EXAMENUL MICROSCOPIC IN

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC.
COLORAŢII UTILIZATE IN
BACTERIOLOGIE

LP 3
MORFOLOGIA BACTERIILOR
Organisme unicelulare, procariote
 MORFOLOGIA BACTERIILOR

• Forma bacteriilor:

• Forma sferică (coci):

• - stafilococi - (Staphylococcus).

• - diplococi (Diplococcus)- perechi (neisserii - bob de cafea,

pneumococi - lanceolaţi);
• - streptococi (Streptococcus) - lanţuri;

• - tetracoci (Tetracoccus) - câte 4 celule:

• - sarcine (Sarcina) - pachete din 8-16-32 coci;

• - micrococi (Micrococcus) - celule izolate;

 MORFOLOGIA BACTERIILOR
Forma cilindrică (bacili):

- Bacterium - bastonaşe cu capetele rotunjite, nu

formează spori (Mycobacterium,
Corynebacterium, enterobacterii);

-Bacillus - bastonaşe mari cu capetele retezate,

formează spori ce nu depăşesc diametrul celulei
(Bacillus anthracis). Posibilă aranjarea în lanţuri -
streptobacili;

- Clostridium - bastonaşe cu capetele rotunjite,

formează spori ce depăşesc diametrul celulei
(Clostridium tetani, Clostridium botulinum, C.
perfringens).
 MORFOLOGIA BACTERIILOR
Forma spiralată (încurbată):

-Vibrio - bastonaşe încurbate (1/2 spiră,

aspect de virgulă) (Vibrio cholerae);

-Campylobacter, Helicobacter - 2 spire,

aspect de “pasăre în zbor”
(Campylobacter jejuni);

-Spirillum - celule spiralate rigide;

-Spirochaeta - celule spiralate, cu 5-25

spire, flexibile (Treponema, Leptospira,
Borrelia).

Bacterii polimorfe: Actinomyces,

Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma.
 Morfologia virală

• - este un agent patogen inframicrobian;

• - invizibil cu microscopul optic;
• - se evidenţiază la microscopul electronic;
• - are dimensiuni mici cuprinse între 18-500 nm, pot traversa
membranele filtrante;
• - se reproduce numai în interiorul celulelor vii (bacterii, plante,
animale, om);
• - au rezistenţă la glicerină şi solvenţii lipoizi;
• - provoacă diverse boli infecţioase numite viroze;
• - în general, virusurile dau imunitate;
• - exemple: virusul variolei, turbării, encefalitei, HIV şi virusul
gripei.
 Morfologia virusurilor
• sferică ( virusurile gripale, paragripale,
adenovirusurile)
• Cilindrică, de bastonaş (virusul mozaicului
tutunului)
• Paralelipipedică(poxvirusurile)
• De cartuş (virusul rabic)
• Filamentoasă (bacteriofagi)
• Sferică cu coadă
 Morfologia virală
• Structura virusurilor
• - genom viral - partea centrală formată din
material genetic care poate fi ARN sau ADN;
• - capsidă - un înveliş protector de natură
proteică, format din capsomere (160);
• - capsida împreună cu genomul viral alcătuiesc
nucleocapsida;
• - peplos - înveliş exterior de natură proteică
care apare la virusurile mai complexe.
Imagini ale virusului HIV
 CLASIFICARE

• Microscopului optic
• Microscopul cu fond întunecat
• Microscopul cu contrast de fază
• Microscopul cu fluorescenţa
• Microscopul electronic cu transmisie
• Microscopul electronic cu baleaj (scanning)
MICROSCOP OPTIC
MICROSCOP ELECTRONIC
Imagini – microscop fond intunecat
 Metode microscopice în bacteriologie

I. Preparatul nativ
(umed, între lamă şi lamelă)
Utilizat : sediment urinar,
materii fecale-diaree,
preparate umede recoltate din
micoze superficiale
Permite studierea:
• mobilităţii germenilor;
• morfologiei bacteriene.
Tehnica de lucru – se realizeaza
o suspensie de microorganisme
vii cu SF intre lama si lamela( sau KOH pt. fungi).
Examinarea se face cu:
• microscopul optic, cu obiective uscate.
• microscopul cu fond întunecat;
 Metode microscopice în bacteriologie

• II. Coloraţia negativă (metoda Burri)

Permite studierea:
• germenilor greu colorabili (Leptospira, Treponema);
• germenilor cu capsulă (Klebsiella, S. pneumoniae) Coloranţi:
suspensii coloidale (tuş de China, tuş de India- Cryptococcus).

