Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiective operaţionale
Să prezinte evoluţia dreptului la vot
Să înţeleagă importanţa participării la vot
Să recunoască tipurile de alegeri
Să definească caracteristicile votului
Să folosească corect termenii noi: mandat,
sufragiu, scrutin, uninominal
Să compare alegerile din timpul regimului
comunist cu cele de după anul 1989
Evoluţia dreptului la vot
Votul nu a fost întotdeauna cu adevarat universal:
femeile, populaţia de culoare şi uneori cei cu
venituri modeste au fost exceptaţi de la vot.
În ţara noastră, în primele decenii ale sec XX,
dreptul la vot îl aveau doar bărbaţii care făceau
parte din elita politico-economică, socială şi
culturală a societăţii. Femeile erau excluse de la
vot.
Astăzi, dreptul la vot este universal. Alegerile libere
şi corecte sunt o condiţie a democraţiei.
Sufragiu: dreptul cetăţenilor de a-şi afirma
opţiunile politice prin vot.
Participarea la vot
Participarea la vot este facultativă, nu este
obligatorie. Fiecare decide dacă participă sau
nu la vot.
Cei care votează, se implică în viaţa publică
şi îşi exprimă voinţa politică, controlează
puterea prin intermediul reprezentanţilor
aleşi .
Sistemul alegerilor permite:
– Exprimarea voinţei politice a poporului
– Schimbarea puterii în mod paşnic
– Controlul cetăţenilor asupra puterii şi
participarea acestora la putere.
Drepturi electorale
Constituţia României
prevede că cetăţenii
români au anumite
drepturi electorale.
Aceste drepturi sunt
prevăzute la:
Art. 36 - Dreptul la vot
Art.37 - Dreptul de a fi
ales
Art.38 - Dreptul de a fi
ales în Parlamentul
european.
Tipuri de alegeri
A. Alegeri locale - pentru primari şi consilieri, o dată
la 4 ani;
B. Alegeri parlamentare - pentru deputaţi şi senatori,
o dată la 4 ani;
C. Alegeri prezidenţiale - pentru Preşedintele ţării, o
dată la 5 ani;
D. Alegeri europene - pentru Parlamentul european,
o data la 5 ani.
TERMENI:
Mandat: (lat. mandatum – ceea ce este încredinţat) este
perioada de timp pentru care sunt aleşi reprezentanţii poporului
Sufragiu: dreptul cetăţenilor de a-şi afirma opţiunile politice prin
vot.
Sisteme electorale
Modul de scrutin este modalitatea de transformare a
voturilor în locuri sau modalitatea de a stabili rezultatele
alegerilor. Există trei tipuri de moduri de scrutin:
sistem proporţional: - înfiinţat în Belgia, cetăţenii
votează lista de candidaţi ai unui partid sau candidatul
preferat
sistem majoritar: - într-o anumită circumscripţie
câştigă candidatul cu majoritatea voturilor
sistem mixt: - îmbină cele două modele.
În România sistemul de vot este cel proporţional.
Dreptul la vot
Pentru a participa la
alegeri trebuie
îndeplinite
următoarele condiţii :
universal
egal
direct
liber exprimat
Secret
Caracteristicile votului:
Universal – toţi cetăţenii fără deosebire de religie, sex,
etnie, vârstă, apartenenţă socială sau politică, care
îndeplinesc condiţiile stabilite de lege pot să-şi exercite
dreptul de vot.
Egal – fiecare cetăţean are dreptul să voteze o singură
dată... Toate voturile au aceeaşi valoare.
Direct – exercitarea dreptului de vot numai de către
titular, în mod nemijlocit şi personal.
Liber exprimat – cetăţeanul decide singur dacă şi pe
cine votează. Tentativa de a-l influenţa este ilegală şi se
pedepseşte conform legii.
Dreptul de a fi ales
Cetăţenii au dreptul de a candida sau de a fi
aleşi. Pot fi aleşi toţi cetăţenii cu drept de vot
cărora nu le este interzisă asocierea în partide
politice. Pentru aceasta trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii :
– să fie cetăţeni români cu drept de vot
– să aibă domiciliul în România
– să fi împlinit cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în
Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei
publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a
fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani
pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al
României.
Să votezi este o datorie!
Tu decizi, dar fii corect!
Referendumul
Bibliografie: