Tulburări emoționale și comportamentale

Definire și caracteristici
 Concepte cheie
• Tulburări emoționale- concept utilizat de
Individuals with Disabilities Education Act
(IDEA) (1997)

• Tulburări comportamentale – concept utilizat

de Council for Children with Behavioral
Disorders, focusat pe aspectele observabile
ale comportamentului copiilor
 Probleme ale definiției
• lipsa unor definiții precise ale sănătății mentale și a
comportamentului tipic
• diferențe ale modelelor conceptuale
• dificultăți în măsurarea emoțiior și a comportamentului
• relatia dintre tulburările emoționale și comportamentale și
alte tipuri de disabilități
• diferențe între profesionisții care realizează diagnoza și
intervenția;
 Inse
rt
pict
ure
H&
K p.
285

Tulburarea emoțională (IDEA)

•Manifestarea uneia sau mai multor dintre următoarele caracteristici
pentru o perioadă lungă de timp și cu un grad crescut de manifestare ,
care afectează în mod negativ performanța educațională :
– dificultatea de a învăța care nu poate fi explicată de factori
senzoriali, intelectuali și de sănătate
– dificultatea de a iniția sau menține relații interpersonale
satisfăcătoare cu colegii și profesorii ;
 Insert picture
H&K p. 266

A. tipare inadecvate de comportament sau de emoții în

situații normale

B. dispoziție generală și pervazivă de tristețe sau depresie

C. tendința de dezvolta simptome fizice sau temeri asociate

cu problemele personale sau școlare
 Prevalență și cauze
• Prevalență • Cauze
– Estimări naționale – Tulburări biologice
– Probleme la nivel de – Relații familiale
estimări patologice
– Experiențe neplăcute la
școală
– Influnțe culturale
negative
Definiția tulburării emoționale
 Severe Behavior Handicapped

Cinci caracteristici

Una sau mai multe dintre aceste 5

caracteristici trebuie să fie
manifestate de către copil

1 23 45
 Severe Behavior Handicapped

Dificultatea de a învăța care nu poate fi explicată

de factori senzoriali , intelectuali sau de sănătate

sau
Dificultatea de a iniția sau menține relații interpersonale satisfăcătoare
cu colegii și profesorii

sau
Tipare neadecvate de
comportament sau de emoții în
situații normale

sau
Dispoziție generală și pervazivă de
tristețe sau depresie

sau
Tendința de dezvolta simptome
fizice sau temeri asociate cu
problemele personale sau școlare
 Trei calificatori
Toți cei trei calificatori trebuie să existe pentru oricare din cele
cinci caracteristici manifestate

I. O perioadă lungă de timp

II. Grad crescut de manifestare

III. Efecte negative asupra performanței

educaționale
 Situații tranzitorii

Calificatorul de timp exclude problemele

situaționale care pot fi explicabile având în vedere
situația dată ( deces în familie , divorțul părinților ,
abuz , înscrierea la o școală nouă , probleme
financiare în familie , boli fizice , etc ) .

Schimbările la nivel comportamental în aceste

sutuații sunt de obieci tranzitorii și nu se poate pune
un diagnostic de Tulburare emoțională
 Vârsta cronologică

“O perioadă lungă de timp ” trebuie să fie luată în

considerare în relație cu vârsta cronologică a
elevului . De exemplu , mai puțin de un an de zile
poate fi considerabil pentru un copil , în același
timp fiind insificient pentru un adolescent .
Grad crescut de
manifestare
(Marked Degree)
 Pentru a determina gradul de manifestare (marked degree ) , trebuie
să avem în considerare următoarele întrebări :

• Comportamentul vizat este considerat a fi semnificativ de mai

mult de un observator ?

•Care sunt rata , frecvența , intensitatea și durata de manifestare ?

• În ce situații apare comportamentul ?

• Există patternuri predictibile ale comportamentului ?

• Cum afectează acest comportament pe cei din jur ?

