveolare si ale
ocluziei
In sindromul de compresiune maxilara se produc modificari ale bazei
alveolare fata de baza coronara a arcadei; baza apicala este
mica,apexurile se inscriu pe un spatiu redus, formind o zona cu
delimitare neta, creind impresia de “strangulare” a arcadei;baza
coronara este larga prin inclinarea compensatorie a dintilor.
Arcada dento-alveolara isi modifica forma in functie de nivelul
compresiunii, avind aspect de:
 Omega (compresiune la nivel premolar);
 V (compresiune la nivel incisiv-canin);
 U (compresiune la nivel molar;
 Trapezoidala (turtire a arcului frontal)
Caracteristicile functionale
 Examenul functiei masticatorii- pun in evidenta
dificultatile in actul de masticatie, in limitarea efectuarii
actului de incizie a alimentelor, recurgindu-se la un act de
rupere,”taiere in foarfece”sau plasarea alimentelor in zona
laterala.
 Explorarea functiei respiratorii-atesta hipotonie uni- sau
bilaterala amuschilor narinari, prezenta unorobstacole in
testele de inspir si expir.
 Explorarea grupelor musculare-pune in evidenta hipotonia
muschiului orbicular al buzei superioare, hipertonia
muschilor maseteri,buzei inferioare,muschiului mentalis.
 Explorarea functiei de deglutitie-pune in evidenta un
comportament lingual de tip protruziv.In acest caz
sindromul protruzic lingual se retine ca o problema majora
de tratament.Se precizeaza daca limba este in pozitie de
deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in
deglutitie ( buza inferioara, buza superioara,mucoasa
palatina etc.);
 Pozitia de postura a madibulei:poate fi de tip anterior- o
pozitie falsa,si este adoptata de subiect pentru a masca
dezechilibrul fizionomic pe care il dau retrognatia
madibulara.La astfel de relatie de postura mandibulara
apare si deglutitia de tip protruziv anterior.
Diagnosticul

Se efectueaza pe baza examenului clinic si a examenelor

complementare.
Semnele patognomonice sunt:
 Aspectul facial;

 Studiul de model (care pune in evidenta decalajele

transversale si sagitale);
 Examenul radiologic;

 Masuratorile antropologice
Malocluziile de cl II/2-a Angle
Definitie : Anomaliile de cl II/2 Angle se caracterizeaza
prin ingustarea si scurtarea arcadelor
alveolare,incongruenta dento-alveolara cu palato-pozitia
incisivilor centrali superiori sau a tuturor celor 4 incisivi si
relatii molare de clasa a II-a.Frecvent, incisivii laterali
superiori sunt in malpozitii vestibulare.
Etiopatogenia

