SISTEME

MONETARE

Oleg STRATULAT
prof. univ. dr.
 CUPRINS

1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL

2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL

3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

 1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL

1.1. Originea sistemelor monetare.

1.2. Noţiune de sistem monetar.
1.3. Compoziţia sistemului monetar.
1.3.1. Formativa instrumentară.
1.3.2. Cadrul reglementar.
1.3.3. Structura instituțională.
1.4. Tipuri de sisteme monetare.
1.5. Sistemul monetar actual al Republicii Moldova.
 BIBLIOGRAFIE

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al

R.Moldova. 1994, nr. 1.

2. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul
Oficial al R.Moldova. 1995, nr.56-57, art.624.

3. BASNO, C.; DARDAC, N.; FLORICEL, C. Monedă, credit, bănci. Bucureşti : Editura
Didactică şi Pedagogică, 2003, p. 55.

4. TURLIUC, V.; BOARIU, A.; STOICA, O. Monedă şi credit. Bucureşti : Editura

Economică, 2005, p.42.

5. ЛАВРУШИН, O. И. Деньги. Кредит. Банки: учебник. 2-e изд. Москва: Финансы и

Статистика, 2004, c. 65.

6. ЖУКОВА, Е. Ф.; ЗЕЛЕНКОВА, Н. М.; МАКСИМОВА, Л. М.  Деньги. Кредит. Банки:

учебник для вузов. 2-e изд. Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003, c.55.

7. ПОЛЯК, Г. Б. Финансы. Денежное обращение. Кредит. 2-e изд. Москва: ЮНИТИ-

ДАНА, 2004, c.38.
 1. SISTEMUL MONETAR NAȚIONAL

Organizarea monetară, evoluând

aproape trei milenii, a furnizat diverse
experiențe, demonstrând importanța
constituirii judicioase și funcționării
eficiente a sistemelor monetare.
1.1. ORIGINEA SISTEMELOR MONETARE

Moneda şi circulaţia monetară în

majoritatea ţărilor s-a constituit istoric,
având în primele cinci secole pretutindeni
caracter sporadic şi haotic.
 PRIMUL SISTEM MONETAR

În sec. al VI-lea î. Hr., potrivit scrierilor lui

Herodot, în Lidia, ţară din Asia Mică, regele
Cresus (a.a. 560 – 547) instituie primul sistem
monetar naţional:
 stabileşte unităţile şi subunităţile monetare,
 fixează pentru fiecare conţinutul de metale nobile,
 bate centralizat moneda,
 determină raportul dintre aur şi argint,
 decide asupra regulilor de emitere şi circulaţie a
banilor.
STATERI DE AUR ŞI ARGINT
EMIŞI DE CRESUS
 EFECTELE CONSTITUIRII
SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL
 centralizarea şi unificarea baterii monedelor;

 aprobarea unităţii naţionale unice;

 stabilirea unui raport de valoare fixat între

monedele de aur şi argint egal cu 1 : 13 1/3.
RAPORTUL DE VALOARE DINTRE
MONEDELE DIN AUR ŞI ARGINT
HEMISTATER EMIS DE CRESUS
TREIME ȘI ȘESIME DE STATER EMIS DE CRESUS
UNA A DOUSPREZECEA DE STATER
EMIS DE CRESUS
 1.2. NOŢIUNE DE SISTEM MONETAR

Noţiunea de sistem monetar naţional îşi

găseşte reflectare în lucrările diferitor
autori, care redau esenţa acestei
formaţii sub diferite aspecte.
 TRATAREA SISTEMULUI MONETAR
CA PROCEDEU AL CIRCULAŢIEI MONETARE

 Jucov E. F. afirmă: “Sistemul monetar este forma de organizare a circulaţiei

monetare în ţară, consfinţită de legislaţia naţională”;

 Poleac G. B. scrie : ““modul circulaţiei monetare din ţară, consfinţit de legislaţia

naţională reprezintă sitemul monetar”;

 Dardac Nicolae enunţă: ”Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de

organizare şi reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi
speciale ale statului respectiv”.;

 Turliuc V. menţionează că „sistemele monetare reprezintă forme de organizare a

baterii şi circulaţiei monedei într-o ţară sau alta, organizare realizată prin normele
dictate de stat, dar şi prin norme ce decurg din cutume”;

(După cum se observă, sistemul monetar naţional este sesizat de autori ca o

configuraţie sau procedeu al circulaţiei monetare reglementat strict de legislaţie.
Abordarea unilaterală a acestui fenomen complex nu este în favoare dezvăluirii
profunde a esenţei lui.)
 TRATAREA SISTEMULUI MONETAR
CA NORME ȘI INSTITUȚII
Kiriţescu Costin susţine că „Sistem bănesc. Termen
generic pentru ansamblul normelor legale şi instituţiilor
care reglementează, organizează, respectiv
supraveghează relaţiile băneşti dintr-un stat. Aceste
norme şi instituţii servesc la realizarea obiectivelor
politicii economice, sociale, financiare şi de credit
urmărite de fiecare stat”.

