INGRIJIREA PACIENTILOR

CU HERNIE INGHINALA
 1. DEFINIŢIE
Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana,
parţiala sau totala, temporara sau permanenta a unui organ din
cavitatea peritoneala sau a învelişului sau printr-un punct sau
zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale
cărei stări de deficienta morfologica si funcţionala se pot
agrava in afara oricărui traumatism printr-o predispoziţie
speciala, congenitala sau câştigată.
Hernia inghinala este o boala frecventa, întâlnită mai ales la
bărbaţi, caracterizata prin ieşirea parţiala sau totala a unui
organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele
intacte.
 . ETIOLOGIE SI PATOLOGIE
Factori predispozanti:
 Ereditatea;
 Condiţiile de alimentaţie;
 Condiţiile de mediu si munca (munca fizica grea);
 Starea tonusului muscular a peretelui abdominal – pelvin (hipotoniile
musculare).
Factorii favorizanti sunt reprezentaţi de eforturile mici, repetate, din
bronşitele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor,
obezitatea si sarcinile repetate.
Factorul determinant esenţial este efortul depus de majoritatea
bolnavilor in perioada activa a vieţii care rupe echilibrul dinamic dintre
presiunea intraabdominala care are tendinţa de a impinge viscerele mobile
in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendinţe
continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in forţa) sau mai mic si
repetat si realizează apariţia herniei in punctele si zonele de rezistenta
mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.
 TABLOU CLINIC
a. Semne funcţionale generale:
Jena epigastrica discreta;
Uneori greţuri (tracţiuni de mezoceri);
Tulburări de tranzit, predominând constipatia;
Tulburări de mictiune.
b. Semne funcţionale locale:
Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort.
Se caracterizează prin:
Senzatie de greutate
Tractiune
Uneori jena dureroasa locala
Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi
doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt
de cele mai multe ori foarte bine tolerate.
 . Semne fizice:
Bolnavul este examinat iniţial in:
Ortastatism
Repaus
După un efort (tuse, mers) care face sa apară (sau sa se mărească) o hernie
spontan redusa prin decubit.
La inspiraţie "tumora herniara" poate fi:
Rotunda
Alungită
Pirifarma
Muetilobata
La palpare apreciem consistenta care in funcţie de conţinut poate fi:
Elastica-renitenta (intestin)
Moale-paroasa, neregulata (epiploon)
Uneori sensibila (mezoce)
Examenul bonlavului culcat pune in evidenta:
Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva începând de la fundul
sacului se reintroduce conţinutul in cavitatea abdominala (manevra taxis);
Repartiţia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un
semn clasic;
 NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
CAVITĂŢII ABDOMINALE
• CANALUL INGHINAL
• Este un traiect situat intre
straturile musculo-
aponevrotice ale regiunii
inghinale a peretelui ventral
abdominal care lasă sa treacă
la bărbat cordonul spermatic si
la femeie ligamentul rotund.
• Traiectul sau este oblic
îndreptat in jos, înainte si
înăuntru, paralel cu arcada
femurala si situat pe linia ce
uneşte un punct situat la 1-1,5
cm de spina iliaca antero-
superioara cu spina pubisului;
măsoară 4 cm la bărbaţi si 4,5
cm la femeie.
 PERETELE DORSAL
Privit dinspre faţa peritoneala prezintă trei zone limitate de trei denivelări ca trei
coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai
in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral.
Aceste trei formaţiuni anatomice delimitează pe peretele peritoneal dorsal, trei
gropite (fasete):
faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale);
faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice);
faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica).
In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de următoarele formaţiuni
fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi.
Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format din
expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa;
Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserţie a muşchiului oblic intern si
transvers);
Ligamentul Henle si marginea externa a muşchiului drept abdominal
 Porţiunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul
conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal)
formează zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul
de electie pe unde se formează herniile inghinale directe.
In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul
este dublat de fascia transversalis, intarita la rândul ei de ligamentul Hesselbach
(lateral), care limitează si măreşte candal orificiul profound al canalului inghinal
limitat lateral de fascia iliaca.
La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se
formează herniile inghinale oblice externe, al căror sac si conţinut coboară in canal,
înăuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a
fasciei transversalis.
In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata
la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezintă doua puncte slabe: la
nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal (faseta
externa).
 EXAMENE PARACLINICE
Teste screening
Hemograma:
Normala in herniile necomplicate;
Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;
VSH - normal;
Glicemie;
Radioscopie cardio - pulmonara
Uree sanguina:
Normala in herniile necomplicate;
Crescută in hernia inghinala strangulata.
Examene radiologice:
Radiografia abdominala simpla in ortostatism evidenţiază imagini hidroaerice. In
herniile strangulate sunt obligatorii:
tranzit baritat;
irigoscopie si irigrafie;
cistografia si cistoscopia.
Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia
natura conţinutului.
 TRATAMENT
Tratamentul cuprinde trei aspecte:
a. profilactic;
b. curativ;
c. al complicaţiilor,

a. Tratamentul profilactic
Profilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin
exrcitii fizice ca:
Mersul pe jos, drumeţia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si mai
ales înotul.0
Tratamentul balnear in staţiuni ca: Predeal, Păltiniş, Covasna, Govora;
Hidroterapie in staţiuni ca: Felix, Eforie Nord;
Evitarea si tratarea complicaţiilor;
Evitarea si tratarea tulburărilor in mictiune;
Climatoterapie in cazul slăbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a
forţei fizice;
Tratarea obezităţii prin regim alimentar corespunzător si o activitate fizica educativa;
 INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII
PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizaţi un eveniment deosebit fata de
care manifesta teama si ingrijorare.
Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la
pregătirea pentru operaţie respectând recomandările făcute de către medic,
incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregătire preoperatorie
preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaţiei sau imediat
după operaţie.
Pregătirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape:
Pregătirea preoperatorie generala;
Pregătirea preoperatorie locala;
Pregătirea preoperatorie spec
 In pregătirea preoperatorie speciala:
dezbracă hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i
accentua durerile sau i se vor tăia hainele;
la indicaţia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, spălarea gastrica,
golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul intervenţiei pe micul
bazin, va fi atenţionat pentru mictiune voluntara;
protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in
noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraţiei spitalului
cu proces verbal;
la indicaţia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora
injectării medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina,
Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropină.
 INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR
Pregătirea materialelor in vederea reanimării postoperatorii
In vederea pregătirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va
pregăti materialele pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluţii de perfuzat,
aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos,
analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor
necesare cu suporturi pentru aspiraţie, drenaj pleural, verifica sursa de
oxigen.
Pregătirea materialelor pentru supravegherea bolnavilor
Asistenta medicala va pregăti: termometrul, cronometrul, aparatul
pentru tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru
terapia intensiva.
Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu căruciorul pregătit cu
pătura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aşezat in poziţie de decubit dorsal,
cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. Transportul se efectuează
silenţios, cu blândeţe, fara zdruncinături, care pot fi factori socgini.
Supraveghează: pulsul la carotida, eventuala vărsătura, apariţia
cianozei, perfuzia daca se continua in timpul transportului si drumurile.
 INGRIJIRI INDIVIDUALIZATE
Planul de îngrijire al bolnavului
Generalități
Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana
bolnavă sau sănătoasă în efectuarea acelor activități care contribuie la
însănătoșirea acestuia (sau la o moarte ușoară), activități pe care individul
le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea, voința sau condițiile necesare
de a face aceasta, în așa fel încât, individul să-și recapete starea de
independență cât mai repede posibil.
"Codul pentru asistentele medicale" descrie de asemenea 4
responsabilități, care definesc direcțiile importante și anume:
1. promovarea sănătății;
2. prevenirea sănătății;
3. restaurarea sănătății;
4. înlăturarea suferinței.
 Cazul I
Pacientul D.I in vârsta de 85 ani cu domiciliul in Câmpulung Moldovenesc, se
prezintă pe data de 15.03.2011 la camera de garda a Spitalului din Câmpulung
Moldovenesc, acuzând dureri și existenta unor formaţiuni pseudotumorale in regiunea
inghinala dreapta. Aceste dureri au debutat in urma cu 6 luni si s-au accentuat
progresiv. Este internat cu diagnosticul medical de: hernie oblica externa inghino-
funiculara dreapta.
Culegere de date:
Nume si prenume: D.I
Vârsta: 85 ani;
Sex: masculin;
Starea civila: văduv;
Ocupaţia: pensionar;
Condiţii de locuit: bune;
Alergii: neaga;
Antecedente personale - patologice: cura chirurgicala - hernie inghinala stânga si
pneumonie in anul 1980.
 Manifestări de dependenta:
Dureri in regiunea inghinala;
Tegumente uşor palide;
Stare generala modificata;
Anxietate uşoara.
Surse de dificultate:
Efort fizic exagerat;
Stresul;
Stare de disconfort.
Probleme actuale:
Disconfort din cauza herniei oblice externe inghino - funiculare dreapta
manifestata prin dureri in regiunea inghinala dreapta.
 Aplicarea planului de îngrijiri pe perioade 15.03.2012 - 20.03.2012

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Data nursing
Proprii Delegate

15.03 - dureri în - ameliorarea - asigur mediu de siguranță - administrez - pacientul are o

regiunea durerilor (poziționare); calmante și poziție adecvată;
inghinală - pacientul să - Supraveghez, determin și sedative conform - pacientul susține
dreaptă, datorită accepte înregistrez funcțiile vitale în indicațiilor că durerile au
efortului fizic intervenția foaia de observație; medicului; diminuat în
mare, chirurgicală - supraveghez faciesul și - recoltez produse intensitate;
manifestată prin - îmbunătățirea comportamentul; biologice pentru - am recoltat
stare de stării generale - liniștesc pacientul și-l analizele de produse biologice
disconfort încurajez, explicîndu-i actul laborator, conform pentru analizele de
operator, pregătirile necesare, indicațiilor laborator;
precum și felul anesteziei. medicului; - pacientul va fi
- însoțesc pacientul pregătit pentru
la examinările intervenția
paraclinice chirurgicală ce se va
recomandate de efectua a doua zi;
medic. - dieta hidrică 2000
ml – 2500 ml/zi;
- T = 360C, P =
78b/min, TA =
120/70 mmHg, R =
18.03 - dificultate în a - pacientul să-și - asigur un somn odihnitor cu - administrez - după intervenția
se odihni din recupereze respectarea ciclului noapte-zi, calmantele indicate, chirurgicală
cauza durerilor orele de somn zi-veghe precum și pacientul susține o
- creez condiții fără poluare sedativele necesrae. diminuare a
sonoră durerilor, și-a putut
- urmăresc funcțiile vitale relua programul de
fără a deranja pacientul odihnă
- poziționez cât mai comod - pacientul este mult
pacientul, ținând cont de ameliorat
constrângerile fizice ce îi pot - plaga are o
deranja în perioadele de evoluție spre
scurtă trezire. vindecare
- urmăresc evoluția plăgii și - pacientul respectă
pansamentul regimul de masa
- calmez durerile prin (dieta hidro-
mijloace nefarmacologice, zaharata)
învățând pacientul să-și - este comunicativ și
regleze respirația și să mai relaxat
folosească tehnicile de - se supraveghează
relaxare. în continuare
funcțiile vitale și se
administrează
tratamentul.
 Epicriză
Bolnavul se internează pentru hernie inghinală, se intervine
chirurgical, s-a aplicat cura herniană. Evoluție postoperatorie favorabilă, se
externează cu recomandările:
- evitarea eforturilor fizice timp de 9 săptămâni;
- scoaterea firelor peste 8 zile de la intervenție;
- schimbarea pansamentului la două zile.
 BIBLIOGRAFIE
Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti
1977
Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii
medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca
Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.
9. Chirurgie si specialitati inrudite.
M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000

10. Manual de medicina interna

C. Borundel- Editura All, Bucuresti, 1995.