Tehnica de lucru:
• microorganismele se suspensioneaza intr-o picatură de
colorant
• se examineaza cu microscopul optic, cu imersie.
• Se colorează fondul preparatului, iar bacteriile rămân
necolorate
 Metode microscopice în bacteriologie
• III. Preparate colorate
Permit studierea:
• morfologiei germenilor;
• dispoziţiei germenilor;
• afinităţii tinctoriale (colorabilitatea):
Etapele realizării frotiurilor:
• etalarea - întinderea cu grijă a preparatului
patologic (pp) pe lamă (să nu atingă marginile);
• uscarea la temperatura camerei;
• fixarea (la flacără sau chimică)
 Coloraţii simple

Coloraţia cu albastru de metilen:

• - se acoperă frotiul cu soluţie A.M.,
• - se lasă în repaus 1-2 minute;
• - se spălă cu apă distilată;
• - se aşează frotiul în stativ pentru uscare;
• - se examinează la microscop;
• - se notează observaţiile şi se interpretează rezultatele.
• bacterii colorate în albastru închis, cu un halou necolorat
(dacă sunt capsulate),
• diferite celule şi celulele inflamatorii (nucleul are o culoare
albastru mai închis, citoplasmă are nuanţe de albastru);
• se pot observa destul de bine detaliile de structură.
 Coloraţia cu albastru de metilen
• secretie genitala 100X Elemente tip Candida 100X
 Coloratii compuse-Coloraţia Gram:

• se acoperă frotiul cu violet de gentiana, 1-2minute;

• se îndepărtează colorantul;
• se acoperă frotiul cu lugol (fixator), 1-2 minute;
• se îndepărtează lugolul;
• se acoperă frotiul cu un amestec de alcool-acetonă (1 parte acetonă/3 părţi alcool de
96°), rapid, 25-30 secunde;
• se spălă insistent cu apă
• se acoperă frotiul cu fucsină diluată 1/10 pentru 1 minut;
• se spălă cu apă;
• se aşeză frotiul în stativ pentru uscare;
• se examinează la microscop;
• se notează observaţiile şi se interpretează rezultatele:

• dacă frotiul a fost realizat din colonia izolată se pot vedea: microorganisme cu aceeaşi
formă şi dimensiune , cu o anumită dispoziţie, cu sau fără capsulă, Gram pozitive
(violet) sau Gram negative (roşii); levuri colorate în violet;
• dacă frotiul a fost realizat din p.p. se pot vedea diferite celule, PMN (nucleul şi
citoplasmă apar în nuanţe de roşu), bacterii Gram pozitive şi/sau Gram negative, levuri
etc;
 Coloraţia Gram

Ex. microscopic: afinitati tinctoriale (coloratia Gram, cu mare

valoare pentru diagnosticul prezumtiv)

Frotiuri din sputa, colorate Gram: stanga - coci Gram pozitivi in diplo si lanturi scurte (Str.
pneumoniae); centru- cocobacili Gram negativi intra si pericelular (Haemophilus influenzae );
dreapta- levuri /pseudofilamente(x100)
 Coloraţia Gram

Coloratia Gram: Stanga- bacili Gram negativi; coci Gram pozitivi in gramezi –Centru si in
lanturi - dreapta; (X100)
 Bacillus
Antrax anthracis
Koch 1876

Neisseria
Gonoree Neisser 1879
gonorrhoeae

Salmonella
Febra tifoida Eberth 1880
Typhi

Mycobacterium
Tuberculoza tuberculosis
Koch 1882

Holera Vibriocholerae Koch 1883

 • Difteria Corynebacterium diphteriae Klebs/Loeffler 1883
• Tetanos Clostridium tetani Nicolaier 1885

