AMPRENTAREA IN

PROTETICA DENTARA FIXA

ANUL IV 2011
 CE VOM STUDIA?
• Istoric
• Materiale utilizate in amprentarea dintilor
frontali preparati
• Portamprente
• Tehnici de amprentare a dintilor preparati
– Generalitati
– Indicatii ale tehnicilor de amprentare
– Prezentarea tehnicilor uzuale
• Amprentarea antagonistilor
• Atitudinea fata de amprente
 ISTORIC
• 1930 hidrocoloizii reversibili
• 1950 polisulfidele, primii elastomeri ai medicinei
dentare
• 1960 apar K-siliconii (siliconii de condensare)
• 1965 firma ESPE introduce polieterii (hidrofil,
polimerizabil prin aditie, rezistent la rupere)
• 1975 apar A-siliconii (siliconi “polimerizabili” prin
aditie)
Materiale utilizate in amprentarea dintilor
frontali preparati

• Proteticianul are la ora actuala la

dispozitie urmatoarele categorii de
materiale:
• hidrocoloizii reversibili
• siliconii
• tiocauciucurile
• polieterii
Vom lua in discutie siliconii deoarece
cu ei se lucreaza in masa.
• A-siliconii formeaza in momentul prizei, o
retea prin aditionarea moleculelor de baza
formandu-se polivinilsiloxan-ul.
• Aditia are loc fara contractia intalnita la
alte materiale.
• Principalul element al acestei clase de
materiale il constituie atomul de siliciu,
care unindu-se cu el insusi formeaza
lanturi macromoleculare.
 PREZENTARE
• Produsul apare sub forma de pasta de baza si
catalizator.
Pasta are in compozitie:
• hidrohensiloxan
• ulei de silicon
• substante de umplutura (cuart), care dau un
comportament tixotropic al siliconilor;
• pigmenti
• mijlocitori de hidrofilizare (pentru a-l face hidrofil)
• vinilsiloxan
 Catalizatorul:
• vinilsiloxan
• ulei de silicon
• silicate ca elemente de umplutura
• pigmenti
• un complex de platina ( este o substanta la care ancoreaza
cele doua componente reactante avand drept rezultat
polimerizatul siliconat, reactant care paraseste complexul
platinat).

• Nota: Tixotropia este definite drept capacitatea siliconilor

aflati sub presiune de a se refluidifia. Din acest motiv se
recomanda ca pe tot parcursul prizei sa se exercipte
presiuni crescande permitand materialului sa patrunda in
toate detaliile preparatiilor dentare.
 K-siliconii
• K-siliconii au in compozitie dimethylsiloxanul ai caror atomi de
oxygen se cupleaza cu noi atomi de siliciu rezultand lanturi foarte
lungi.
• Radicalii metal pot fi inlocuiti rezultand lanturi care se dezvolta
transversal.
• Adaugarea unui catalizator de intarire da nastere la macromolecule
bi-,tri-sau tetrafunctionale.
• Polimerizarea se desfasoara prin policondensare.
• Adaugarea de substante de umplutura: oxid de siliciu, silicate, oxizi
metalici, de Zn fac ca aceste materiale primare sa fie folosite in
stomatologie.
• Mai mult de cat atat tot aceste materiale le fac diferentierea in cele
doua grupe mari de siliconi: fluizi si consistenti.
 Avantajele siliconilor:

• utilizare universala
• contractia de polimerizare de 0,2-0,4 %
lineare este cotata buna pentru sliconii de
condensare si foarte buna pentru cei de
aditie.
• sunt materiale hidrofobe, rezista 8 ore fara
a suferi modificari volumetrice;
• dupa aceste amprente cu siliconi se pot
turna chiar mai multe modele din gips.
 Dezavantaje:

• Datorita caracterului hidrofob specialistul

are obligatia sa usuce campul protetic
inaintea amprentarii finale.
 Forme de prezentare

