DERMATOLOGIE

CURS 4
DR. VALENTINA MUTH
UMF – TARGU MURES
 ECZMA DE CONTACT
Eczema de contact este o dermatoză foarte frecventă. Ea
este dată de apariţia unei sensibilizări la o serie de
molecule netolerate sau alergice în contact cu pielea.

Diagnostic
Diagnosticul eczemei de contact este clinic.
a) Forma acută se caracterizează prin prezenţa de plăci şi placarde cu
margini fărâmiţate. Eczema acută evoluează urmând patru faze succesive
adeseori intricate:
• - faza eritematoasă se prezintă ca un placard eritematos însoţit de prurit,
• - faza veziculoasă cu apariţia de vezicule proeminente conţinând un lichid
clar, confluate uneori în bule şi dispuse în plăci şi placarde pruriginoase,
• - faza de zemuire în care veziculele se rup spontan sau după grataj, iar
pe suprafaţa pielii se formează picături de lichid clar,
• - faza de cruste sau descuamaţie – iniţial tegumentul este „neted şi
lucios” de culoare roşie, dar în scurt timp se acoperă de cruste, apoi de
scuame alb-cenuşii, uscate, urmate de vindecare fără cicatrice.
• Ca şi formă topografică eczema poate lua un aspect edematos la nivelul
feţei, în mod particular la pleoape şi pe organele genitale. Pe mâini şi
picioare eczema acută se prezintă sub formă de vezicule pruriginoase,
dure, inclavate
b) Forma cronică
• În care se disting:
• - eczema lichenificată în care gratajul va conduce la îngroşarea şi
pigmentarea pielii, cadrilajul natural fiind mult accentuat, cu
formarea de pseudo-papule între pliuri. Zona afectată este
acoperită de o scuamă subţire, alb-cenuşie, aderentă, leziunea
fiind pruriginoasă.
• - eczema cronică a palmelor şi plantelor în care leziunile sunt
adesea fisurate şi hiperkeratozice ducând la formarea unei
keratodermii palmo-plantare.
• - eczema numulară se prezintă ca o placă eritemato-scuamoasă
rotundă sau ovalară, de aspectul unei monede, cu diametrul de
câţiva centimetri. Nu are ca şi cauză totdeauna o alergie de
contact.
Diagnosticul etiologic
• 1. Anamneza reprezintă un element foarte important al anchetei
etiologice, permiţând să se suspecteze alergenul şi orientând testele
epicutane. Se vor căuta următoarele elemente:
• topografia iniţială, leziunile fiind localizate iniţial la zona de contact cu
alergenul, chiar dacă ulterior au tendinţa de extindere. Topografia iniţială
a leziunilor are o mare valoare de orientare.
• condiţiile de declanşare precizându-se activităţile care ar fi putut duce la
contactul cu un alergen, cu 24 ore înainte de apariţia leziunilor:
grădinărit, vopsit, aplicaţii de cosmetice sau parfumuri.
• cronologia - prezentându-se evoluţia leziunilor în cursul timpului,
ameliorarea sau agravarea lor în timpul sfârşitului de săptămână,
vacanţei sau întreruperii muncii.
• tratamentele locale aplicate înainte sau după apariţia dermatozei la fel
ca şi aplicarea produselor de igienă, parfum sau cosmetice.
2. Examenul clinic
• Anumite localizări ale eczemei au o valoare diagnostică
astfel: eczema lobului urechii, pumnului şi ombilicului
evocă sensibilizarea la nichel, eczema feţei şi pleoapelor
orientează spre o alergie la cosmetice sau la produse
volatile (parfum, vopsele vegetale), eczema picioarelor
orientează spre un component al încălţămintei (crom
pentru dosul piciorului, cauciucul pentru plante).
3. Testele epicutane sunt indispensabile pentru a se cunoaşte cu
certitudine alergenul incriminat, a cărui evitare este obligatorie. Ele trebuie
orientate prin anamneză şi examen clinic fiind efectuate la distanţă de
puseul de eczemă. Alergenele sunt aplicate ocluziv pe spate. Citirea se
face la 48 ore, la 15 minute după îndepărtarea testului. O a doua citire se
face la 72-96 ore, chiar 7 zile pentru anumite alergene (corticoizi de
exemplu).
• Citirea este următoarea:
• - test negativ 􀀅 piele normală,
• - test pozitiv 􀀅 reproduce leziunile de eczemă, diferenţiindu-se de o
simplă reacţie de iritaţie:
• + eritem,
• ++ eritem, papulă şi veziculă,
• +++ eritem, papulă, numeroase vezicule confluente, veziculo-bule.
• Un rezultat negativ nu exclude formal un alergen de contact.
Principalele etiologii
• 1) factori predispozanţi reprezentaţi de susceptibilitatea
înnăscută a persoanelor datorită posibilităţii scăzute de
neutralizare a alcalinelor şi de fixare şi neutralizare a
histaminei;
• 2) factorii determinanţi sunt foarte diferiţi:
• a. metale: cromul sub formă de săruri (bicromatul de potasiu
la constructori dând eczema de ciment), nichelul (robinete,
bijuterii, obiecte casnice), cobaltul;
• b. vegetale: flori (crizanteme, lalele, primule), fructe (lămâia,
portocala), legume (morcovi, usturoi, ceapă), extrase
vegetale;
• c. cauciucul (mănuşi, pneuri);
d. medicamente: anestezice locale, sulfamide, antibiotice
(penicilina, streptomicina, neomicina), antifungice;
e. mase plastice;
f. detergenţi;
g. substanţe chimice;
h. cosmetice: parfumuri, excipienţi, lacul de unghii, deodorante,
şampoane, balsamul de Peru (roşu de buze, creme),
parafenilendiamina (coloranţi pentru păr);
i. fotoalergenele sunt anumite alergene care induc eczeme de
contact numai după expunerea la radiaţiile ultraviolete. Leziunile
apar şi predomină pe zonele fotoexpuse (faţă, urechi, decolteu,
dosul mâinilor). Numeroase medicamente topice pot induce reacţii
de fotosensibilitate (antiinflamatorii nesteroidiene, fenotiazine) la fel
ca şi vegetalele.
Evoluţie şi complicaţii Evitarea alergenului duce la
vindecarea eczemei în 7-15 zile fără cicatrice. În absenţa
suprimării alergenului eczema evoluează spre cronicizare.
• Suprainfectarea (piodermizarea) leziunilor este bănuită
când crustele devin galbene, fiind uneori asociate cu
adenopatie şi febră.
• Eritrodermia apare în caz de generalizare a leziunilor sub
formă de eritem diseminat, pruriginos, scuamos sau
veziculos.
• Eczema de contact, îndeosebi a mâinilor, poate
reprezenta un handicap profesional impunând
reorientarea profesională.
Tratament
• Aplicarea de dermocorticoizi puternici timp de 1-2
săptămâni. Nu este necesară o corticoterapie sistemică.
Antihistaminicele sunt ineficiente. În caz de piodermizare
a leziunilor este necesară antibioterapia.
• Evitarea alergenului este obligatorie pentru vindecare
nefiind posibilă desensibilizarea în eczema de contact.