Stoica Victor afirmă că sistemul monetar este „un

anumit mod de organizare şi reglementare a circulaţiei
monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale
statului respectiv.
 SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL
TREI ELEMENTE ITERCONEXIONATE

În formula noţiunii sistemului monetar naţional

trebuie incluse toate elementele constituente ale
acestuia:
 instrumentarul monetar;
 cadrul reglementar;
 structura instituţională.

Sistemul monetar naţional reprezintă organizarea

funcţională a instrumentelor de natură monetară
în temeiul reglementărilor juridice de către
autoritatea monetară.
 1.3. COMPOZIŢIA
SISTEMULUI MONETAR

Sistemele monetare, în sensul larg

al cuvântului, cuprind trei formative
importante:
instrumentară,
reglementară,
instituţională.
 FORMATIVELE
SISTEMULUI MONETAR
1.3.1. FORMATIVA INSTRUMENTARĂ
 UNITATEA MONETARĂ

Unitatea monetară reprezintă elementul central al sistemului

monetar şi serveşte etalon de măsurare a valorii.
În majoritatea ţărilor denumirile unităţii monetare naţionale sa-
u format istoric.
Denumirile unităţilor monetare au surse diferite:
denumirea metalul din care era confecţionată moneda - aureus,
serebrenik etc;
denumirea unității de greutate a monedei – drahmă, lira sterlină,
livră etc.;
tradiţia încetăţenită în vorbirea curentă - leu, leva, leka, ;
denumirea monedei altei ţări - dolar este denumirea monedei
naționale în 18 țări;
o convenţie - DST, EURO etc. sau altele.
UNITATEA MONETARĂ
A BOTSWANEI
 ETALONUL MONETAR
Etalonul monetar
reprezintă valoarea
cuprinsă într-o
unitate monetară
sau materia
adoptată ca bază a
sistemului monetar,
prin care se
defineşte unitatea
monetară şi celelalte
tipuri de monedă.
 MASA MONETARĂ

Masa monetară este termenul (și indicatorul) prin care se

identifică suma totală a banilor, indiferent de forma pe care o
îmbracă, şi a altor active, care pot fi folosite în funcţie de bani.
Masa monetară este atât obiect al managementului monetar, cât
şi instrument de gestiune macroeconomică.
Însemnătate sporită pentru funcționarea normală a
sistemului monetar are componentă a masei monetare numite
”bani în numerar”. Ea înglobează toate semnele monetare emise
de autoritatea monetară în formă de bancnote, bilete de tezaur,
monedă divizionară de diferit nominal.
Este important ca masa de bani efectivi să satisfacă
necesitățile circulației monetare atât ca cantitate, cât și ca
structură.
 MECANISMUL DE EMISIUNE MONETARĂ

Emisiunea monetară în prezent a devenit o

preocupaţie complexă, care înglobează pe de o parte
punerea în circulaţie a numerarului, iar pe de altă parte
– controlul asupra masei monetare (depozitele și
creditele bancare, instrumentele politicii monetare și
pieței monetare), obiectivele fiind asigurarea funcţionării
normale a sistemului de plăţi în numerar şi fără
numerar, stabilitatea puterii de cumpărare a monedei, şi
menţinerea cursului valutar adecvat.
 MANAGEMENTUL CIRCULAȚIEI MONETARE

Sistemul monetar are misiunea de a deservi

funcţionarea normală a economiei, fapt care impune
asigurarea validităţii circulaţiei monetare.
Aceasta se realizează printr-un complex de activităţi
organizate şi efectuate de autoritatea monetară publică
în limitele competenţelor sale, și anume:
- analiză,
- prognozare,
- reglementare,
- supraveghere.
 MECANISMUL DE FORMARE A CURSULUI
VALUTAR AL MONEDEI NAȚIONALE

În practica monetară există mai multe modalităţi de stabilire a cursului

de schimb, cele mai reprezentative fiind – fixarea cursului şi cotarea.
Fixarea cursului valutar înseamnă stabilirea arbitrară de către autoritatea
monetară a raportului dintre moneda proprie și alte monede.
Cotarea este acțiunea de stabilire a cursul unei monede în raport cu alta la
bursă. Se deosebesc două metode de cotare a valutelor: directă şi
indirect. Cotare directă, practicată în majoritatea ţărilor lumii, inclusiv în R.
Moldova, reprezintă situaţia când unitatea monetară străină rămâne
constantă, iar unitatea monetară naţională variază. Spre exemplu:1 USD =
12,45 MDL. Cotare indirectă indică câte unităţi monetare străine fac o
unitate monetară naţională. Ea este utilizată numai în câteva țări: Anglia,
Australia, Irlanda, Noua Zeelandă. În același mod se stabilește și cursul
euro. Spre exemplu: 1EURO = 1,37 USD sau 1GBP = 1,61USD, etc.
Cursul valutar stabilit în urma cotării zilnice este numit flotant.
 MECANISMUL DISCIPLINEI DE CASĂ

Funcționarea normală a sistemului monetar în

condițiile actuale este posibilă grație respectării regulilor
cu referință la păstrarea banilor în numerar în casele
subiecților economici, inclusiv băncilor comerciale, la
formele documentelor de evidență și dare de seamă
privind circulația numerarului în cadrul unităților
economice, la responsabilitatea persoanelor de
răspundere etc. În această ordine de idei, autoritatea
monetară centrală pune în acțiune un ansamblu de
instrumente și norme, menite să asigure
comportamentul regulamentar al tuturor operatorilor cu
moneda și instrumentele de plată.
 1.3.2. CADRUL REGLEMENTAR

Cadrul reglementar al sistemului monetar

este constituit din actele normative cu
referinţă la monedă şi circulaţia monetară.
 ACTE NORMATIVE DIN
CADRUL REGLEMENTAR
 1.3.3. STRUCTURA INSTITUŢIONALĂ

Componenta instituţională a sistemelor

monetare include următoarele elemente:
 constituentul;
legiuitorul;
emitentul;
organizatorul;
 reglementatorul;
supraveghetorul.
PERSONIFICAREA ELEMENTELOR
STRUCTURII INSTITUȚIONALE
 1.4. TIPURI DE
SISTEME MONETARE

Evoluția banilor oferă diverse experiențe de

ordine monetară. Progresând în timp, organizare
monetară a configurat multiple sisteme monetare.
Aranjarea sistemelor monetare în funcție de diferite
criterii scoate în evidență anumite grupe cu caracteristici
comune.
În contextul abordării tipurilor sistemelor
monetare, de regulă, se cercetează sistematizarea
acestora potrivit etalonului monetar pe care îl au la
bază. Pornind de la acest reper s-au putut identifica, de-
a lungul evoluției, sisteme metalice și sisteme
nemetalice.
ÎN FUNCŢIE DE ETALONUL MONETAR
 SISTEME MONETARE METALISTE

Metalice se numesc sistemele ale căror

etalon se reprezenta de metale monetare.
În funcţie de numărul metalelor prin care
se definește oficial moneda se realiza distincţia
între sistemele monetare bimetaliste şi
sistemele monetare monometaliste.
 SISTEME
MONETARE
BIMETALISTE
Sistemele monetare
bimetaliste au ca etalon
monetar două metale.

În funcţie de stabilire a
raportului valoric dintre
cele două metale,
sistemele monetare
bimetaliste au cunoscut
trei variante de
funcţionare:
 SISTEME
MONETARE
MONOMETALISTE
Sistemele monetare
monometaliste au în
funcție de etalon monetar
un singur metal: fie
argintul, fie aurul.
Sistemul monetar
monometalismul aur, în
funcție de formele
integrării aurului în
etalonul monetar, a
cunoscut trei variante de
funcţionare în
succesiunea:
 SISTEMELE MONETARE NEMETALICE

Sistemele monetare nemetalice sunt cele

care nu au la bază metalul monetar. Către
acestea se referă:
-sistemele bazate pe etalonul marfă;
-sistemele monetare care are la bază o valută;
-sistemele monetare bazate pe un coș de
valute,
-sistemele monetare bazate pe etalonul putere
de cumpărare.
 1.5. SISTEMUL MONETAR ACTUAL
AL REPUBLICII MOLDOVA
Circumstanţele necesare pentru instituirea sistemului
monetar naţional s-au conturat după obţinerea de către R. Moldova
a independenţei la 27 august 1991. La 15 decembrie 1992 este
adoptată Legea cu privire la bani nr 1232 – XII. Prin această Lege
a fost stabilită unitatea monetară naţională a R. Moldova - leul
moldovenesc, şi unitatea divizionară banul. Un leu moldovenesc
este egal cu 100 bani.

Leul a fost introdus în circulaţie la 29 noiembrie 1993. În

această zi cursul valutar a fost stabilit de 3,8 lei pentru $1.
Numerarul aflat în circulaţie (banii de tip sovietic şi cupoanele) şi
banii din conturi au fost schimbaţi în proporţie de 1 000 pentru un
leu.
 LEUL MOLDOVENESC

(emisiunea mai 1994)

Caracteristici:
•Dimensiuni: 58 x 114 mm;
•Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi
ocru;
•Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus
un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un
fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;
 MONEDA DIVIZIONARĂ
DE 1 BAN MOLDOVENESC
 FORMATIVA INSTRUMENTARĂ

 Unitatea monetară este leul moldovenesc, care se divizează în 100 de bani. Leul moldovenesc este unicul
mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova. Bancnotele şi monedele metalice sunt acceptate la
valoarea lor nominală pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul ţării.