• Diaree Escherichia coli Escherich 1885

• Pneumonie Streptococcus pneumoniae Fraenkel 1886
• Meningita Neisseria meningitidis Weischselbaum 1887
• Febra ondulanta Brucella sp.Bruce1887

• Gangrena gazoasa Clostridium perfringens Welch et Nuttal 1892

• Pesta (ciuma) Yersinia pestis Yersin/Kitasato1894

Coloratia Wayson-aspect in ac de siguranta

• Botulism Clostridium botulinum Van Ermengem 1896

• Dizenteria Shigella dysenteriae Shiga1898

• SifilisTreponema pallidum Schaudin/Hoffmann1905

• Tusea convulsiva Bordetella pertussis Bordet et Gengou 1906

Imunohistochimie

• Meningita Rickettsia rickettsii Ricketts1909

 Coloratia Gram

CEP 10-25/C20X, PSEUDOMICELII SI

CELULE LEVURICE – frotiu Gram
100x
 Coloratia Gram

PMN DEZAGRAGATE, DETRITUS CELULAR, BACILI GRAM POZITIVI RAMIFICATI, IN

MUCUS , NUMEROSI BACILI GRAM NEGATIVI GRAMEZI, RUPTI, TIP ACTYNOMICETE
MICI, IN GRAMEZI SI IN “BANCURI DE PESTE
 Coloratia Gram
LICHID PERITONEAL- FIBRINA, EPITELII,
PUROI RENAL- PMN INTREGI, DEZAGREGATE, DETRITUS CELULAR, MACROCONIDII
RELATIV FRECVENTI BGN
 Coloratia Gram
ABCES HEPATIC - MASA DE LEUCOCITE SI
PSEUDOHIFE SEPTATE CU CELULE LEVURICE “Clue cells”
 Coloratia Gram

CRYPTOCOCCUS NEOFORMANS -LCR- secretie genitala

FROTIU GRAM
Coloratie Gram 100X
 Coloratia Gram
LCR- Diplococi Gram +, capsulati URINA- BGN tip Pseudomonas
Coloraţia May-Grunwald Giemsa
• se fixeaza frotiul cu May-Grunwald -2min.
• se înclină lama şi se scurge soluţia colorantă (care are şi
rol fixator);
• se acoperă frotiul cu soluţie Giemsa preparata
extemporaneu, (2pic./1ml apa) pentru 20 min.;
• se spălă cu apa;
• se aşeză frotiul în stativ pentru uscare;
• se examină la microscop;
• se notează observaţiile şi se interpretează rezultatele
Coloraţia May-Grunwald Giemsa

Coloratie May-Grunwald-Giemsa ( 100 X – Bacili spiralati

Coloratii compuse- Coloraţia Ziehl-Neelsen
Este o coloraţie utilă în identificarea prezenţei de bacili acid-alcool rezistenţi
(BAAR):
• se aşează frotiul uscat şi fixat pe un suport situat deasupra tăviţei de colorare;
• se acoperă complet lama cu fucsină bazică nediluată (filtrată proaspăt) 10 min;
• se trece becul de gaz aprins de 2-3 ori, pe sub lama acoperită de fucsină, până
la emiterea de vapori;
• se spălă insistent cu apă distilata
• se adăugă amestec decolorant acid-alcool (3 ml acid clorhidric concentrat / 97
ml alcool etilic 90-95°), 1min;
• se spălă cu apă distilată;
• se recolorează cu albastru de metilen, 1 minut;
• se spălă cu apă distilată;
• se examinează la microscop:
• bacili de culoare roşie (dacă există BAAR);
• diferite celule şi PMN (toate structurile ne-BAAR apar colorate albastru) etc;
• dacă frotiul este din colonie, se evidenţiază numai bacili de culoare roşie.
 Coloraţia Ziehl-Neelsen

• Coloratia Ziehl-Neelsen
– Evidentierea micobacteriilor (BK, lepra)