• Sunt doua categorii de siliconi: fluizi si

consistenti.
• Siliconii vascosi:
• consistenta sporita
• ieftini
• contractie mare la polimerizare
• utilizati ca portamprenta siliconata in
portamprenta metalica standard.
• Denumiri comerciale: Optosil, Silaplast.
 Siliconii fluizi:

• foarte precise
• scumpi
• utilizati in cantitati mici prin tehnici
adecvate
• Denumiri comerciale: Dentaflex,
Xantopren, Silasoft.
 FORMA DE PREZENTARE
• Siliconii se prezinta sub forma de substanta de
baza (pasta) si catalizator (pasta sau lichid) care
prim amestecarea dozata précis se declanseaza
reactia de polimerizare sau priza.
• Medicul dentist este obligat sa citeasca
indicatiile date de fabricant privind dosajul fie el
metric sau cantitativ (in cazul activatorului lichid)
precum si felul manusilor purtate de medic.
 Thiocauciucurile

• Aceste materiale elastice se aseamana cu cauciucul si

au la baza legaturi polisulfidice in care se stabilesc
legaturi duble intre doi atomi de sulf.
• Baza contine un polimer polisulfidic, substante de
umplutura (pulbere de diatomee, oxide titan) si
fluidifianti (uleiuri).
• Activatorul sau catalizatorul contine pe langa sulf,
substante de umplutura si fluidifianti si oxid de plumb.
• Datorita actiunii oxidante grupele thiol se condenseaza
generand polimerul cauciucat.
 PREZENTARE
• Thiocauciucurile se prezinta sub forma a doua
paste: alba si neagra, ambulate in tuburi
metalice a caror deschidere dirijeaza dozarea
metrica.
• Materialul nu adera la portamprenta si de aceea
este necesara folosirea unui lac adeziv.
• Pasta de baza se prezinta in trei consistente:
foarte fluida (light bodied), vascos (heavy
bodied) si intermediary (regular).
 TEHNICA DE AMPRENTARE
• Tehnica de amprentare folosita este cea a
dublului amestec si este astfel: materialul foarte
fluid este injectat in santul gingival sau
preparatiile pentru retentionarea coroanelor
clasice iar materialul vascos se aplica peste cu
ajutorul portamprentei.
• Dupa priza se obtine o amprenta consistenta,
precisa.
• Denumirea comerciala cea mai cunoscuta este
Permlastic al firmei Kerr.
 Dezavantaje

• sunt mai putin stabile decat siliconii

• pastrate in conditii de protectie solara
si fata de solventi organici.
• miros neplacut
• materialul este lipicios si de accea se
protejeaza hainele pacientului.
 Polieterii

• Aceste materiale au la baza tetraetilenglicolul

• Pasta de baza contine copolymer de oxialkyl,
substante de umplutura, plastifianti, pigmenti
arome.
• Pasta de baza contine un copolymer din unitati de
oxid de etilen si butilen.
• Lanturile macromoleculare sunt transformate in
inele aziridinice care sub actiunea catalizatorului
formeaza o retea.
• Inelul aziridinic atarna de un acid gras esterificat.
 Polieterii

• Catalizatorul contine legaturi alkyl-sulfonice,

substante de umplutura, plastifianti, pigmenti,
esteri si copolymeri.
• Polieterii apartin grupei de materiale de
amprenta foarte precise.
• Hidrofilia acestor materiale este importanta
pentru amprentarea in mediul umed (santul
gingival) si curgerea lor facila peste suprafetele
mucozale umede precum si renitenta lor la
tentative de a indeparta amprenta din cavitatea
bucala.
 POLIETERII
• Sunt materiale foarte exacte , scumpe
• Denumire comerciala cunoscuta:
Impregum.
 Dezavantaje