 Test data

Informația evaluativă de la diverse teste psihologice poate fi utilă

pentru a fundamenta gradul de manifestare , dar nu este suficientă
pentru a fi sursa principală de informație .

De exemplu , un eveniment observabil ( cu efect negativ asupra

educației ) , precum riscul de suicid trebuie evaluat de un psiholog
cu instrumente corespunzătoare , interviuri și observații.

Pe de altă parte , rezultatele unor instrumente ce evaluează

personalitatea , care nu sunt susținute de nici un eveniment
observabil , trebuie luate în vedere cu deosebită atenție.
Afectarea în mod negativ a performanței
școlare

F
 Relații cauzale

Definiția tulburării emoționale necesită ca

determinare eligibilității să fie bazată pe dovada
că performanța educațională a elevului este
afectată în mod negativ .Trebuie să existe o
relație demonstrată cauzală între comportamentul
elevului și performanța școlară scăzută.
 Pentru a determina dacă performanța educațională
a fost afectată negativ , trebuie luate în
considerare următoarele întrebări:

1. Este performanța educațională a elevului în limitele

normale având în vedere vârsta cronologică și nivelul de
abilitate?

2. Dacă elevul are rezultate inferioare expectanțelor

academice normale , există dovezi concrete și solide
conform cărora acest lucru să se datoreze unor probleme
comportamentale sau emoționale?
3. Problemele emoționale sau comportamentale ale elevului
par să-i afecteze performanțele educaționale într-un nivel
mai ridicat decât alte probleme similare la ceilalți colegi ?

În ce măsură primește elevul note de trecere ?

4. A existat o creștere regulată la nivel academic?
A trebuit elevul să repete vreun an școlar?

•Lipsește elevul frecvent de la școala? Dacă da , cum i-au

5. fost afectate notele în acest context ?
Pe lângă performanța academică , trebuie luate în
considerare și ale aspecte educaționale . Acestea
presupun un grad ridicat de subiectivitate , dar
principiile directoare ale evaluării sunt :

1. Dovada observabilă indică faptul că elevul prezintă o

performanță educațională inferioară .

2. Documentarea arată în mod evident faptul că partea

academică din educația elevului este afectată negativ .
Evaluare
Observație
Checklists
Rapoarte Insert
Interviuri picture
H&K
p. 280
Tulburări comportamentale
 Indici comportamentali ai potențialelor probleme

I. Indicatori ai unui concept inferior despre sine

II. Relații tulburate cu colegii
III. Relații inadecvate cu profesorii , părinții și alte
figuri autoritare
IV. Alte semne care indică probleme socio-emoționale
V. Deficite la nivelul limbajului
VI. Relații temporale dezordonate
VII. Dificultăți la nivelul percepției auditorii și vizuale
VIII. Raționament cantitativ deficitar și abilități de
calcul reduse
IX. Deficite la nivelul abilităților motorii de bază
 Indicatori ai dificultăților sociale

 Percepție socială deficitară

Lipsa raționamentului
Lipsa sensibilității față de ceilalți
Dificultatea de a-și face prieteni
Probleme în stabillirea relațiilor familiale
Probleme sociale la școală
Dizabilități sociale la adolescenți și adulți
 Mediu
Controlul profesorului Controlul școlii
Ambianță Ambianță
Structură Structură
Comportamentul elevului Comportamentul elevului
Centre de învățare
Acțiune organizată
Personalul școlii

Instrucție
 Hiperactivitatea

Hiperactivitatea nu este definită doar de o rată mai

crescută a activității ; este o rată crescută a
comportamentului inadecvat de mai multe tipuri pe
care adolescenții nu-l pot controla .
 Hiperactivitate

Relaționate cu hiperactvitatea sunt : deficitul de atenție

și impulsivitatea
Copilul hiperactiv este expus la dezvoltarea unui
comportament deviant
 Hiperactivitate
Cauze :
Leziuni cerebrale ( explicația favorită , dar există
dovezi puține în acest sens )
Factori genetici , deficite neurochimice
Învățarea socială ( factor cauzal posibil , dar nu explică
complet toate cazurile )
Pentru că se știu destul de puține despre factorii
cauzali , prevenția secundară este singura abordare
fezabilă.
 Hiperactivitate
Evaluarea necesită obținerea mai multor perspective
asupra comportamentelor tinerilor și contextele în care
acestea apar.

