TERAPIE DE CUPLU ŞI TERAPIE FAMILIALĂ

ABORDARE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ

Lucian Ile
ARTCC

2018
Etapele ciclului de viaţă familial
(Carr, 2006 – adapt. după Carter şi McGoldrick, 1999)

 Experienţele din familia de origine

 Plecarea de-acasă
 Stadiul pre-marital
 Cuplul fără copii
 Familia cu copii mici
 Familia cu adolescenţi
 Plecarea copiilor (launching children)
 Bătrâneţea
Terapia de cuplu / maritală
Repere istorice

Primele intervenţii de consiliere maritală – primele centre de

consiliere maritală – S.U.A. – anii ’30

 Repere istorice

Intervenţiile comportamentale de cuplu timpurii:

 Bazate pe teoria schimbului (exchange theory) şi pe
comportamentele contractuale
 Satisfacţia maritală = interacţiuni predominent pozitive
 Insatisfacţia maritală = interacţiuni predominent negative
 Scopul: înlocuirea interacţiunilor negative cu cele pozitive
 Influenţele teoriei lui Skinner: control aversiv vs.control pozitiv
 Învăţarea socială: atribuiri, cauze percepute, interpretarea
impactului comportamentului propriu şi al partenerului (stilul
cognitiv)
Repere istorice

Terapia familială – începând cu anii ‘50

Teoria / terapia cognitivă – Beck, Ellis,

Jacobs & Margolin (1979) – terapie maritală comportamentală:

 Bazată pe principiile învăţării sociale

 Componente: comunicarea, rezolvarea de probleme şi schimbul

comportamental
Repere istorice

Terapia familială cognitivă (CFT – Waring și Russel, 1980):

 o formă scurtă de psihoterapie ce facilitează auto-dezvăluirea
cognitivă
 Auto-dezvăluirea cognitivă = revelarea ideilor, atitudinilor,
convingerilor și ipotezelor / teoriilor privitoare la relațiile și
comportamentului cuiva
 Auto-dezvăluirea cognitivă ≠ auto-expunerea ≠ auto-dezvăluirea
emoțională
Repere istorice
Terapia familială cognitivă (CFT – Waring și Russel, 1980):
 „Potențialul afectiv disfuncțional” (eșecul partenerilor in a

dezvolta intimitate) din relația maritală este o variabilă etiologică

necesară, dar nu suficientă în toate familiile cu psihopatologie
individuală
 Intimitatea = apropiere emoțională, înțelegere cognitivă și

satisfacție sexuală reciprocă

 Părinții pacienților psihiatrici au un mai mare nivel al ostilității,

comportamentului marital maladaptativ și al criticismului, în

special în prezența copilului, iar aceste date reprezintă
manifestarea clinică a eșecului de a dezvolta intimitate.
Repere istorice
Terapia familială cognitivă (CFT – Waring și Russel, 1980):
 Influențe:
 Bowen: terapeutul trebuie mai degrabă să răspundă (cognitiv) decât să
reacționeze (afectiv)
 Zuk: „Go between”
 Bowen și Framo: focalizare pe a ajuta cuplul să înțeleagă motivele lipsei
lor de intimitate prin auto-dezvăluirea convingerilor, ipotezelor și ideilor
lor despre apropierea sau lipsa de apropiere a părinților și influența
acesteia asupra relației lor.
 Dezideratele terapiei vizează reducerea ostilității, comportamentului
marital maladaptativ și al criticismului
Repere istorice
Terapia familială cognitivă (CFT – Waring și Russel, 1980):
 Tehnică:
 Întrebări „de ce” și „ipoteză”
 Explorarea / evaluarea a 8 dimensiuni ale intimității maritale: afecțiune,
coeziune, expresivitate, compatibilitate, rezolvarea conflictelor,
sexualitate, autonomie și identitate
 Socializare cu tratamentul
 Facilitarea intimității prin stimularea auto-dezvăluirii
Repere istorice

Intervenţiile comportamentale la nivel familial în tulburări

psihiatrice – Mueser şi Glynn, 1999

Terapia centrată pe emoţie – Emotion-focused Therapy (Johnson

& Greenberg, ’80):