• sunt alergizante
• nehidrofobe nu se pot utiliza la obtinerea
modelelor pe cale galvanica deoarece isi
maresc volumul si denatureaza realitatea
clinica.
• sunt foarte consistente dupa priza de
aceea trebuie atentie la indepartarea din
cavitatea bucala deoarece pot retentiona
pe sub corpuri de punte, tuberozitati.
 Portamprente (linguri de
amprentare)
Tipuri de portamprente:
• simple
• complexe
 Portamprentelele simple
Sunt unimateriale si pot fi:
• standard metalice ( bune sunt cele de
Rim-Lock) sau cele pentru hidrocoloizi
• individuale din rasini sintetice
 Portamprentele complexe
• sunt reprezentate de o portamprenta
metalica standard plus un silicon vascos si
se realizeaza in cadrul procesului de
preamprentare.
• Portamprentele din mase plastice,
realizate industrial, sunt deformabile fiind
contraindicate utilizarea lor in amprentarea
dublu-siliconata; modelul rezultat va fi
deformat, subdimensionat.
 Portamprenta complexa
• este reprezentata de o preamprenta special
pregatita:
• excesul de material refluat vestibular si se
indeparteaza cu un bisturiu pana la 2-3 mm de
coletul dintilor care nu primesc coroane si la 4-5
mm distanta de coletul dintilor preparati.
• partile de material plasate in zonele retentive se
indeparteaza.
• zonele interdentare vecine dintilor preparati se
pastreaza pentru a asigura efectul de stampila in
amprentarea preparatiei aproximale
 Portamprenta complexa
• acordam atentie dintilor migrati a caror
preamprentare subecuatoriala, nepreparata
duce la imposibilitatea insertiei portamprentei in
momentul amprentarii finale
• zonele retentive plasate in dreptul bonturilor
dentare se rascroiesc aparte astfel incat
contactul acestora in momentul amprentarii sa
nu duca la stergerea materialului si
compromiterea amprentarii.
 Tehnici de amprentare a dintilor
preparati
Succesul in amprentarea pentru protezarea
partiala fixa este asigurat daca:
• parodontiul marginal este sanatos
• suprafetele dentinare sunt curatate de
resturile de ciment provizoriu sau placa
bacteriana
• santul gingival largit
• bonturile dentare pregatite specific fiecarui
tip de amprentare.
 Cazuri clinice:
Gingia din ziua prepararii dentare este edematiata,
sangereaza usor la atingerea cu sonda.

Se recomanda:
• indepartarea tartrului subgingival cu instrumente
de mana (scalere) sau ultrasunete;
• planarea radacinii cu instrumente de mana cu
chiurete Mc Gracy
• tratament antiinflamator
• igiena orala adecvata si corecta (periaj, lavaj cu
solutii antimicrobiene pe baza de clorhexidina)
• aplicarea de coroane provizorii foarte exacte.
 AMPRENTARE
• Amanam amprentarea pana la 7-8 zile
• verificand mereu raportul gingiei
marginale cu zona de preparatie
cervicala a dintelui
• In cazul retractiei gingivale, acolo unde
estetica o cere, se reprepara bontul
plasandu-se preparatia subgingival.
 Cazul clinic in care s-a pierdut
coroana provizorie.
• Datorita acumularii placii
dentare detaliile preparatiei
pot fi falsificate.
• Se recurge la folosirea apei
oxygenate 3,0% cu care se
badijoneaza 1-2 ori bontul.
 Bonturile dentare preparate subgingival
necesita largirea santului gingival.

• Largirea gingivala (evictiunea) este

necesara deoarece la prepararea
subgingivala pragul este acoperit
partial de gingie care mai este si
tumefiata impiedicand amprentarea
corecta a cestei zone.
 Bonturile dentare preparate subgingival
necesita largirea santului gingival.