Scalele de evaluare sunt utile pentru screeing și

evaluare inițială , dar pentru evaluarea succesului
educațional și progresului se utilizează observația
directă.

Evaluarea atenției se face atât în perioade de relaxare

cât și în perioade de lucru.
Factori etiologici
Biologici

Familiali

Școlari

Culturali
Factori biologici
Factori genetici
Leziuni cerebrale
Disfuncții cerebrale
Subnutriție
Temperament
Boli fizice
 Factori biologici

Genetici
Factorii genetici sunt considerați ca și cauză pentru
aoproape toate tipurile de tulburări. Se știu puține însă
despre cum funcționează sistemul de gene pentru
diverse tulburări.
Faptul că o tulburare are o cauză genetică nu înseamnă
că este netratabilă.
 Biological Factors

Leziuni cerebrale și disfuncții

Cauză pentru aproape orice tip de tulburare emoțională
sau comportamentală
Autismul este în prezent recunoscut ca și o tulburare
biologică , deși nu se cunoaște natura exactă a
tulburării.
 Factori familiali
Comportamentul parental este semnificativ și
afectează performanța școlară și comportamentul
copiilor
Disciplina parentală este un factor important în
dezvoltarea comportamentului
Disciplina autoriatară (caracterizată prin nivele
ridicate de reacție și exigență
De obicei duce la cele mai bune efecte
 Familia

Conflictul și Constrângerea sunt factori familiali care

cresc riscul de dezvoltarea a unei tulburări emoționale
sau comportamentale în rândul adolescenților.
Structura familiei (contribuie relativ puțin la
dezvoltarea unei tulburări )
 Factori școlari

În societatea noastră eșecul școlar este echivalent cu

eșecul personal.

 Mediul școlar este important nu doar pentru

dezvoltarea socială , dar este și factorul peste care
profesorii au un control direct .
 Școala

Ca și grup , elevii cu tulburări emoționale sau

comportamentale obțin scoruri sub medie la testele de
inteligență și rezultatele lor academice sunt inferioare
posibilităților lor.
Mulți dintre aceștia au abilități sociale deficitare .
Tulburarea de comportament și rezultatele școlare
slabe se influențează reciproc și prevestesc probleme
de adaptare socială la vârsta adultă .
 Factori culturali
 mass media

Peer grupuri

Etnia

Statutul socioeconomic și
sărăcia
 Factori
culturali
Indivizii sunt influențați de standardele și valorile
culturilor în care locuiesc.

Conflictele dintre culturi pot contribui la stresul și

problemele comportamentale ale tinerilor .

De asemenea,mesajele mixte transmise de aceeași

cultură pot avea o influență negativă ( uneori cultura
încurajează și pedepsește un anumit tip de
comportament ).
Tulburarea pervazivă de dezvoltare

Distorsiuni sau decalaje în toate sau în majoritatea

ariilor de dezvoltare , ca și în autism , Tulburarea Rett ,
Asperger și tulburarea dezintegrativă în copilărie.
Tulburări din spectrul autist
Simptomele se observă încă din primii trei ani de viață
( autismul se distinge prin debutul timpuriu )
Aceste simptome rămân consistente chiar dacă
detaliile diagnosticului continuă să se dezbată )
 Autism

Aceste simptome se încadrează în trei categorii

extinse:

Social
Comunicare
Comportament

Aceste simptome pot varia de la ușor la sever .

