EXPLORAREA

METABOLISMULUI
PROTEIC
ELECTROFOREZA
Metoda curenta pentru separarea proteinelor serice utilizata in
laboratoarele de biochimie medicala este electroforeza. Se utilizeaza
suporturi solide si pH alcalin, la care toate componentele proteice sunt
incarcate negativ si migreaza spre polul pozitiv.
Pe electroforegrama, dupa colorare, proteinele apar sub forma de benzi
carora li se masoara densitatea optica, fiecare banda avand un maxim de
absorbtie. Prin electroforeza, in conditiile amintite mai sus, se obtin cinci
fractiuni: albumina serica, a1, a2, b, g – globuline. Unele sisteme de
electroforeza pot diferentia zona b in doua benzi distincte b1 si b2 rezultand
astfel 6 fractiuni proteice in total.
La cele cinci fracţii principale ale serului se adaugă fibrinogenul şi factorii plasmatici ai coagulării.

Albumina: Reprezintă 50-60% din proteinele serice totale. Este sintetizată exclusiv în ficat.

Globuline:
Alfa 1 globuline: eritropoietina, α1-antitripsina, α1-lipoproteina, α1- glicoproteina acidă; globulina de
legare a tiroxinei (thyroxin binding globulin - TBG) fixează electiv hormonii tiroidieni.
Alfa 2 globuline: cuprind zeci de fracţii dintre care: - haptoglobina, care leagă hemoglobina liberă,
scăzând deci în anemii hemolitice şi are valori crescute în inflamaţii (proteină de fază acută - APP
pozitivă); - ceruloplasmina, care leagă cuprul, absenţa sa stând la baza bolii Wilson; creşte în infecţii (APP
pozitivă); - angiotensinogenul; - bradikininogenul; - lipoproteinele.
Beta globuline - cuprind 4 fracţii. Cea mai importantă este transferina sau siderofilina, care transportă
fierul; β-lipoproteinele, plasminogenul, complementul.
Gama globuline - cuprind fracţiile G, A, M, D şi E, cu funcţie de anticorpi (ceea ce justifică termenul de
imunoglobuline), care intervin în procesele imunologice şi imunopatologice. Sunt produse de sistemul
limfoplasmocitar.
DISPROTEINEMIILE
Definiție: condiții patologice caracterizate prin valori anormale ale
fracțiunilor proteice plasmatice, cu sau fără modificarea proteinemiei.
PARAPROTEINEMIILE
Definiție: prezența în sânge a unor proteine patologice, cu sau fără
modificarea proteinemiei.
IMUNOELECTROFOREZA
Imunofixarea serică este o analiză de laborator cu ajutorul căreia sunt
identificate benzile de imunoglobuline monoclonale (anormale) apărute la 
electroforeza proteinelor serice. Imunofixarea serică presupune două
analize consecutive: electroforeza proteinelor (separarea tipurilor de
proteine) și imunofixarea propriu-zisă.

Analiza poate fi efectuată și din sânge și din urină.

 Imunoglobulinele sunt sintetizate și eliberate în circulația sangvină de celulele
B plasmatice (limfocitele B). Acestea au în structura lor lanțuri grele și lanțuri
ușoare, care sunt de mai multe tipuri:
lanțuri grele:
• →gama: IgG;
• →alfa: IgA;
• →miu: IgM.
lanțuri ușoare:
• →kappa libere și legate;
• →lambda libere și legate.
Lanțurile ușoare sunt, în mod normal, sintetizate în exces ușor și sunt
eliminate în câteva ore, astfel încât nu se acumulează în sânge. Cu toate acestea,
în unele tulburări monoclonale ale celulelor plasmatice, sinteza lanțurilor ușoare
poate depăși sinteza lanțurilor grele, ceea ce duce la eliberarea de cantități
variabile de lanțuri ușoare libere.