Sunt necesare urmatoarele masuri:

• indepartarea mecanica a gingiei de bontul
dentar cu:
• Inele de retractie (Epipak)
• Fire retractoare de grosimi diferite (1,2,3) in
raport de cat de mare este santul gingival; la
dintii parodontotici este foarte mare.
• Mansete care se adapteaza in jurul bonturilor
fara presiune.
Dezavantajele inelelor de retractie:

• se aleg greu pe dimensiuni

• se rup repede
• nu raman plate pozitie
• Manopera de aplicare a mijloacelor de
largire a santului gingival este dureroasa
de aceea se recomanda folosirea
anesteziei gingivale.
 Modalitatea de actiune:
• stabilizarea gingiei intr-o noua pozitie este
posibila in urma plasarii firelor de retractie si prin
actiunea unor substante vaso-constrictoare
(efedrina are contraindicatii cardio-vasculare)
sau astringente dar au actiune necrotizanta
daca se lasa mult)
• Aceste substante saracesc gingia in continutul
lichid si ii reduc volumul.
• In felul acesta limita preparatiei devine usor
amprentabila.
 Evitarea reaplicarii gingiei pe
suprafata de preparatie.
• Acest lucru este posibil prin realizarea
lingurii individuale la distanta de cel putin 2
mm de gingia marginala iar preamprenta
luata cu siliconul vascos este excizata
corespunzator
• O solutie mai este folosirea unui silicon
mai putin fluid care injectat in santul
gingival poate sa realizeze o contraforta
capabila sa mentina gingia la distanta.
 PREGATIREA BONTURILOR
DENTARE
• Bonturile dentare se pregatesc
specific fiecarui tip de amprenta
• Cand folosim materiale de amprentare
de tipul siliconilor, thiocauciucurilor sau
polieterilor, bonturile se usuca deoarece
aceste materiale sunt hidrofobe.
• pentru hidrocoloizii reversibili bonturile
se umezesc cu spray-ul deoarece sunt
hidrofile.
 PREGATIREA BONTURILOR
DENTARE
• Daca gingia este inflamata cronic sau
sangereaza se poate aplica o electro-
coagulare superficiala care ne da
hemostaza si ajuta la amprentare.
• Este foarte corect sa injectam material de
amprentare in santul gingival pentru
obtinerea unei amprente de calitate si
precisa.
 Amprentele pot fi:

• amprente monofazice
(adica intr-un singur timp)
• amprente bifazice (in doi
timpi)
Amprentele monofazice pot fi:

• amprente monofazice
unimateriale
• amprente monofazice
bimateriale
 Amprentele monofazice
unimateriale
• necesita portamprente
individuale si materiale cu
elastomeri de sinteza: siliconi,
thiocauciucuri,polieteri.
 Amprentele monofazice
bimateriale
• necesita linguri standard metalice
obisnuite pentru siliconii vascosi si
fluizi in amprenta numita dublu
amestecata, sau linguri metalice
standard racibile cu apa curenta
pentru hidrocoloizii reversibili.
 Amprentele bifazice
• se adreseaza doar siliconilor.
• In prima etapa se amprenteaza cu un silicon vascos
(Optosil,Silaplast).
• Preamprenta se prepara special pentru a deveni portamprenta.

Preamprentarea se poate face in trei stadii:

• fie anterior slefuirii dintilor
• dupa slefuirea dintilor
• sau pe parcursul slefuirii

In timpul doi se foloseste un silicon fluid cu care se poate lua fie:

• o amprenta de completare totala
• amprenta de corectura
• amprenta de completare partiala.
 Indicatiile tehnicilor de
amprentare
• Amprentarea monofazica unimateriala
(necesita portamprenta individuala) si elastomeri
de sinteza:
Indicata pentru protezele fixe stabilizante prin:
• coroane partiale orale in cadrul protezelor fixe
adezive
• coroane partiale clasice de tip ¾
• coroane totale cu preparatie supragingivala (la
mandibula)
• coroane totale cu preparatie subgingivala
 Amprentarea monofazica
bimateriala
• se ia cu hidrocoloizi reversibili indicate in
toate cazurile, cu exceptia preparatiilor
subgingivale, pentru bonturile cu
preparatie supragingivala si pentru
coroane metalice partiale orale in cadrul
protezelor fixe adezive.
 Amprentarea bifazica
• de corectare indicata pentru realizarea de proteze
partiale mici plasate unilateral.
• Amprentarea bifazica de completare partiala indicate
in caz de:
• proteze partiale fixe reduse maxim doi intermediari
• proteze fixe pe ambele hemiarcade sau la distanta daca
dintii au axe paralele.
• Amprentarea bifazica de completare totala are
indicatia majora pentru amprentarea dintilor preparati
aflati la mare distanta si cu axe divergente sau
divergente in combinatie cu dintii frontali.
 Obiectivele urmarite in timpul
amprentarii:
• obtinerea unei amprente exacte a campului protetic
• mentinerea rezultatului obtinut printr-o manipulare
corecta a amprentei
• implicarea in observarea si prepararea modelului pentru
a nu deteriora situatia clinica reala
• in amprentarile cu zone clare sa se foloseasca seringile
speciale care injecteaza materialul de amprenta in santul
gingival sau in toate detaliile preparatiilor, in scopul
evitarii captarii aerului si a formarii bulelor de aer care ar
deteriora amprenta mai ales in zona care asigura
inchiderea marginala.
 Amprentarea cu thiocauciucuri

• este necesara confectionarea unei linguri

individuale din rasini sintetice rigida,
nedeformabila, la distanta de 2-4 mm de
preparatia dentara evitand contactul cu
dintii preparati si gingia marginala.
• se probeaza lingura individuala in
cavitatea orala, se usuca se pensuleaza
cu lac adeziv (Permlastic firma Kerr)
 Amprentarea cu thiocauciucuri

• materialul din cele doua tuburi si anume

pasta alba si neagra, se amesteca in parti
egale se spatuleaza pana se obtine o
pasta bruna, omogena si se aplica intr-un
strat uniform pe intreaga lingura.
• medicul indeparteaza firele de retractie,
injecteaza materialul in santul gingival si
de-a-lungul preparatiilor dentare.
 Amprentarea cu thiocauciucuri

• aplicarea portamprentei cu material de

amprentare peste arcada si exercitarea
unei presiuni digitale pentru timp de 3-5
secunde, mentine portamprenta nemiscata
pentru 5-7 minute.
• urmeaza indepartarea amprentei si
controlul ei.
 Amprentarea cu polieteri
• Amprentarea cu polieteri (Impregum) se
face dupa aceeasi tehnica ca la
thiocauciucuri.
 Amprentarea dublu-siliconata de
completare totala

• Tehnica de lucru:
• anestezierea regiunii unde se va practica
preparatiile dentare si cat timp se instaleaza
anestezia, realizam preamprentarea dintilor
nepreparati inca, cu un silicon chitos.
• se asteapta priza materialului, se indeparteaza
preamprenta, se spala si se aseaza deoparte
(poate servi si pentru realizarea coroanelor
provizorii).
 Amprentarea dublu-siliconata de completare
totala

• se prepara dintii
• se confectioneaza coroanele provizorii
• se plaseaza firele de retractie (cu sau fara vasoconstrictor)
subgingival si se lasa 5 minute.
• se prelucreaza preamprenta si anume: se decupeaza cu o
freza de acrilat zona pericervicala astfel incat gingia sa nu
fie presata;
• se indeparteaza zonele subecuatoriale retentive in scopul
plasarii facile a preamprentei.
• se prepara siliconul fluid, se umple seringa, se indeparteaza
firele de retractie se injecteaza subgingival, se completeaza
preamprenta (devenita portamprenta) cu restul de material
si se aplica pe campul protetic pentru 5 minute.
• se controleaza dupa priza.
 Avantajele acestei metode sunt:

• obtinerea unor modele foarte exacte

datorita spatiului mare intre bontul dentar
si peretii portamprentei;
• in felul acesta nu este nevoie de presiune
care ar deforma temporar amprenta.
• se pot amprenta bonturi cu axe divergente
sau convergente fara ca portamprenta sa
fie deformata la atingerea cu bonturile
dentare.
 Amprentarea dublu-siliconata”
de corectare”
• preamprentarea si amprentarea se fac dupa
finalizarea preparatiilor
• amprentarea corecteaza preamprentarea (zona
cervicala)
• pregatirea preamprentei presupune:
• indepartarea zonelor retentive interdentare si
subecuatoriale cu un bisturiu
• zona pericervicala se indeparteaza pe o distanta
de 3-4 cu o freza de acrilat pentru a nu
comprima gingia in timpul amprentarii
 Amprentarea dublu-siliconata”
de corectare”
• in vecinatatea bonturilor preamprentate se fac
santuri de despovarare care permit aerului sa
iasa dar si surplusului de material pus sub
presiune care altfel ar deforma portamprenta.
• Prin aceasta tehnica se mizeaza ca printr-o
preamprentare precisa materialul de amprentare
sufera o oarecare presiune care il impinge in
mod sigur in santul gingival.
Amprentarea dublu-siliconata de
completare partiala
• preamprentarea are loc pe parcursul
prepararii dintilor in special dupa
reducerea grosiera a fetelor laterale
• scopul acestei metode este de a evita
contactul deformant al bonturilor cu
siliconul vascos al preamprentei si permite
si exercitarea unei anumite presiuni
obligand siliconul fluid sa fie impins in
toate detaliile campului protetic.
 Amprentarea antagonistilor

• Sunt diverse cazuri clinice si anume:

• daca antagonistii sunt reprezentati de un maxilar
complet edentat nu se amprenteaza creasta
alveolara dar va fi nevoie de realizarea unui
sablon de ocluzie
• antagonistii arcada dentara, sau restaurata se
amprenteaza cu alginate.
• se recomanda ca medicul sa “maseze” suprafata
ocluzala a antagonistilor cu pasta de alginat
inainte de introducerea portamprentei in
cavitatea bucala.
 Amprentarea antagonistilor

• Rezultatul vor fi antagonisti cu suprafata

ocluzala foarte exacta permitand montarea
modelelor in rapoarte de intercuspidare
maxima.
• daca si arcada antagonista se restaureaza
concomitant se practica amprentarea
dublu-siliconat cu thiocauciucuri sau
polieteri.
 Atitudinea fata de amprente

• Dupa priza amprentele se indeparteaza din

cavitatea bucala,
• se spala sub jet de apa pentru indepartarea
salivei, urmelor de sange (la nevoie folosim
cateva picaturi de apa oxigenata 3%) si pentru
a putea fi controlate.
• Controlul si citirea amprentei presupune
recunoasterea elementelor preparatiei dentare
in forma negative.
• Acum observam ce s-a realizat fals sau omis si
amprentarea in aceste situatii se repeata.
 Dezinfectia amprentelor

• Reprezinta un element obligatoriu de profilaxie a unor

boli grave : hepatita B, SIDA, hepatita C dar si a altor
boli care pot afecta echipa medic, sora, technician,
pacient.
• Reducerea numarului de germeni si a patogenitatii
potentiale se poate face prin recurgerea la:
• bai dezinfectante
• micro-camere cu gaze dezinfectante
• gipsuri cu substante bacteriostatice sau bactericide
• spray-uri cu actiune scurta
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
materialele utilizate in dezinfectia amprentelor
sunt:
• actiune bacteriostatica si bactericida
puternica in timp scurt (10 minute)
• sa nu afecteze calitatea amprentei
• sa nu altereze suprafata modelelor de gips
• sa fie accesibile ca pret pentru cabinet si
laborator
 Substantele utilizate pot fi:

• alcool 55% (nu si la amprentele de alginate pe

care le ataca)
• hipoclorit de sodium 6% (nu la amprentele de
alginate)
• acidul paraacetic 0,5-1,0 % pentru amprentele
din siliconi in baie dezinfectanta
• acidul paracetic 40% actionand intr-un nor de
aerosoli (minicamera)
• cloramina T 0,5 % adaugata gipsului
 APOI…
• Dupa dezinfectia amprentelor urmeaza turnarea
modelului nu mai tarziu de treizeci de minute.
• Inainte de turnarea modelului amprenta se
trateaza special astfel:
• amprentele din alginate se pudreaza cu gips sau
se lasa 2-3 minute intr-o baie de apa in care s-a
dizolvat gips.
• Gipsul tamponeaza excesul de alginat de
potasiu care altfel ataca suprafata modelului.
 APOI…
• Amprentele din hidrocoloizi reversibili se
trateaza cu o solutie de sulfat de potasiu
5-10 minute cu urmatoarele efecte:
• neutralizeaza influenta inhibitoare a agar-
agar-ului asupra intaririi gipsului
• se obtine o suprafata neteda a modelului
• se impiedica transpiratia gipsului care
conduce la un model poros.
 Pastrarea amprentelor

• amprentele din hidrocoloizi reversibili sau

ireversibili se pastreaza intr-o atmosfera cu
umiditate 100% 30 minute apoi se toarna
modelul.
• amprentele cu elastomeri de sinteza luate doar
peste dintii preparati fara vecini cu coroana
integra se pot turna imediat (amprenta nu a
suferit deformari la indepartare).
 Pastrarea amprentelor

• amprentele cu elastomeri de sinteza luate

si peste dinti nepreparati nu se toarna
imediat, se lasa 24 ore in asteptarea ca
eventualeler deformari sa dispara
• Amprenta se protejeaza de razele solare
si de solventii organici.
 Concluzii la capitolul
amprentarea in protetica fixa
• Echipa medic- technician dentar lupta pentu
obtinerea unor coroane de invelis si proteze
partiale fixe foarte precise. Deziderat foarte greu
de atins.
• Pentru obtinerea unor coroane precise se
recomanda:
• evitarea amprentarii in sedinta prepararii
dentare;
• autorii spun ca trebuie sa asteptam si 7 zile de la
prepararea dentara pentru ca gingia lezata sa se
vindece;
 Concluzii la capitolul
amprentarea
• amprentarea dupa gingivectomie se face la 10-
14 zile;
• sa se lucreze obligatoriu cu fire de retractie;
• preamprenta din siliconi sa fie redusa de asa
maniera incat insertia si dezinsertia sa se faca
cu usurinta (fara presiune) in felul acesta se
evita deformarea siliconului consistent de catre
materialul fluid de amprentare;
 CONCLUZII
• tehnicianul dentar nu are voie sa falsifice zona
cervicala a bonturilor obtinute;
• lucru obligatoriu cu modele cu bonturi mobile, in
felul acesta tehnicianul dentar poate modela
précis si zonele aproximale;
• Sa nu se foloseasca niciodata portamprente din
mase plastice deoarece se deformeaza si dau
rezultate imprecise;
• desprinderea amprentei din cavitatea bucala se
face cu atentie desprinzand-o mai intai din zona
mai putin retentiva.
 CONCLUZII
• pentru amprentarea pentru proteze
partiale fixe de mica anvergura folosim
orice tehnica de amprentare;
• In caz de proteze partiale fixe cu dinti
neparaleli se recomanda preamprentarea
anterior prepararii dentare sau excizia
zonei de silicon consistent aflata sub
dintele inclinat.
 CONCLUZII
• In cazul amprentarii multiplilor dinti stalpi
preparati pentru o proteza partiala fixa totala sau
in cazul existentei unor dinti frontali inclinati spre
vestibular cu un ax puternic divergent fata de cel
al molarilor sau la mandibula cand confectionam
simultan proteze partiale fixe laterale, datorita
neparalelismului dintilor stalpi, prin inclinarea
linguala, se recomanda amprentarea de
completare ori prelucrarea amprentei si
niciodata amprentarea de corectura.