Informații despre pacient

Nume:Radu
Prenume: Arcadi
Vârstă: 40 ani
Sex: Masculin
Profesie: Mecanic
Traumă:Treauma asupra osului humerus
Cauza:A căzut de la înălțime.
 Caracteristica temei

Extremitatea proximala a humerusului are forma a

2/3 dintr-o sfera, fiind constrans la nivelul centurii
scapulare numai prin intermediul muschilor si a
tendoanelor. Aceasta este articulatia cu cel mai
mare grad de libertate de miscare din organism,
dar in acelasi timp este supusa si celui mai mare
risc de lux-atie. In vecinatatea humerusului
proximal trec vase de sange si nervi importanti,
care merg catre ex-tremitatea distala a membrului
superior, fapt care le expune riscului de a fi lezate
in cazul unei fracturi cu deplasare mare.
 Descrierea simtomelor
Umar dureros, sensibilitate locala, hematom
(vanataie piept, brat) semnificativ. Pacientul
rezista la miscarile umarului, la examinare,
pana la aparitia durerii. Este foarte
importanta examinarea nervului axilar si a
plexului brahial.
 Descrierea simtomelor

Semnele si simptomele pacienilor care au

suferit o fractura de humerus proximal pot
varia de la usoara jena si durere localizata la
nivelul umarului respectiv, tumefactie,
echimoza, pana la tulburari de sen-sibilitate si
vasculare, cu membru superior palid si rece. In
general pacientul adopta “pozitia umila”, si
anume isi sustine membrul superior fracturat
cu bratul sanatos, pentru a limita durerea.
 Perioada de dezvoltare a boli

Cel mai frecvent afectati de acest gen de fracturi sunt

pacientii varstnici, cu o calitate a osului precara,
datorata osteoporozei. Traumatismele prin care se
produc fracturile de humerus proximal la acesti pa-
cienti sunt de intensitate mica, prin cadere de la
propria inatime cu sprijin pe membrul superior respec-
tiv sau direct pe umar. In cazul pacientilor tineri, cu o
calitate osoasa buna, fracturile de humerus proximal
se produc prin traumatisme violente, in accidente
rutiere sau caderi de la inaltime.
 Factori de risc

Anumite afectiuni medicale sau activitati fizice pot

creste riscul de fracturi ale membrului superior.

Participarea la anumite activitati sportive:

• Baschet;
• Fotbal;
• Rugby;
• Wrestling/ lupte greco-romane;
• Hochei;
• Snowboard;
• Schi;
Tabloul clinic al pacientului

Se caracterizează prin apariția durerii

ascuțite. Datorită edemului, articulația
umărului crește, nu există nicio modalitate de
a face mișcări active ale mâinilor. Mișcările
pasive sunt dureroase.
Diminuarea impactului factorilor de risc,
prevenirea instalării deficitelor funcţionale,
ameliorarea simptomaticii şi menţinerea
calităţii vieţii
 Obiective
-Combaterea dureri
-Stabirea unui diagnostic
-Prevenire complicaților
-Intervenția chirgicală
-Tratara fraturi
-Încadrarea pacientului în viața socială
Tratament și afecțiuni
Tratamentul fracturilor membrului superior variaza in functie de tipul de
fractura. Acestea din urma pot fi clasificate in mai multe categorii, dupa
cum urmeaza:

1. Fracturi deschise
Acest tip de fractura presupune strapungerea tegumentului de catre
fragmentele osoase rezultate in urma traumatismului. Tratamentul este
imediat necesar si presupune includerea unor masuri de terapie
antibacteriana, pentru prevenirea posibilelor infectii;

2. Fracturile inchise
In cazul fracturilor inchise, pielea care acopera fractura nu este
afectata si nu sunt prezente solutii de continuitate (rani vizibile);
3. Fractura cu deplasare
In cazul acestui tip de fractura fragmentele osoase capata o
pozitie nefireasca. Realinierea bucatilor de os necesita una
sau mai multe interventii chirurgicale;

4. Fractura cominutiva
Acest termen desemneaza acele fracturi in care osul este
spart in mai mult de 2 fragmente; interventia chirurgicala
este imperios necesara;

5. Fractura „in lemn verde”

Acest tip de fractura seamana cu ruperea unui lemn care nu
este uscat, fisurarea aparand doar intr-o singura parte a
osului. Apare de obicei la copii, la care oasele sunt
inzestrate cu o mai mare flexibilitate decat in cazul
adultilor.