 Autism

Children with autism differ greatly in

their specific abilities and disabilities:
autism is something one may have in
degrees, just as people may have
varying degrees of conduct disorder,
cerebral palsy, mental retardation or
any other special ability or disabling
condition.
 TSA

tulburare developmentală care apare înainte de vârsta de

3 ani şi care se carcaterizează prin deteroriorări
calitative:

Interacţiune socială

Comunicare

Paternuri,interese şi acţiuni restrictive, repetitive şi

stereotipe
 Tulburarea de comportament

Este caracterizată printr-un comportament antisocial

persistent care afectează funcționarea în viața de zi cu
zi
4 – 10% din populație
 Tulburare de
comportament
Definiție
Pattern repetitiv și persistent de comportament care
încalcă regulile și normele sociale și violează
drepturile de bază ale celorlalți , incluzând și
agresivitatea împotriva oamenilor și animalelor ,
distrugerea proprietății, furt sau înșelăciune .

Debutul poate fi în copilărie sau în adolescență și

severitatea poate varia de la ușoară până la severă.
 Subtipurile de TC
Agresivitate deschisă (undersocialized)

Agresivitatea închisă (socialized) – neîncredere și

manipulare , fuga de acasă și disimulare în acțiuni
Inconstanță (socialized and undersocialized)

Nivel crescut de comportamente nocive,

vătămătoare și persistența lor peste vârsta la care
majoritatea copiilor au adoptat comportamente mai
puțin agresive
Delincvenţa juvenilă
Delincvența juvenilă este un termen legal care indică
violarea legii de către un individ care nu este încă adult
.

Aprox . 20% din toți copiii și tinerii comit la un

moment dat în viață un act delincvențial și aprox . 3%
din aceștia sunt judecați în fiecare an.
 Juvenile Delinquency

Comportamentul delincvențial self-reported nu este

legat de clasa socială , dar delincvența la nivel oficial
apare mai des printre clasele sociale cu un nivel socio-
economic redus și în rândul minorităților .
Tinerii care sunt judecați sunt cei care comit un număr
mare de acte delincvențiale și sunt considerați tineri cu
tulburări de comportament.
 Delincvența juvenilă

Bărbații comit infracțiuni mai grave impotriva altor

persoane sau proprietății decât femeile.
 Probleme de natură sexuală

•Comportament sexual promiscuu

•Sarcină în adolescență
•Exhibiționism
•Sadomasochism
•Incest
•Prostituție
•Fetișism
•Relații sexuale care implică copiii
•Masturbare intensă , excesivă și neadecvată
•Parafilia-comportament sexual bizar/pervers
Consumul de substanțe
 Se face abuz de o substanță atunci
când e folosită în mod deliberat
pentru a induce efecte fiziologice
sau/și psihologice pentru alte
scopuri decât cele terapeutice și
implică riscuri pentru starea de
sănătate , funcționarea
psihologică,etc .
 Cele mai serioase forme de abuz
sunt abuzul de alcool și cel de
tutun.
Intervenția
Cele mai potrivite abordări prezente sunt cele ce țin de
medicație (medicamente stimulante ) , ce țin de
modificare comportamentală și de training cognitiv .
. Dozajul corespunzător al medicamentelor potrivite tind
să reducă comportamentul hiperactiv, dar efectele
asupra performanței academice pot să nu fie
semnificative .
 Intervenție

Efectele medicamentelor sunt particulare și necesită o

monitorizare atentă.
Modificarea comportamentală duce la îmbunătățiri
atât în ce privește hiperactivitatea cât și performanța
școlară.
Tulburările psihotice includ schizofrenia
infantilă dar nu și autismul

- Halucinații și iluzii proeminente , în care

individul nu realizează natura lor patologică
- Incoerență în exprimare
- Comportament catatonic
SCHIZOFRENIA
Halucinații
Iluzii
Discurs dezorganizat ( incoerență verbală )
Comportament dezorganizat sau catatonic
Simptome negative ( lipsa afectului , inabilitatea de a
gândi logic , inabilitatea de lua decizii )
 Schizofrenia

Schizofrenia este o tulburare complexă , multifațetată ,

care nu are o definiție precisă după aproape un secol

de studii.
 Schizofrenia

Schizofrenia este aproape întotdeauna tratată cu

medicamente antipsihotice (neuroleptice ) , precum
Haldol sau Mellaril , care reduc halucinațiile și alte
simptome.