 Etalonul monetar. Moneda națională a Republicii Moldova s-a născut în epoca etalonului putere de
cumpărare. În așa mod, valoare monedei naționale este în funcție directă cu puterea sa de cumpărare.

 Masa monetară. Banca Națională a Moldovei (BNM) prin regulamentele sale, stabileşte valoarea nominală,
dimensiunile, greutatea, design-ul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice, care sunt mijloc
de plată în Republica Moldova. Aceasta instituție organizează tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor
metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie.
 Managementul circulației monetare este efectuat de BNM. În acest sens BNM întocmește analize economice
și monetare și în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoștința publicului.
 Mecanismul de formare a cursului valutar al monedei naţionale prevede stabilirea regimului cursului de
schimb și a modalității de determinare a cursului de schimb.

 Mecanismul disciplinei de casă. Buna desfășurare a circulației monetare în numerar, de rând cu alte, necesită
siguranță, ritmicitate, securitate etc. BNM prin regulamentele sale stabilește cerințe stricte privind organizarea
casieriei în bănci, modul de desfășurare a operațiunilor cu numerar, inclusiv trierea și ambalarea acestuia,
reguli privind transportarea numerarului etc.
 CADRUL REGLAMENTORIU
AL SISTEMULUI MONETAR AL R. MOLDOVA

 Constituţia R. Moldova în art. 130 stipulează:

„... (2) Moneda naţională a Republicii
Moldova este leul moldovenesc. (3) Dreptul
exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii
naţionale a Republicii Moldova. Emisia se
efectuează conform deciziei Parlamentului.”

 Legea cu privire la Banca Naţională a

Moldovei consacră monedei un capitol
special – capitolul VIII „Moneda”.
 STRUCTURA INSTUTIŢIONALĂ
A SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL

Instituţiile bancare din ţară:

 Banca Naţională a Moldovei, fiind autoritatea monetară publică, are rolul
central în organizarea circulaţiei monetare. Banca Naţională prin regulamentele
sale stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte
caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mijloc de plată în
R. Moldova. Banca Naţională organizează tipărirea bancnotelor şi baterea
monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în
circulaţie. Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote
şi monede metalice ca mijloc de plată legale pe teritoriul R. Moldova.

 Băncile sunt sprijinul Băncii Naţionale în organizarea funcţionării sistemului

monetar naţional. Prin intermediul acestora are loc emisiunea numerarului în
circulaţie, retragerea cupiurilor şi monedelor deteriorate, preschimbarea
semnelor monetare, organizarea evidenţei şi statisticei monetare (16).
 2. SISTEMUL MONETAR
INTERNAŢIONAL
 
2.1. Sistemul monetar internaţional.
2.1.1. Evoluţia sistemului monetar internaţional.
2.1.1.1. Primele Uniuni Monetare.
2.1.1.2. Sistemul monetar
internaţional de la Bretton-Woods.
2.1.1.3. Sistemul monetar internaţional actual.
2.1.2. Drepturile Speciale de Tragere - monedă internațională.
2.1.3. Instituţiile monetare și de credit internaţionale.
2.1.3.1. Fondul Monetar Internaţional.
2.1.3.2. Banca Mondială.
2.1.4.Colaborarea Republicii Moldova cu instituţiile monetare
şi de credit internaţionale.
 
 2.1.1. EVOLUŢIA
SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL

Dezvoltarea economică a condus la

intensificarea legăturilor economice dintre diferite ţări,
inclusiv şi a relaţiilor monetare. Până la sfârşitul celui
de al II-lea Război Mondial relaţiile monetare dintre
ţări purtau, de regulă, caracter bilateral. Totuşi
trebuie de menţionat că au existat încercări de o mai
largă colaborare în reglementările internaţionale a
relaţiilor monetare, care s-a realizat sub forma de
uniuni şi blocuri monetare.
2.1.1.1. PRIMELE UNIUNI MONETARE
 BLOCURI MONETARE

Blocurile monetare
au fost create în
prima jumătate a
sec. al XX-lea,
având coincidență
în timp cu Marea
Depresie de la 1929
- 1933.
2.1.1.2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL DE
LA BRETTON-WOODS
DEFINIREA ŞI SCOPURILE SISTEMULUI MONETAR
INTERNAŢIONAL CONSTITUIT ÎN 1944

Sistemul monetar
internaţional din 1944 a fost
conceput ca un ansamblu de
norme şi tehnici, convenite şi
acceptate pe baza unor
reglementări instituţionalizate,
menite să coordoneze
comportamentul monetar al
ţărilor – membre în relaţiile de
plăţi şi onorare a
angajamentelor reciproce,
generate de schimburile
comerciale, necomerciale şi
de mişcări de capital pe plan
internaţional.
 PRINCIPII DE FUNCŢIONARE
ALE SISTEMULUI DE LA BRETON-WOODS
 2.1.1.3. SISTEMUL MONETAR
INTERNAŢIONAL ACTUAL