Reconsiderare a unor concepte şi abordări: ataşament, emoţie,

pattern-uri de interacţiune, strategii experienţiale

Repere istorice

Intervenţii de cuplu prin Acceptance and Commitment Therapy

(ACT) – Jones, Christensen & Jacobs (2000):
 Model comportamental integrativ de terapie de cuplu – model
operant integrativ
 Acceptarea comportamentului specific al partenerului mai
degrabă decât încercarea de a-l schimba
 Angajarea într-un efort care să faciliteze relaţia
Intervenţiile cognitiv-comportamentale la nivel de cuplu şi la nivel
familial – Dattilio, Padesky, Jongsma, Epstein şi Baucom etc.
Abordarea cognitiv-comportamentală
Abordarea cognitiv-comportamentală

Rolul terapeutului este de a crea spaţiu pentru co-

crearea unor noi înţelesuri / semnificaţii.

Anderson şi Goolishian, 1988

Problemele prezentate
Problemele prezentate
 Conflicte, certuri
 Relaţii sexuale
 Insatisfacţie în relaţie
 Impas al relaţiei
 Tentativă ultimă de rezolvare / reconciliere înainte de separare
 Infidelitate
 Solicitare individuală pentru consiliere / terapie
 Probleme asociate dificultăţilor din cuplu
Cauzele stress-ului în cuplu
Cauzele stress-ului în cuplu
(Schmaling, Fruzzetti şi Jacobson, 1998)

 Interacţiuni caracterizate prin comportament reciproc negativ

(escaladă simetric negativă)
 Criticism expectat, escaladă a criticismului
 Reactivitate neînţelegeri, comunicare deficitară
 Erodarea întăririlor (reinforcement erosion)
 Inabilitate de rezolvare a problemelor
 Toţi factorii de mai sus pot fi integraţi în pattern-uri distructive cu
neglijenţă, criticism, certuri, expectaţii şi credinţe negative despre
partener şi relaţie
Patternuri negative de interacţiune (I)

 Solicitare / retragere (demand / withdraw p.)

 Orientat pe relaţie vs. orientat pe muncă, afiliere vs.

independenţă

 Emoţional / raţional
Patternuri negative de interacţiune (II)

“Cei patru cavaleri ai Apocalipsei”

Gottman, 1994, cit. de Dattilio, 2010

1. Plângere / criticism

2. Dispreţ

3. Defensivitate

4. Obstrucţionism (stonewalling)
Semnele separării – Gottman și Silver, 1999

 Începutul aspru (al discuțiilor)

 Cei patru cavaleri ai apocalipsei
 Imersiunea (în criticism, dispreț, defensivitate)
 Limbajul corpului – semnele fiziologice ale stresului în
interacțiunea de cuplu
 Tentativele de restaurare (emoțională) nereușite
 Amintirile urâte

2015
ROLUL COGNIŢIILOR ÎN DINAMICA INTERPERSONALĂ
(Dattilio, 2010)

 Percepţii, biasări  Erori de gândire,

perceptuale distorsiuni cognitive
 Atenţie selectivă  Gânduri automate
 Atribuiri  Scheme cognitive
 Expectaţii  Schemele familiale
 Presupuneri  Schemele
 Standarde transgeneraţionale
 COMPORTAMENT EMOŢIE

GÂND AUTOMAT + -

Distorsiuni cognitive Experienţe de viaţă

Scheme

Sine Viaţă Partener

Familie Căsnicie
 Modelul reciproc de interacţiune familială
(Dattilio, 2005)

Comportament Cogniţie
B Mediu C

A – Afect A – Afect

C Mediu B
Cogniţie Comportament

Persoana 1 Persoana 2
Un model de adaptare a funcţionării cuplului
(Epstein şi Baucom, 2006)

Solicitări pentru
schimbare sau
mentenanţă
Vulnerabilităţi
şi
resurse
Individuale (la nivel individual,
Motive
în cuplu, în mediu)
Alţi factori de personalitate Răspunsuri individuale
Psihopatologie şi în cuplu

În cuplu
Modele de interacţiune Răspunsuri adaptative Dezvoltare
la micro-nivel şi macro-nivel
Stadiu de dezvoltare
la nivel
Homeostazie individual sau în cuplu Status Quo