Aceasta anomalie are caracter ereditar.Se evidentiata in dentitia temporar

si se instaleaza dupa evolutia incisivilor centrali superiori.Tual-Pierre
indica actiunea factorilor ereditari la nivelul:
 Tiparului scheletal:
 musculaturii (tonusul si insertia musculara joasa joaca un rol primordial
in stabilirea anomaliei cl II/2 in plan vertical);
 Articularii dentare la nivelul incisivilor .
Factorii generali:
 Tulburari de crestere-rahitism
 Factorii functionali-respiratia orala( are drept consecinta nedezvoltarea
sinusurilor maxilare, care ar stimula cresterea transversala a
maxilarului.
Manifestarile clinice.
Examenul exo-oral. Fata este de tip “ fata redusa”,uneori patrata, cu trasaturi
accentuate ale nasului si ale mentonului.Se mai observa reducerea
dimensionala a etajului inferior al fetei, cu accentuarea santului mentonier; un
profil frecvent concav, cu buzele in contact sau in inocluzie; vizibilitatea
dintilor malpozitionati.Unghiul goniac pare redus.
Examenul endo-oral.Elementele caracteristice sunt: palato-versia celor 2 incisivi
centrali ,vestibulo-versia incisivilor laterali superiori, rotatii si ectopii dentare,
marginea incizala a centralilor superiori depaseste planul de ocluzie.La
madibula ,pozitia incisivilor este normala cu o usoara inghesuire dentara.
Arcadele dentare:In functie de localizarea compresiunii acdadelor dentare pot fi:
 V( compresiune la niv de canin)
 Omega( la nivel de premolari)
 U (la niv de molari)
 M (turtirea arcului frontal si malpozitia grupului frontal cu ectopie de canin)
Examene complementare
 Examenul modelelor- evidentiata modificarile descrise in examenul
clinic endo-oral.Aprecierea dimensiunilor arcadelor alveolare(latimea
si lungimea) se face in functie de indicii lui Pont,iar valorile obtinute
sunt negative;
 Examenul teleradiografic-pune in evidenta tipul facial (“fata
redusa”),micsorarea etajului inferior al fetei;
 Examenul functional:
-limba de dimensiuni normale, intr-o pozitie inalta si posterioara, cu
dispunere laterala pe fetele masticatorii;
-hipertonia buzei superioare;
-in pozitia de postura a mandibulei ,spatiul liber este frecvent crescut la
6-8 mm;
-abraziunea progresiva a incisivilor inferiori.
Diagnosticul.
 Diagnosticul pozitiv se realizeaza pe baza datelor clinice si
a elementelor complementare
 Diagnosticul diferential se face cu:
-disarmonie dento-maxilare primara cu inghesuire
dentara,prin compresiune maxilare;
-retroalveolodentia superioara, prin absenta modificarilor
transversale.
Asimetriile faciale
Definitie: Asimentriile faciale sunt rezultatul unei dezvoltari
neproportionale a aparatului dento-maxilar in cele trei directii ale
spatiului
Clasificare:
 Ocluzia incrucisata;
 Laterodeviere mandibulara;
 Laterognatie mandibulara
Fratu clasifica:
1. Asimetrii asociate;
2. Asimentrii functionale;
3. Asimentrii morfologice.
Ocluzia incrucisata

Definitie:Raport invers in sens transversal in sectoarele

laterale cauzata de maxilarul ingust uni- sau bilateral.

Etiopatogenia:
 Factorii genetici ( dereglari respiratorii, deglutitie

infantila);
 Tulburari de eruptie (oroversiune a superiorilor,vestibulo-

versiune a inferiorilor
Manifestarile clinice.Diagnosticul.
 Exobucal- fara modificari.
 Endobucal-compresiune unilaterala sau bilaterala.

 Arcada inferioara fara modificari.

 Examenul ocluziei se observa raport invers sau incrucisat

(uni- sau bilateral), cu pastrarea liniei interincisivale.

 Este afecatata functia de masticatie prin blocaj ocluzo-

articulare, dintii care au rapoarte inverse pot fi afectati de

abraziune.
Diagnosticul diferential se face cu laterognatia mandibulara.
Laterodevierea mandibulara
Definitie: Laterodevierea mandibulara
(laterognatia functionala) este o tulburarea functionala care
se manifesta drumul de inchidere spre lateral la contactul
ocluzal.
Etiologia:
 Abraziune neuniforma a dintilor de lapte;

 Obturatii in exces;

 Proteze confectionate incorect;

 Compresii de maxilar cu malpozitii dentare;

 Masticatie unilaterala si obiceiul vicios de interpozitie

unilaterala;
 Schimbari a ATM.
Manifestarile clinice.
 Exobucal-asimentria faciala usoara, trecuta cu vederea,
grave devieri a mentonului spre lateral;
 Endobucal-arcadele dentare forma normala, compresia

arcadei superioare, modificari postextractionale,abraziune

neuniforma, raportul molarilor inversat unilateral, linia
interincisivala deviata de partea ocluziei incrucisate.
 Examenul functional:

-tulburari fizionomice;
-blocaje ocluzo-articulare.
Laterognatia mandibulara
Definitie: Anomalie scheletica provocata de o tulburare de
dezvoltare in exces sau deficit a unei jumatati a mandibulei.
Etiologia:
 Factorii ereditari- plagocefalia,microsomia hemifaciala;

 Factorii dobinditi-inflamatii,tumori,absenta congenitala a

condilului,dispicaturi labio-palatine,traumatisme in timpul

nasterii;
 Factorii iatrogeni-tratament ortopedic incorect;

 Factorii functionali-functia musculara asimentrica.

Manifestarile clinice
 Exobucal-asimentrie faciala grava, devierea
mentonului spre partea afectata;
 Endobucal-inclinatie vestibulara a crestelor dento-
alveolare laterale de partea afectata(bolnava) si
lingual de partea sanatoasa,devierea liniei
interincisivale, tulburari de fonatie si masticatie.
 Prognosticul este rezervat deoarece odata cu
cresterea, patologia se agraveaza.
 Examenul fotostatic- evidentiaza pozitia
asimentrica a mentonului fata de planul medio-
sagital
Tratamentul in malocluzie de cl II/1
Angle.
Scopul:
 De a modera cresterea etajului mijlociu al fetei:

 De a stimula dezvoltarea mandibulei, in vederea obtinerii

unor relatii echilibrate intermaxilare ale acestora cu partile

moi.
Tratamentul profilactic: eliminarea factorilor nocivi si
supravegherea in crestere a maxilarelor;supravegherea
starii de sanatate a femeii gravide, o alimentatie naturala a
copiilor in primele 6 luni, combaterea obiceiurilor
vicioase.
Tratamentul precoce.
 Ponderarea dezvoltarii etajului mijlociu al fetei si sa
stimuleze cresterea mandibulei pentru ca euptia grupului
incisivo-molar prim sa se faca pe baze oasoase echilibrate
spatio-dimnsional,intrucit la eruptia acestor dinti anomalia
se agraveaza;
 Indepartarea factorilor etiologici
 Terapia de combaterea obiceiurilor vicioase
 In cazul dezechilibrelor musculare se indica tratamentul
muscular
 Se acorda o atentie a contactelor si interferentelor
ocluzale(caninii temporari).Aparatura la care poate apela
este cea functionala(scut vestibular, monobloc)
Tratamentul in dentitia mixta.
I perioada a dentitie mixte.
Scopul: de a obtine relatii sagitale si verticale corecte la
nivelul grupului incisiv si al molarilor permanenti.
Se utilizeaza activatoarele elastice:
 Reglatorul functional Frackel tipurile I si II:
 Terapia psihosomatica Balters(bionatorul Balters tip I si II)

 Activatoarele rigide tip Andresen-Haupl-Petrik.

In cazurile cu dezechilibre scheletale mari se practica atita

mioterapia cit si mecanoterapia (Moyers)
II-a perioada a dentitiei mixte.
Scopul :
1. Reglarea cresterii etajului mijlociu;
2. Stimularea dezvoltari mandibulei;
Terapia functionala maxilara prin activator rigid ( cazurile cu
ingustare pina la 5 mm) este tratamentul de
electie,deoarece in asa mod se realizeaza expansiunea de
maxilar, distalizarea dintilor din zona laterala cu
potentarea cresterii sagitale;mezializarea de mandibula
cu mezializarea zonei laterale;inaltarea
ocluziei;echilibrarea musculaturii extra- si intraorale.
La virste mai mici se poate utiliza activatorul cu dublu arc.
Hotz recomanda in cazurile cu compresiuni mari asocierea
activatorului cu placa de expansiune
Terapia mecanica activa
Obiectivele:
 Corectarea ocluziei inverse laterale simentrice;

 Alinierea dintilor superiori;

 Corectarea diamentrului transversal al maxilarului;

 Corectarea supraocluziei si a ocluziei distalizate;

 Ameliorarea ventilatiei nazale.

 In endoalveolie simetrica se recomanda aparate de
expansiune (Schwarz) prevazute cu un surub ortodontic
median, arc vestibular, cresete de ancoraj, gutiere laterale
plane si eventual plan inclinat cu platou.La finisarea
tratamentului mecanic activ, mandibula trebuie sa fie
cuprinsa de arcada dentara superioara,iar rapoartele
interocluzale trebuie sa fie stabile in plan sagital,transversal
si vertical.De asemenea in timpul tratamentului se
urmareste indepartarea interferentelor ocluzale ce au
determinat latero-deviatiile ale mandibulei si realizarea
contentiei cu ajutorul unei placi mobilizabile.
 In endoalveolie asimentrica,obiectivul principal este
corectarea ocluziei inverse frontale,fara modificarea
rapoartelor trasversale de partea opusa(normala)
Se efectueaza o slefuire selectiva a cuspizilor dintilor
temporari de partea inversa si se aplica un aparat ortodontic
activ cu surub paramedian de partea interesata,crosete ca
mijloc de ancorare,gutiera plana pe partea inversa si gutiera
pe partea normala.
Corectarea este lenta intre 6 luni si 1 an.Contentia se
realizeaza cu o placa de contentie.Aparate ortodontice fixe
se utilizeaza pentru corectarea endoalveoliei superioare a
ocluzie si proalveolodentie
Corecatarea ocluziei se realizeaza prin placile de
supraocluzie(placa Hawley) si tractiunile elastice.
Tratamentul malocluziei cl II/2 Angle.
Tratamentul pofilactic
Obiectivele:
-depistarea factorilor etilogici:
-combaterea rahitismului;
-evitarea leziunilor infectioase sau traumatice in zonele de
crestere a maxilarelor;
-eliminarea respiratiei orale.
Tratamentul interceptiv
 Terapia functionala-pentru desfasurarea normala a
functiilor;
 Aplicarea aparatelor ortodontice active

mobilizabile prevazute cu suruburi ortodontice si

arcuri secundare de actiune;
 Utilizarea aparatelor functionale (activatoare):

-andresen tip II, Frackel tip II.

Tratamentul normal.

Obiectivele:
1. Obtinerea spatiului pentru alinierea dintilor inghesuiti;
2. Inaltarea ocluziei pentru dezangrenarea dintilor
malpozitionati;
3. Alinierea dintilor cu mijloace ortodontice;
4. Realizarea ocluziei normale in cele trei planuri.
 In cazul cind compresiunea este mai mare de 5 mm si
reducerea lungimii arcadei alveolare este mai mare de 4
mm, se recomanda axtractia dentara in asocierea cu
tratamentul ortodontic.
 In cadrul tratamentul ortodontic conservator,cind necesarul
de spatiu este mai mic de 5 mm, se urmareste obtinerea
spatiului cu ajutorul aparatelor ortodontice active
mobilizabile sectionate in “Y”
 In cazul cind compresiunea este insotita de ocluzie
incrucisata ,placa palatinala va fi prevazuta cu surub
ortodontic pe linia mediana sau paramedian, cu sectionarea
corespunzatoarea a placii, iar in zonele laterale gutierele
laterale permit lagirea arcadei alveolare in plan trasversal.
Tratamentul in asimetriile faciale
 Laterodevierea mandibulara.
Obiectivele:
1. Instalarea mandibulei in pozitie corecta;
2. Inlaturarea cauzei;
3. Slefuirea cuspizilor neabraziati;
4. Corectarea obturatiilor;
5. Expansiunea arcadei superioare.
Se folosesc: activatorul,bionatorul si placi cu plan inclinat
lateral
Laterognatia mandibulara
 Dispozitive ortopedice in perioada de
crestere (Franckel)
 Dupa perioada de crestere- tratament
chirugical (osteostomii cu refacerea
reliefului facial si a relatiilor ocluzale).
Cl II/1
Cl II/2
Cl II/1