Sistemul monetar internațional de la

Breton-Woods, după ce și-a realizat
suficient de bine misiunea sa,
funcționând normal și fără perturbări pe
parcursul a câtorva decenii, s-a pomenit
în fața unor transformări fundamentale.
 CIRCUMSTANŢELE CREĂRII
DREPTURILOR SPECIALE DE TRAGERE

1. Vulnerabilitatea dolarului. Începând cu a.a.1958-1959, pe fundalul

deficitului balanței de plăți americane, apar primele simptome de
nesiguranță în dolarul american. Slăbirea încrederii în dolarul american s-a
răsfrânt asupra pieții aurului: în a.1960 o uncie avea prețul de piață de 41$
în comparație cu prețul oficial de 35$. În a. 1968, piața aurului s-a scindat în
piața oficială a băncilor centrale, pe care se realizau tranzacții la prețul de 35
$/uncie, și piața liberă pe care cursul se forma în funcție de cerere și ofertă.
2. Creșterea angajamentelor autorităților monetare americane față de
băncile străine. Angajamentele care se ridicau la 50,6 miliarde de dolari în
iunie 1971, față de rezerva de aur care era doar de 10,5 milioane de dolari, a
determinat Sistemul Rezervelor Federale la 15 august 1971 să suspende
convertibilitatea dolarului în aur. În decembrie 1971 dolarul american a fost
devalorizat cu 7,89%, iar în februarie 1973, după încă o devalorizare, prețul
unciei de aur ajunge la 42,22,dolari.
3. Necesitatea constituirii de către autoritățile monetare naționale a
rezervelor valutare oficiale tot mai mari, în urma extinderii comerțului
internațional.
 FACTORII CREĂRII
SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL ACTUAL

 crearea unui nou activ monetar de FMI;

 sistarea definirii DST prin aur;
 instituirea cursurilor flotante.
TRĂSĂTURILE SISTEMULUI MONETAR
INTERNAŢIONAL ACTUAL
2.1.2. DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE
– MONEDĂ INTERNAŢIONALĂ

Prin decizia din 28 septembrie 1967 a

Consiliului Guvernatorilor şi a modificării
Statutului FMI din 28 iulie 1969 a fost creat
instrumentul monetar internaţional numit
Drepturile Speciale de Tragere – DST (eng.
Special Drawing Right – SDR).
 DEFINIŢIA DST

DST reprezintă un activ de rezervă

internațional, acestea, fiind în esență o unitate
monetară de cont ce servesc ca etalon
monetar, mijloc de rezervă și mijloc de plată
internaţional.
EVOLUŢIA DEFINIRII DST
 EMISIUNEA DE DST

DST se emit numai sub forma banilor de cont,

emisiunea de DST este cuantificată pe baza studiilor
efectuate de FMI şi repartizată în contul țărilor-membre
în funcție de mărimea cotelor de participare ale acestor
ţări la constituirea resurselor FMI.
Emisiunea de DST este determinata de analize
privind:
volumul şi structura comerțului internațional,
situația balanțelor de plăți externe ale ţărilor membre
ale FMI;
mărimea rezervelor valutare.
ALOCAREA DST
2.1.3. INSTITUŢIILE MONETARE ȘI DE CREDIT
INTERNAŢIONALE

Cadrul instituţional al Sistemului monetar

internaţional actual este constituit din Fondul
Monetar Internaţional şi Banca Mondială,
ambele înfiinţate de Conferinţa Monetară şi
Financiară Internaţională de la Bretton Woods.
Constituirea lor a integrat experiența anterioară
în fondarea și funcționarea instituțiilor financiare
internaționale.
2.1.3.1. FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL
OBIECTIVELE STATUTARE ALE FMI
 ORGANIZAREA FMI

ORGANIZAREA FMI presupune:

participarea în FMI;
drepturile şi obligaţiile statutare ale ţărilor-
membre;
organele de conducere ale FMI.
PARTICIPAREA ÎN FMI
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STATUTARE ALE
ŢĂRILOR-MEMBRE

DREPTURI OBLIGAŢII
ORGANELE DE CONDUCERE ALE FMI
 FORMAREA ŞI UTILIZAREA
RESURSELOR FMI

FORMAREA RESURSELOR UTILIZAREA RESURSELOR

•cotele părţi ale ţărilor membre ale •mecanismul de creditare lărgit;

FMI (25% în DST sau valută
convertibilă, iar 75% în monedă •facilitatea pentru transformare
naţională); sistemică;

•dobânzile încasate; •facilitatea de finanţare

compensatorie;
•cotizaţiile anuale ale ţărilor membre
etc. •finanţarea situaţiilor neprevăzute;

•finanţarea stocurilor regulatoare;

•facilitatea de ajustare structurală.

 2.1.3. BANCA MONDIALĂ

Banca Mondială fiind un organism specializat

al ONU, alături de FMI, sprijină financiar
dezvoltarea economico-socială a țărilor în
curs de dezvoltare prin canalizarea către
acestea a fondurilor financiare mobilizate de
la țările dezvoltate.
BANCA MONDIALĂ
BANCA INTERNAŢIONALĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE
ŞI DEZOLTARE

CREAREA BIRD MISIUNEA BIRD

Banca Internaţională pentru Misiunea sa este
Reconstrucţie și Dezvoltare – BIRD
(eng. International Bank for
eradicarea sărăciei şi
Restruction and Development – îmbunătăţirea standardului de
IBRD) este instituţia centrală a viaţă al populaţiei din ţările în
Grupului Băncii Mondiale (eng. dezvoltare. Este o bancă de
World Bank) care a fost înfiinţată la
Conferinţa de la Bretton-Woods (1 - dezvoltare care acordă
22 iulie 1944) de cele 45 state împrumuturi cu dobândă redusă,
participante şi a intrat în vigoare la 27 credite fără dobândă şi grant-uri
decembrie 1945. BIRD şi-a început
activitatea la 1 martie 1947. Sediul ei (credite nerambursabile) ţărilor
se află la Washington DC, SUA. în curs de dezvoltare.
 OBIECTIVELE
BĂNCII INTERNAȚIONALE PENTRU
RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE
 ORGANIZAREA BIRD

ORGANIZAREA BIRD presupune:

participarea în BIRD;
drepturile şi obligaţiile statutare ale ţărilor-
membre;
organele de conducere ale BIRD.
PARTICIPAREA ÎN BIRD
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STATUTARE ALE
ŢĂRILOR-MEMBRE

DREPTURI OBLIGAŢII
ORGANELE DE CONDUCERE ALE BIRD
 FORMAREA ŞI UTILIZAREA
RESURSELOR BIRD

FORMAREA RESURSELOR UTILIZAREA RESURSELOR

•subscrierea țărilor-membre (ponderea •împrumuturi în valută pe termen lung

subscrierilor țărilor-membre în capitalul (15-20 ani) pentru realizarea proiectelor
total este în jurul a 10%); de investiții în țările-membre;
•împrumuturi pe bază de programe de
•emisiunea și vânzarea de obligațiuni și dezvoltare pe termen mediu și lung în
bonuri bancare pe piața financiară cazul în care dezvoltarea nu are loc pe
internațională; bază de proiecte;
•împrumuturi pe bază de programe de
•dobânzile și comisioanele de la cofinanțare prin care fondurile sale se
împrumuturile acordate de BIRD; asociază cu cele furnizate din alte surse
•atragerea creditelor pe termen scurt, (guvernamentale, instituții de credit,
mediu şi lung. instituții financiare particulare etc.)
pentru finanțarea proiectelor specifice în
țările în curs de dezvoltare.
 ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ
DE DEZVOLTARE

 AID a fost înființată în a. 1960.

 AID are scopul principal în
promovarea progresului
economic şi social al naţiunilor
în curs de dezvoltare prin
acordarea de împrumuturi în
condiții foarte avantajoase
(perioadă de grație 10 ani,
termen de rambursare 50 ani,
nepurtătoare de dobânzi).
 AID are 170 țări-membre
(septembrie 2012).
 CORPORAŢIA
FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ
 a fost înființată în a. 1956 fiind
afiliată BIRD. CFI lucrează cu
investitorii particulari din toată
lumea şi investeşte în
întreprinderi comerciale din
ţările în curs de dezvoltare.
CFI dispune de independență
juridică și financiară în raport
cu BIRD, ținând de Bancă
numai din punct de vedere
administrativ. CFI are 182
țări-membre (septembrie
2012).
Obiectivele CFI sunt:
finanţarea investiţiilor de capital în
întreprinderi private din ţările-membre;
acordarea de credite sau achiziţionarea
de participaţii în întreprinderile industriale
private, fără a solicita garanţii guvernului
din respectiva ţară-membră;
studierea raportului care există între rata
de schimb, politicile tarifare, cele fiscale şi
practicile de contingentare, acordarea
licenţelor, pe de o parte, şi expansiunea
industrială, pe de altă parte;
furnizarea de consultanţă şi alte servicii
conexe, privind crearea şi consolidarea
pieţelor financiare şi a celorlalte instituţii
existente în domeniul pieţelor financiare.
 AGENŢIA PENTRU GARANTAREA
INVESTIŢIILOR MULTILATERALE

a fost înființată  AGIM are misiunea

în a. 1988. AGIM de încurajare a
are 175 țări-membre investiţiilor străine
(septembrie 2012). directe în ţările în
curs de dezvoltare
prin protejarea
investitorilor de
riscurile
necomerciale.
CENTRUL INTERNAŢIONAL DE REGLEMENTARE A
DIFERENDELOR DIN DOMENIUL INVESTIŢIILOR

reprezintă un forum  a fost înființat în

benevol pentru a.1965.
soluționarea litigiilor
investiționale apărute  membre a CIRDDI
între investitorii străini și sunt 147 țări
țările receptoare de (septembrie 2012).
investiții, ajutând astfel
la crearea unui climat
de încredere între state
şi investitorii străini.  
2.1.4. COLABORAREA REPUBLICII MOLDOVA CU
INSTITUŢIILE FINANCIARE INTERNAŢIONALE