Copiii răspund la același tratament medicamentos ca și

adulții.
Comportament auto-mutilant
Unii tineri se rănesc în mod repetat și intenționat în
moduri cât mai brutale . Acest comportament este
caracteristic anumitor tulburări precum retard mintal ,
autism sau schizofrenie .
Unii copii și tineri cu inteligență normală și abilități de
comunicare se rănesc intenționat fără intenția de a se
sinucide . Prevalența acestui comportament este de 2-
3% din adolescenți . Este asociat cu depresia și ideația
suicidară .
Depresia la copii şi adolescenţi
 Simptomele depresiei

Ahedonia – inabilitatea de a experenția plăcerea în

aproape toate activitățile întreprinse

Dispoziție depresivă sau stare generală de iritabilitate

Tulburare la nivelul apetitului ( creștere sau scădere în

greutate )
Tulburări de somn
 Depresia

Agitație psihomotorie
Lipsa energiei și oboseală
Sentimente de inutilitate , reproș față de sine ,
învinovățire excesivă sau lipsă de speranță
Abilitate diminuată de a gândi sau de a se
concentra;indecizie
Ideație suicidară , amenințare sau tentativă de suicid,
gânduri recurente despre moarte
Indicatori ai riscului suicidar
 Indicatori ai riscului
suicidar

Schimbări bruște de comportament sau afect

 Probleme serioase la nivel academic , social sau

disciplinar la școală
Probleme familiale

Relații disruptive cu colegii ( inclusiv respingerea )

Probleme de sănătate , precum insomnia , lipsa
apetitului ,
Consum de substanțe

Împărțirea posesiunilor și lipsa planurilor de viitor

Crize situaționale ( deces în familie , moartea unui

prieten apropiat , sarcina sau avortul , arestul ,etc ).
Prevenția suicidului
 Prevenție
Eisenberg – 3 măsuri majore de prevenție :
1. Acces limitat la resurse folosite în impulsul de auto-
distrugere
2. Limitarea publicității actului suicidar , deoarece o
publicitate excesivă este aproape mereu urmată de o
creștere a actelor suicidare
3. Îmbunătățirea detecției timpurii a depresiei la copii
și adolescenți
Tulburări de internalizare
Anxietatea și tulburările asociate
Tulburarea obsesiv compulsivă (OCD)

Tulburarea de stres posttraumatic

Tulburări alimentare
Anxietatea și tulburările asociate
Caracterizate prin distres , tensiune , sau neliniște care

sunt asociate cu frica și îngrijorarea

Tulburarea obsesiv compulsivă (OCD)

 Obsesii: impulsuri, imagini

sau gânduri repetitive,
persistente și intruzive
despre ceva anume,
exceptând griji despre
probleme reale de viață
 Compulsii: acte repetitive ,
stereotipe ( individul simte
că trebuie să facă un anumit
lucru pentru a împiedica un
eveniment groaznic
 Atunci când acest lucru
interferează cu rutina
zilnică=OCD
 Tulburarea de stres posttraumatic

Reacții emoționale și comportamentale prelungite și

recurente ca urmare la expunerea la unui eveniment
extrem de traumatic care implică amenințarea vieții sau
rănirea gravă a propriei persoane sau a altora.
Răspunsul persoanei în timpul experențierii
evenimentului trebuie să includă : frică intensă ,
senzație de neputință , groază ( copiii pot manifesta
comportament agitat și dezorganizat )
Tulburări alimentare
 Anorexia nervoasă–
refuzul de a avea o dietă
corespunzătoare
 Bulimia – binge eating și
purjare
 Obezitate
 Pica – ingerarea de
substanțe necomestibile
 Ruminația – inducerea
vomei ( incepe din
copilărie )