Plan de îngrijire a bolnavului cu

gripă.
• Gripa este o viroză respiratorie cu fenomene de afectare generală, cu
apariție sporadică, epidemică sau chiar pandemică. Există trei tipuri
principale de gripă: tipul A, cel mai patogen, implicat in pandemii,
tipul B ce dă îmbolnăvirile locale și tipul C, cel mai slab patogen.
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII DELEGATE EVALUAREA
DEPENDENŢEI (SEMNE AUTONOME
ŞI SIMPTOME)

prevenirea asigurarea repaosului asigurarea repaosului stare generală

febră ridicată complicațiilor fizic-psihoterapie- fizic - recoltarea bună
T – 39,5 C combaterea febrei aerisirea salonului- produselor biologice diminuarea
obstructie nazală diminuarea combaterea febrei prin psihoterapie pentru febrei T –
congestie faringiană manifestărilor de împachetări reci i examenul de laborator 37,4
transpiratii reci dependență calmarea medicamente aerisirea salonului - functiile
anxietate anxietății școrespunzătoare- sânge pentru vitale în
hipotermie permeabilizarea căilor măsurarea i notarea determinarea de: limitele
tuse seacă respiratorii func iilor șțvitale: T combaterea febrei prin normale
dispnee cu polipnee (temperatură), TA hemoleucogramă, nu preintă
R – 21 r/min (tensiunea arterială), P hematocrit, dispnee
inapetentă (puls), R (respira ia) D împachetări reci și disparitia
frisoane (diureză)ț- medicamente VSH, frisoanelor
potential de administrarea ionogramă, uree calmarea
deshidratare medicamenta ie sanguină anxiETATii
cefalee corespunzătoare
Strănut
• Cum se transmite gripa
• Studiile efectuate de-a lungul anilor au demonstrat ca cel mai mare risc de contagiozitate
se manifesta in zilele 2-4 de la contractarea virusului gripal. Virusul, mai ales cel de tip A
si B, inregistreaza cea mai rapida raspandire in interiorul comunitatii, adica se transmite
foarte usor de la o persoana la alta. Este suficient ca persoana infectata sa treaca pe
langa o persoana sanatoasa si sa tuseasca sau stranute. Atunci cand respira, persoana
sanatoasa inspira aerul incarcat cu particulele care contin virusul, iar acest aer strabate
mucoasele nazale si orale, ajunge in tractul respirator si aici incepe sa se multiplice.
Gripa se poate transmite si prin intermediul suprafetelor care au fost anterior
contaminate cu virusul gripal de catre o persoana bolnava.
• Gripa sezoniera este o afectiune foarte contagioasa si pentru ca o persoana care este
infectata cu virusul gripal poate sa infecteze alte persoane chiar inainte ca simptomele
bolii sa se manifeste. Chiar si asa, perioada in care contagiozitatea este cea mai ridicata
este la 3-4 zile dupa ce simptomele au debutat, iar acest lucru se intampla la 2-4 zile
dupa ce virusul a fost contractat.
• O alta informatie pe care este bine s-o retinem este aceea ca persoanele care au
sistemul imunitar afectat si copiii prezinta cea mai lunga perioada de contagiozitate
(chiar si la 7-14 zile dupa contractarea virusului).
• Cele mai importante simptome ale gripei sunt: durerile musculare, durerile de cap,
febra (frisoane). Exista si alte simptome care se manifesta la bolnavii care au gripa:
• tuse;
• dureri in gat;
• rinoree;
• stare de oboseala excesiva;
• varsaturi/diaree (se manifesta mai ales in cazul copiilor).
• In cele mai multe cazuri, aceste simptome se amelioreaza in decurs de cel mult 2 saptamani. In
cazul persoanelor care se incadreaza in categoriile de risc, pot aparea complicatii care
prelungesc foarte mult perioada de recuperare. Uneori, complicatiile pot fi
fatale. Complicatiile pot consta in:
• pneumonie;
• infectii ale sinusurilor/urechilor;
• miocardita;
• encefalita;
• insuficienta cardiaca;
• insuficienta renala.
• Cat dureaza gripa la adulti
• Durata medie a gripei la adulti poate varia, dar in general,
simptomele persista timp de aproximativ o saptamana. Cu
toate acestea, in unele cazuri, simptomele pot persista pana la
doua saptamani. Durata exacta poate fi influentata de mai
multi factori, cum ar fi starea generala de sanatate a persoanei
si sistemul sau imunitar. De exemplu, persoanele cu un sistem
imunitar slabit pot avea o perioada de recuperare mai lunga.
• Exista si alti factori care pot influenta durata gripei la adulti.
Prezenta unor afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul
sau bolile pulmonare, poate afecta durata gripei. De
asemenea, este important de mentionat ca vaccinarea
impotriva gripei poate reduce severitatea bolii si poate
contribui la o recuperare mai rapida.
• Recuperarea dupa gripa poate dura cateva saptamani. Multe
persoane se simt obosite si slabite dupa ce se vindeca de gripa
si este important sa li se acorde timp pentru odihna si
recuperare. De asemenea, este esential sa se consume
suficiente lichide si sa se adopte o alimentatie sanatoasa
pentru a sprijini procesul de recuperare. Este recomandat sa
se evite efortul fizic intens pana cand organismul se simte
complet refacut.
• Diagnosticare
• Diagnosticarea gripa poate fi realizata prin mai multe metode, care
includ examinarea simptomelor fizice, testul de gripa rapid si testele
de laborator. Examinarea fizica implica evaluarea simptomelor
specifice ale gripei, cum ar fi febra, frisoanele, durerile musculare si
oboseala. De asemenea, medicul poate verifica semnele vitale ale
pacientului, cum ar fi tensiunea arteriala si pulsul.
• Testul de gripa rapid este o metoda frecvent utilizata pentru
diagnosticarea gripa. Acest test implica prelevarea unei mostre de
mucus din nas sau gat si analiza acesteia pentru a detecta prezenta
virusului gripal. Rezultatele acestui test pot fi obtinute in cateva
minute si pot oferi medicului informatii rapide pentru diagnosticare
si tratament.
• Testele de laborator mai complexe pot fi efectuate pentru a
confirma diagnosticul de gripa. Acestea implica de obicei prelevarea
unei mostre de mucus si efectuarea unui test de detectie a virusului
gripal utilizand tehnici precum reactia in lant a polimerazei (PCR) sau
cultura virala. Aceste teste pot oferi informatii mai detaliate despre
tipul de virus gripal prezent in organism.
• In cazul gripei, sunt recomandate si alte remedii precum:
• hidratarea din abundenta a organismului (apa, ceaiuri,
supe). Nu se recomanda cafea sau sucuri care contin
cofeina si care pot duce la o si mai mare deshidratare a
organismului);
• consum de alimente bogate in vitamina C (portocale,
lamai, kiwi, ananas, mandarine, ardei gras, broccoli), sau
administrarea de vitamina C efervescenta;
• dispozitive medicale care ajuta pacientul sa respire mai
usor (spray nazal);
• odihna prelungita: somnul este unul dintre cele mai
benefice medicamente naturale, mai ales in cazul unor
infectii. De asemenea, se recomanda reducerea efortului
fizic intens;
• inhalatii cu uleiuri esentiale de menta, eucalipt, lamaie,
scortisoara.