Deteriorare
În mediu Pozitive sau negative
Stressori negativi
Oportunităţi pentru creştere
şi dezvoltare
Evaluare şi conceptualizare
(adapt. după Datillio,2005, 2010)
Evaluare şi conceptualizare

I. Sesiunea iniţială de cuplu:

 Explorarea şi definirea problemelor
 Istoria relaţiei
 Explorarea percepţiilor, perspectivelor fiecărui partener
 Intervenţii sau strategii utilizate anterior
 Observarea paternurilor de interacţiune (Learn their dance)
 Formulare preliminară a parcursului de cuplu
 Instrumente standardizate – inventare, chestionare
Instrumente standardizate
 Marital Attitude Questionnaire – Revised. Pretzer, Epstein and Fleming, 1991.
 Dyadic Adjustment Scale (DAS). Spainer, 1976.
 Marital Happiness Scale (MHS). Azrin, Master, & Jones, 1973.
 Marital Satisfaction Inventory (MSI). Snyder, 1981.
 Spouse Observation Checklist (SOC). Weiss, 1973.
 Areas of Change Questionnaire (ACQ). Weiss, 1970.
 Marital Communication Inventory. Bienvenu, 1970.
 Abbreviated Barrett-Lennard Relationship Inventory. Schumm, Bollman, &
Jurich, 1981.
 Primary Communication Inventory. Navran, 1967.
 Communication Patterns Questionnaire (CPQ). Christensen, 1988.
 Evaluare şi conceptualizare
II. Sesiuni individuale cu fiecare partener
 Evaluare standardizată şi feedback

 Probleme sexuale

 Istorie personală

 Relaţii anterioare

 Probleme anterioare sau prezente

 Familia de origine

 Focalizare pe identificarea ariilor în care apar gânduri automate,

credinţe şi patternuri de comportament maladaptative
 Disponibilitatea de schimbare

 Afiliere, stimularea cooperării

Evaluare şi conceptualizare

III.Sesiunea a doua de cuplu

 Feedback
 Conceptualizare a problemei
 Discutarea disponibilităţii pentru schimbare
 Discutarea indicaţiei sau non-indicaţiei pentru terapie
 Revizuirea expectaţiilor realiste şi nerealiste
 Afiliere, stimularea cooperării
 Socializare cu modelul şi intervenţia cognitiv-comportamentală
 Stabilirea unui plan terapeutic de acţiune
Structura intervenţiei
Structura intervenţiei

 Structurarea sesiunii

 Ghidare, stimulare

 Educaţie (teaching)

 Crearea unor expectanţe pozitive

 Încurajarea exprimării emoţiilor

 Echilibrarea alianţei în cuplu

Tehnici de intervenţie
 Tehnici de intervenţie

 Întărire pozitivă
 Schimbul comportamental - Quid pro quo contract
 Caring days and pleasing behaviors (love days) (Stuart, 1980)
 Role play şi modelare
 Coaching
 Time out
 Intervenţii paradoxale
 Antrenament asertiv
Tehnici de intervenţie

 Carneţelul şi creionul
 Biblioterapie
 Tehnici de rezolvare de probleme
 Training al abilităţilor de comunicare în cuplu – vorbire atentă,
întrebări cu sens, solicitare directă, fără întreruperi, acceptarea
tăcerii, ascultare activă, clarificare, sumarizare etc.
 Îmbogăţire emoţională şi sexuală
 Tehnici de intervenţie

 Tehnici cognitive generice – bazate pe descoperire ghidată

 Service pentru conflicte (trouble-shooting) – de-escaladarea
conflictelor
 Reconstrucţia conflictului cu clarificarea fiecărui pas
 Explorarea opţiunilor cognitive şi comportamentale la fiecare
pas
 Identificarea şi stingerea, alterarea paternurilor negative de
interacţiune
Tehnici de intervenţie

 Întrebarea miracol
 Recadrarea
 Tehnici de imagerie
 Repetiţie cognitivă, repetiţie comportamentală
 Experimente comportamentale
 Cadrare Înainte / După (Before / After Framing)
 ÎNAINTE DUPĂ