Odată cu obținerea independenței și

recunoașterea internațională a
Republicii Moldova s-au deschis
perspective de participare activă la
procesele economice și financiare
internaționale
 PARTICIPAREA LA FMI

 La 28 iulie 1992 Parlamentul

Republicii Moldova adoptă
Hotărârea Cu privire la
aderarea Republicii Moldova
la Fondul Monetar
Internațional, la Banca
Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare
și la organizațiile afiliate,
nr.1107 – XII.
 La 12 august 1992
Republica Moldova a devenit
membru al FMI.
 PARTICIPAREA LA FMI
 
 R. Moldova a devenit membru al FMI la 12 august
1992, după achitarea cotei sale care constituie 90 mln
DST;
 Republica Moldova conform hotărârii Parlamentului
din 28.07.92 a fost acceptată aderarea Moldovei la
BIRD, CFI, AID şi AMGI. Calitatea de membru al
Republica Moldova la MIGA a fost recunoscută la
9.06.93 după ce a fost achitată cota capitalului
subscris de 960 mii DST.
 ASISTENŢA FINANCIARĂ

 Începând cu a.1993, Republica Moldova a beneficiat de

următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de
ajustare economică: Mecanismul de finanţare compensatorie şi
excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor
structurale (STF), acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de
finanţare lărgită (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi
creştere economică (PRGF) (din 2009 numite Mecanisme de
creditare lărgită (ECF).
 Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit
174,5 milioane DST (cca 265 milioane dolari SUA) la finele lunii
iulie 2010. În 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o
alocare unica de DST in suma de 117,71 milioane DST.
 ACORDURILE DE ASISTENȚA FINANCIARĂ ALE
REPUBLICII MOLDOVA CU FMI
Tipul acordului/ Data Data expirării Suma aprobată Suma transferată
resurselor aprobării sau anulării (milioane DST) (milioane DST)

CCFF 15-Jan-93 & 19-Dec-94 -- 25,70 25,70

STF 16,-Sep 1993 15-Sep, 1994 45,00 45,00

Stand-by 17-Dec, 1993 16-Mar 1995 51,75 51,75

Stand-by 22-Mar, 1995 21-Mar, 1996 58,50 32,40

EFF 20-May, 1996 19-May, 2000 135,00 87,50

PRGF 21-Dec, 2000 20-Dec, 2003 110,88 27,72

PRGF** 5-May, 2006 4-May, 2009 110,88 88,00

ECF 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 40,00

EFF 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 40,00

 PARTICIPAREA LA BANCA MONDIALĂ

La 12 august 1992 Republica Moldova a

devenit membru al Băncii Internaționale
pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
 ASISTENŢA FINANCIARĂ

Principalele obiective ale Băncii Mondiale

sunt de a ajuta republica în menţinerea stabilităţii
şi creşterii macroeconomice, dezvoltarea
sectorului privat, îmbunătăţirea guvernării,
susţinerea reformei sectorului public și altele. În
concordanță cu obiectivul principal - finanțarea
proiectelor de dezvoltare, Banca Mondială până
în prezent a finanţat în Republica Moldova 53 de
proiecte în sumă de 592 milioane dolari SUA.
Acum sunt în curs de implementare 29 de proiecte
 3. SISTEMUL MONETAR
EUROPEAN

3.1. Evoluţia sistemului monetar european.

3.1.1. Cooperarea monetară.
3.1.2. Sistemului monetar european bazat pe ECU.
3.1.3. Uniunea Europeană Monetară.
3.2. Euro - monedă unică europeană.
3.3. Instituţiile monetare și de credit europene.
3.3.1. Banca Centrală Europeană.
3.3.2. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare.
3.4.Colaborarea Republicii Moldova cu instituţiile
monetare și de credit europene.
 3.1.1. COOPERAREA MONETARĂ

Începutul procesului de integrare europeană

coboară către a. 1951, când se semnează la Paris
Tratatul cu privire la Comunitatea Economică a
Cărbunelui şi Oţelului (la care participă 6 ţări: Franţa,
Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) şi a.
1957, când se semnează la Roma Tratatul privind
crearea Comunităţii Europene a Energiei Atomice
(EURATOM) şi tratatul privind crearea Comunităţii
Economice Europene (CEE).
 CONSTITUIREA SISTEMULUI MONETAR
EUROPEAN

Înfiinţarea sistemului monetar european –s-a

produs prin Acordul de la Breme din 6-7 iulie 1978,
ca urmare a Rezoluţiei Consiliului European (alcătuit
din conducătorii de state şi guverne ale ţărilor-
membre ale CEE) din 5 decembrie 1978, iar
anunţarea despre intrarea în vigoare începând cu 13
martie 1979 a fost făcută de Consiliul European la 12
martie 1979.
La sistem au aderat Franţa, Germania, Belgia,
Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg şi apoi Anglia.
 3.1.2. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN
BAZAT PE ECU

În conformitate cu Rezoluţia Consiliului European din 5 decembrie 1978 în

funcție de unitate monetară a sistemului monetar european a fost aprobată
Unitatea Monetară Europeană - ECU (eng. Europen Currency Unit).
ECU a funcționat în multiple roluri și anume:
 etalon al cursurilor valutare, unitate de cont în operațiunile de intervenție
și în mecanismul de creditare,
 mijloc de plată în operațiunile dintre autoritățile monetare ale țărilor-
membre ala CEE, pentru calcularea bugetului CEE, pentru exprimarea
tarifelor vamale, pentru stabilirea prelevărilor și altor vărsăminte
intracomunale, pentru constituirea depozitelor publice și private,
 instrument de reglare a soldurilor creditoare și debitoare între autoritățile
monetare etc
Sistemului monetar european bazat pe ECU a funcționat până la 31
decembrie 1998, fiind înlocuit de Uniunea Monetară Europeană, care are
la bază euro.
 3.1.3. UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI
MONETARĂ ACTUALĂ

 Constituirea Uniunii Economice și Monetare

actuale a avut mai multe faze. În luna iunie
1988, Consiliul European a confirmat
obiectivul realizării treptate a Uniunii
Economice şi Monetare (UEM).
 A fost format un comitet, care ulterior a
propus realizarea uniunii economice şi
monetare în trei etape distincte, dar evolutive.
 ETAPELE CONSTITUIRII
UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE (UEM)
 ETAPELE CONSTITUIRII
UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
 3.2. EURO - MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ

 În conformitate cu articolul 109 din Tratatul de la

Maastricht Consiliul IME a decis în a.1992
constituirea unui grup de lucru în vederea pregătirii,
tipăririi şi emiterii monedelor şi bancnotelor de
monedă unică.
 La 16 decembrie 1995 a fost adoptată denumirea
oficială a monedei unice – euro, care, având sigla
EUR şi acronimul €, a luat locul unităţii monetare
europene de cont ECU. Un euro este subdivizat în
100 de cenţi, numiţi şi centime în ţările vorbitoare de
limbi romanice, sau leptó (λεπτό) în Grecia.
 LANSAREA EURO

 De la 1 ianuarie 1999, 11 state care au îndeplinit condițiile

necesare euro este introdusă paralel cu monedele naţionale, ca
monedă scripturală cu funcţii depline. Monedele naţionale ale
ţărilor-membre a Uniunii Economice şi Monetare s-au raportat la
euro. Totodată, s-a trecut la cotarea euro pe pieţele valutare, iar
politica monetară a „Zonei euro” a fost transferată în competența
BCE.
 La 1 ianuarie 2002 s-a pus în circulaţie şi moneda efectivă euro în
12 ţări (din cele 15 câte număra UE la acea vreme) – Austria,
Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia (admisă în UEM în
2001), Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania, ale
căror monede naţionale au fost definitiv retrase din circulaţie până
la 2 iulie acelaşi an. Ulterior în Zona euro au fost admise: Slovenia
(2007), Cipru și Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011).
3.3. INSTITUŢIILE MONETARE ȘI DE CREDIT
EUROPENE

Cadrul instituţional al UEM actual este

constituit din Banca Centrală Europeană,
Banca Europeană pentru Reconstrucție și
dezvoltare etc.
 3.3.1. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ a fost

constituită în baza Institutului Monetar
European în a.1999.
Funcții:
Distribuţia şi supravegherea stabilităţii
monedei Euro;
Definirea politicii europene a intereselor şi
controlul rezervelor de bani;
Cooperarea cu băncile naţionale.
 3.3.2. BANCA EUROPEANĂ PENTRU
RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

 Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în a. 1991.

 Misiunea acestei instituției financiare regională

foloseşte investiţiile pentru a susţine dezvoltarea
economiei de piaţă şi a democraţiei în 27 de ţări
din Europa Centrală până în Asia Centrală.
 3.4. RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA CU
INSTITUŢIILE
MONETARE ȘI DE CREDIT EUROPENE
 Cadrul legal de derulare a relaţiilor de colaborare cu
Uniunea Europeană reprezintă Acordul de Parteneriat şi
Cooperare (APC), semnat la 28 noiembrie 1994 (în
vigoare pentru Republica Moldova din 1 iulie 1998),
încheiat pentru o perioadă iniţială de 10 ani.
 Totodată, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova
pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului
dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană din
17 noiembrie 2009 s-au început negocierile asupra unui
nou acord de asociere dintre Republica Moldova şi
Comunitatea Europeană.