IOANA văzută de ALIN IOANA văzută de ALIN

CALDĂ MÂNIOASĂ
JUCĂUŞĂ IMPREVIZIBILĂ
GRIJULIE
NEMULŢUMITĂ
PLINĂ DE VIAŢĂ
TRISTĂ
SERIOASĂ
GELOASĂ
DE CASĂ

ALIN văzut de IOANA

ALIN văzut de IOANA
CUMINTE
SERIOS NU MAI POATE FI DE ÎNCREDERE
DE ÎNCREDERE “NECUNOSCUT”
FRUMUŞEL ZĂPĂCIT
INSISTENT PREA SIGUR CĂ O SĂ FIE BINE
SE PUTEA DISCUTA ORICE CU EL SCHIMBĂTOR
 Limitări ale tratamentului (Jacobson et al., 1985)

 Persoane cu probleme emoţionale şi comportamentale severe

 Absenţa atracţiei, pasiunii şi insuficienta cunoaştere a partenerului

pe parcursul relaţiei

 Expectaţii diferite faţă de terapie

 Probleme aparent insurmontabile în relaţie (de ex: imposibilitatea

de a face copii)
 Limitări ale tratamentului (Jacobson et al., 1985)

 Neacceptarea asumpţiilor şi premiselor pe care terapia maritală se

bazează:
 Colaborare
 Responsabilitate
 Acceptarea soluţiilor de compromis
 Etc.
 Gestiunea obstacolelor şi rezistenţei la
schimbare în intervenţiile familiale (Dattilio, 2010)
 Pesimism, negativism, lipsă de speranţă
 Diferenţele de agendă
 Teama de schimbare a modelelor de interacţiune
 Renunţarea la putere şi control
 Asumarea responsabilităţii pentru schimbare
 Obstacole ale terapeutului
 Expectaţii ne-realiste
 Gestiunea obstacolelor şi rezistenţei la
schimbare în intervenţiile familiale (Dattilio, 2010)
 Obstacole culturale şi rasiale
 Dificultăţi legate de context
 Patologie psihică
 Nivel intelectual şi funcţionare intelectuală scăzute
 Efectele tratamentului anterior
 Timing
 Regresul - inocularea împotriva regresului
Factorii contextuali ai schimbării
(Christensen et al., 1998)

 Siguranţa
 Corectitudinea
 Normalizarea
 Speranţa
 Adecvarea ritmului (pacing)
Terapie familială cognitiv-comportamentală
Repere ...

 Teoriile învăţării, terapia comportamentală, terapia cognitivă

 Terapia familială – şcolile clasice
 Terapia familială comportamentală – anii ’70
 Trainingul parental comportamental – Gerald Patterson
 Repetiţia de rol şi modelarea – Richard Liberman
 Contractarea contingenţelor, principiul reciprocităţii (întăririle
reciproce) – Richard Stuart
Repere ...

 Terapia raţional-emotivă de familie – Albert Ellis

 Margolin şi Weis (1978) – eficienţa componentei cognitive în
terapia maritală
 Terapia funcţională de familie – Barton şi Alexander – membrii
familiilor cu probleme tind să atribuie problemele lor trăsăturilor
negative la alţi membri
 Terapia familială cognitiv-comportamentală – prinde contur mai
clar la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ‘90
Perspectiva cognitiv-comportamentală
 Consistentă cu perspectiva sistemică
 Relaţiile familiale, cogniţiile, emoţiile şi comportamentul
exercită influenţă mutuală
 Schemele familiale (family schemata) – pattern-uri in care apar
cogniţii despre familia proprie şi despre familii în general
(Schwebel şi Fine, 1992; Frank Dattilio, 1993, 1997, 2005)
 Scheme referitoare la familia de origine a părinţilor
 Scheme referitoare la familii în general
 Evaluare şi conceptualizare

Interviul familial
 Interviu cu toţi membrii familiei odată
 În funcţie de situaţie, interviuri individuale, dar rar
 Utilizarea inventarelor sau a chestionarelor, mai ales cu copii mai
mari (12+) cu dificultăţi de verbalizare
 Evaluarea percepţiilor şi schemelor individuale şi familiale
 COMPORTAMENT EMOŢIE

GÂND AUTOMAT + -

Distorsiuni cognitive Experienţe de viaţă

Scheme

Sine Viaţă Partener

Familie Căsnicie
În încheiere…
Vă mulţumim pentru participare si va dorim SUCCES!