7

1379 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a
Tema nr. 37
Convulsiile la copil
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1137001. Urmatoarele forme de epilepsie se transmit dupa modelul autozomal dominant, cu

EXCEPTIA:
A. Convulsiile neonatale familiale benigne
B. Convulsiile din scleroza tuberoasa
C. Convulsiile din neurofibromatoza
D. Sindromul West (spasmele infantile)
E. Sindromul cromozomului X fragil
(pag. 506, 507)
M1137002. Urmatoarele tipuri clinice de crize epileptice reprezinta crize (“convulsii”) generalizate, cu
EXCEPTIA:
A. Absentele tipice
B. Absentele atipice
C. Convulsiile mioclonice
D. Crizele atone
E. Convulsiile (crizele) psihomotorii de lob temporal
(pag. 508)
M1137003. Doza corecta de Diazepam i.v. pentru oprirea unei crize convulsive este:
A. 0,1-0,2 mg/kg/doza
B. 0,3-0,5 mg/kg/doza
C. 0,6-0,8 mg/kg/doza
D. 0,9-1 mg/kg/doza
E. 1,5-2 mg/kg/doza
(pag. 515)
M1137004. Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile, cu EXCEPTIA:

A. Apar la sugar si copilul mic, intre 6 luni si 5 ani
B. Apar in prezenta unei febre mai mari de 38°C
C. Durata sub 15 minute
D. Apar de regula in primele 3 zile de febra
E. Apar la copii indemni neurologic inainte de prima criza si/sau intercritic
(pag. 518)
M1137005. Tratamentul crizei la convulsii febrile poate include urmatoarele masuri terapeutice, cu
EXCEPTIA:
A. Administrarea de Diazepam i.v. lent (1 mg/minut)
B. Administrarea de Diazepam intrarectal
C. Administrarea de Fenobarbital 5 mg/kg/doza per os
D. Administrarea de Paracetamol intrarectal
E. Impachetari hipotermizante
(pag. 520)
1379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
M1137006. Urmatoarele convulsii febrile pot fi considerate “complexe”, cu EXCEPTIA:

A. Crizele focale (Jacksoniene), unilaterale
B. Crizele cu o durata de peste 30 minute
C. Crizele care nu se remit dupa prima doza de anticonvulsivant
D. Crizele urmate de hemiplegie/hemipareza
E. Crizele care se repeta in primele 24 ore
(pag. 519)
M1137007. Urmatoarele date sunt corecte in convulsii, cu exceptia:

A. in tratamentul crizei de convulsii medicamentul de electie este diazepamul
B. Varsta de debut a convulsiilor febrile este peste 5 ani
C. Acidul valproic sau sarea sodica a acestuia este singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde
toate tipurile de epilepsii
D. Nu se trateaza prima criza de convulsii mai ales daca se suspecteaza o epilepsie idiopatica
E. Doza anticonvulsivanta de diazepam este de 0,3-0,5 mg/kg/zi
(pag. 514, 515, 516)
M1137008. In crizele de convulsii febrile complexe urmatoarele date sunt corecte, cu exceptia:
A. Manifestari motorii de tip clonic, unilateral
B. Durata prelungita a crizei, peste 30 de minute
C. Deficit hemiplegic post critic
D. Repetarea crizelor in interval de 24 ore
E. Debut exclusiv la sugari
(pag. 518, 519)
M1137009. Principalele cauze endogene de convulsii ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Aport excesiv de electroliti care antreneaza hipernatremie
B. Focare de supuratie endocraniana
C. Tromboze vasculare arteriale sau venoase cerebrale
D. Sincopa de orice cauza cu anoxie prelungita
E. Encefalopatia hipertensiva
(pag. 518)
M1137010. Urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile generalizate sunt adevarate, cu exceptia:

A. Sunt expresia suferintei generalizate a creierului
B. in timpul crizei starea de constienta este abolita
C. Absentele tipice reprezinta o forma de crize neconvulsivante primar generalizate
D. Convulsiile mioclonice sunt contractii musculare de scurta durata
E. Medicatia de prima alegere in spasmele infantile este carbamazepina
(pag. 508, 509)
M1137011. In categoria epilepsiilor partiale intra urmatoarele entitati, cu exceptia:

A. Epilepsia primara de citit
B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale
C. Epilepsia copilului cu paroxisme occipitale
D. Epilepsia mioclonica juvenila
E. Epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilului
(pag. 510)
M1137012. Epilepsia tip grand mal are urmatoarele caracteristici, cu o singura exceptie:
A. Este cea mai severa forma clinica de epilepsie
B. Repetabilitatea crizelor este caracteristica
C. Factorul declansator al crizei este totdeauna febra inalta

D. Intercritic traseul EEG poate fi normal
E. Exista trasee EEG modificate sugestiv fara expresie clinica
(pag. 509)
M1137013. Urmatoarele sunt caracteristice absentelor tipice din epilepsie, cu o singrua exceptie:
A. Denumirea sinonima a absentelor tipice este cea "petit mal"
B. Manifestarea clinica caracteristica consta din scurte perioade de pierdere a starii de constienta
C. Atacurile sunt insotite de pierderea de tonus si "cadere"
D. Traseul EEG are modificari tipice
E. Numarul atacurilor poate ajunge la cateva sute pe zi
(pag. 509)
M1137014. Epilepsia simptomatica are substrat organic. Care din urmatoarele cauze de epilepsie
simptomatica este inexacta:
A. Malformatiile sistemului nervos central
B. Tumorile cerebrale
C. Facomatoze
D. Trisomie 21
E. Sechele dupa meningita purulenta neonatala
(pag. 511)
M1137015. Convulsiile generalizate se caracterizeaza prin pierderea cunostintei. Care din urmatoarele
tipuri de convulsii nu se insoteste de pierderea starii de constienta:
A. Absente tipice (petit mal)
B. Convulsii mioclonice
C. Convulsii jacksoniene
D. Convulsii tonico-clonice
E. Convulsii atone
(pag. 507, 508)
M1137016. Acidul valproic sau valproatul de sodiu este cel mai utilizat drog anticonvulsivant utilizat in
pediatrie. Identificati eroarea din urmatoarele afirmatii:
A. Poate fi utilizat in tratamentul tuturor formelor de epilepsie
B. Doza recomandata se creste lent
C. Efectele adverse sunt de asteptat dupa utilizarea prelungita a tratamentului
D. in primele 6 luni de la inceperea tratamentului efectele adverse sunt improbabile
E. Cel mai frecvent efect advers este citoliza hepatica
(pag. 514)
M1137017. Tratamentul status-ului epileptic presupune urmatoarele gesturi terapeutice dintre care
unul este de evitat:
A. Administrarea de fenobarbital (i.m)
B. Administrarea de benzodiazepine (iv, rectal)
C. Administrarea de midazolam (iv)
D. Administrarea de fenitoin
E. Anestezie generala
(pag. 517, 518)
M1137018. Status-ul epileptic este definit de prelungirea unei crize de convulsii peste 30 minute.
Etiologia cea mai comuna este urmatoarea, cu o singura exceptie:
A. Oprirea brusca a tratamentului anticonvulsivant
B. Meningita purulenta
C. Tetania hipocalcemica
D. Malformatiile sistemului nervos central
E. Intoxicatiile cu antidepresoare triciclice
(pag. 517, 541)
M1137019. Care este etiologia cea mai frecventa a convulsiilor ocazionale. Identificati eroarea din
urmatoarea enumerare:
A. Traumatisme craniene severe
B. Hiponatremie grava
C. Intoxicatie cu apa
D. Hipocalcemie
E. Sindrom West
(pag. 518)
M1137020. Urmatoarele cauze de convulsii ocazionale sunt mai frecvent intalnite in pediatrie, cu o
singura exceptie:
A. Meningita acuta
B. Hematom subdural post-traumatic
C. Intoxicatia acuta cu fenobarbital
D. Sindromul Reye
E. Piridoxinodependenta (la nou nascut)
(pag. 518, 542)
M1137021. Tulburarile metabolice de diverse cauze sunt citate drept posibile cauze de convulsii
ocazionale. Identificati eroarea:
A. Hiperglicemie
B. Hipoglicemie
C. Hipocalcemie
D. Hiponatremie
E. Hipernatremie
(pag. 518)
M1237022. Evolutia favorabila a epilepsiei poate fi observata in:

A. sindromul West
B. epilepsia idiopatica
C. sindromul Lennox-Gastaut
D. epilepsia mioclonica
E. epilepsia simptomatica
(pag. 507)
M1237023. Antiepilepticele in asociere cu ACt sau corticoterapie se utilizeaza in tratamentul:

A. epilepsiilor idiopatice
B. sindromului West
C. epilepsiilor criptogenice
D. sindromului Lennox-Gastaut
E. convulsiilor febrile
(pag. 513)
M1237024. Singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii este:
A. acidul valproic
B. fenitoina
C. carbamazepina
D. fenobarbitalul
E. diazepamul
(pag. 514)
M1237025. La initierea tratamentului, doza de acid valproic va fi de:

A. 5 mg/kg/zi
B. 10 mg/kg/zi
C. 15 mg/kg/zi
D. 20 mg/kg/zi
E. 25 mg/kg/zi
(pag. 514)
M1237026. Efectul anticonvulsivant neinsotit de sedare este marele avantaj al:

A. acidului valproic
B. fenitoinei
C. fenobarbitalului
D. etosuccimidului
E. carbamazepinei
(pag. 514)
M1237027. Pentru cuparea crizei convulsive, Desitinul se va administra la copii pe cale:

A. per orala
B. i.v.
C. s.c.
D. intrarectala
E. i.m.
(pag. 515)
M1337028. Autenticitatea manifestarilor de tip convulsiv la copil este data de:

A. Absenta sincronismului clinica - EEG
B. Unde lente inregistrate cu 30 de minute inainte de criza
C. Corespondent sincron pe EEG
D. Complexe varf unda inregistrate postcritic
E. Unde lente inregistrate cu 24 de ore inainte de criza convulsiva
(pag. 506)
M1337029. Caracteristicile convulsiilor febrile complexe:

A. Manifestari tonico-clonice generalizate
B. Durata intre 5 si 15 minute
C. Deficit hemiplegic postcritic
D. Crize nerepetitive
E. Crize in contextul unei infectii SNC
(pag. 519)
M1337030. Epilepsia copilului este o boala:

A. Cronica
B. Acuta
C. Cu etiologie bine precizata in toate cazurile
D. Caracterizata printr-o singura convulsie
E. Idiopatica in toate cazurile
(pag. 506)
M1537031. Cauza majora de convulsii ocazionale la copil este:
A. hipoglicemia
B. febra peste 38 °C
C. meningita bacteriana sau virala
D. penicilina administrata injectabil
E. hipo- sau hipernatremie
(pag. 518)
M1537032. Prima optiune terapeutica in tratamentul convulsiilor febrile la copil este:

A. paracetamol - supozitoare
B. algocalmin - comprimate
C. fenobarbital - i.m.
D. fenobarbital - i.v.
E. diazepam - i.v.
(pag. 520)
M1537033. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile
febrile si meningita bacteriana la copil?
A. examen FO
B. examen LCR
C. EEG efectuata imediat dupa remiterea crizei
D. radiografie de craniu
E. testele sangvine de inflamatie nespecifica (ex. VSH)
(pag. 519)
M1537034. Urmatoarele afirmatii legate de convulsiile febrile complexe la copil sunt adevarate, cu
EXCEPTIA:
A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. crizele au durata peste 30 de minute (stare de rau convulsiv)
C. este prezent deficit hemiplegic postcritic
D. sunt crize motorii generalizate, in general clonice, mai rar tonico-clonice sau atone
E. crizele se repeta intr-un interval de 24 de ore
(pag. 519)
M1537035. Urmatoarele sunt cauze endogene de convulsii ocazionale la copil, cu EXCEPTIA:

A. afectari endocrine
B. meningite
C. sincopa de orice cauza
D. hipocalcemia
E. traumatismele craniene
(pag. 518)
M1537036. Care este in mod obisnuit etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile:
A. infectia acuta a cailor aeriene superioare
B. infectia de tract urinar
C. meiningita si encefalita
D. boala diareica acuta
E. penumonia acuta
(pag. 519)
M2237037. In cursul sindromului convulsiv la copil, contractura musculara nu poate fi:

A. tonica
B. clonica
C. generalizata
D. localizata
E. voluntara
(pag. 505)
M2237038. La copil, convulsiile ocazionale nu pot fi declansate de:

A. traumatism cranian
B. meningita
C. hiponatremia
D. hemoragie cerebrala
E. deficitul de vitamina B1 (la nou nascut)
(pag. 518)
M2237039. Urmatoarele afectiuni si modificari metabolice nu pot declansa convulsii la copil:

A. sindromul Reye
B. hipomagnezemia
C. hiperglicemia
D. hiponatremia
E. hipernatremia
(pag. 518)
M2237040. La copil, nu pot apare convulsii dupa urmatoarele medicamente:

A. vitamina A
B. injectii cu lidocaina
C. injectii cu penicilina G
D. ingestie de fenotiazine
E. ingestie de xantine
(pag. 518)
M2237041. Care din afirmatiile de mai jos sunt exacte, referitor la convulsiile febrile la copil:
A. apar de la o temperatura de 39°C
B. durata convulsiilor este intotdeauna 2-3 minute
C. EEG prezinta anomalii in perioadele intercritice
D. absenta anomaliilor EEG in perioadele intercritice
E. incidenta maxima este intre 4-6 luni de viata
(pag. 518)
M2237042. Care este principala caracteristica a epilepsiei copilului:

A. debutul la sugar
B. sexul masculin
C. recurenta
D. sexul feminin
E. durata convulsiei
(pag. 506)
M2237043. Care date sunt inexacte referitoare la istoria naturala a epilepsiei la copil:
A. frecventa crizelor de convulsii diminua cu inaintarea in varsta
B. crizele convulsive pot dispare, intr-un interval variabil de la prima criza ("epilepsia se vindeca")
C. convulsiile familiale benigne neonatale se manifesta numai in primele luni de viata si nu se mai repeta
D. convulsiile familiale benigne neonatale lasa sechele neurologice
E. crizele partiale sunt mai frecvente decat cele generalizate
(pag. 507)
M2237044. La copil, statusul epileptic nu apare in:

A. sistarea brusca a medicatiei antiepileptice (in special benzodiazepine si barbiturice)
B. encefalita
C. sindrom Reye
D. hipotermie
E. tumori cerebrale
(pag. 517)
M2237045. Urmatoarele convulsii epileptice ale copilului nu sunt clasificate in cadrul convulsiilor
generalizate:
A. absentele tipice
B. absentele atipice
C. crizele convulsive atone
D. crizele tonico-clonice
E. convulsiile senzoriale
(pag. 507)
M2237046. Se defineste ca status epileptic la copil orice convulsie, indiferent de etiologie, care se
prelungeste peste:
A. 20 minute
B. 40 minute
C. 30 minute
D. 1 ora
E. 24 ore
(pag. 517)
M2237047. Convulsiile partiale cu simptome vegetative la copil nu se manifesta prin:

A. crize de roseata a pielii
B. crize de cianoza
C. dilatare pupilara
D. dureri abdominale
E. pierderea controlului vezical
(pag. 508)
M2237048. Copilul cu convulsii partiale complexe nu prezinta:

A. stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei
B. pierderea completa a constientei
C. automatisme motorii
D. micropsii
E. macropsii
(pag. 508)
M2237049. In cadrul convulsiilor generalizate ale copilului nu se includ convulsiile:

A. absentele tipice
B. absentele atipice
C. mioclonice
D. atone
E. Jacksoniene
(pag. 508)
M2237050. In timpul unei crize de absenta tipica "petit mal" copilul nu prezinta:
A. cadere brusca
B. crize scurte de pierdere a cunostintei

C. intrerupere a activitatii motorii
D. "privire in gol"
E. intreruperea activitatii verbale
(pag. 509)
M2237051. In epilepsia simptomatica a copilului, examinarea creierului prin computer tomografie nu

evidentiaza:
A. atrofie cerebrala focala sau generalizata
B. procese patologice inlocuitoare de spatiu
C. la toate cazurile se obtin relatii normale
D. hidrocefalie
E. calcifieri intracraniene
(pag. 511)
M2237052. Referitor la sindromul West (spasmele infantile) la copil, este inexact ca:
A. este o forma de epilepsie caracteristica sugarului
B. debuteaza tipic la varsta de scolar
C. 10-20% din cazuri sunt criptogene, adica apar la un sugar anterior sanatos
D. majoritatea cazurilor evolueaza la copii cu afectare neurologica severa
E. EEG este specific alterat, traseul avand caracter de hipsaritmie
(pag. 511-513)
M2237053. Dintre leziunile cerebrale enumerate, nu determina sindrom West la copil:

A. microcefalia
B. atrofia corticala
C. malformatiile cerebrale
D. sechelele neurologice dupa sindrom hipoxic-ischemic perinatal
E. icter obstructiv prelungit la nou nascut
(pag. 511)
M2337054. Convulsiile partiale complexe ale copilului nu se caracterizeaza prin:

A. afectarea lobilor temporali
B. iluzii, halucinatii vizuale, perceptii distorsionate
C. vorbire fractionata sau imposibila
D. descarcarile convulsive exclusiv din lobii frontali
E. tulburari emotionale cum ar fi anxietatea
(pag. 508)
M2337055. Convulsiile tonico-clonice ale copilului

A. debuteaza intotdeauna insidios, precedate de aura
B. sunt cele mai putin severe convulsii
C. respiratia este stertoroasa, bolnavul devine cianotic
D. faza clonica initiala este urmata de faza tonica
E. bolnavul nu este niciodata amnezic post criza
(pag. 508)
M2337056. Statusul epileptic al copilului

A. dureaza maximum o jumatate de ora
B. poate fi generat exclusiv de crizele convulsive tonico-clonice
C. nu determina niciodata sechele permanente
D. cea mai frecventa cauza este traumatismul cerebral
E. reprezinta o mare urgenta medicala

(pag. 508 - 509)
M2337057. Epilepsia cu crize tonico-clonice de tip " grand mal "

A. se defineste prin crize recurente de convulsii datorate febrei
B. debuteaza obligatoriu inainte de virsta de 3 ani
C. se caracterizeaza prin convulsii tonico-clonice insotite de pierdere constientei
D. statusul postcritic se caracterizeaza printr-o agitatie extrema
E. EEG prezinta modificari caracteristice numai dupa criza
(pag. 509)
M2337058. Crizele complexe febrile ale copilului au urmatoarele manifestari in afara de:
A. durata crizei de peste 30 de minute
B. deficit hemiplegic post-critic
C. crizele nu se repeta in intervalul de 24 de ore
D. sunt intilnite frecvent inaintea virstei de 18 luni
E. copiii au antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate
(pag. 519)
M2537059. Care este principala caracteristică a convulsiilor parţiale:

A. Apar în context febril
B. Sunt unilaterale
C. Starea de conştienţă este păstrată
D. Nu asociază anomalii neurologice
E. Au o durată scurtă
(pag. 507)
M2537060. Care dintre urmatoarele este caracteristica paraliziei tranzitorii Todd:

A. Apare după convulsii tonico-clonice generalizate;
B. Durează câteva zile
C. Este comună la copii mari
D. Apare după o convulsie motorie focală
E. Se însoţeşte de tulburări vegetative
(pag. 508)
M2537061. În convulsiile parţiale cu simptome senzoriale descărcarea epileptică este localizata numai
in:
A. Cortexul motor;
B. Cortexul parietal;
C. Lobul temporal;
D. Lobul occipital;
E. Cortexul temporo-occipital.
(pag. 508)
M2537062. Convulsiile atone se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Pierderea bruscă a tonusului postural
B. Păstrarea conştienţei
C. Căderea bruscă a capului către anterior
D. Cădere din picioare
E. Hipotonie după atac
(pag. 508)
M2537063. Cauza majoră a convulsiilor ocazionale este:

A. Febră peste 40 0 C;
B. Febră peste 38 0 C;
C. Hipoglicemie;
D. Hipocalcemie;
E. Encefalopatie hipertensivă
(pag. 518)
M2537064. Cauzele endogene ale convulsiilor ocazionale sunt următoarele, cu excepţia:

A. Traumatisme
B. Afectări endocrine
C. Boli infecţioase
D. Afecţiuni vasculare
E. Tulburări metabolice
(pag. 518)
M2537065. Care este cea mai frecventa cauza de convulsii ocazionale:

A. Metabolice
B. Traumatice
C. Febrile
D. Infecţioase
E. Toxic-medicamentoase.
(pag. 518)
M2537066. Care este categoria in care se incadreaza convulsiile febrile?:

A. Convulsii mioclonice
B. Convulsii tonico-clonice generalizate
C. Convulsii atone
D. Convulsii parţial complexe
E. Convulsii motorii.
(pag. 518)
M2537067. Convulsiile febrile se caracterizează prin următoarele elemente, cu excepţia:

A. Debut în prima zi a unei afecţiuni acute febrile
B. Sunt declanşate de creşterea rapidă a temperaturii corporale
C. Susceptibilitate genetică
D. Infecţii ale SNC
E. Absenţa anomaliilor EEG în perioadele intercritice
(pag. 518)
M2537068. Crizele convulsive febrile “complexe” se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Debut înaintea vârstei de 18 luni
B. Antecedente de suferinţă neonatală
C. Manifestări motorii bilaterale
D. Manifestări motorii de tip clonic
E. Risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
M2537069. Care este singura investigaţie paraclinică utilă pentru excluderea meningitei bacteriene:
A. Examinarea LCR-ului;
B. Ecografie transfontanelară
C. Tomografie computerizată
D. Radiografie de craniu
E. EEG.
(pag. 519)
M2537070. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele, cu exceptia:

A. Infecţii ale SNC-ului;
B. Intoxicaţii medicamentoase (xantine);
C. Tulburări electrolitice;
D. Sindromul hemolitic-uremic;
E. Frisonul.
(pag. 519)
M2537071. Care este medicamentul (clasa de medicamente) cu se face convenţional tratamentul crizei
de convulsii?
A. Acid valproic
B. Fenobarbital
C. Benzodiazepine
D. Carbamazepină
E. Fenitoină
(pag. 520)
M2637072. Convulsiile febrile:

A. Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale din patologia copilului;
B. Sunt mai frecvente la nou-nascut;
C. Febra se datoreaza unei infectii a sistemului nervos central;
D. Evolueaza adesea spre status convulsivant;
E. Electroencefalograma prezinta elemente paroxistice, chiar la 10 zile dupa episodul convulsiv.
(pag. 518)
M2637073. Crizele simple, “benigne” de convulsii febrile au urmatoarele caracteristici:

A. Sunt cele mai rare tipuri de convulsii febrile;
B. Criza este motorie, generalizata, in general clonica, mai rar tonico-clonica sau atona;
C. Criza se insoteste de manifestari respiratorii, chiar stop respirator
D. Criza este de lunga durata, in general este 15 minute
E. Prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
M2637074. Afirmatiile de mai jos despre electroencefalograma sunt adevarate, cu exceptia uneia:
A. In spasmele infantile, traseul este specific, avand caracter de hipsaritmie;
B. Exista un paralelism strict intre manifestarile clinice si EEG in epilepsia “grand mal”;
C. EEG nu are semnificatie si nu are indicatie dupa prima saptamana de la aparitia unei convulsii febrile
“simple”;
D. Absenta anomaliilor EEG in perioada intercritica in convulsiile febrile;
E. Prezenta unor elemente paroxistice in prima saptamana dupa criza nu are semnificatie diagnostica
(pag. 506-519)
M2637075. Urmatoarele principii de tratament antiepileptic sunt adevarate, cu exceptia uneia:

A. Se trateaza intotdeauna prima criza de convulsii;
B. Tratamentul se va institui in cazurile de epilepsie in care diagnosticul este cert;
C. Evaluarea rezultatelor se face in primul rand pe criterii clinice;
D. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie;
E. Medicatia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande.
(pag. 513)
M2637076. Anticonvulsivantul de prima alegere in convulsiile febrile este:

A. Fenobarbital im – 10-15 mg/kgc/doza;
B. Diazepam iv – 0,3-0,5mg/kgc/doza;
C. Diazepam po – 0,5- 1 mg/kgc/zi;
D. Acidul valproic po – 10 mg/kgc/zi, doza care se creste progresiv;
E. Fenitoina po – 5-7 mg/kgc/zi.
(pag. 514-520)
M2637077. Tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii febrile se face cu:

A. Fenobarbital, administrat po,1-2 prize, timp de 2-3 ani;
B. Diazepam, po, 0,5-1 mg/kg/zi, in 3-4 prize zilnice, timp de cateva zile;
C. Acid valproic, 10 mg/kg/zi, doza care se creste progresiv;
D. Carbamazepina, 10-25 mg/kg/zi, introdus progresiv;
E. Clonazepam, 0,2 mg/kg/zi
(pag. 514-520)
M2637078. Convulsiile sunt caracterizate prin:

A. Activitate motorie involuntara (contracturi musculare);
B. Activitate motorie voluntara;
C. Spasm al musculaturii netede;
D. Contracturi ale musculaturii paravertebrale;
E. Toate de mai sus.
(pag. 505)
M2637079. Convulsiile generalizate:

A. Sunt expresia suferintei creierului in totalitate ;
B. Pot fi generalizate de la inceput sau au debut focal cu generalizare secundara,
C. Debutul poate fi precedat de semne si simptome care anunta atacul (aura);
D. In timpul crizei convulsive, starea de constienta este abolita;
(pag. 508)
M2637080. Epilepsiile generalizate recunosc urmatoarele forme clinice, cu exceptia uneia:

A. Convulsii neonatale benigne ;
B. Epilepsia mioclonica infantila benigna ;
C. Epilepsia absenta a copilului (picnolepsia);
D. Epilepsia cu absente mioclonice;
E. Epilepsia de lob temporal.
(pag. 510)
M2637081. Epilepsiile legate de o localizare (partiale, focale, locale) recunosc urmatoarele forme
clinice, cu exceptia uneia:
A. Epilepsiile de lob temporal;
B. Epilepsiile de lob frontal;
C. Epilepsiile de lob occipital;
D. Epilepsiile de lob parietal,
E. Convulsile neonatale familiale benigne.
(pag. 510)
M2637082. Cauzele cele mai frecvente ale afectarii cerebrale care duc la epilepsia simptomatica
(secundara sau organica) sunt urmatoarele, cu exceptia uneia:
A. Sechelele anoxiei la nastere;

B. Traumatismele ;
C. Tumorile cerebrale ;
D. Malformatiile cerebrale ;
E. Intoxicatiile.
(pag. 511)
M2637083. Medicatia entiepileptica cuprinde urmatoarele grupe de medicamente, cu exceptia uneia:

A. Acidul valproic (VPA) sau sarea sodica a acestuia ;
B. Hidantoinele (fenitoina) ;
C. Benzodiazepinele antiepileptice (clonazepam, diazepam) ;
D. Antidepresivele triciclice (antidepin);
E. Analogi ai acidului gama-amino-butiric (vigabrantin, gabapentin).
(pag. 514-516)
M2837084. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Clonii unilaterale
B. Durata mai mare de 30 min
C. Deficit hemiplegic permanent
D. Repetarea crizelor in 24 ore
(pag. 518)
M2937085. În criza convulsivă tonico-clonică generalizată, medicamentul de prima alegere este:

A. Acidul valproic
B. Etosucsimidul
C. Lorazepamul
D. Carbamazepina
E. Fenobarbitalul
(pag. 517 tabel 15.3)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1137086. In descrierea clasica, spasmele infantile (Sindromul West) sunt caracterizate de prezenta
urmatoarelor criterii de diagnostic, cu EXCEPTIA:
A. Apar numai la baieti (transmitere X-linkata)
B. Convulsii cu aspect clinic particular (spasme infantile)
C. Oprirea in dezvoltarea psihomotorie
D. EEG specific modificat
E. In majoritatea cazurilor, etiologia este reprezentata de scleroza tuberoasa si de holoprozencefalie
(pag. 511)
M1137087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la status-ul epileptic sunt adevarate:
A. Criza de convulsii cu durata de peste 30 minute
B. Cea mai frecventa etiologie este sistarea brusca a medicatiei antiepileptice
C. La nou nascut, tratamentul se incepe cu diazepam in doze de 0,3-0,5 mg/kg/doza
D. Orice convulsie care se prelungeste peste 30 minute se asociaza cu edem cerebral acut
E. Decesul survine in 5% din cazuri
(pag. 517)
M1137088. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:
A. Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsii

B. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie
C. politerapia devine necesara numai daca bolnavul prezinta mai multe tipuri de crize
D. Medicatia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande
E. Evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa o perioada de acumulare a drogurilor
(pag. 513, 514, 515, 516)
M1137089. Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:

A. Epilepsia primara de citit
B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale
C. Convulsiile neonatale familiale benigne
D. Epilepsia mioclonica juvenila
E. Sindromul Lennox-Gastaut
(pag. 510)
M1137090. Care din urmatoarele reprezinta epilepsii generalizate criptogenice sau simptomatice:
A. Epilepsia mioclonica infantila benigna
B. Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate de trezire
C. Spasmele infantile
D. Sindromul Lennox-Gastaut
E. Epilepsia cu absente mioclonice
(pag. 510)
M1137091. Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare:

A. Spasme infantile "in salve"
B. Manifestarile clinice caracteristice apar numai in somn sau la trezire
C. Traseul EEG indica hipsaritmie
D. Prezenta petelor acromice este obligatorie pentru sustinerea diagnosticului
E. Asociaza de obicei retard psihomotor sever
(pag. 511)
M1137092. Tratamentul spasmelor infantile se face cu urmatoarele medicamente. Identificati erorile:

A. ACt
B. Corticoizi
C. Fenobarbital
D. Clonozepam
E. Diazepam
(pag. 513, 517)
M1137093. Principiile tratamentului antiepileptic presupun respectarea unor reguli care vor fi
enumerate mai jos. Identificati erorile:
A. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial, indiferent de manifestarile clinice
B. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial si manifestari clinice
C. Principalul criteriu de evaluare a rezultatelor tratamentului este normalizarea traseului EEG
D. Cea mai recomandata atitudine terapeutica este politerapia antiepileptica
E. Medicamentele antiepileptice se administreaza zilnic, neintrerupt, pentru obtinerea efectului terapeutic
(pag. 513)
M1137094. Sevrajul tratamentului antiepileptic se face urmand urmatoarele principii. Identificati

afirmatiile inexacte:
A. Sevrajul se face utilizand criterii clinice
B. Sevrajul se face utilizand criterii EEG
C. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 ani

D. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 luni
E. Tratamentul anticonvulsivant trebuie urmat toata viata, indiferent de manifestarile clinice sau modificarile
EEG
(pag. 513, 514)
M1137095. Convulsiile febrile au urmatoarele particularitati. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica
B. Apar in context febril, cu febra peste 38 grade
C. Pot surveni la orice varsta
D. Sunt mai frecvente la nou nascut
E. in perioada intercritica lipsesc anomaliile EEG, iar imediat dupa convulsii poate arata activitate electrica
postcritica
(pag. 518, 519)
M1137096. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Convulsiile febrile apar in context febril (peste 38 grade)
B. Ele se pota asocia unor infectii bacteriene sau virale ale sistemului nervos central
C. Toate convulsiile febrile din perioada de sugar evolueaza spre epilepsie la varstele mai mari
D. Convulsiile febrile au caracter familial
E. Profilaxia repetabilitatii convulsiilor febrile se face cu acid valproic
(pag. 518, 519)
M1137097. Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:

A. Diazepam (iv)
B. Diazepam (rectal)
C. Fenobarbital (oral)
D. Masuri antitermice (metode fizice si medicamentoase)
E. Acid valproic (oral)
(pag. 520)
M1137098. Tratamentul profilactic al convulsiilor febrile este urmatorul. Identificati afirmatiile inexacte:
A. Nu se recomanda tratament profilactic, deoarece convulsiile febrile nu au tendinta la recidiva
B. Tratament medicamentos continuu cu fenobarbital
C. Tratament medicamentos continuu cu acid valproic
D. Administrarea de antitermice si Desitin intrarectal cu ocazia perioadelor febrile, cu febra peste 38 grade
E. Profilaxia convulsiilor febrile se confunda cu profilaxia crizelor de epilepsie si necesita aceleasi masuri
profilactice
(pag. 520)
M1137099. Identificati afirmatiile corecte din urmatoarele date referitoare la actiunile diferitelor tipuri
de medicamente cu actiune antiepileptica:
A. Acidul valproic sau derivatii sai este singurul antiepileptic care poate fi recomandat in toate tipurile de
epilepsie
B. Fenitoina este un antiepileptic la care actiunea anticonvulsivanta nu este insotita de sedare
C. Diazepamul este un anticonvulsivant eficient cu actiune de lunga durata
D. Etosuccimid poate induce ca efect advers un sindrom lupus like
E. in tratamentul epilepsiei medicul va alege medicamentele anticonvulsivante care nu au nici un fel de efecte
adverse
(pag. 520)
M1237100. Amnezia crizei convulsive apare in:

A. convulsiile tonico-clonice
B. convulsiile partiale complexe

C. absentele tipice
D. convulsiile mioclonice
E. convulsiile partiale cu simptome vegetative
(pag. 508)
M1237101. Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:

A. debut brusc
B. contractie musculara sustinuta
C. respiratie stertoroasa
D. dureri abdominale difuze
E. salivatie excesiva
(pag. 508)
M1237102. Tulburarile metabolice prezente in convulsiile tonico-clonice prelungite sunt:

A. hipoxemia
B. alcaloza respiratorie
C. hipercapnia
D. acidoza respiratorie
E. acidemia lactica
(pag. 508)
M1237103. Starea de rau convulsiv poate surveni in:

A. meningo-encefalita
B. epilepsie
C. intoxicatia cu organofosforice
D. coma diabetica ceto-acidozica
E. accident vascular cerebral
(pag. 509)
M1237104. Principalele efecte adverse ale fenobarbitalului sunt:

A. sedarea
B. hepatocitoliza
C. osteomalacia
D. anemia megaloblastica
E. gingivita hipertrofica
(pag. 515)
M1237105. Convulsiile febrile "complexe” se caracterizeaza prin:

A. debut inaintea varstei de 18 luni
B. antecedente de suferinta neonatala
C. durata sub 30 minute
D. manifestari motorii de tip clonic generalizate
E. deficit hemiplegic post-critic
(pag. 519)
M1237106. Tratamentul convulsiilor febrile consta in:

A. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.v.
B. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.m.
C. Paracetamol per oral
D. Paracetamol intrarectal
E. impachetari reci
(pag. 520)
M1237107. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza:

A. acid valproic
B. fenobarbital
C. carbamazepina
D. Diazepam oral
E. Desitin intrarectal
(pag. 520)
M1337108. Convulsiile generalizate tonico-clonice ale copilului din clasificarea ILAE 1981 (te
International League Against Epilepsy) au corespondenta ca terminologie dupa cum urmeaza:
A. Petit mal
B. Grand mal
C. Convulsii achinetice
D. Convulsii motorii majore
E. Convulsii mioclonice
(pag. 507)
M1337109. Factorii de risc in recurenta convulsiilor febrile ale copilului sunt:

A. Varsta sub 18 luni
B. Varsta peste 5 ani
C. Absenta antecedentelor familiale de convulsii febrile
D. Crizele simple
E. Crizele complexe
(pag. 519)
M1337110. Criteriile obligatorii de incadrare diagnostica a convulsiilor febrile la copil sunt:

A. Febra nu se datoreaza infectiei SNC
B. Durata scurta sub 15 minute
C. Apar sub 6 luni sau peste 5 ani
D. Se insotesc de anomalii neurologice intercritice
E. Apar in context febril
(pag. 518)
M1337111. Convulsiile febrile ale copilului sunt caracterizate prin:

A. Prezenta febrei anterior convulsiei la valori de 37 - 37,5 ° C
B. Varsta mai mare de 6 ani
C. Frecventa mai mare la baieti
D. Declansarea crizei convulsive la 48 - 72 de ore dupa febra
E. Crize tonico-clonice generalizate
(pag. 518)
M1337112. Crizele epileptice motorii ocazionale (convulsiile) apar in:

A. Agresiuni asupra SNC (infectii, traumatisme)
B. Hipoglicemie
C. Hipercalcemie
D. Anoxie
E. Febra
(pag. 518)
M1337113. Caracteristicile sindromului West (convulsii mioclonice infantile) sunt:

A. Apar la prescolar si scolar
B. Nu insotesc niciodata leziuni organice ale SNC

C. Au aspect caracteristic EEG de hipsaritmie
D. Convulsii care insotesc leziuni organice ale SNC
E. Constau in flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor
(pag. 511-512)
M1437114. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice caracterizate prin:

A. Contractii involuntare ale musculaturii motorii
B. Contractii repetitive (clonice)
C. Contractii sustinute (tonice)
D. Contractii tonico-clonice
E. Contractii fasciculare
(pag. 505)
M1437115. Contractiile involuntare ale musculaturii motorii in cadrul convulsiilor pot fi insotite sau nu
de:
A. Tulburari ale starii de constienta
B. Tulburari de crestere
C. Tulburari vegetative
D. Tulburari senzoriale
E. ulburari de memorie
(pag. 505)
M1437116. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia convulsiilor sunt corecte:
A. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice lente la nivelul neuronilor din lobii frontali
B. paritia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate a
neuronilor cerebrali
C. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice dezorganizate a neuronilor cerebrali
care poate fi inregistrata concomitent pe EEG
D. Epilepsia se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsive
E. Recurenta convulsiilor este principala caracteristica a epilepsie
(pag. 506)
M1437117. Toate afirmatiile privind declansarea si repetitia convulsiilor sunt corecte in afara de:
A. in timpul convulsiilor este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii
celulei nervoase
B. In timpul convulsiilor are loc o crestere a influentelor inhibitorii
C. Actiunea anticonvulsivanta a barbiturilcelor, benzodiazepinelor, hindantoinei, acidului valproic nu este
mediata de receptorii GABA si de nivelele GABA din tesutul cerebral
D. Schimburile nutritive la nivelul neuronilor corticali nu sunt conditionate de fluctuatii ale diferentei de
potential electric de membrana
E. Alterari ale potentialului de membrana permit influxul ionilor de calciu in interiorul celulei si iesirea
potasiului din celula
(pag. 506)
M1437118. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile electroencefalografice din convulsii sunt
corecte
A. Un focar epileptogen cronic in cortexul cerebral poate determina activitate neuronala anormala in ariile
omologe din emisfera de partea opusa
B. Exista convulsii electrice, fara corespondent clinic
C. Manifestarile clinice sugestive fara corespondent electric pe EEG, trebuie interpretate ca false convulsii
D. Absenta grafoelementelor specific epileptice pe o registrare EEG semnifica doar ca in momentul acelei
inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala
E. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unei leziuni focale localizate in cortexul senzitiv
(pag. 506-507)
M1437119. Convulsiile partiale simple cuprind

A. Absente tipice
B. Absente atipice
C. Convulsii cu semne motorii
D. Convulsii cu simptome somato—motorii sau senzitive
E. Convulsii cu semne si simptome vegetative.
(pag. 507)
M1437120. Care din urmatoarele afirmatii privind debutul si faza de stare a convulsiilor sunt corecte:
A. Convulsiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali
B. n cadrul convulsiilor partiale simple cu semne motorii activitatea convulsiva debuteaza la flexorii degetelor
de unde se extinde la grupe musculare vecine
C. Convulsiile partiale cu simptome senzoriale se manifesta printr-o senzatie tranzitorie de intepaturi,
furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului si reflecta descarcare epileptica in lobul frontal
D. Convulsiile olfactive pot incepe ca un miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca aopi sa devina
generalizata, de tip convulsii tonico-clonice
E. Absentele tipice constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu pastrarea cunostintei
si cu privire "in gol”.
(pag. 508)
M1437121. Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta adesea anomalii neurologice si deficit

intelectual important in acest sens, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se intalneste foarte rar in spasmele infantile
B. in spasmele infantile se noteaza pe EEG aspectul de hipsaritmie.
C. Tratamentul in spasmele infantile impune asocierea de antiepileptice, corticoterapie sau de ACt
D. Criza convulsiva izolata necesita supraveghere si tratament cu anticonvulsivante
E. Potentialul convulsiv inregistrat EEG, fara crize manifeste are indicatie terapeutica cu un medicament
anticonvulsivant
(pag. 511-513)
M1437122. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip "grand mal”) poate debuta la orice varsta si este cea
mai frecventa forma clinica de epilepsie. in acest sens care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie
B. Prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice poate duce la anoxie si eventual suferinta cerebrala
C. Intercritic traseul EEG poate fi normal
D. Frecventa atacurilor in absentele tipice poate varia de la rare la cateva sute pe zi
E. in epilepsia fotosensibila crizele sunt declansate de expunerea la lumina intensa
(pag. 509, 511)
M1437123. In crizele convulsive tratamentul anticonvulsivant trebuie administrat de urgenta. Medicul

trebuie sa stie ca:
A. Acidul valproic se administreaza in doza initiala de 10mg/kg/zi si apoi se creste progresiv pana la 15-
40mg/kg/zi
B. Fenitoina are actiune asupra absentelor tipice si se administreaza in convulsiile febrile
C. Fenitoina blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente
D. Administrata femeii gravide, Fenitoina se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou nascut prin
hipoprotrombinemie
E. Fenitoina este un antiepileptic cu efect anticonvulsivant care este insotit de sedare
(pag. 514)
M1437124. Referitor la medicatia anticonvulsivanta, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Doza initiala de Carbamazepina este de 5mg/kg/zi si se creste treptat pana la 10-25mg/kg/zi
B. Doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5mg/kg/doza. Fiola contine 10mg/2ml si se dilueaza cu

ser fiziologic 1 fiola in 10ml pentru administrare intravenoasa
C. Absorbtia Diazepamului (Desitin) din regiunea rectala este mai rapida comparativ cu celelalte cai de
administrare (orala, i.m.)
D. Etosuccimid (Petinimid si Suxilep) este un medicament antiepileptic util doar in tratamentul absentelor
tipice)
E. Fenobarbitalul are ca efecte adverse osteomalacia, fracturi in os patologic, eruptii scarlatiniforme,
rubeoliforme, anemii megaloblastice
(pag. 515-516)
M1437125. Care dintre urmatoarele manifestari diferentiaza convulsiile febrile complexe de convulsiile
febrile simple:
A. Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute (stare de rau convulsiv)
C. Deficit hemiplegic postcritic
D. Repetarea crizelor in interval de 24 de ore
E. Crizele convulsive complexe nu prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
M1537126. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul convulsiilor febrile la copil:

A. sunt mai frecvente la baieti
B. apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile
C. sunt declansate de scaderea rapida a temperaturii corporale
D. nu sunt citate cazuri de antecedente familiale de convulsii febrile
E. durata lor depaseste frecvent 30 de minute
(pag. 518, 519)
M1537127. Cauze principale de convulsii ocazionale la copil pot fi:

A. subfebrilitatile
B. traumatismele craniene
C. intoxicatia cu apa
D. meningitele bacteriene sau virale
E. hipoglicemia
(pag. 518)
M1537128. Convulsiile febrile simple (benigne) la copil se caracterizeaza prin:

A. sunt cele mai frecvente convulsii febrile
B. crizele sunt de lunga durata
C. nu apar manifestari respiratorii
D. se prezinta ca manifestari motorii de tip clonic, unilaterale
E. prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
M1537129. Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin:

A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. criza cu durata sub 15-30 de minute
C. deficit hemiplegic postcritic
D. risc crescut de sechele neurologice
E. aparitia la copiii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate
(pag. 519)
M1537130. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu investigatiile paraclinice in
convulsiile febrile la copil:
A. singura investigatie utila pentru excluderea meninigitei bacteriene este examenul LCR
B. punctia lombara ar trebui efectuata sistematic la prima criza de convulsii febrile aparute in context febril
C. EEG trebuie efectuata in prima saptamana de la debutul convulsiilor
D. radiografia de craniu se face in prima luna de la debut
E. examenul FO se recomanda in crizele "complexe"
(pag. 519)
M1537131. Factori de risc ai recidivelor convulsiilor febrile la copil pot fi:

A. varsta peste 5 ani
B. crizele complexe
C. antecedentele familiale de convulsii febrile
D. crizele motorii generalizate
E. varsta mica, sub 18 luni
(pag. 519)
M1537132. Care din urmatoarele interventii fac parte din profilaxia recidivelor de convulsii febrile la
copil?
A. tratament cronic cu fenobarbital
B. administrarea de acid valproic timp indelungat
C. administrarea de antitermice la cresterile bruste de temperatura
D. diazepam timp de cateva zile, in perioadele febrile
E. administrarea de antibiotice in perioadele febrile
(pag. 520)
M1537133. Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare la copil in cadrul convulsiilor febrile sunt:
A. varsta mica, sub 18 luni
B. varsta peste 3 ani
C. suspiciunea de meningita purulenta
D. prima criza de convulsii aparuta in context febril
E. traseu EEG modificat
(pag. 519)
M2237134. Convulsiile la copil sunt:

A. manifestari clinice paroxistice
B. caracterizate prin activitate motorie (contracturi musculare) involuntare
C. contracturile involuntare ale musculaturii motoriei pot fi repetitive (clonice) sau sustinute (tonice)
D. determinate de anomalii paroxistice ale activitatii electrice a neuronilor cerebrali
E. insotite intotdeauna de tulburari vegetative
(pag. 505)
M2237135. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la caracteristicile convulsiilor la copil sunt exacte:
A. sunt contracturi involuntare ale musculaturii motorii
B. pot fi insotite de tulburari ale starii de constienta
C. intotdeauna sunt insotite de tulburari ale starii de constienta
D. se pot asocia tulburari vegetative
E. nu sunt insotite, intotdeauna, de tulburari ale starii de constienta
(pag. 505)
M2237136. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la convulsiile copilului, nu sunt exacte:
A. sunt manifestari clinice paroxistice
B. se insotesc intotdeauna de tulburari ale starii de constienta
C. sunt prezente intotdeauna tulburari vegetative
D. uneori sunt prezente tulburari senzoriale

E. contractura musculara involuntara poate fi repetitiva sau sustinuta
(pag. 505)
M2237137. La copil, aparitia convulsiilor este determinata de:

A. anomalii paroxistice ale activitatii electrice a neuronilor cerebrali
B. descarcari electrice, bruste ale neuronilor cerebrali
C. descarcari electrice dezorganizate ale neuronilor cerebrali
D. anomaliile paroxistice ale activitatii electrice a neuronilor cerebrali intotdeauna generalizate
E. descarcari electrice excesive ale neuronilor cerebrali
(pag. 505-506)
M2237138. Urmatoarele cauze exogene pot declansa convulsii la copil:

A. intoxicatia cu alcool
B. traumatisme care antreneaza sincopa prelungita, generatoare de anoxie
C. ingestie excesiva de apa
D. afectiuni endocrine
E. ingestia de xantine
(pag. 518)
M2237139. Convulsiile metabolice ale copilului pot fi declansate de:

A. hipoglicemie
B. hiperglicemie
C. hipocalcemie
D. hiponatremie
E. hipernatremie
(pag. 518)
M2237140. Convulsiile febrile la copil:

A. apar numai in perioada de sugar
B. sunt convulsii tonico-clonice
C. sunt convulsii generalizate
D. au o durata peste 15 minute
E. febra trebuie sa fie egala sau mai mare de 38°C
(pag. 518)
M2237141. Diagnosticul convulsiilor febrile la copil se bazeaza pe urmatoarele criterii obligatorii:

A. febra egala sau mai mare de 39°C
B. durata sub 15 minute
C. durata sub 5 minute
D. absenta anomaliilor neurologice in perioadele intercritice
E. EEG normal in perioadele intercritice
(pag. 518)
M2237142. In etiologia si fiziopatologia convulsiilor febrile la copil intervin:

A. susceptibilitatea (predispozitia) genetica, autozomal dominanta, cu penetranta incompleta
B. cresterea rapida a temperaturii corporale
C. etiologia febrei este, in mod obisnuit infectia acuta, de etiologie virala, a cailor aeriene superioare
D. convulsiile febrile familiale sunt guvernate de genele 19q şi 8q13-21
E. convulsiile nu apar niciodata dupa vaccinari (DTP, antipoliomielitica, antirujeolica)
(pag. 518-519)
M2237143. In tratamentul convulsiilor febrile la copil se administreaza:

A. paracetamol supozitoare
B. algocalmin supozitoare
C. desitin intrarectal de 5 si 10 mg
D. mijloace fizice de scadere a temperaturii
E. este obligatorie administrarea de diazepam i.v.
(pag. 520)
M2237144. Epilepsia la copil:

A. poate fi de etiologie necunoscuta (epilepsie idiopatica)
B. poate apare datorita unor leziuni cerebrale congenitale
C. poate apare datorita unor leziuni cerebrale dobandite
D. se poate manifesta doar cu un singur episod convulsiv, fara ca acesta sa se repete
E. rezulta dintr-o descarcare electrica excesiva a neuronilor cerebrali
(pag. 506)
M2237145. In crizele epileptice ale copilului intervin urmatoarele mecanisme fiziopatologice:

A. descarcarea unui numar mare de neuroni cerebrali, sincron si cu frecventa inalta
B. ruperea echilibrului normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase
C. scaderea influentelor inhibitorii
D. sunt implicati in mod special neuronii inhibitori
E. substanta neurotransmitatoare, folosita de neuronii inhibitori este acetilcolina
(pag. 506)
M2237146. In declansarea crizelor epileptice la copil:

A. sunt implicati in mod special neuronii inhibitori, a caror influenta scade
B. neuronii inhibitori folosesc ca substanta neurotransmitatoare acidul gama-aminobutiric (GABA)
C. anomalia neuronilor GABA-ergici este singura cauza specifica care determina convulsii in toate tipurile de
epilepsie
D. exista factori familiali predispozanti
E. intervine o descarcare electrica excesiva a neuronilor cerebrali
(pag. 506)
M2237147. In crizele epileptice ale copilului se produc urmatoarele modificari fiziopatologice:

A. un mare numar de neuroni se descarca sincron si cu frecventa inalta
B. exista anomalii ale neuronilor GABA-ergici
C. influxul ionilor de calciu in celula nervoasa si iesirea potasiului din celula
D. este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase
E. cresc influentele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase
(pag. 506)
M2237148. Convulsii epileptice primitiv generalizate la copil sunt determinate si se caracterizeaza prin:
A. par a avea o crestere a excitabilitatii intregului cortex cerebral
B. stimulii aferenti catre cortexul hiperexcitabil, plecati de la centrii din formatiunea reticulara a trunchiului
declanseaza convulsiile
C. la acesti pacienti, activitatea convulsiva debuteaza sincron, in toate ariile cortexului cerebral
D. sunt prezente numai la sugari
E. crizele convulsive sunt recurente
(pag. 506)
M2237149. Convulsiile epileptice la copil:

A. convulsiile partiale isi au originea in arii limitate (focale) ale cortexului
B. descarcarile neuronale anormale pot ramane in focarul initial (localizate) sau pot sa se generalizeze
secundar
C. un focar epileptogen cronic, in cortexul cerebral, nu poate determina o activitate neuronala anormala in arii
indepartate
D. un focar epileptogen cronic, din cortexul cerebral, determina o activitate neuronala anormala in arii
indepartate, omoloage, din emisfera de partea opusa
E. focarul "in oglinda" in ariile omoloage de partea opusa, pot eventual actiona ca situs independent de
descarcari epileptice
(pag. 506)
M2237150. Urmatoarele afirmatii referitoare la EEG in epilepsia copilului sunt exacte:

A. manifestarile clinice de tip convulsiv trebuie sa aiba corespondent sincron pe inregistrarea EEG
B. exista convulsii electrice fara corespondent clinic
C. exista convulsii tipice epileptice fara corespondent EEG
D. absenta grafoelementelor specifice epileptice, pe o inregistrare EEG, semnifica doar ca in momentul acelei
inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala
E. inregistrarea EEG pe durata a 24 ore are o semnificatie mai mare diagnostica
(pag. 506)
M2237151. Referitor la Lamotrigin (Lamictal), antiepileptic de ultima generatie, utilizat la copil, sunt
exacte afirmatiile:
A. indicatia majora este reprezentata de crizele partiale
B. este eficient si in convulsiile tonico-clonice primar generalizate
C. se indica in sindromul West
D. nu are nici o reactie adversa
E. durata lenta de eliminare permite sa fie administrat de 2 ori/zi
(pag. 516)
M2237152. Rolul factorilor genetici in epilepsia copilului se sustine prin:

A. existenta unor forme de epilepsie cu transmitere monogenica, dupa tipar mendelian
B. convulsiile neonatale familiale benigne se transmit autozomal dominant
C. convulsiile neonatale familiale benigne se datoreaza unor gene, care codifica canalele de potasiu
D. prezenta convulsiilor in sindromul cromozomului X fragil, descris numai la fete
E. prezenta convulsiilor in sindromul cromozomului X fragil, descris numai la baieti
(pag. 506)
M2237153. Urmatoarele forme de epilepsie ale copilului se transmit genetic:

A. convulsiile neonatale familiale benigne
B. convulsiile din sindromul cromozomului X fragil
C. epilepsia simptomatica din sindromul Sturgge-Weber
D. convulsiile din sindromul Down
E. epilepsia simptomatica din neurofibromatoza
(pag. 506-507)
M2237154. Referitor la Ethosuccimid, ca antiepileptic la copil, este corect:

A. este un medicament cu spectru larg de actiune
B. este un medicament cu spectru foarte ingust de actiune
C. se indica in convulsiile tonico-clonice generalizate
D. este util doar in tratamentul absentelor tipice
E. actioneaza prin blocarea canalelor de calciu
(pag. 516)
M2237155. Epilepsia la copil are urmatoarele caracteristici:
A. este mult mai frecventa decat la adult

B. creierul sugarului si copilului, inca imatur din punct de vedere al dezvoltarii, este cu mult mai vulnerabil
C. frecventa crizelor partiale este mai mare decat a crizelor generalizate
D. frecventa crizelor generalizate este mai mare decat a crizelor partiale
E. frecventa crizelor de convulsii creste cu inaintarea in varsta
(pag. 507)
M2237156. Urmatorele afrimatii, referitoare la epilepsia copilului, sunt corecte:

A. lipsa de repetabilitate a unor convulsii epileptice se inregistreaza de obicei sub tratament
B. reaparitia crizelor la sistarea tratamentului anticonvulsivant este semnalata la 15-50% din cazuri
C. durata medie a activitatii epileptice este apreciata, in general, la 10 ani de la prima criza
D. la 50% din cazurile de la copil durata medie a activitatii epileptice este de numai 2-3 ani
E. crizele epileptice din sindromul West au un prognostic bun
(pag. 507)
M2237157. Evolutia epilepsiei la copil:

A. remisiunea apare la 85% dintre cazurile cu convulsii tonico-clonice
B. remisiunea apare la 80% dintre cazurile cu absente tipice
C. in sindromul Lennox-Gastaut are un prognostic bun
D. in sindromul West are un prognostic bun
E. evolutia favorabila a epilepsiei este notata in cazurile idiopatice
(pag. 507)
M2237158. Crizele epileptice partiale la copil sunt determinate si se caracterizeaza prin:

A. sunt expresia afectarii partiale a unei singure emisfere cerebrale
B. sunt expresia afectarii in totalitate a unei singure emisfere cerebrale
C. starea de constienta a bolnavului, in timpul atacului convulsiv nu este pastrata
D. starea de constienta a bolnavului, in timpul atacului convulsiv este pastrata
E. in timpul crizei pot fi afectate temporar unele functii cognitive si vorbirea
(pag. 507)
M2237159. Convulsiile epileptice partiale simple cu semne motorii la copil se manifesta clinic prin:
A. debuteaza sub forma unor clonii la un singur grup de muschi (adesea flexorii degetelor)
B. convulsiile se extind la grupele musculare vecine (evolutie Jacksoniana)
C. prin extindere intereseaza o parte intreaga a corpului
D. bolnavul ramane constient
E. in timpul atacului convulsiv copilul este inconstient
(pag. 507)
M2237160. Convulsiile febrile la copil se manifesta clinic prin:

A. crize "simple", "benigne"
B. crize "complexe"
C. crizele "complexe" sunt intalnite mai frecvent dupa 18 luni
D. in criza "simpla" copilul prezinta o criza motorie generalizata, in general clonica, mai rar tonico-clonica sau
atona
E. crizele "complexe" se repeta la interval de 24 de ore
(pag. 519)
M2237161. Se clasifica, in cadrul convulsiilor partiale la copil, urmatoarele:

A. absentele atipice
B. absentele tipice
C. convulsiile partiale simple cu semne motorii
D. convulsiile partiale simple cu simptome vegetative

E. convulsiile partiale cu simptome somato-motorii sau senzitive
(pag. 507)
M2237162. Dupa o convulsie motorie focala copilul prezinta:

A. ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata (paralizia Todd)
B. nu ramane niciodata o paralizie tranzitorie de partea afectata
C. paralizia tranzitorie, de partea afectata, poate persista aproximativ 24 de ore
D. paralizia tranzitorie, de partea afectata, este comuna in special la copiii mici
E. paralizia tranzitorie de partea afectata apare exclusiv la copilul mare
(pag. 508)
M2237163. La copil, convulsiile partiale, cu simptome senzoriale, se manifesta:

A. printr-o senzatie tranzitorie de furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului
B. convulsii vizuale (senzatie luminoasa, lumina puternica cu durata instantanee)
C. prin absente
D. crize convulsive atone
E. convulsii olfactive (pot incepe cu miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca apoi sa devina tonico-
clonice generalizate)
(pag. 507-508)
M2237164. Convulsiile partiale cu simptome senzoriale la copil sunt secundare afectarii urmatoarelor
zone cerebrale:
A. afectarea cortexului parietal se poate manifesta prin senzatii tranzitorii de furnicaturi, intepaturi, ameteala,
de o parte a corpului
B. afectarea lobului occipital determina convulsii vizuale
C. tumorile de lobi temporali se manifesta precoce prin convulsii olfactive
D. afectarea lobului occipital determina convulsii atone
E. afectarea lobului temporal determina absente atipice
(pag. 508)
M2237165. Convulsiile partiale cu simptome vegetative la copil se manifesta prin:

A. paloare
B. dureri abdominale
C. dilatare pupilara
D. pierderea controlului vezical
E. cadere
(pag. 508)
M2237166. La copil, convulsiile partiale cu simptome vegetative includ ca simptome si semne:

A. paloare
B. cefalee
C. tahicardie
D. dureri abdominale
E. cianoza
(pag. 508)
M2237167. Manifestarea clinica a convulsiilor partiale cu simptome vegetative la copil include:

A. pierderea controlului vezical
B. dilatare pupilara
C. mioza
D. tahicardie
E. crize de roseata a pielii
(pag. 508)
M2237168. Durerile abdominale ale copilului, din cadrul convulsiilor partiale cu simptome vegetative
se caracterizeaza prin:
A. sunt difuze
B. sunt recurente
C. se asociaza cu alte tulburari vegetative tranzitorii
D. se insotesc intotdeauna de varsaturi si diaree
E. se pot asocia cu paloare sau crize de roseata a pielii
(pag. 508)
M2237169. Referitor la convulsiile partiale complexe ale copilului sunt corecte afirmatiile:
A. se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali
B. in timpul atacului bolnavul are o stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei
C. copilul isi aminteste adesea de partea initiala a atacului
D. in criza pot apare halucinatii vizuale complexe
E. se pot manifesta prin convulsii jacksoniene
(pag. 508)
M2237170. In timpul convulsiilor partiale complexe copilul poate prezenta:

A. stare confuzionala
B. halucinatii vizuale complexe
C. micropsie
D. anxietate
E. intotdeauna pierderea completa a constientei
(pag. 508)
M2237171. In convulsiile febrile ale copilului examenul LCR se indica:

A. este esential sa se excluda infectia SNC
B. ar trebui efectuat sistematic la prima criza de convulsii aparute in context febril
C. se indica la copiii sub 18 luni
D. se indica si la crizele ulterioare de convulsii febrile, care isi pastreaza pattern-ul clinic initial
E. se efectueaza la sugar daca exista suspiciunea de meningita purulenta
(pag. 519)
M2237172. Referitor la crizele convulsive partiale complexe ale copilului sunt corecte urmatoarele date:
A. pot fi descrise numai de copilul mare
B. pot fi descrise numai de adolescent
C. apar la sugar
D. se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali
E. in timpul atacului copii au o stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei
(pag. 508)
M2237173. Convulsiile generalizate ale copilului se caracterizeaza prin:

A. sunt expresia suferintei creierului in totalitate
B. include ambele emisfere cerebrale
C. include numai un emisfer cerebral
D. includ adesea structurile subcorticale
E. pot fi precedate de semne sau simptome care anunta atacul (aura)
(pag. 508)
M2237174. Crizele convulsive generalizate ale copilului se caracterizeaza prin:
A. in timpul crizei starea de constienta este abolita

B. copilul prezinta numai o stare confuzionara in timpul crizei
C. sunt expresia suferintei creierului in totalitate
D. pot fi generalizate de la inceput
E. pot avea un debut focal, cu generalizare secundara
(pag. 508)
M2237175. Tabloul clinic la copilul cu convulsii generalizate sub forma de absente, este urmatorul:
A. includ petit mal
B. bolnavul nu cade in timpul atacului
C. constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu privire "in gol"
D. ocazional se asociaza devierea globilor oculari si clipitul rapid
E. bolnavul cade in timpul atacului
(pag. 508)
M2237176. Determinarea nivelului seric al medicamentelor antiepileptice la copil se indica:

A. nu este obligatoriu in tratamentul curent al epilepsiei
B. se impune in statusul epileptic la un bolnav tratat anterior
C. se impune la pacientii care necesita politerapie
D. se indica in convulsiile necontrolate, la copiii cu boli hepatice sau renale
E. este obligatorie pentru toti pacientii
(pag. 516-517)
M2237177. Convulsiile mioclonice generalizate ale copilului se manifesta clinic prin:

A. contractii musculare bruste si de scurta durata
B. adesea este interesata musculatura flexorie bilateral
C. adesea este interesata musculatura extensorie bilateral
D. copilul mare prezinta adesea caderi bruste
E. miscari bruste ale membrelor si trunchiului la sugari
(pag. 508)
M2237178. Clinic, convulsiile atone generalizate ale copilului se manifesta prin:

A. pierderea brusca a tonusului postural
B. pierderea constientei
C. constienta este intotdeauna pastrata
D. singura manifestare poate fi caderea brusca a copilului catre anterior
E. caderea din picioare
(pag. 508)
M2237179. Criza de convulsie atona generalizata la copil se caracterizeaza prin:

A. pierderea brusca a tonusului postural si a constientei
B. singura manifestare poate fi caderea brusca a corpului catre anterior
C. singura manifestare poate fi caderea din picioare
D. dupa atacurile prelungite bolnavul ramane hiperton
E. dupa atacurile prelungite bolnavul ramane hipoton si nu raspunde la stimuli mai multe secunde sau minute
(pag. 508)
M2237180. Convulsiile tonico-clonice generalizate ale copilului au urmatoarele caracteristici:

A. sunt potential amenintatoare de viata
B. atacul convulsiv poate debuta brusc
C. in timpul crizei respiratia este normala
D. pot fi precedate de tipat
E. pot fi precedate de aura

(pag. 508)
M2237181. Evolutia si prognosticul convulsiilor febrile la copil sunt:

A. in marea majoritate a cazurilor sunt favorabile
B. la 1/3 din cazuri recidivele survin cel mai adesea in anul imediat urmator primei crize
C. recidivele dispar dupa varsta de 4-5 ani
D. varsta sub 18 luni este un factor de risc pentru recidiva
E. dezvoltarea psihica si cognitiva este afectata la toti copiii
(pag. 519)
M2237182. In cursul atacului de convulsii tonico-clonice generalizate copilul prezinta:

A. pierderea cunostintei
B. faza tonica, initiala, de contractura musculara sustinuta
C. respiraţie stertoroasa
D. cianoza
E. tegumentele normal colorate
(pag. 508)
M2237183. Copilul cu convulsii tonico-clonice generalizate prezinte:

A. salivatie excesiva
B. varsaturi
C. pierderea controlului vezical si intestinal
D. faza clonica e urmata de faza tonica
E. faza tonica e urmata de faza clonica
(pag. 508)
M2237184. La sfarsitul unei convulsii tonico-clonice generalizate copilul prezinta:

A. se relaxeaza
B. isi reia respiratia normala
C. urmeaza o perioada de depresie post-critica cu somn profund
D. isi aminteste criza
E. la trezire poate acuza adesea cefalee severe si dureri musculare
(pag. 508)
M2237185. Statusul epileptic al copilului se defineste si evolueaza :

A. consta in convulsii tonico-clonice, repetate, fara perioada de relaxare musculara
B. in lipsa tratamentului adecvat poate avea un sfarsit letal
C. intre atacurile convulsive revine constienta
D. poate determina sechele neurologice permanente
E. durata crizei poate depasi cateva ore
(pag. 508-509)
M2237186. Referitor la statusul epileptic al copilului sunt corecte urmatoarele date:

A. reprezinta intotdeauna o mare urgenta medicala
B. nu se declanseaza niciodata la sevrajul brusc al medicatiei anticonvulsivante
C. orice tip de criza de epilepsie poate evolua spre starea de rau convulsiv
D. este cauza de deces
E. consta in convulsii tonico-clonice, repetate, fara perioade de relaxare musculara si revenirea constientei
(pag. 508-509)
M2237187. Statusul epileptic (starea de rau convulsiv) la copil poate surveni in:
A. in deshidratarea extracelulara gradul II a sugarului

B. infectii ale SNC
C. traumatism cranian
D. ruptura de anevrism cerebral
E. intoxicatii grave
(pag. 509)
M2237188. Definitia epilepsiei idiopatice la copil include:

A. crize recurente de convulsii in afebrilitate
B. intercritic prezenta obligatoriu unui retard de dezvoltare psihomotorie si cognitiva in raport cu varsta
C. crizele aparent nu au o cauza definita
D. se remarca predipozitia genetica, de tip multifactorial
E. intercritic copilul este normal neurologic
(pag. 509)
M2237189. Absentele tipice ("petit mal") la copil se caracterizeaza prin:

A. in timpul crizei copilul isi pierde tonusul sau cade
B. se descriu numai in copilarie, de obicei dupa varsta de 5 ani
C. sunt mai frecvente la fetite
D. se manifesta prin crize scurte de pierdere a cunostintei
E. nu sunt urmate de starea confuzionala poscritica
(pag. 509)
M2237190. Crizele de absente tipice ("petit mal") la copil se caracterizeaza prin:

A. apar mai frecvent la baieti
B. frecventa poate varia de la rare, la cateva sute/zi
C. pot fi declansate de stress
D. pot fi declansate de stimulare fonica
E. pot fi declansate de hiperventilatie
(pag. 509)
M2237191. Absentele tipice, notate cu TAS (typical abcense seizure) au urmatoarele caracteristici:
A. evolueaza cu pierderea tonusului sau cadere
B. se subamparte in doua tipuri predominante: ocular şi nonocular
C. exista status epileptic, care se manifesta ca o stare confuzionala prelungita, fara raspuns la stimuli
D. evolutia este favorabila in 2-3 ani, cu remisiune in 85% din cazuri
E. tipul nonocular asociaza contractii mioclonice si automatisme orale
(pag. 509-511)
M2237192. Urmatoarele date, referitoare la epilepsia simptomatica la copil, sunt exacte:

A. este secundara sau organica
B. cuprinde un grup de afectiuni cerebrale cunoscute, in care convulsiile reprezinta manifestarea clinica
majora
C. copiii cu acest tip de epilepsie nu prezinta anomalii neurologice sau deficit intelectual important
D. cauzele cele mai frecvente ale afectarii cerebrale, in care convulsiile reprezinta manifestarea clinica
majora, sunt sechele anoxiei la nastere, traumatismele si tumorile cerebrale
E. malformatiile cerebrale constituie o cauza frecventa, in special la sugar
(pag. 511)
M2237193. In criza de convulsii tonico-clonice generalizate copilul prezinta:

A. pierderea cunostintei
B. pierderea controlului vezical si intestinal
C. respiratie stertoroasa
D. salivatie excesiva
E. dureri musculare
(pag. 508)
M2237194. Tabloul clinic in sindromul West (spasmele infantile) la copil include:

A. spasme infantile care pot fi si in extensie, atunci cand cuprind in special muschii cefei
B. copilul prezinta crize repetate de contracturi tonice, cu flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor
C. crizele dureaza cateva secunde, dar se repeta in salve
D. in criza nu se produce pierderea cunostintei
E. pierderea de cunostinta in criza
(pag. 511-513)
M2237195. Crizele convulsive din sindromul West, la copil se caracterizeaza:

A. sunt crize de contracturi tonice cu flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor
B. spasmele infantile pot fi si in extensie
C. spasmele infantile nu se manifesta niciodata in extensie
D. survin frecvent in somn
E. survin frecvent in perioadele de trezire
(pag. 511-512)
M2237196. In tratamentul sindromului West la copil se indica urmatoarea medicatie, al carei mecanism
de actiune este:
A. ACTH
B. corticoterapie
C. antiepileptice
D. ACTH si corticoterapia supreseaza metabolismul si secretia de CRH (corticotropin-realising-hormone),
cauza de hiperexcitabilitate neuronala si convulsii
E. ACTH si corticoterapia cresc metabolismul si secretia CRH, explicand efectul terapeutic favorabil
(pag. 513)
M2237197. Medicatia antiepileptica are urmatorul mod de actiune:

A. impiedica descarcarile neuronilor patologici, din focarul epileptogen
B. actioneaza de obicei asupra canalelor ionice membranare
C. impiedica depolarizarea membranei neuronale
D. impiedica repolarizarea membranei neuronale
E. foarte multe medicamente blocheaza canalele de sodiu, altele blocheaza canalele de calciu
(pag. 513)
M2237198. Medicatia antiepileptica determina la nivelul neuronilor:

A. blocarea canalelor de calciu
B. deschiderea canalelor de clor, cu influx de ioni de Cl-
C. intervine prin mecanism GABA-ergic, producand o inhibitie sinaptica (substanta activa avand analogii de
structura cu acidul gama-amino-butiric-GABA)
D. blocheaza canalele de apa
E. impiedica descarcarea neuronilor patologiei din focarul epileptogen
(pag. 513)
M2237199. Principiile tratamentului antiepileptic la copii sunt:

A. este ferm recomandata monoterapia
B. la copil se recomanda in toate cazurile, de la inceput, politerapia anticonvulsivanta
C. monitorizarea periodica (clinica, EEG, paraclinica)
D. medicatia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande
E. medicatia antiepileptica se administreaza de la inceput in doze maxime

(pag. 513-514)
M2237200. Tratamentul antiepileptic la copil va respecta urmatoarele principii:

A. se prefera de la inceput politerapia anticonvulsivanta
B. medicatia anticonvulsivanta se administreaza in doze progresiv crescande
C. renuntarea la unul din medicamentele antiepileptice se face lent, in trepte
D. renuntarea la unul din medicamentele antiepileptice se face brusc
E. sevrajul se poate propune bolnavului dupa o perioada de 2 (5) ani de evolutie fara crize convulsive
(pag. 513-514)
M2237201. Referitor la medicatia antiepileptica -acidul valproic sau sarea sodica a acestuia sunt
adevarate urmatoarele:
A. este singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii
B. cel mai frecvent efect advers consta din citoliza hepatica, cu cresterea transaminazelor
C. poate determina anemie, leucopenie, trombocitopenie
D. doza initiala este de 10 mg/kgc/zi
E. doza intiala este de 100 mg/kgc/zi
(pag. 514)
M2237202. Epilepsia idiopatica, cu crize tonico-clonice (tip "grand mal") la copil se caracterizeaza prin:
A. debuteaza in toate cazurile la varsta de sugar
B. este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie
C. pentru copilul mic prima criza convulsiva poate fi declansata de o ascensiune termica
D. crizele se repeta in conditii de afebrilitate
E. evolueaza cu pierderea starii de constienta
(pag. 509)
M2237203. Urmatoarele date, referitoare la Fenitoina (difenilhidantoina) ca medicament antiepileptic la

copil, sunt corecte:
A. are indicatie majora in crizele tonico-clonice si crizele focale jacksoniene
B. are actiune asupra absentelor tipice
C. se administreaza in convulsiile febrile
D. doza medie este de 5-7 mg/kgc/zi
E. administrata femeii gravide se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou-nascut prin
hipoprotrombinemia pe care o induce
(pag. 514)
M2237204. Urmatoarele date referitoare la fenitoina ca medicament antipileptic la copil sunt adevarate:
A. efectul anticonvulsivant nu este insotit de sedare
B. sub forma injectabila Phenidan are indicatie speciala in statusul epileptic
C. se poate administra si la copiii cu bloc AV, bloc sinoatrial, fibrilatie, flutter, hipotensiune arteriala
D. administrarea paravenoasa accidentala poate produce necroza tisulara
E. blocheaza canalele de sodiu voltaj-dependente si inhiba neurotransmitatorii centrali
(pag. 514)
M2237205. Urmatoarele date, referitoare la Fenobarbital ca medicament anticonvulsivant la copil, sunt

corecte:
A. se indica in crizele majore tipice
B. este activ si in absentele tipice
C. doza curenta pediatrica, cu actiune antiepileptica preventiva, este de 5-8 mg/kgc/zi, administrata in 2-3
prize zilnice
D. timpul de injumatatire este de 40-70 ore
E. produce obisnuinta
(pag. 515)
M2237206. Urmatoarele date referitoare la Carbamazepina (CBZ) ca medicament anticonvulsivant la

copil, sunt corecte:
A. indicatia majora o reprezinta crizele tipice de grand-mal si crizele partiale
B. se indica in crizele miclonice
C. doza pediatrica curenta este de 10-25 mg/kgc/zi
D. ca efect secundar poate scadea atentia
E. ca efect secundar terapeutic poate apare anemia megaloblastica, agranulocitoza, trombocitopenia,
anemia aplastica
(pag. 515)
M2237207. Sunt exacte urmatoarele date referitoare la clonazepam (benzodiazepina antiepileptica la

copil):
A. este eficace in toate formele de epilepsie
B. doza medie pediatrica este de 0,2 mg/kgc/zi
C. in timp nu apare toleranta sau dependenta la medicament
D. ca efect advers poate apare agitatie, agresivitate, iritabilitate
E. actioneaza prin inhibitie GABA-ergica, prin fixare pe receptorii GABA si facilitarea deschiderii canalelor de
clor
(pag. 515)
M2237208. Sunt exacte urmatoarele date referitoare la Diazepam, ca medicatie anticonvulsivanta la

copil:
A. actiunea anticonvulsivanta se instaleaza rapid
B. durata de actiune este foarte scurta
C. doza anticonvulsivanta la copil este de 0,3-0,5 mg/kgc/doza
D. solutia din fiola de diazepam se poate dilua
E. se poate administra i.v., dar foarte lent, cu multa precautie, deoarece poate produce depresie respiratorie
si uneori stop respirator in timpul administrarii
(pag. 515-516)
M2237209. Sunt exacte urmatoarele date referitoare la Desitin, forma de diazepam cu administrare
intrarectala la copilul cu convulsii:
A. se poate administra nou-nascutilor si sugarilor sub 6 luni
B. tubul rectal se gaseste sub doua forme: in flacoane de 5 si 10 mg
C. este medicamentul ideal pentru copiii cu convulsii febrile recurente
D. concentratia plasmatica cu rol anticonvulsivant se obtine in 2-4 minute dupa administrarea intrarectala
E. absorbtia diazepamului pe cale rectala este semnificativ mai rapida, comparativ cu celelalte cai de
administrare (orala, i.m.), fiind depasita doar de calea de administrare i.v.
(pag. 515-516)
M2237210. Sunt exacte urmatoarele date referitoare la Vigabratin, analog al acidului gama-amino-
butiric (GABA), ca anticonvulsivant la copil:
A. se indica in formele refractare de convulsii
B. este antiepilepticul de electie in sindromul West
C. efectul antiepileptic se datoreaza inhibarii ireversibile a GABA-transaminazei, cu impiedicarea catabolizarii
GABA
D. favorizeaza catabolizarea acidului gama-amino-butiric (GABA)
E. ca efecte adverse se citeaza somnolenta, cefaleea, depresia, agitatia
(pag. 516)
M2237211. Urmatoarele date sunt corecte referitoare la statusul epileptic la copil:
A. se defineste ca orice convulsie, indiferent de etiologie, care se prelungeste peste 30 de minute

B. primul gest terapeutic este reprezentat de stabilizarea functiilor vitale
C. examenul LCR este obligatoriu, daca se suspecteaza meningita sau encefalita
D. medicatia anticonvulsivanta se va administra i.v.
E. calea i.m. de administrare a medicatiei anticonvulsivante este foarte eficienta
(pag. 517)
M2237212. Tratamentul corect al statusului epileptic la copil este urmatorul:

A. medicatia de prima alegere este diazepamul
B. diazepamul se va administra i.v. in doza de 0,3-0,5 mg/kgc/doza
C. medicatia de a doua optiune este Phenidan (fenitoin i.v.)
D. medicatia de prima intentie este fenobarbitalul administrat i.m.
E. o alternativa foarte eficienta este administrarea intrarectala a produsului Desitin, flacoanele avand 5 si
respectiv 10 mg
(pag. 517)
M2237213. Tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii febrile la copil se va face de

preferinta cu:
A. Desitin (intrarectal)
B. Diazepam (oral)
C. Fenobarbital
D. Acid valproic
E. Fenitoin
(pag. 520)
M2237214. Crizele de epilepsie, cu convulsii tonico-clonice (tip "grand mal") sunt declansate si se
manifesta prin:
A. nu evolueaza intotdeauna cu pierderea starii de constienta
B. poate fi declansata de oboseala
C. poate fi declansata de cititul indelungat
D. poate fi declansata de privitul indelung la televizor sau la computer
E. poate apare in stari premenstruale
(pag. 509)
M2237215. Tabloul clinic al atacului convulsiv de tip "grand mal" la copil, include:
A. poate imbraca aspectul clinic de status epileptic
B. este urmat de pierderea controlului sfincterian
C. postcritic este urmat de trezirea rapida si brusca
D. unii copii acuza cefalee postcritic
E. postcritic copilul ramane semicomatos sau cade intr-un somn adanc
(pag. 509)
M2237216. In epilepsia copilului tip "grand mal" EEG prezinta urmatoarele modificari:
A. modificarile sunt caracteristice, daca inregistrarea a fost efectuata in timpul crizei
B. intercritic traseul EEG poate fi normal
C. traseul EEG normal intercritic exclude diagnosticul de "grand mal"
D. manifestarile paroxistice, caracteristice crizelor epileptice nu au intotdeauna expresie paralela clinica/EEG
E. exista trasee electrice EEG modificate fara expresie clinica
(pag. 509)
M2337217. Care dintre urmatoarele caracteristici nu intra in definirea convulsiilor la copil?

A. manifestari clinice paroxistice
B. contracturi voluntare care intereseaza un anumit grup de muschi
C. contractii ale musculaturii clonice sau tonice

D. contracturi fara descarcari electrice bruste pe EEG
E. asociat starea de constienta poate sau nu sa fie abolita
(pag. 505-506)
M2337218. In fiziopatologia crizelor epileptice:

A. descarcarea unui numar redus de neuroni se face la o frecventa joasa
B. echilibrul excitatie -inhibitie in activitatea neuronului este perturbat
C. e perturbata functia neuronilor inhibitori GABA -ergici
D. e perturbata functia neuronilor cu rol in excitatie care functioneaza pe baza GABA
E. echilibrul biochimic al neuronului nu depinde de glucoza si O2 ci doar de GABA
(pag. 506)
M2337219. Rolul factorilor genetici in epilepsie

A. este dovedit autosomal dominant in toate tipurile de epilepsie
B. exista epilepsii idiopatice care au predispozitie genetica cu determinism multifactorial
C. facomatozele se transmit autosomal dominant
D. convulsiile neonatale familiale benigne se datoreaza unor gene de pe crs 1 si 2
E. convulsiile febrile ale sugarului au o predispozitie genetica
(pag. 506-507)
M2337220. Convulsiile partiale

A. sunt de tip simplu si complex
B. pot fi: motorii, senzoriale,vegetative
C. sunt expresia afectarii partiale sau totale a unei singure emisfere cerebrale
D. au starea de constienta abolita
E. au constienta pastrata
(pag. 507-508)
M2337221. Convulsiile generalizate ale copilului

A. sunt insotite de pierderea constientei
B. sunt datorita suferintei unui emisfer cerebral si a structurilor subcorticale
C. pot fi precedate de aura
D. sunt expresia suferintei creierului in totalitate
E. singurele formele de manifestare la copil sunt tonico-clonice si mioclonice
(pag. 508 - 509)
M2337222. Epilepsia cu absente tipice a copilului

A. se descrie numai in primul an de viata
B. debuteaza dupa adolescenta
C. reprezinta 2-12% din epilepsiile copilului
D. are frecventa atacurilor de la citeva pina la sute pe zi
E. nu se poate complica printr-un status epileptic
(pag. 509 -511)
M2337223. Epilepsia simptomatica a copilului

A. are ca si cauza sechelele anoxiei la nastere, traumatisme, tumori cerebrale
B. neuronii GABA inhibitori nu sunt afectati
C. pot avea debut tardiv prin dezvoltarea progresiva de cicatrici gliale
D. nu exista niciodata anomalii neurologice
E. malformatiile cerebrale nu sunt o cauza
(pag. 511)
M2337224. Spasmele infantile (Sindromul West) al copilului

A. au debutul intre 4-8 ani
B. au debutul intre 4-8 luni
C. toate cazurile debuteaza la pacienti anterior sanatosi
D. nu evolueaza cu afectare neurologica severa in nici o circumstanta
E. 80% - 90% dintre pacienti au afectare neurologica severa
(pag. 511-512)
M2337225. Spasmele infantile (sindromul West) nu au urmatoarele caracteristici

A. debut la virsta prepubertara
B. transmitere genetica legata de X
C. rezolutie in toate cazurile la parametri psihointelectuali normali
D. microcefalie, atrofie corticala,poencefalie
E. leziuni cerebrale in toate cazurile care se pot evidentia pe RMN
(pag. 511)
M2337226. Principiile de tratament antiepileptic la copil sunt:

A. se trateaza obligatoriu boala de la prima criza pentru a preveni recurentele
B. dozele sunt progresiv crescande
C. politerapia este alegerea cea mai frecventa de la debutul crizelor
D. monoterapia nu este recomandata deoarece se instaleaza rezistente
E. evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa perioada de acumulare a medicamentelor
(pag. 513 -514)
M2337227. Medicatia antiepileptica la copil

A. permite asocierea unor excitante cum ar fi: expunerile solare, ceai, cafea, ciocolata
B. necesita complianta familiei si pacientului
C. necesita supraveghere clinica, EEG si biologica
D. se retrage treptat in cazul vindecarii
E. evaluarea eficacitatii se face in primul rind pe criterii clinice si apoi EEG
(pag. 514)
M2337228. Care din dozele terapeutice utilizate in medicatia antiepileptica la copil sunt corecte
A. acid valproic: 20-30 mg/kg/zi
B. fenobarbital in actiune preventiva: 25-30 mg/kg/zi
C. carbamazepina: 1 -2 mg/kg/zi
D. diazepam: 0,3 - 0,5 mg/kg/doza
E. gabapentin (doza medie): 30 mg/kg/zi:
(pag. 514 - 516)
M2337229. Indicatia antiepilepticelor de ultima generatie utilizate la copil sunt:

A. clonazepam pentru mioclonii
B. vigabratin pentru absente
C. gabapentin pentru sindromul West
D. lamotrigin pentru crizele partiale
E. felbamat in crizele partiale rezistente
(pag. 516)
M2337230. Tratamentul statusului epileptic al copilului:

A. medicatia antiepileptica se administreaza cel mai bine oral
B. la nou nascut prima alegere este fenitoina
C. se trateaza in terapie intensiva

D. rata de deces este de 80%
E. administrarea rectala poate fi o alternativa buna
(pag. 517)
M2337231. Care nu sunt criteriile obligatorii in definirea convulsiilor febrile ale copilului?
A. apar la febra mai mare sau egala cu 38 grade C
B. au durata sub 15 minute
C. prima criza sa survina dupa al 5-lea an de viata
D. absenta anomaliilor neurologice si EEG intercritice
E. febra nu se datoreste unei infectii SNC
(pag. 518)
M2537232. Convulsiile parţiale simple sunt clasificate astfel:

A. Cu semne motorii
B. Convulsii partiale cu simptome senzoriale
C. Cu semne şi simptome vegetative
D. Convulsii parţial complexe
E. Absente
(pag. 507)
M2537233. Convulsiile generalizate sunt clasificate astfel:

A. Absenţe tipice sau atipice
B. Mioclonice
C. Atone
D. Tonico-clonice
E. Convulsii psihomotorii
(pag. 507)
M2537234. Convulsiile parţiale cu semne motorii se caracterizează prin:

A. Pierderea stării de conştienţă
B. Debutează la un singur grup de muşchi
C. Se extind la grupele musculare vecine
D. În final o întreagă parte a corpului este interesată
E. Amnezia atacului
(pag. 507)
M2537235. Convulsiile vizuale constau în:

A. Afectarea lobului occipital
B. Senzaţia luminoasă de flash
C. Nistagmus
D. Halucinaţii vizuale
E. Percepţii distorsionate
(pag. 508)
M2537236. Covulsiile olfactive:

A. Pot să devină convulsii generalizate de tip tonico-clonic
B. Pot începe cu percepţia unui miros neplăcut
C. Reprezintă adesea manifestarea precoce a tumorii de lob temporal
D. Se însoţesc de greaţă şi vărsături
E. Asociază dureri abdominale
(pag. 508)
M2537237. Convulsiile parţiale cu simptome vegetative se caracterizează prin:

A. Abolirea stării de conştienţă
B. Paloare, cefalee
C. Crize de roşeaţă a pielii
D. Dureri abdominale difuze
E. Brahicardie
(pag. 508)
M2537238. Convulsiile parţiale complexe se manifestă prin:

A. Stare confuzională fără pierderea completă a conştienţei
B. Descărcări convulsive în lobii temporali
C. Halucinaţii vizuale complexe
D. Stereotipii şi automatisme motorii
E. Perioadă de depresie postcritica
(pag. 508)
M2537239. Absenţele tipice se caracterizează prin:

A. Crize neconvulsive secundar generalizate
B. Pierderea conştienţei
C. Privire “ în gol”;
D. Afectarea tonusului muscular
E. Amnezia atacului
(pag. 508)
M2537240. Absenţele atipice constau în:

A. Automatisme motorii
B. Inabilităţi ale mişcărilor
C. Pastrarea stării de conştienţă;
D. Tulburări vegetative
E. Dureri abdominale.
(pag. 508)
M2537241. Convulsiile mioclonice se caracterizează prin:

A. Contracţii musculare bruşte şi de scurtă durată
B. Interesarea musculaturii flexoare bilateral
C. Interesarea muşchilor extensori
D. La sugari se mai numesc spasme infantile
E. La copilul mare apar căderi bruşte
(pag. 508)
M2537242. Debutul convulsiilor tonico-clonice:

A. Poate fi brusc;
B. Este precedat de ţipăt
C. Poate fi precedat de aură
D. Este lent progresiv
E. Constă între-o stare de visare
(pag. 508)
M2537243. Convulsiile tonico-clonice se caracterizează prin:

A. Debut brusc
B. Fază tonică
C. Fază clonică
D. Perioadă de depresie post critică
E. Păstrarea stării de conştienţă
(pag. 508)
M2537244. În faza tonică a convulsiilor tonico-clonice:

A. Maxilarele sunt relaxate
B. Se produce glosoptoză
C. Salivaţia este excesivă
D. Apar vărsături
E. Se asociază pierderea controlului vezical şi intestinal
(pag. 508)
M2537245. În faza clonică a convulsiilor tonico-clonice:

A. Se produc contracţii musculare intermitente
B. Globii oculari sunt deviaţi în sus sau într-o parte
C. Este interesată musculatura flexoare
D. Prezintă halucinaţii vizuale
E. Amnezia crizei este caracteristică
(pag. 508)
M2537246. Convulsiile tonico-clonice prelungite determină:

A. Hipoglicemie
B. Hipoxemie
C. Hipercapmie
D. Acidoză respiratorie
E. Acidemie lactică
(pag. 508)
M2537247. Care sunt cauzele exogene ale convulsiilor ocazionale:

A. Traumatismele
B. Alimentare;
C. Medicamentoase
D. Toxice
E. Căldura excesivă
(pag. 518)
M2537248. Prin ce se caracterizează convulsiile febrile:

A. Sunt convulsii tonico-clonice generalizate
B. Durată scurtă, sub 15 minute
C. Durată peste 30 minute
D. Apar la sugarul şi copilul mic între 6 luni şi 5 ani
E. Febra trebuie să fie egală sau mai mare cu 37 0 C.
(pag. 518)
M2537249. Convulsiile febrile se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Anomalii neurologice
B. Modificări EEG în perioadele intercritice
C. Febră egală sau mai mare de 38 grade C
D. Durată scurtă de obicei sub 15 minute
E. Apariţia la copilul peste 5 ani
(pag. 518)
M2537250. Care este etiologia febrei în contextul căreia apar convulsiile febrile:
A. IACRS de etiologie virală;
B. Vaccinările (DTP, antipoliomielitic);
C. Infecţii cu şi de la Shigella şi Salmonella
D. Infecţii ale SNC-ului
E. Hemopatii maligne.
(pag. 519)
M2537251. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “simple”?

A. Debut lent insidios
B. Criză motorie generalizată în general clonică
C. Criză generalizată tonico-clonică, frecvent
D. Durată scurtă
E. Manifestări respiratorii
(pag. 519)
M2537252. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “complexe”:

A. Unilateralitate
B. Manifestări motorii de tip clonic
C. Deficit hemiplegic post critic
D. Repetarea crizelor în interval de 24 ore
E. Durata crizei sub 30 minute.
(pag. 519)
M2537253. Recidivele după convulsiile febrile:

A. Survin la mai mult de jumătate din cazuri;
B. Sunt frecvente în anul imediat următor primei crize;
C. Dispar după vârsta de 4-5 ani;
D. Apar după crize “complexe”;
E. Apar frecvent la sugarii mai mici de 6 luni.
(pag. 519)
M2537254. Care este prima opţiune terapeutică în convulsiile febrile la copii:

A. Fenobarbital;
B. Diazepam intravenos;
C. Fenitoină;
D. Carbamazepină;
E. Desitin intrarectal.
(pag. 520)
M2537255. Desitinul:
A. Se foloseşte pentru administrare intravenoasă
B. Se administrează intrarectal
C. Este condiţionat în ambalaje de 5 mg; 10 mg
D. Efectul anticonvulsivant se instalează mai rapid decât după diazepamul intravenos
E. Produce depresie respiratorie
(pag. 520)
M2537256. În convulsiile febrile măsurile antitermice:

A. Sunt facultative
B. Constau în metode fizice de scădere a temperaturii
C. Calea orală se utilizează frecvent

D. Se preferă administrarea supozitoarelor antitermice
E. Se administrează parenteral
(pag. 520)
M2537257. Cu ce se efectuează tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii:

A. Fenobarbital
B. Acid valproic
C. Diazepam în perioadele febrile
D. Mijloace antitermice
E. Fenitoină
(pag. 520)
M2537258. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru recidivele de convulsii febrile?
A. Varsta peste 4-5 ani
B. Varsta mica, sub 18 ani
C. Antecedente familiale de convulsii febrile
D. Crizele "complexe"
E. Anul imediat urmator primei crize
(pag. 519)
M2637259. Crizele convulsive “complexe” au urmatoarele manifestari:

A. Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic;
B. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute;
C. Deficit hemiplegic postcritic;
D. Repetarea crizelor in interval de 24 ore;
E. Nu prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
M2637260. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip “grand mal”):

A. Poate debuta la orice varsta;
B. Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie;
C. Convulsiile sunt de tip tonico-clonic
D. Exista un paralelism strict intre manifestarile clinice si EEG;
E. Statusul convulsivant este o eventualitate extrem de rara
(pag. 509)
M2637261. Etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile este:

A. Infectia acuta a cailor respiratorii superioare;
B. Hipocalcemia;
C. Infectia cu Shigella si Salmonella;
D. Meningoencefalita;
E. Traumatismul obstetrical.
(pag. 519)
M2637262. Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare in convulsiile febrile:

A. Prima criza de convulsii aparute in context febril, daca exista si alte criterii clinice care sa indice
suspiciunea de meningita;
B. Stare de somnolenta persistenta;
C. Deprimarea fontanelei anterioare;
D. Rigiditatea cefei;
E. Suspiciunea de intoxicatie medicamentoasa.
(pag. 519)
M2637263. Diagnosticul pozitiv al convulsiilor febrile se face pe baza urmatoarelor criterii:

A. Apar in context febril; febra trebuie sa fie egala sau mai mare de 38 C;
B. Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre 6 luni si 5 ani;
C. Febra se datoreaza unei infectii a sistemului nervos central;
D. Au durata scurta, de obicei sub 15 minute;
E. Absenta anomaliilor neurologice si EEG in perioadele interclinice.
(pag. 519)
M2637264. Tratamentul status-ului convulsivant:

A. Vizeaza in primul rand stabilizarea functiilor vitale;
B. Administrarea medicatiei anticonvulsivante pe cale orala este cea mai eficienta;
C. Medicatia de prima alegere este fenitoina;
D. Preparatul Desitin se administreaza mai ales la nou-nascuti ;
E. Crizele rebele la tratament pot evolua favorabil sub anestezie generala
(pag. 517-518)
M2637265. Evolutia convulsiilor febrile:

A. In evolutia convulsiilor febrile apar frecvent recidive;
B. Riscul recidivelor apare dupa varsta de 5 ani;
C. Varsta mica, sub 18 luni, reprezinta un factor de risc pentru recidiva convulsiilor febrile;
D. Antecedentele familiale de convulsii febrile antreneaza un risc foarte mic pentru recidive;
E. Crizele “complexe” reprezinta un factor de risc pentru recidive;
(pag. 519)
M2637266. Printre cauzele exogene de convulsii ocazionale se numara:

A. Traumatismele craniene;
B. Intoxicatia cu apa;
C. Aportul excesiv de electroliti care antreneaza hipernatremie;
D. Injectiile cu Penicilina G;
E. Encefalita.
(pag. 518)
M2637267. Cauzele endogene de convulsii ocazionale includ:

A. Hiponatremia;
B. Hipernatremia;
C. Hipoglicemia;
D. Hipocalcemia;
E. Traumatismele craniene.
(pag. 518)
M2637268. Epilepsia se refera la convulsii recurente, a caror etiologie este:

A. Necunoscuta (epilepsie idiopatica);
B. Datorata unor leziuni cerebrale congenitale sau dobandite (epilepsie simptomatica secundara sau
organica) ;
C. Infectia sistemului nervos central (meningita, meningoencefalita) ;
D. Dezechilibrul electrolitic (hipoglicemia, hipocalcemia, hipernatremia) ;
E. Febra.
(pag. 506)
M2637269. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre convulsiile ocazionale, cu exceptia unuia:
A. Survin datorita agresiunii acute asupra SNC (infectii, traumatismea);
B. Survin datorita unor modificari acute ale homeostaziei (febra, anoxie, sau anomalii metabolice, in speial
hipoglicemie, hipocalcemie);
C. Sunt determinate de un eveniment fortuit (intamplator);
D. Apar numai cu ocazia acestui eveniment ;
E. Se repeta indiferent daca eveniment reapare sau nu.
(pag. 506)
M2637270. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la evolutia naturala a epilepsiei:

A. Frecventa crizelor epileptice creste cu varsta ;
B. Frecventa crizelor convulsive partiale este mai mare decat a celor generalizate ;
C. “epilepsia se vindeca”;
D. Evolutia favorabila este notata in cazurile idiopatice ;
E. Unele forme clinice, ca epilepsia simptomatica, sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia
mioclonica, au prognostic rezervat.
(pag. 507)
M2637271. Convulsiile partiale:

A. Sunt expresia afectarii partiale sau totale a unei singure emisfere cerebrale ;
B. Sunt expresia suferintei creierului in totalitate ;
C. Starea de constienta a bolnavului in timpul atacului convulsiv este pastrata ;
D. Pastrarea starii de constienta este principala caracteristica a convulsiilor partiale ;
(pag. 509)
M2837272. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Febra > 38 grade
B. Varsta < 6
C. Durata crizei > 15 min
D. EEG intre crize normal
E. Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNC
(pag. 518)
M2837273. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Febra > 38 grade
B. Varsta > 5 ani
C. Durata scurta a crizei (< 15 min.)
D. EEG in crize, normal
E. Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNC
(pag. 518)
M2837274. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Hipoglicemie
B. Hipercalcemie
C. Hipermagneziemie
D. Hiponatriemie
E. Hipernatriemie
(pag. 518)
M2837275. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Hiperglicemie
B. Hipercalcemie
C. Hipomagneziemie
D. Hiponatriemie
E. Hipernatriemie
(pag. 518)
M2837276. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Clonii bilaterale
B. Durata < 30 min
C. Deficit hemiplegic post - critic
D. Repetarea crizelor in 24 ore
(pag. 518)
M2837277. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu

exceptia:
A. Varsta < 18 luni
B. Antecedente familiale de convulsii febrile
C. Crizele simple
D. Recidivele nu dispar dupa 5 ani
E. Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitiva
(pag. 518)
M2837278. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu

exceptia:
A. Varsta > 18 luni
B. Antecedente familiale de convulsii febrile
C. Crizele simple
D. Recidivele nu dispar dupa 5 ani
E. Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitiva
(pag. 518)
M2937279. Convulsii sub formă de absenţe tipice (petit mal) se pot manifesta prin următoarele semne
clinice, cu excepţia:
A. Opriri bruşte şi de scurtă durată a activităţii motorii
B. Pierderii cunoştinţei
C. Crizelor tonico-generalizate
D. Clipitul rapid
E. Peirderii tonusului postural
(pag. 508 paragraf 13)
M2937280. Care dintre următoarele cristerii criterii sunt obligatorii pentru definirea unei convulsii
febrile:
A. Febra datorată unei infecţii a SNC
B. Vârsta de sugar şi copil mic (între 6 luni şi 5 ani)
C. Durata scurtă sub 15 minute
D. Context febril; febra trebuie să fie egală sau mai mare de 37, 3 grade Celsius
E. Aspectul de convulsii tonico - clonice generalizate
(pag. 518 paragraf 7)
M2937281. Care din următoarele principii de tratament antiepileptic sunt false:

A. Nu se tratează prima criză de convulsii
B. Potenţialul convulsiv înregistrat EEG, fără criză manifestă, are indicaţie obligatorie de tratament
C. Politerapia iniţială este ferm recomandată
D. Medicaţia antiepileptică se adiminstrează în doze progresiv crescânde
E. Evaluarea eficacităţii terapeutice se face numai după o perioadă de acumulare a drogurilor

(pag. 513 paragraf 6,7,9 13,14)
M2937282. Care dintre următoarele semne clinice pot fi sugestive pentru convulsiile parţiale cu
simptome senzoriale:
A. Mirosul neplăcut perceput de bolnav urmat de convulsii tonico clonice generalizate
B. Furnicături, înţepătui, amorţeli
C. Senzaţia luminoasă de "flash"
D. Vertijul
E. Cefalee, tahicardia, dilatarea pupilară
(pag. 508 paragraf 3,4,5)
Tema nr. 38
Pleureziile
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1138001. Mecanismul predominant in revarsatul pleural cu caracter de transudat din ciroza hepatica
cu ascita este:
A. Lichidul din interstitiul pulmonar strabate pleura viscerala
B. Blocarea limfaticelor pleurei parietale
C. Hipoproteinemia
D. Miscarea lichidului peritoneal prin mici orificii transdiafragmatice
E. Ruperea canalului toracic
(pag. 1624)
M1138002. Diagnosticul revarsatului pleural malign se face de cele mai multe ori prin:
A. Evidentierea caracterului de exudat al revarsatului
B. Citologia lichidului pleural
C. Biopsia pleurala
D. Toracoscopie
E. Toracotomie exploratorie
(pag. 1625)
M1138003. Cea mai frecventa cauza de revarsat pleural la pacienti cu SIDA este:
A. Pleurezia parapneumonica
B. Tuberculoza
C. Sarcomul Kaposi
D. Limfoamele
E. Criptococcoza
(pag. 1626)
M1138004. Cand la punctia toracica se obtine un lichid hemoragic, determinarea hematocritului in

lichidul pleural permite afirmarea existentei hemotoraxului daca valoarea sa este:
A. 20%
B. 30%
C. >50% fata de cel din sangele periferic
D. <50%fata de cel din sangele periferic
E. Oricare din aceste valori
(pag. 1626)
M1238005. Care dintre urmatoarele medicamente pot determna aparitia revarsatelor pleurale?
A. Amiodarona
B. N-acetil cisteina
C. Metotrexat
D. Paracetamol
E. Ampicilina
(pag. 1626)
M1238006. Toracotomia in hemotorax se indica daca:

A. hematocritul lichidului pleural este mai mare de 50% fata de cel din singele periferic
B. cauza aparitiei sale este tumorala
C. dispneea este severa
D. hemoragia pleurala depaseste 200 ml/h
E. este insotit de pneumotorax
(pag. 1626)
M1238007. Mezoteliomul pleural malign:

A. nu produce durere toracica sau dispnee
B. nu necesita toracoscopie pentru diagnostic, modificarile radiologice fiind caracteristice
C. necesita chirurgie radicala pentru ca tratamentul sa fie eficient
D. este frecvent o tumora secundara
E. este legat de expunerea la pulberi de azbest
(pag. 1625)
M1238008. O valoare a raportului LDH lichd pleural/LDH ser peste 0,6 exclude din etiologia revarsatului
pleural:
A. radioterapia
B. obstructia de vena cava superioara
C. sindromul Sjögren
D. afectiuni pancreatice
E. leziuni iatrogene
(pag. 1626)
M1238009. Prezenta in lichidul pleural de ANA (anticorpi antinucleari) constituie argument pentru
diagnosticul de:
A. poliartrita reumatoia
B. limfadenopatie imunoblastica
C. lupus eritematos sistemic
D. sarcoidoza
E. infectii parazitare
(pag. 1626)
M1338010. Cea mai frecventa cauza de revarsat pleural la pacientii cu SIDA este:
A. Criptococcoza
B. Sarcomul Kaposi
C. Limfoamele
D. Tuberculoza
E. Pneumocystis carinii
(pag. 1626)
M1338011. Este falsa urmatoarea afirmatie despre pleurezii:

A. Ruptura de esofag se insoteste de amilaze crescute in lichidul pleural
B. In pleurezia lupica sunt prezenti anticorpi antinucleari in lichidul pleural
C. Sidromul Meigs presupune tumora benigna de uter cu ascita si revarsat pleural
D. Pleureziile induse de administrarea de medicamente prezinta in general eozinofile crescute in lichid
E. Atitudinea pentru stabilirea diagnosticului in cazul revarsatelor pleurale secundare infectiilor virale nu este
una agresiva
(pag. 1625-1626)
M1338012. Nu este o cauza principala de exudat pleural:

A. Infectiile virale
B. Pneumonia bacteriana
C. Mixedemul
D. Embolismul pulmonar
E. Neoplaziile
(pag. 1624)
M1338013. Urmatoarele afectiuni si conditii gastro-intestinale dau in general revarsate pleurale de tip
exsudat, cu EXCEPTIA
A. Scleroterapia endoscopica a varicelor esofagiene
B. Post transplant ficat
C. Abcese intraabdominale
D. Ciroza hepatica
E. Hernia diafragmatica
(pag. 1626)
M1438014. Lichidul pleural transsudat indeplineste urmatoarele conditii:

A. proteine lichid pleural/proteine ser > 0,5
B. LDH lichid pleural/ LDH ser > 0,6
C. LDH lichid pleural > 2/3 din valoarea maxima din ser
D. apare in pneumonii, neoplasme, tbc
E. nici una din acestea
(pag. 1624)
M1438015. Urmatoarele metode pot fi utile in terapia revarsatului pleural din ciroza hepatica:
A. tratament medical
B. tratamentul chirurgical al comunicarii dintre cele doua cavitati
C. toracostomia cu drenaj si instilarea unui agent sclerozant
D. insertia unui sunt peritoneo-venos
E. toate cele de mai sus
(pag. 1624)
M1438016. In pneumonia bacteriana cu anaerobi si exsudat pleural, tabloul clinic asociaza

urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. debutul este subacut
B. istoric de factori care predispun la bronhoaspiratie
C. febra inalta
D. anemie
E. scadere ponderala
(pag. 1624)
M1438017. In etiologia mezoteliomului malign, cel mai frecvent se incrimineaza:

A. fumatul
B. poluarea atmosferica
C. expunerea la siliciu
D. expunerea la azbest
E. factori genetici
(pag. 1625)
M1438018. Mecanismul cel mai frecvent implicat in etiopatogenia pleureziei tuberculoase este:
A. alterarea drenajului lichidului pleural de catre limfatice
B. scaderea presiunii oncotice in capilarul pulmonar prin hipoproteinemie
C. hipersensibilizare la proteinele tuberculoase din spatiul pleural
D. deversare de continut cazeos din focarul pulmonar

E. alterarea structurii peretelui capilarelor pulmonare
(pag. 1625)
M1438019. Diagnosticul de certitudine in pleurezia tuberculoasa se pune pe baza:

A. tabloului clinic
B. prezentei limfocitelor in lichidul pleural
C. LDH -ului din lichidul pleural si a raportului LDH pleural/LDH seric
D. aportului proteine pleurale/proteine serice > 0,5
E. biopsiei pleurale, cu identificarea granulomului pleural
(pag. 1625 - 1626)
M1538020. Lichidul din spatiul pleural este drenat de:

A. capilarele pleurei parietale
B. capilarele pleurei viscerale
C. limfaticele pleurei parietale
D. venele intercostale
E. venele peritoneale
(pag. 1624)
M1538021. Empiemul reprezinta un revarsat pleural:

A. de tip transudat
B. bogat in limfa
C. intens purulent
D. predominent cu limfocite
E. predominent cu eozinofile
(pag. 1624)
M1538022. Care este cel mai frecvent simptom al revarsatelor pleurale din embolia pulmonara:
A. tusea
B. hemoptizia
C. junghiul toracic
D. dispneea
E. febra
(pag. 1625)
M1538023. Care este procentul minim de la care raportarea hematocritului din lichidul pleural fata de
hematocritul din sangele periferic pune diagnosticul de hemotorax:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
E. 80%
(pag. 1626)
M1538024. Revarsatele pleurale de tip transudat din insuficienta cardiaca se trateaza cel mai bine cu:
A. antibiotice
B. chimioterapice
C. diuretice
D. anticoagulante
E. corticoterapie
(pag. 1624)
M1538025. Revarsatul pleural de tip exsudat din tuberculoza contine predominant urmatorul tip de
celula:
A. polimorfonucleare
B. hematii
C. limfocite
D. celule mezoteliale
E. celule maligne
(pag. 1625-26)
M1638026. Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene
prezinta cel mai frecvent:
A. Scadere ponderala
B. Anemie moderata
C. Durere toracica
D. Leucopenie
E. Subfebrilitati
(pag. 1624)
M1638027. Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale:
A. Neoplasmul de colon
B. Neoplasmul de col uterin
C. Neoplasmul pulmonar
D. Neoplasmul gastric
E. Neoplasmul pancreatic
(pag. 1625)
M1638028. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la:
A. Pudra de talc
B. Polen
C. Vapori toxici
D. Pulberi de siliciu
E. Pulberi de azbest
(pag. 1625)
M2538029. În mod normal, lichidul intră în spaţiul pleural din:

A. spaţiile interstiţiale
B. capilarele pleurei parietale
C. limfaticele pleurei parietale
D. capilarele pleurei viscerale
E. cavitatea peritoneală
(pag. 1624)
M2538030. Principalele cauze de exudate pleurale sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pneumoniei bacteriene
B. infecţiilor virale
C. neoplaziilor
D. cirozei hepatice
E. colagenozelor
(pag. 1624)
M2538031. Cea mai frecventă cauză a revărsatelor pleurale este:

A. pneumonia bacteriană
B. infecţiile virale
C. neoplaziile
D. insuficienţa ventriculară stângă
E. ciroza hepatică
(pag. 1634)
M2538032. Cea mai frecventă cauză de exudat pleural este:

A. pleurezia parapneumonică
B. pleurezia tuberculoasă
C. trombembolismul pulmonar
D. mezoteliomul pleural
E. neoplasmul pulmonar
(pag. 1624)
M2538033. Prezenţa lichidului pleural liber, concomitent cu o pneumonie bacteriană, poate fi pusă în
evidenţă printr-o radiografie pulmonară de incidenţă:
A. antero-posterioară
B. laterală
C. decubit dorsal
D. decubit lateral de partea pneumoniei
E. decubit lateral de partea opusă pneumoniei
(pag. 1625)
M2538034. Revărsatele pleurale maligne secundare afecţiunilor metastatice sunt, în ordinea frecvenţei:
A. cea mai frecventă cauză de exudat
B. cea mai rară cauză de exudat
C. a doua cauză de exudat
D. a treia cauză de exudat
E. la fel de frecventă ca şi pleurezia tuberculoasă
(pag. 1625)
M2538035. Pleurodezia apare:

A. în urma toracocentezei diagnostice
B. prin invadarea pleurei de către un cancer pulmonar
C. în urma toracotomiei
D. prin instilarea talcului sau a unui agent similar în cavitatea pleurală
E. în urma mediastinoscopiei
(pag. 1625)
M2538036. Simptomul cel mai frecvent întâlnit în revărsatele pleurale secundare trombembolismului
pulmonar este:
A. tusea iritativă
B. durerea toracică
C. febra
D. dispneea
E. hemoptizia
(pag. 1625)
M2538037. Revărsatele pleurale din tuberculoză se datorează în principal:

A. prezenţei bacilului Koch în limfaticele pleurale
B. prezenţei bacilului Koch în parenchimul pulmonar
C. obstrucţiei venoase la nivelul venei azygos
D. reacţiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase din spaţiul pleural

E. prezenţei bacilului Koch în sânge
(pag. 1625)
M2538038. Tratamentul adecvat al pleuritei tuberculoase se face cu:

A. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină timp de 6 luni
B. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină timp de 12 luni
C. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol timp de 6 luni
D. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol timp de 12 luni
E. 300 mg/zi izoniazidă plus 600 mg/zi rifampicină plus 1400 mg/zi etambutol plus 2500 mg/zi pirazinamidă
timp de 6 luni
(pag. 1626)
M2538039. Cea mai frecventă cauză de revărsat pleural la pacienţii cu SIDA este:
A. pleurezia parapneumonică
B. tuberculoza
C. criptococoza
D. sarcomul Kaposi
E. limfomul
(pag. 1626)
M2638040. Principala cauza de transsudat pleural in SUA este reprezentata de:

A. Pneumonia bacteriană
B. Neoplazii
C. Infectiile virale
D. Traumatisme toracice
E. Insuficienţa ventriculara stanga
(pag. 1624)
M2638041. Unul din elementele de mai jos mai jos nu este caracteristic exsudatului:
A. Proteine lichid pleural/proteine serice > 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6
D. LDH din lichidul pleural > 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Apare in contextul unor pneumonii bacteriene
(pag. 1624)
M2638042. Pacientii cu revarsate pleurale aparute in contextul unor pneumonii bacteriene aerogene
prezinta cel mai frecvent:
A. Scadere ponderala
B. Anemie moderata
C. Leucopenie
D. Durere toracica
E. Subfebrilitati
(pag. 1624)
M2638043. Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu

exceptia:
A. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
B. Glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
C. Lama de lichid care separa plamanul de peretele toracic mai mica de 10 mm
D. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
E. Prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
(pag. 1625)
M2638044. Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale:
A. Neoplasmul de colon
B. Neoplasmul de col uterin
C. Neoplasmul pulmonar
D. Neoplasmul gastric
E. Neoplasmul pancreatic
(pag. 1625)
M2638045. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strans legata de expunerea la:
A. Pulberi de azbest
B. Polen
C. Vapori toxici
D. Pulberi de siliciu
E. Pudra de talc
(pag. 1625)
M2638046. Care din elementele de mai jos caracterizeaza transsudatul:

A. proteinele din lichidul pleural/proteinele serice< 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser> 0,5
D. LDH lichid pleural> 2/3 din valoarea maxima din ser
E. apare frecvent in contextul pneumoniilor bacteriene
(pag. 1624)
M2638047. Toracocenteza diagnostica in cadrul unei insuficiente cardiace este necesara cand:
A. revarsatele nu sunt bilaterale
B. pacientul este febril
C. pacientul acuza durere toracica pleuritica
D. pentru a verifica daca pacientul are intr-adevar transsudat
(pag. 1624)
M2638048. Revarsatul parapneumonic are caracteristica:

A. se asociaza cel mai frecvent cu insuficienta cardiaca
B. nu se asociaza cu pneumonia bacteriana
C. constituie cea mai frecventa cauza de revarsate pleurale in SUA
D. nu apare niciodata in contextul unui abces pulmonar
E. toracostomia cu drenaj este obligatorie
(pag. 1624)
M2638049. Revarsatul pleural aparut in pmneumoniile bacteriene aerogene se prezinta cu:

A. febra
B. durere toracica
C. tuse productiva
D. leucocitoza
(pag. 1624)
M2638050. Revarsatul pleural din pneumoniile cu germeni anaerobi nu prezinta:

A. anemie moderata
B. scadere ponderala
C. leucocitoza frusta
D. durere toracica
E. istoric de factori care predispun la aspiratie
(pag. 1625)
M2638051. Care din urmatoarele elemente constituie indicatie pentru practicarea toracostomiei pe
tub?:
A. prezenta puroiului vascos in spatiul pleural
B. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
C. frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
D. pH-ul lichidul pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
(pag. 1625)
M2638052. Revarsatele secundare afectiunilor maligne se caracterizeza prin:

A. reprezinta prima cauza de exsudat
B. cel mai des sunt cauzate de cancerul pulmonar, mamar si limfoame
C. nu produc niciodata dispnee
D. citologia lichidului pleural nu ajuta la elucidarea dignosticului
E. cel mai frecvent sunt reprezentate de transsudat
(pag. 1625)
M2638053. Mezotelioamele se caracterizeaza prin:

A. sunt legate de expunerea la pulberi de azbest
B. radiografia toracica prezinta revarsat pleural, ingrosarea pleurei, hemitorace micsorat
C. pacientii prezinta durere toracica, dispnee
D. necesita toracoscopie, biopsie pleurala
(pag. 1625)
M2638054. Pleurezia tuberculoasa nu se caracterizeaza prin:

A. lichidul este de tip exsudat
B. limfocitele mici predomina in lichidul pleural
C. este foarte frecventa in SUA
D. se datoreaza reactiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase din lichidul pleural
E. pacientii prezinta febra, scadere ponderala, durere toracica pleuritica
(pag. 1625)
M2638055. In cazul trombembolismului pulmonar nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. lichidul pleural poate fi transsudat sau exsudat
B. dispneea apare foarte rar
C. dispneea este cel mai frecvent simptom
D. tratamentul anticoagulant este esential
E. scintigrafia si/sau arteriografia pulmonara sugereaza diagnosticul
(pag. 1626)
M2838056. Cauza cea mai frecventa de revarsate pleurale este:

A. insuficienta ventriculara stanga
B. ciroza hepatica
C. tuberculoza
D. pneumonia
E. tumora pulmonara
(pag. 1624)
M2838057. Revarsatele pleurale din tuberculoza se datoreaza in principal:

A. invaziei pleurale cu bacili Koch
B. reactiei de sensibilizare la proteinele tuberculoase
C. suprainfectiei cu germeni banali
D. ocluziei limfaticelor pleurale
E. compresiei prin adenopatii
(pag. 1625)
M2838058. Tratamentul de electie in chilotorax este:

A. toracocenteza
B. toracostomia cu drenaj permanent
C. toracoplastia
D. abraziunea pleurala
E. suntul pleuroperitoneal
(pag. 1626)
M2838059. Pacientul are hemotorax daca:

A. hematocritul lichidului pleural este mai mare de 50% fata de cel din sangele periferic
B. lichidul obtinut la punctia toracica este hemoragic
C. lichidul pleural contine hematii
D. lichidul pleural contine microcheaguri de sange
E. are revarsat pleural si embolie pulmonara
(pag. 1626)
M1138060. Caracterul de exudat al unui revarsat pleural e definit de urmatorii parametri, cu EXCEPTIA:
A. LDH lichid pleural <200U/dl
B. Proteine lichid pleural/proteine ser >0,5
C. LDH lichid pleural/LDH ser >0,6
D. LDH din lichidul pleural >2/3 din valoarea maxima din ser
E. Glucoza pleurala <50mg/dl
(pag. 1624)
M1138061. Revarsatul pleural are caracter de transudat in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:

A. Ciroza
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Mezoteliom
D. Tuberculoza
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1626)
M1138062. Revarsatul pleural are caracter de exudat in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA

A. Neoplazii
B. Mixedem
C. Tuberculoza
D. Sindrom nefrotic
E. Pneumonii bacteriene
(pag. 1626)
M1138063. Cauza cea mai frecventa a revarsatelor pleurale cu caracter de transudat este insuficienta
ventriculara stanga. In care din urmatoarele situatii este necesara toracocenteza diagnostica:
A. Revarsatele nu sunt bilaterale
B. Revarsatele nu sunt in cantitati comparabile
C. Revarsatul diminua sub tratament diuretic
D. Pacientul este febril
E. Pacientul acuza durere toracica pleuritica
(pag. 1624)
M1138064. Revarsatele pleurale maligne secundare sunt in proportie de 75% determinate de 3 tipuri de
tumori. Aceste sunt:
A. Limfoamele
B. Cancerul pulmonar
C. Melanomul
D. Cancerul mamar
E. Seminomul
(pag. 1625)
M1138065. Sindromul Meigs asociaza urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:

A. Febra
B. Tumora ovariana benigna
C. Tumora ovariana maligna
D. Ascita
E. Revarsat pleural cu caracter de exudat
(pag. 1626)
M1138066. Care din urmatoarele afirmatii privind formarea si acumularea lichidului pleural, sunt
adevarate:
A. Lichidul intra in spatiul pleural din capilarele pleurei parietale
B. Lichidul poate intra in spatiul pleural si din interstitiul pulmonar prin intermediul pleurei viscerale
C. Lichidul poate intra din cavitatea peritoneala prin orificii diafragmatice
D. Lichidul este drenat de limfaticele situate in pleura viscerala
E. Limfaticele pot sa absoarba o cantitate de lichid de 20 ori mai mare decat cea care se formeaza in mod
obisnuit
(pag. 1624)
M1238067. In revarsatele pleurale secundare infectiilor virale:

A. evolutia clinica este adesea imprevizibila
B. lichidul are caractere de exudat
C. resorbtia lichidului este spontana
D. este necesar un diagnostic etiologic precis
E. pot apare sechele de tipul simfizelor pleurale
(pag. 1626)
M1238068. Dispneea din revarsatele secundare afectiunilor maligne:

A. este disproportionata fata de cantitatea de lichid
B. nu poate fi ameliorata prin toracocenteza
C. este insotita de wheezing
D. este singurul simptom ce poate fi atribuit direct lichidului pleural
E. necesita oxigenoterapie prelungita
(pag. 1625)
M1238069. Revarsatele pleurale parapneumonice inchistate beneficiaza de urmatoarele posibilitati de

tratament:
A. Streptokinaza intrapleural 250.000 unitati
B. Urokinaza intrapleural 100.000. unitati
C. antibiotice conform antibiogramei intrapleural
D. toracoscopie cu desfacerea aderentelor
E. rezectie pulmonara partiala
(pag. 1625)
M1238070. Revarsatul pleural cu lichid transudat apare in:

A. poliartrita reumatoida
B. sindromul Meigs
C. mixedem
D. urinotorax
E. tuberculoza
(pag. 1626)
M1238071. Pleurita tuberculoasa:

A. apare printr-o reactie de sensibilizare la proteinele tuberculoase
B. este confirmata de granulomul pleural la biopsie
C. se trateaza de electie cu etambutol si pirazinamida
D. are revarsat exudat cu predominanta polimorfonuclearelor
E. necesita drenaje pleurale repetate
(pag. 1626)
M1238072. Hidrotoraxul de origine hepatica:

A. apare la aproximativ 5% dintre pacientii cu ciroza si ascita
B. este mai frecvent in stinga
C. se formeaza predominant prin miscarea directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural
D. este totdeauna in cantitate mica, neproducind dispnee
E. poate fi intotdeauna tratat conservativ
(pag. 1624)
M1238073. O valoare a glucozei din lichidul pleural sub 60 mg% este sugestiva pentru:
A. etiologie pancreatica
B. neoplazie
C. infectii bacteriene
D. poliartrita reumatoida
E. insulinom
(pag. 1625)
M1238074. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chilotorax sunt adevarate:
A. etiologie este exclusiv traumatica
B. frecvent lichidul este hemoragic
C. concentratia de trigliceride din lichid depaseste 110 mg/dl
D. suntul pleuroperitoneal este tratamentul de electie
E. drenajul pleural prelungit se recomanda doar la pacientii tarati
(pag. 1626)
M1338075. Urmatoarele afirmatii despre pleurezii sunt adevarate:

A. Lichidul provine din capilarele pleurei viscerale
B. Lichidul poate proveni din spatiul interstitial pulmonar
C. Lichidul poate proveni din cavitatea peritoneala

D. Lichidul se poate drena prin limfaticele pleurei viscerale
E. Lichidul se poate drena prin limfaticele pleurei parietale
(pag. 1624)
M1338076. Principalele cauze de transudat includ:

A. Embolismul pulmonar
B. Neoplasm bronhopulmonar
C. Pneumonia bacteriana
D. Insuficienta ventriculara stanga
E. Pancreatita acuta
(pag. 1624)
M1338077. Principalele cauze de exsudat includ:

A. Embolismul pulmonar
B. Ciroza hepatica
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Pneumonia bacteriana
E. Sindromul nefrotic
(pag. 1624)
M1338078. Principalele cauze de exudat includ:

A. Mixedem
B. Ciroza
C. Infectii virale
D. Sindrom nefrotic
E. Neoplazii
(pag. 1624)
M1338079. Exclud calitatea de transudat a unui revarsat pleural urmatoarele analize de laborator:
A. LDH lichid pleural / LDH seric <0,6
B. LDH pleural mai mic de 2/3 din valoarea maxima din ser
C. LDH lichid pleural / LDH seric>0,6
D. LDH pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Proteine lichid pleural / proteine ser <0.5
(pag. 1624)
M1338080. Urmatoarele afirmatii despre pleurezii la pacientii cu SIDA sunt adevarate:

A. Revarsatele pleurale apar frecvent la aceasta categorie de pacienti
B. Cea mai frecventa cauza de pleurezie este sarcomul Kaposi
C. Cea mai frecventa cauza este parapneumonica
D. Pleurezia apare des la pacientii cu Pneumocystis carinii
E. Pleurezia apare rar la pacientii cu Pneumocystis carinii
(pag. 1626)
M1438081. In revarsatul pleural din insuficienta cardiaca, toracenteza diagnostica este recomandata in
urmatoarele situatii:
A. pacient febril
B. durere pleuritica
C. revarsatul pleural este unilateral sau asimetric
D. revarsatul pleural este bilateral
E. cind nu se remite sub tratament diuretic
(pag. 1624)
M1438082. Revarsatul pleural de origine hepatica:

A. este mai frecvent localizat pe dreapta
B. apare la majoritatea bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita
C. este exsudat
D. este in cantitate mica
E. se produce prin transfer direct al lichidului peritoneal in cavitatea pleurala
(pag. 1624)
M1438083. Revarsatul pleural parapneumonic se asociaza cu:

A. bronhopneumopatia cronica obstructiva
B. bronsiectazia
C. pneumoconioza
D. pneumonia bacteriana
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)
M1438084. Tabloul clinic in pneumonia bacteriana cu germeni aerobi si revarsat pleural cuprinde:
A. durere toracica
B. febra
C. tuse seaca
D. leucocitoza
E. leucopenie
(pag. 1624)
M1438085. Indicatiile toracostomiei pe tub de dren in revarsatele pleurale parapneumonice sint:

A. puroi viscos in spatiul pleural
B. identificarea germenilor Gram pozitivi in lichidul pleural
C. pH -ul lichidului pleural mai mic de 7,00
D. glucoza mai mica de 50 mg/dl in lichidul pleural
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 1625)
M1438086. Cele mai frecvente tumori care dau revarsat pleural sint:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul de colon
C. cancerul mamar
D. limfoamele
E. hamartomul
(pag. 1625)
M1438087. Pentru diagnosticul revarsatelor pleurale din neoplazii sint utile:

A. Frotiuri Gram din lichidul pleural
B. citologie din lichidul pleural
C. biopsie pleurala
D. pleurodeza
E. toracoscopia
(pag. 1625)
M1438088. In pleurezia maligna, pentru a impiedica refacerea lichidului pleural, se pot aplica
urmatoarele procedee:
A. toracoscopia cu abraziunea pleurei sau insuflare de talc
B. tratament cu diuretice
C. toracostomia pe tub, cu instilare de agent sclerozant
D. efectuarea unui sunt pleuro - peritoneal
E. efectuarea unui sunt pleuro - pericardic
(pag. 1625)
M1438089. Revarsatu pleural secundar tromboembolismului pulmonar se caracterizeaza prin:

A. este intotdeauna transsudat
B. poate fi exsudat sau transsudat
C. pentru diagnostic necesita scintigrafie pulmonara si/sau arteriografie pulmonara
D. nu este influentat de tratamentul anticoagulant
E. este in cantitate mare si se reface dupa toracenteza
(pag. 1625)
M1438090. Revarsatul pleural tuberculos are urmatoarele caracteristici:

A. este exsudat
B. predomina polimorfonuclearele
C. pacientul poate prezenta dispnee, scadere ponderala
D. nu se insoteste de durere toracica
E. de obicei este afebril
(pag. 1625)
M1438091. Chilotoraxul are urmatoarele caracteristici

A. cantitate mica de lichid
B. lichid laptos, cu trigliceride crescute
C. cauza cea mai frecventa este traumatismul
D. tratamentul de electie este suntul pleuro-peritoneal
E. toracostomia cu drenaj prelungit are rezultate bune pe termen lung
(pag. 1626)
M1438092. Un nivel ridicat de amilaze in lichidul pleural sugereaza ca etiologie:

A. afectarea pancreasului
B. ciroza hepatica
C. hernia diafragmatica
D. Sindromul Meigs
E. perforatia esofagului
(pag. 1626)
M1538093. Care din conditiile urmatoare pot pune diagnosticul de exsudat in cazul unui revarsat
pleural:
A. proteine lichid pleural/proteine ser > 0,5
B. proteine lichid pleural/proteine ser < 0,5
C. LDH lichid pleural/LDH ser > 0,6
D. LDH lichid pleural/LDH ser < 0,6
E. LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser
(pag. 1624)
M1538094. Care din urmatoarele afectiuni sunt cauze de revarsat pleural de tip transudat:
A. insuficienta cardiaca congestiva
B. ciroza
C. sindromul nefrotic
D. tuberculoza
E. lupusul eritematos sistemic

(pag. 1626)
M1538095. Care din urmatoarele afectiuni pot reprezenta cauze de chilotorax:

A. traumatismele toracice
B. tuberculoza
C. tumorile mediastinului
D. mezoteliomul
E. pneumonia bacteriana
(pag. 1626)
M1538096. Un abces intraabdominal poate fi luat in consideratie drept cauza a unui revarsat pleural de
tip exsudat daca prezinta unele din urmatoarele trasaturi:
A. pacientul este febril
B. tuseste si expectoreaza mucopurulent
C. lichidul pleural contine predominant polimorfonucleare
D. pacientul nu are o patologie pulmonara a parenchimului
E. lichidul pleural prezinta trigliceride peste 110mg/dl
(pag. 1626)
M1538097. Unele din urmatoarele situatii pot fi cauze de revarsat pleural tip exsudat:
A. mezoteliomul
B. mixedemul
C. abcesele intraabdominale
D. sindromul Meigs
E. scleroterapia endoscopica a varicelor esofagiene
(pag. 1626)
M1538098. Revarsatul pleural exsudativ parapneumonic este asociat cu urmatoarele afectiuni:

A. bronsita cronica
B. bronsiectazia
C. astmul bronsic
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)
M1538099. La pacientii cu chilotorax nu se practica de regula toracotomie cu drenaj prelungit deoarece

ar putea duce la:
A. malnutritie
B. anemie feripriva
C. deficienta imuna
D. hipertrigliceridemie
E. atelectazie
(pag. 1626)
M1538100. Tratamentul revarsatelor pleurale de natura maligna la care toracocenteza terapeutica

amelioreaza dispneea se poate face prin mai multe metode:
A. toracostomia pe tub de dren cu instilarea unui agent sclerozant, precum talc 5g sau doxiciclina 500mg
B. radioterapie locala
C. injectarea pe tub de dren a unui agent fibrinolitic de tipul streptokinaza 250.000 unitati
D. toracoscopia cu abraziunea pleurei
E. montarea unui sunt pleuroperitoneal
(pag. 1625)
M1638101. In cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:
A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat
B. Dispneea este cel mai frecvent simptom
C. Dispneea apare foarte rar
D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara
E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat
(pag. 1625)
M1638102. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza
B. insoteste cateodata tumorile mediastinale
C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin
D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos
E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia
(pag. 1626)
M1638103. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in
lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre:
A. Pleurezie lupica
B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite
C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag
E. Pleurezie in cadrul azbestozei
(pag. 1626)
M1638104. In cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la:

A. Chirurgia radicala
B. Radioterapia
C. Opiacee pentru durerea toracica
D. Chimioterapia
E. Oxigen pentru dispnee
(pag. 1625)
M2238105. Afectiunile care determina exsudat pleural sunt:

A. tuberculoza
B. mixedemul
C. tromembolismul pulmonar
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. neoplaziile
(pag. 1626)
M2538106. Revărsatul pleural apare atunci când:

A. creşte cantitatea de lichid provenit din pleura parietală
B. creşte cantitatea de lichid provenit din spaţiile interstiţiale pulmonare
C. scade drenajul lichidului de către limfaticele pleurei parietale
D. creşte cantitatea de lichid provenit din cavitatea peritoneală
E. creşte drenajul limfatic de către limfaticele pleurei parietale
(pag. 1624)
M2538107. Principalele cauze ale unui lichid pleural de tip transsudat sunt:
A. insuficienţa ventriculară stângă

B. mixedemul
C. ciroza
D. neoplaziile
E. embolismul pulmonar
(pag. 1624)
M2538108. Caracteristicile biochimice ale exudatului pleural sunt următoarele:

A. raportul proteine lichid pleural / proteine serice < 0,5
B. raportul LDH lichid pleural / LDH seric > 0,6
C. LDH lichidului pleural este mai mare de 2/3 din valoarea LDH seric
D. nivelul glucozei din lichidul pleural este mai mare de 60 mg%
E. raportul proteine lichid pleural / proteine serice > 0,5
(pag. 1624)
M2538109. Mecanismele producerii revărsatului pleural din insuficienţa ventriculară stângă sunt:
A. creşterea cantităţii de lichid provenit din pleura parietală
B. creşterea cantităţii de lichid provenit din spaţiile interstiţiale pulmonare
C. creşterea cantităţii de lichid provenit din cavitatea peritoneală
D. scăderea capacităţii limfaticelor pleurei parietale de a drena lichidul pleural
E. depăşirea capacităţii limfaticelor pleurei parietale de a drena lichidul pleural
(pag. 1624)
M2538110. Toracocenteza diagnostică este necesară în insuficienţa ventriculară stângă dacă:

A. revărsatul este unilateral
B. revărsatul este bilateral
C. cantităţile de lichid din cavităţile pleurale nu sunt comparabile
D. pacientul este afebril
E. pacientul are durere pleuretică
(pag. 1624)
M2538111. Următoarele afirmaţii despre lichidul pleural acumulat în insuficienţa ventriculară stângă
sunt adevărate:
A. este numai unilateral
B. nu se însoţeşte de durere pleuretică
C. se tratează cu diuretice
D. tratamentul diuretic poate modifica caracteristicile biochimice ale lichidului pleural
E. dacă revărsatul persistă în ciuda tratamentului diuretic, se recomandă toracocenteza diagnostică
(pag. 1624)
M2538112. Revărsatul pleural la pacienţii cu ciroză hepatică şi ascită:

A. apare la majoritatea pacienţilor
B. se produce prin mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural
C. este localizat, mai frecvent, în pleura dreaptă
D. este controlat întotdeauna de tratamentul medical
E. presupune asocierea hipoalbuminemiei
(pag. 1624)
M2538113. Dacă tratamentul medical nu reuşeşte să controleze ascita şi lichidul pleural la pacienţii cu
ciroză hepatică, vom lua în considerare:
A. inserţia unui şunt peritoneo-venos
B. dializa peritoneală
C. toracotomia cu realizarea unei comunicări între cavitatea pleurală şi cea peritoneală

D. drenajul cavităţii pleurale prin toracostomie
E. injectarea în cavitatea pleurală a unui agent sclerozant
(pag. 1624)
M2538114. Revărsatul pleural parapneumonic se asociază cu:

A. pneumonia bacteriană
B. pneumonia virală
C. bronşiectazia
D. bronşitele cronice
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)
M2538115. Pneumonia bacteriană aerogenă asociată cu revărsat pleural se caracterizează prin:

A. febră mare
B. dispnee
C. durere toracică
D. tuse iritativă
E. leucocitoză
(pag. 1624)
M2538116. Pneumonia bacteriană cu germeni anaerobi care asociază revărsat pleural se manifestă
prin:
A. febră mare
B. scădere ponderală
C. anemie moderată
D. leucocitoză importantă
E. istoric de factori care predispun al aspiraţie
(pag. 1624)
M2538117. Următoarele situaţii reprezintă indicaţii pentru practicarea toracostomiei pe tub la un

pacient cu pleurezie parapneumonică:
A. prezenţa puroiului vâscos în spaţiul pleural
B. nivelul glucozei în lichidul pleural peste 50 mg/dl
C. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7
D. pH-ul lichidului pleural mai mare cu 0,15 unităţi decât cel arterial
E. frotiuri Gram pozitive pentru microorganismele din lichidul pleural
(pag. 1625)
M2538118. În cazul pleureziei parapneumonice închistate se poate apela la:

A. drenajul pe un singur tub de dren
B. injectarea intrapleurală a 250.000 unităţi streptokinază sau 100.000 unităţi urokinază
C. toracostomie cu desfacerea aderenţelor
D. injectarea intrapleurală a agenţilor sclerozanţi
E. toracotomie cu decorticare
(pag. 1625)
M2538119. Cele trei tumori care determină aproximativ 75% din revărsatele pleurale maligne
maetastatice sunt:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul hepatic
C. cancerul mamar
D. limfoamele
E. cancerul de colon
(pag. 1625)
M2538120. Caracteristicile clinico-biologice ale revărsatelor pleurale metastatice sunt:

A. durerea pleurală este pe primul plan al tabloului clinic
B. dispneea este direct proporţională cu nivelul de lichid existent în pleură
C. dispneea este disproporţională faţă de cantitatea de lichid
D. revărsatul este un exudat
E. titrul glucozei din lichid este scăzut proporţional cu mărimea tumorii de la nivelul spaţiului pleural
(pag. 1625)
M2538121. Următoarele afirmaţii cu privire la caracteristicile revărsatelor pleurale secundare

afecţiunilor maligne sunt adevărate:
A. revărsatul este exudat
B. titrul glucozei este superior valorilor glicemiei
C. titrul glucozei poate fi scăzut
D. citologia este întotdeauna pozitivă
E. toracoscopia este indicată în cazul în care pacientul este cunoscut cu un neoplasm
(pag. 1625)
M2538122. Metodele terapeutice care pot ameliora dispneea din cadrul revărsatelor pleurale
metastatice sunt:
A. toracocenteze terapeutice repetitive
B. montarea unui şunt pleuro-venos
C. toracostomia pe tub de dren, cu instilarea unui agent sclerozant
D. montarea unui şunt pleuro-peritoneal
E. toracoscopia cu abraziunea pleurei sau cu insuflare de talc
(pag. 1625)
M2538123. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mezotelioamele pleurale sunt false:
A. au originea în celulele mezoteliale care tapetează pleura
B. sunt legate de expunerea la arsenic
C. se manifestă prin durere toracică şi dispnee
D. durerea toracică se tratează cu antialgice
E. dispneea se tratează cu oxigen sau/şi opiacee
(pag. 1625)
M2538124. Semnele radiologice caracteristice mezotelioamelor pleurale sunt:

A. revărsatul pleural
B. îngroşarea generalizată a pleurei
C. deplasarea de partea opusă a mediastinului
D. atelectaziile bazale
E. hemitoracele micşorat de partea afectată
(pag. 1625)
M2538125. Pentru precizarea diagnosticului de mezoteliom pleural sunt utile:

A. radiografia toracică
B. bronhoscopia
C. toracoscopia
D. biopsia pleurală
E. computertomografia
(pag. 1625)
M2538126. Mijloacele terapeutice aplicate în tratamentul mezotelioamelor pleurale sunt:

A. oxigenoterapia
B. kineziterapia
C. opiaceele
D. chimioterapia locală şi sistemică
E. decorticarea pulmonară
(pag. 1625)
M2538127. Dacă într-un trombembolism pulmonar sub tratament anticoagulant volumul revărsatului
pleural creşte, pacientul ar putea avea:
A. pleurezie cu eozinofile
B. embolie recurentă
C. hemotorace
D. infecţie pleurală
E. mezoteliom
(pag. 1625)
M2538128. Tabloul clinic al pleuritei tuberculoase include:

A. febra înaltă
B. scăderea ponderală
C. dispneea
D. durerea toracică pleuretică
E. hemoptizie
(pag. 1625)
M2538129. Într-o pleurită tuberculoasă următoarele afirmaţii privind lichidul pleural sunt adevărate:
A. lichidul este de tip exudat
B. rapotul LDH lichid pleural/LDH sânge este mai mic de 0,6
C. raportul proteine lichid pleural/proteine sînge mai mare de 0,5
D. predomină leucocitele
E. predomină limfocitele mici
(pag. 1625)
M2538130. În chilotorace, care din următoarele afirmaţii referitoare la revărsatul pleural sunt FALSE:
A. cea mai frecventă cauză este reprezentată de tumorile mediastinale
B. lichidul este lăptos
C. analiza biochimică arată un nivel crescut de peste 110 mg/dl colesterol
D. tratamentul de elecţie este implantarea şuntului pleuro-peritoneal
E. de regulă se practică toracotomia cu drenaj prelungit
(pag. 1626)
M2538131. Cele mai frecvente cauze de hemotorace sunt:

A. traumatismele
B. tumorile
C. ruptura vaselor sangvine
D. sindromul post-infarct miocardic
E. tratamentul anticoagulant
(pag. 1626)
M2538132. Care din următoarele medicamente pot produce revărsate pleurale:

A. nitrofurantoin
B. dantrolen
C. metisergid
D. bromazepam
E. amiodarona
(pag. 1626)
M2638133. In cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt false

urmatoarele afirmatii:
A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat
B. Dispneea este cel mai frecvent simptom
C. Dispneea apare foarte rar
D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara
E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat
(pag. 1625)
M2638134. Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa:

A. Scaderea ponderala
B. Lichidul pleural este de tip transsudat
C. Lichidul pleural este de tip exsudat
D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici
E. In lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride
(pag. 1625)
M2638135. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza
B. Insoteste cateodata tumorile mediastinale
C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin
D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos
E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia
(pag. 1626)
M2638136. Cateva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax:
A. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic
B. Hematocritul din lichidul pleural 50% fata de cel din sangele periferic
C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile
D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata
E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub ţoracic
(pag. 1626)
M2638137. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar in
lichidul pleural s-a pus in evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam in primul rand catre:
A. Pleurezie lupica
B. Pleurezie in cadrul unei pancreatite
C. Pleurezie in cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie in cadrul unei rupturi de esofag
E. Pleurezie in cadrul azbestozei
(pag. 1626)
M2638138. Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin:

A. Apare in special la fumatori
B. Recurentele apar foarte rar
C. Tratamentul initial este aspiratia simpla
D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal
E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala

(pag. 1626)
M2638139. In cazul mezoteliomului, tratamentul cel mai eficient este:

A. Chirurgia radicala
B. Radioterapia
C. Opiacee pentru durerea toracica
D. Chimioterapia
E. Oxigen si opiacee pentru dispnee
(pag. 1625)
M2638140. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:

A. Fumatul
B. BPOC
C. Biopsiile transtoracice
D. Montarea cateterelor centrale intravenoase
E. Toracocentezle
(pag. 1627)
M2638141. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se pune pe baza:

A. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza
B. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica
C. Impingerea mediastinului catre partea opusa
D. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata
E. Hemitoracele marit
(pag. 1627)
M2838142. Lichidul pleural poate proveni din:

A. capilarele pleurei parietale
B. tesutul subcutanat
C. spatiile interstitiale pulmonare
D. cavitatea peritoneala
E. apeductul lui Sylvius
(pag. 1624)
M2838143. Exsudat pleural apare in:

A. insuficienta ventriculara stanga
B. ciroza hepatica
C. embolia pulmonara
E. infectii virale
(pag. 1624)
M2838144. Lichidul exsudat indeplineste urmatoarele conditii:

A. proteine lichid pleural/proteine ser>0.5
B. proteine ser/proteinelichid pleural>0.5
C. LDH lichid pleural/LDHser>0.6
D. LDH lichid pleural mai mare de 2/3din valoarea maxima din ser
E. LDH lichid pleural mai mica de 2/3 din valoarea minima din ser
(pag. 1624)
M2838145. Indicatii de toracostomie pe tub sunt:
A. prezenta puroiului vascos in sptiul pleural

B. pleurita tuberculoasa
C. frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
D. glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural
E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7,00 si mai mic cu 0,15 unitati decat cel arterial
(pag. 1625)
M2838146. Daca sub tratament anticoagulant volumul lichidului pleural din trombembolismul
pulmonar creste,pacientul are probabil:
A. embolie recurenta
B. hemotorax
C. infectie pleurala
D. diabet zaharat
E. hemodilutie
(pag. 1625)
M2838147. Transsudate pleurale se intalnesc in:

A. obstructia de vena cava superioara
B. obstructia de vena cava inferioara
C. dializa peritoneala
D. boli vasculare de colagen
E. radioterapie
(pag. 1626)
Tema nr. 39
Neoplasmul bronsic
BIBLIOGRAFIE:
M1139001. Care din urmatoarele tipuri histopatologice sunt tumori pulmonare benigne?
A. carcinomul cu celule mici
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari (anaplastic)
D. hamartom
E. carcinom epidermoid
(pag. 602)
M1139002. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cancerul pulmonar, cu EXCEPTIA:

A. carcinoamele epidermoide sunt de obicei tumori centrale cu evolutie endobronsica
B. carcinomul cu celule mici formeaza de obicei noduli sau tumori periferice, cu interesare pleurala
C. adenocarcinomul este cel mai frecvent neoplasm pulmonar la nefumatori
D. carcinomul bronholoalveolar poate fi o tumora unica, o leziune multinodulara difuza sau un infiltrat difuz
E. majoritatea pacientilor cu neoplasm pulmonar (90%) de orice tip histologic sunt sau au fost fumatori
(pag. 602)
M1139003. Urmatoarele manifestari sunt secundare dezvoltarii endobronsice a tumorii pulmonare, cu

EXCEPTIA:
A. tuse
B. hemoptizie
C. stridor
D. pneumonita (de obstructie)
E. durere de tip pleural
(pag. 605)
M1139004. In cancerele pulmonare altele dacat cele cu celule mici, contraindicatiile majore de
rezecabilitate sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. revarsat pleural malign
B. tumora situata la mai putin de 2 cm distal de carina
C. tumora endobronsica bilaterala
D. metastaze in ganglionii limfatici hilari ipsilaterali
E. interesarea radacinii arterei pulmonare
(pag. 608)
M1139005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind cancerul pulmonar cu celule mici, cu
EXCEPTIA:
A. boala este stadializata ca fiind limitata sau extensiva
B. majoritatea pacientilor au boala in stadiu extensiv, avansat
C. chimioterapia poate fi combinata cu radioterapia
D. in remisia clinica completa dispar toate leziunile clinice, dar persista sindroamele paraneoplazice
E. radioterapia se aplica la nivel cranian in metastazele cerebrale
(pag. 607,611)
M1239006. Tipul histologic de cancer pulmonar cel mai frecvent intilnit la pacientii tineri este:
A. scuamos
B. cu celule mici
C. adenocarcinom
D. cu celule mari
E. nediferentiat
(pag. 602)
M1239007. Sindromul Eaton-Lambert:

A. este consecinta aparitiei de anticorpi impotriva canalelor de calciu
B. se caracterizeaza prin tromboflebite migratorii
C. se asociaza cu carcinomul cu celule mari
D. presupune invazia metastatica a maduvei osoase
E. determina aparitia unor leziuni de glomerulonefrita
(pag. 605)
M1239008. In cancerul bronho-pulmonar radioterapia craniana profilactica este indicata in:

A. cancerul pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici, forma localizata
B. pacienti cu stare generala alterata, toate stadiile
C. stadiile III si IV pentru pacientii cu cancer pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici
D. cancer pulmonar cu celule mici complet responsiv la tratament, toate stadiile
E. metastaza izolata in creier
(pag. 608)
M1239009. Administrarea de hematoporfirina se face in scopul:

A. realizarii unei rezectii chirurgicale conservative
B. evitarii mediastinoscopiei
C. reducerii mortalitatii postoperatorii
D. cresterii sensibilitatii tumorii la citostatice
E. fototerapiei bronhoscopice
(pag. 609)
M1339010. Care sunt varstele la care este atinsa incidenta de varf a neoplasmului pulmonar ?
A. 45 - 55
B. 55 - 65
C. 65 - 75
D. 35 - 45
E. peste 75 ani
(pag. 602)
M1339011. De cate ori creste riscul de cancer pulmonar la un barbat care fumeaza doua pachete pe zi
de 20 de ani comparativ cu un nefumator ?
A. De 13 ori
B. De 2 - 3 ori
C. De 30 ori
D. De 50 ori
E. De 60 - 70 ori
(pag. 602)
M1339012. Care este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei care nu au
fumat niciodata, la femei si la pacientii tineri ?
A. Carcinomul cu celule mici
B. Carcinomul cu celule mari (anaplazic)

C. Tumorile carcinoide
D. Adenocarcinomul
E. Carcinomul epidermoid
(pag. 602)
M1339013. Care este frecventa cu care se intalnesc sindroamele paraneoplazice endocrine in

neoplasmele pulmonare?
A. Constante la 12% dintre pacienti, inclusiv hipercalcemia, hipofosfatemia si hipokaliemia
B. Foarte frecvent, la peste 80% din pacienti
C. Constante la 30% dintre pacientii cu neoplasme pulmonare
D. Constante la 50% dintre pacienti, inclusiv hipercalcemia, hipofosfatemia si hipokaliemia
E. Au fiziologia cel mai bine cunoscuta, dar frecventa nu este cunoscuta.
(pag. 605)
M1339014. Care este in prezent cea mai utilizata combinatie de chimioterapie in cancerul pulmonar cu
celule mici ?
A. Doxorubicina plus Vinblastina
B. Doxorubicina plus Cisplatin
C. Etoposid plus Cisplatin
D. Cisplatin plus Vinblastina
E. Vincristina plus Doxorubicina si Ciclofosfamida
(pag. 611)
M1339015. Care este procentul de reducere a riscului de moarte la 2 ani prin includerea chimioterapiei
alaturi de radioterapia radicala in tratamentul cancerelor pulmonare altele decat cele cu celule mici in
stadiile avansate ale bolii localizate ?
A. Reducere cu 30%
B. Reducere cu 40%
C. Reducere cu 13%
D. Reducere cu 50%
E. Reducere cu peste 50%
(pag. 610)
M1439016. Care este cel mai frecvent subtip histologic de cancer pulmonar, pentru toate sexele si
rasele combinate:
A. carcinomul cu celule mici
B. carcinoidul
C. carcinomul mucoepidermoid
D. adenocarcinomul
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 603)
M1439017. De cate ori creste riscul relativ de a face cancer pulmonar la fumatorii activi:
A. de 11 ori
B. de 12 ori
C. de 13 ori
D. de 14 ori
E. de 15 ori
(pag. 602)
M1439018. Care sunt semnele si simptomele secundare cresterii periferice a cancerului pulmonar:
A. dispneea de tip obstructiv
B. pneumonita de obstructie
C. tusea
D. hemoptizia
E. wheezing
(pag. 605)
M1539019. In stadializarea cancerului pulmonar se utilizeaza aprecierea dimensiunii tumorii, in care

categoria T3 semnifica:
A. tumora <3cm in diametru si care este la mai mult de 2cm de carina traheala
B. tumora >3cm in diametru sau cu atelectazie distala extinsa pana la hil
C. tumora invadeaza mediastinul (inima, vasele mari, carina traheala, esofagul) sau revarsatul pleural malign
este prezent
D. tumora cu extensie directa la pleura, perete toracic, diafragm sau pericard, este la mai putin de 2cm de
carina traheala sau cauzeaza atelectazie totala
E. tumora da metastaze la distanta (ex. creier, ficat)
(pag. 606)
M1539020. In cancerul pulmonar cu celule mici cea mai utilizata metoda de tratament este:
A. tratamentul chirurgical
B. chimioterapia
C. radioterapia
D. tratamentul cu laser YAG
E. toracoscopia video-asistata
(pag. 602,611)
M1539021. Care este cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar:
A. adenocarcinomul
B. carcinomul cu celule mici
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul bronhioloalveolar
E. carcinoidul
(pag. 602-03)
M1539022. Leziunile preneoplazice, identificabile histologic, evidentiate in epiteliul respirator al

pacientilor cu cancer pulmonar si al fumatorilor includ:
A. hipertrofia glandulara
B. displazia
C. fibroza
D. microabcesele
E. atrofia
(pag. 603)
M1539023. Sindromul Pancoast din cancerul pulmonar rezulta din extensia locala a tumorii care se
dezvolta:
A. in hilul pulmonar
B. in lobul mediu
C. la bifurcatia traheei
D. la apexul pulmonar
E. la baza plamanului
(pag. 605)
M1639024. Cel mai frecevnt cancer pulmonar este in ultimii 20 ani:

A. Carcinomul cu celule mici
B. Carcinomul epidermoid
C. Adenocarcinomul
D. Mezoteliomul malign
E. Limfosarcomul
(pag. 602)
M1639025. Boala metastatica extratoracica se intalneste la autopsie:

A. La sub 50% din pacientii cu carcinom epidermoid
B. La peste 95% din pacientii cu carcinom cu celule mici
C. La sub 35% din pacientii cu adenocarcinom
D. La sub 35 % din pacientii cu carcinom cu celule mici
E. La peste 95% din pacientii cu sindrom Pancoast
(pag. 605)
M1639026. Nodulul pulmonar solitar prezinta urmatorii factori de risc ce pot inclina balanta pentru
rezectie, ca modalitate de stabilire a diagnosticului:
A. Pneumonita sau atelectazie asociata
B. Varsta de maxim 35 ani
C. Calcificari
D. Pleurezie asociata
E. Test PPD hiperergic
(pag. 609)
M1639027. Prezinta contraindicatie de interventie chirurgicala:

A. Extensia neoplazica la ganglionii hilari ipsilaterali
B. Interesarea ganglionara tip N1
C. Interesarea ganglionara N3
D. Interesarea ganglionara tip N2
E. Stadiul III A cu T3N1Mo
(pag. 606,608)
M1639028. Cancerul pulmonar prezinta urmatoarele simptome si semne:

A. Simptome date de abcesul pulmonar rezultat in urma cavitatiei tumorii
B. Simptomele fibrozei interstitiale difuze
C. Hipertensiune arteriala sistemica prin invazie vasculara
D. Cord pulmonar acut
E. Crize de tip astmatic
(pag. 605)
M2339029. Ce procent din pacientii cu cancer pulmonar de orice tip histologic sunt sau au fost mari
fumători ?
A. 80%
B. 60-70%
C. 90%
D. 100%
E. 50%
(pag. 602)
M2339030. Cum s-a dovedit screening-ul pentru cancer pulmonar al persoanelor cu risc ridicat prin
citologia sputei si radiografii toracice ?
A. Foarte eficient
B. Eficient numai la bărbatii de vârstă peste 45 de ani fumători a 40 tigarete pe zi
C. Ineficient
D. Moderat eficient
E. Eficient numai când este aplicat de un personal calificat
(pag. 605)
M2339031. Care este în prezent cea mai utilizată în combinatie de chimioterapie în cancerul pulmonar
cu celule mici ?
A. doxorubicină si vinblastin
B. cisplatin si vinblastin
C. vincristină, doxorubicin si ciclofosfamid
D. cisplatin si doxorubicin
E. etoposid si cisplatin
(pag. 611)
M2339032. Care este procentul de reducere a riscului de moarte la 2 ani prin includerea chimioterapiei
alături de radioterapia radicală în tratamentul cancerelor pulmonare altele decât cele cu celule mici în
stadiile avansate ale bolii localizate ?
A. Reducere cu 30%
B. Reducere cu 50%
C. Reducere cu 13%
D. Reducere cu 60%
E. Reducere cu > 40%
(pag. 610)
M2339033. Ce procent din pacientii cu cancere pulmonare cu celule mici sunt dianosticati în stadiul
avanasat ?
A. Aproximativ 70%
B. 50%
C. 90%
D. 10-20%
E. <10%
(pag. 607)
M2539034. Care este cel mai rar tip histologic de cancer pulmonar:
A. carcinomul cu celule scuamoase (epidermoid)
B. carcinomul cu celule mari
C. carcinoidul
D. chistadenocarcinomul
E. adenocarcinomul
(pag. 603)
M2539035. Care tip histologic de cancer pulmonar este cel mai frecvent la nefumatori:
A. carcinomul epidermoid
B. sarcomul
C. adenocarcinomul
D. carcinomul mucoepidermoid
E. carcinomul cu celule mici
(pag. 602)
M2539036. Care este cel mai frecvent tip histiologic de cancer pulmonar cu metastaze extratoracice:
A. carcinomul bronhioloalveolar
C. carcinomul cu celule mici
D. carcinoidul
E. carcinomul epidermoid
(pag. 605)
M2539037. Chimioterapia in cancerul cu celule mici la virstnici sau la cei cu stare generala precara se
face cu:
A. etoposid oral si cisplatin
B. cisplatin
C. etoposid oral
D. ciclofosfamida
E. metotrexat
(pag. 611)
M2539038. Radioterapia este contraindicata in cancerul pulmonar:

A. cu sindrom Pancoast
B. in stadiul III A
C. cu metastaze cerebrale
D. cu celule mici
E. extins
(pag. 609)
M2539039. Secretia de ACt din carcinomul cu celule mici se manifesta prin:

A. obezitate
B. hipokaliemie
C. hipercalcemie
D. hipoglicemie
E. hipertensiune arteriala
(pag. 605)
M2539040. Metoda de baza pentru stadializarea cancerului pulmonar si pentru urmarire este:
A. radiografia toracica
B. citologia sputei
C. aspiratia transtoracica
D. bronhoscopia cu fibre optice
E. probele ventilatorii
(pag. 607)
M2539041. Sindroamele paraneoplazice in cancerul pulmonar sunt datorate:

A. secretiei tumorale de hormoni peptidici
B. dezvoltarii metastazelor la distanta
C. invaziei loco-regionale
D. reactiei imunologice incrucisate intre tumora si antigenele tisulare
E. diseminarii hematogene
(pag. 605)
M2539042. Care din proprietatile neuroendocrine sunt crescute in cancerul pulmonar cu alte tipuri de
celule decit cele mici:
A. activitate L-Dopa decarboxilaza
B. antigenul CD56
C. izoenzima BB a creatinkinazei
D. productia de Pt
E. productia de factor natriuretic
(pag. 604)
M2639043. Contraindicatiile interventiei chirurgicale in neoplasmul bronhopulmonar sunt:

A. Capacitate vitala > 60% din valoarea prezisa
B. VEMS > 2,5 l
C. VEMS intre 1,5 – 2,4 l
D. VEMS < 1 l
E. Hipertensiune pulmonara usoara
(pag. 608)
M2639044. Tratamentul chimioterapic in cancerul bronhopulmonar cu celule mici consta in:

A. Bleomicina
B. Etoposid+Cisplatina
C. Penicilina
D. N-acetilcisteina
E. Spiriva
(pag. 611)
M2639045. Cancerele epidermoide si cu celule mari caviteaza in aproximativ:

A. 5-10%
B. 10-20%
C. 20-30%
D. 30-50%
E. 70%
(pag. 602)
M2639046. Sindromul Pancoast-Tobias se trateaza cu:

A. Nu se trateaza
B. Chimioterapie
C. Chimioterapie + Radioterapie
D. Tratament chirurgical + chimioterapie
E. Radioterapie + tratament chirurgical
(pag. 610)
M2639047. Urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Adenocarcinomul este cel mai frecvent la cei care nu au fumat niciodata
B. Riscul relativ de a face cancer pulmonar creste de 13 ori la fumatorii activi
C. Carcinomul bronhiolo-alveolar este o foma speciala de adenocarcinom
D. Cancerul cu celule mici formeaza de obicei o tumora periferica
E. 90% din pacienti cu cancer pulmonar au fost fumatori
(pag. 602)
M2839048. Manifestarile clinice ale cancerului pulmonar includ urmatoarele, cu exceptia:

A. Sindromul Trousseau
B. secretia inadecvata de ADH
C. Sindromul Eaton-Lambert
D. Encefalopatia Wernicke
E. Sindromul de vena cava superioara
(pag. 605)
M2839049. Tratamentul de baza al cancerului cu celule mici este:

A. exclusiv radioterapia
B. exclusiv chimioterapia
C. chimioterapia combinata sau nu cu radioterapia sau chirurgia
D. radioterapia in doza mare

E. expectativ
(pag. 605)
M2839050. Pacientii cu obstructie de vena cava superioara vor beneficia de:

A. radioterapie pentru metastaze
B. chimioterapie combinata
C. dexametazona
D. instilatii de xilocaina
E. radioterapie pentru tumora primara
(pag. 610)
M1139051. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind cancerul pulmonar?
A. cancerul pulmonar este o cauza principala de deces prin cancer
B. incidenta cancerului pulmonar creste la barbati si scade la femei
C. incidenta adenocarcinomului este in crestere
D. carcinomul epidermoid raspunde cel mai bine la chimioterapie
E. carcinomul cu celule mici are cea mai mica supravietuire la 5 ani
(pag. 602)
M1139052. Urmatoarele manifestari caracterizeaza sindromul Horner

A. exoftalmie
B. ptoza palpebrala
C. mioza
D. pierderea transpiratiei ipsilateral
E. pierderea transpiratiei controlateral
(pag. 605)
M1139053. Care afirmatii sunt adevarate privind metastazele extratoracice in cancerul pulmonar:
A. la autopsie, metastazele extratoracice se intalnesc cel mai frecvent in carcinomul epidermoid
B. peste jumatate din pacientii diagnosticati cu neoplasm pulmonar au metastaze la distanta in momentul
diagnosticului
C. sindromul Pancoast reprezinta una din manifestarile bolii metastatice extratoracice
D. metastazele osoase determina fracturi pe os patologic sau sindrom de compresie al maduvei spinarii
E. citopenia si leucoeritroblastoza pot fi manifestari ale invaziei maduvei osoase
(pag. 605)
M1139054. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de nodulul pulmonar solitar:

A. este o opacitate cu margini bine delimitate si diametrul > 6 cm
B. la pacientii sub 35 ani, nefumatori, in majoritatea cazurilor este benign
C. calcificarile la examenul radiologic exclud caracterul malign
D. in absenta calcificarilor, urmarirea radiologica se face la interval de 3 luni la pacientii sub 35 ani si fumatori
E. diagnosticul histopatologic este necesar de la inceput la pacientii peste 35 ani si fumatori (in absenta
calcificarilor la examenul radiologic)
(pag. 609)
M1139055. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de neoplasmele pulmonare benigne:

A. adenoamele bronsice sunt in majoritate tumori carcinoide bronsice
B. adenoamele bronsice pot avea manifestari clinice determinate de dezvoltarea endobronsica
C. adenoamele bronsice pot fi invazive local

D. hamartoamele sunt tumori centrale cu comportament malign
E. calcificarile in “bob de porumb” la examenul radiologic sunt patognomonice pentru hamartom
(pag. 612)
M1139056. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de carcinoidul bronsic

A. are de obicei o evolutie benigna
B. carcinoidul bronsic si neoplasmul cu celule mici deriva din aceleasi celule ale epiteliului bronsic, care fac
parte din sistemul APUD
C. carcinoidul pulmonar poate determina sindrom carcinoid
D. carcinoidul pulmonar nu determina sindroame paraneoplazice
E. diferentierea anatomopatologica dintre carcinoidul pulmonar si neoplasmul cu celule mici este uneori dificila
(pag. 612)
M1239057. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin cancerului pulmonar epidermoid?

A. formeaza noduli perferici
B. au expansiune endobronsica
C. intereseaza frecvent pleura
D. caviteaza in 10-20% din cazuri
E. metastazeaza precoce
(pag. 602)
M1239058. Simptomele si semnele secundare dezvoltarii cancerelor pulmonare endobronsice sunt:

A. hemoptizia
B. durerea
C. tusea
D. wheezing
E. raguseala
(pag. 605)
M1239059. Din cadrul sindromului Horner nu fac parte:

A. paralizia nervului recurent
B. enoftalmie
C. mioza
D. dureri in umar
E. disfagie
(pag. 605)
M1239060. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul pulmonar cu celule mici sunt
adevarate?
A. simptomul principal este tusea cu producerea de mari cantitati de sputa
B. peste 95% din pacienti prezinta metastaze la autopsie
C. are cea mai crescuta rata a supravietuirii la 5 ani
D. este cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar
E. determina aparitia unei secretii inadecvate (ectopice) de ADH
(pag. 605)
M1239061. Contraindicatiile interventiei chirurgicale de rezectie a cancerului pulmonar sunt:

A. VEMS 1-2,4 l
B. infarct moicardic in ultimele trei luni
C. capacitatea respiratorie maxima sub 40%
D. hipoxemia
E. hipertensiunea pulmonara severa

(pag. 608)
M1239062. Criteriile radiologice pentru afirmarea benignitatii unui nodul pulmonar solitar de 6 cm sunt:
A. calcificarile in “ochi de bou”
B. localizarea bazala
C. lipsa de crestere pe o perioada de 2 ani
D. lipsa atelectaziei asociate
E. prezenta unui nucleu calcificat dens, central
(pag. 609)
M1239063. In cancerul pulmonar cu celule mici, in categoria “ boala in stadiu incipient “ se incadreaza
cazurile in care:
A. cancerul este limitat la un singur hemitorace
B. sunt afectati ganglionii limfatici regionali (inclusiv mediastinali si hilari contralaterali)
C. umora poate fi cuprinsa in intregime in campul de iradiere
D. revarsatul pleural maling este prezent doar ipsilateral
E. exista metastaza unica
(pag. 607)
M1339064. Care sunt contraindicatiile majore ale interventiei chirurgicale sau radioterapiei unice la
pacientii cu neoplasme pulmonare cu celule de alt tip decat cele mici?
A. Prezenta pierderii ponderale de >10% din greutatea initiala, varsta peste 70 ani, valori ale hemoglobinei <
10g%, prezenta metastazelor extratoracice
B. Capacitatea respiratorie <40% din valorile permise, starea generala influentata, prezenta metastazelor
supraclaviculare ipsilaterale
C. Starea generala influentata, varsta peste 70 ani, hipoproteinemia, prezenta sindromului de cava
superioara, hemoptizia
D. Tamponada cardiaca, tumora situata la mai putin de 2 cm de carina bronsica, metastaze in ganglionii
limfatici din mediastinul controlateral si interesarea trunchiului arterei pulmonare
E. Prezenta metastazelor extratoracice la distanta, sindromul de cava superioara, paralizia nervului frenic si a
corzilor vocale, revarsatul pleural malign
(pag. 608)
M1339065. Care este abordarea terapeutica la pacientii cu cancer pulmonar, altul decat cel cu celule
mici, in stadiile avansate, III B si IV?
A. Radioterapia la nivelul sediilor metastatice.
B. Chimioterapia pentru pacientii cu stare generala buna si leziuni evaluabile
C. De considerat rezectia tumorii primare si metastazelor pentru metastazele izolate in creier sau suprarenale
D. Drenaj pleural pentru revarsatele pleurale maligne mari
E. Rezectia chirurgicala a tumorii primare, urmata de radioterapie si eventual chimioterapie
(pag. 608)
M1439066. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cancerul pulmonar cu celule mici sunt adevarate:
A. antigenul carcinoembrionar este prezent
B. receptorii nicotinici sunt prezenti
C. nu reactioneaza la radioterapie
D. mucina este prezenta
E. din punct de vedere histologic, citoplasma este in cantitate mica cu nuclei mici hipercromatici
(pag. 604)
M1439067. Care sunt semnele si simptomele secundare dezvoltarii endobronsice sau centrale a
cancerului pulmonar:
A. tusea
B. hematemeza
C. stridor
D. bradipnee
E. wheezing
(pag. 605)
M1439068. Care sunt semnele si simptomele legate de extinderea regionala a cancerului pulmonar in
interiorul toracelui prin contiguitate sau prin metastazare la ganglionii limfatici regionali:
A. midriaza
B. disfagie
C. exoftalmie
D. obstructia traheei
E. ptoza palpebrala
(pag. 605)
M1539069. Care dintre urmatoarele tipuri histologice de cancer pulmonar formeaza de obicei tumori
centrale cu expansiune endobronsica:
A. carcinomul epidermoid
C. carcinomul cu celule mici
D. carcinomul bronhoalveolar
E. carcinomul fibrolamelar
(pag. 602)
M1539070. Extinderea regionala a cancerului pulmonar cu paralizia nervului simpatic determina

sindromul Horner caracterizat prin:
A. enoftalmie
B. ptoza palpebrala
C. midriaza
D. mioza
E. absenta ipsilaterala a transpiratiei
(pag. 605)
M1539071. Care dintre urmatoarele reprezinta sindroame paraneoplazice intalnite la pacientii cu cancer
pulmonar:
A. hiponatremia prin sindromul de secretie inadecvata de ADH
B. hipocratismul digital
C. osteoartropatia pulmonara hipertrofica
D. pielonefrita
E. tromboflebitele venoase migratorii
(pag. 605)
M1539072. Tomografia computerizata este utila in diagnosticul cancerului pulmonar pentru:

A. detectarea ganglionilor mediastinali
B. detectarea extensiilor pleurale
C. detectarea determinarilor abdominale oculte
D. determinarea VEMS si a retentiei de CO2
E. stadializarea preoperatorie in cancerul cu alt tip de celule decat cele mici
(pag. 607)
M1539073. Care sunt criteriile radiologice de baza pentru benignitate in cazul unui nodul pulmonar
solitar:
A. lipsa de crestere pe o perioada de cel putin 2 ani
B. diametrul sub 6cm

C. calcificari in "ochi de bou" si "bob de porumb"
D. localizarea la mai mult de 2cm de carina traheala
E. lipsa atelectaziei
(pag. 609)
M1539074. Aparitia pneumonitei de iradiere dupa radioterapie cu intentie curativa la pacientii cu cancer
pulmonar este direct proportionala cu:
A. prezenta metastazelor
B. tipul histologic al tumorii
C. doza de iradiere
D. volumul pulmonar inclus in campul de iradiere
E. varsta pacientului
(pag. 609)
M1539075. Semnele si simptomele secundare dezvoltarii endobronsice a cancerului pulmonar sunt:

A. tusea
B. hemoptizia
C. wheezing-ul si stridorul
D. durerea pleurala
E. disfagia
(pag. 605)
M1539076. Prelevarea de tesut tumoral pentru stabilirea unui diagnostic histologic de cancer pulmonar
se poate efectua prin:
A. biopsia bronsica sau transbronsica cu bronhoscopul cu fibre optice
B. biopsia ganglionilor limfatici la mediastinoscopie
C. piesa operatorie din timpul interventiei chirurgicale de rezectie a tumorii
D. biopsia percutana a unui ganglion limfatic marit
E. scintigrafie hepatica sau osoasa
(pag. 606)
M1539077. Ce localizari ale bolii metastatice in cancerul pulmonar, cu alte tipuri de celule decat mici,
beneficiaza de sanctiune radioterapeutica:
A. revarsatele pleurale
B. tamponada cardiaca
C. metastazele osoase dureroase
D. compresiile cerebrale si spinale
E. tromboflebitele venoase migratorii
(pag. 610)
M1639078. Stadializarea preterapeutica la pacientii cu cancer pulmonar cuprinde:

A. Examen ORL
B. Test cutanat pentru tuberculoza
C. Angiografie pulmonara
D. Scintigrafie osoasa
E. Electrocardiograma
(pag. 606)
M1639079. Contraindicatiile interventiei operatorii legate de stadializarea fiziologica cuprind:

A. Infarct miocardic in urma cu 12 luni inaintea operatiei
B. Capacitate respiratorie maxima mai mica de 40% din valorile prezise
C. VEMS sub 1 litru
D. Hipertensiunea arteriala sistemica

E. Retentia de CO2
(pag. 608)
M1639080. Proceduri de stadializare la pacientii cu alt tip de cancer decat cel cu celule mici ce nu au
contraindicatii evidente pentru interventie chirurgicala
A. Tomografia computerizata cerebrala
B. Bronhografia
C. Arteriografia pulmonara
D. Bronhoscopie cu fibre optice si lavaj, periaj si biopsia zonelor suspecte
E. Mediastinoscopia
(pag. 606)
M1639081. Cancerul pulmonar poate asocia sindroame paraneoplazice:

A. Secretie inadecvata de ADH
B. Hipotiroidism
C. Polimiozita
D. Coagularea diseminata intravasculara
E. Hipozoospermie
(pag. 605)
M1639082. Tratamentul cancerului pulmonar cu alte tipuri de celule decat cele mici are urmatoarea
abordare terapeutica in stadiul I, II si III A:
A. Tratament conservator cu urmarire bronhoscopica
B. Rezectie chirurgicala pentru stadiile I si II
C. Abtinerea de la rezectie chirurgicala in stadiul IIIA indiferent de aspectul N
D. Rezectie chirurgicala cu disectie completa a ganglionilor mediastinali si chimioterapie neoadjuvanta pentru
IIIA cu " interesare minima N2”
E. Radioterapie postoperatorie la stadiile I si II
(pag. 608)
M1639083. Tratamentul cancerului pulmonar cu alte tipuri de celule decat cele mici are urmatoarea
abordare terapeutica in stadiul III B:
A. Numai tratament simptomatic
B. Pneumectomia in caz de T4 N2
C. Radioterapie la sediile simptomatice in stadiul III B avansat
D. Chimioterapie pentru pacientii cu stare generala buna si leziuni evaluabile
E. indemnul de a opri fumatul
(pag. 608)
M1639084. Abordarea terapeutica in cancerul pulmonar cu celule mici:

A. Rezectie chirurgicala la toti pacientii cu stare generala buna si cu ganglioni mediastinali
B. in stadiul limitat cu stare generala buna - chimioterapie combinata cu radioterapie toracica
C. Numai tratament simptomatic
D. in toate stadiile la tumori complet responsive - radioterapia craniala profilactica
E. Stadiu avansat cu stare generala buna - chimioterapie combinata
(pag. 608)
M1639085. Abordarea terapeutica in cancerul pulmonar cu alte tipuri de celule decat cele mici in
stadiul IV este:
A. Radioterapie la sediile simptomatice
B. De considerat rezectia tumorii primare in metastazele pulmonare
C. Chimioterapie pentru pacientii cu stare generala buna si leziuni evaluabile
D. De considerat rezectia tumorii primare si metastazelor pentru metastaze izolate in creier sau suprarenale
E. Drenaj pleural pentru revarsatele pleurale maligne mari
(pag. 608)
M1639086. Abordarea terapeutica la toti pacientii cu cancer pulmonar este:

A. Rezectie chirurgicala in caz de compresie a maduvei
B. Radioterapie pe leziuni osoase litice pe oasele de sustinere
C. Nu mai este necesar indemnul de a opri fumatul
D. Rezectie chirurgicala in cancerul cu celule mici ce nu raspunde la chimioterapie
E. Includerea in studii experimentale clinice pe criterii de eligibilitate
(pag. 608)
M2339087. Care sunt cele patru tipuri histologice care reprezintă 88% din toate neoplasmele
pulmonare primitive ?
A. Carcinomul epidermoid, adenocarcinomul, carcinomul cu celule mari si carcinomul cu celule mici
B. Carcinomul epidermoid, carcinomul bronhiolo-alveolar, tumori carcinoide
C. Carcinomul epidermoid, tumorile glandelor bronsice, carcinoame nediferentiate, carcinomul cu celule mari
D. Carcinomul epidermoid, adenocarcinomul, carcinomul cu celule mici, carcinomul bronhiolo-alveolar
E. Carcinom scuamos, carcinomul cu celule în bob de ovăz, adenocarcinomul, carcinomul cu celule mari
anaplazic
(pag. 602)
M2339088. Care sunt tipurile histologice de cancere pulmonare care formază de obicei tumori centrale
cu expansiune endobronsică ?
A. Carcinomul cu celule mici, adenocarcinomul, limfoamele
B. Carcinomele epidermoide, carcinoamele cu celule mici
C. Adenocarcinomul, carcinoamele cu celule mari, tumorile stromale
D. Carcinomul cu celule mari, tumorile carcinoide, mezoteliomul
E. Carcinomul cu celule în bob de ovăz, carcinomul scuamos
(pag. 602)
M2339089. Care sunt genele recesive (supresoare tumorale) care suferă amândouă mutatii în peste
90% din cancerele pulmonare cu celule mici?
A. K-ras, myc, bcl-2
B. bcl-2, Her-2/neu, p16/ CDKN2
C. rb
D. p15, p16/CDKN2
E. p53
(pag. 603)
M2339090. Care sunt semnele si simptomele secundare dezvoltării endobronsice sau centrale a
tumorii primare pulmonare?
A. Durerea, wheezing, hemoptizia, febra si tusea productivă
B. Tusea, stridorul, dispneea si pneumonita de obstructie
C. Disfagia, sindromul de cavă superioă, tusea si hemoptizia
D. Pareza de nerv laringian, pareza frenicului, durerea, scăderea ponderală
E. Sindram paraneoplazic endocrin, sindrom de cavă suprioară, durere, tusea, pleurezie
(pag. 605)
M2339091. Care este frecventa bolii metastatice la autopsie la pacientii cu neoplasme pulmonare ?
A. La 50% in pacientii cu carcinom epidermoid, 30% din pacientii cu adenocarcinom si carcinom cu celule
mari si la peste 40% din pacientii cu cancere pulmonare cu celule mici.
B. La 50% din pacientii cu carcinom epidermoid, 80% din pacientii cu adenocarcinom si carcinom cu celule
mari si la peste 95% din pacientii cu carcinom cu celule mici

C. La 30% din pacientii cu carcinom epidermoid, 50% din pacientii cu adenocarcinom si la peste 90% din
pacientii cu carcinom cu celule mici
D. La peste 90% din pacientii cu carcinom epidermoid, 50% din pacientii cu adenocarcinom si 30% din
pacientiii cu carcinom cu celule mici
E. La peste 50% din pacientii cu carcinom epidermoid si la peste 95% din pacientii cu carcinom cu celule mici
(pag. 605)
M2339092. Ce semnifică T3 în sistemul de stadializare TNM a cancerului pulmonar?

A. Tumora invadează mediastinul (inima, vasele mari, traheea, esofagul, corpii vertebrali, carina traheală)
sau revărsatul malign este prezent
B. Tumoră > 3cm în diametru sau care cauzează atelectazie totală
C. Tumora cu extensie directă la pleură, peretele toracic, diafragm sau pericard, este la mai putin de 2 cm de
carina traheală sau cauzeză atelectazie totală
D. Tumora > 3cm cu extensie directă la pleură, perete toracic, diafragm sau pericard
E. Tumoră <3 cmîn diametru sau cu atelectazie disală extinsă până la hil
(pag. 606)
M2339093. Care sunt examenele necesare pentru stabilirea unui diagnostic histologic de malignitate a
cancerului pulmonar?
A. Radiografia toracică, tomografia computerizată toracică, radiografia leziunilor osoase suspecte
B. Biopsie bronsică sau transbronsică cu bronhoscopul, biopsia leziunilor periferice accesibile, biopsia
percutană a unui ganglion limfatic
C. Bronhoscopia cu fibre optice, probe ventilatorii pulmonare, teste de coagulare
D. Aspiratie sau biopsie a măduvei osoase, toracocenteza diagnostică, mediastinoscopia cu biopsia
ganglionilor limfatici
E. Anamneza completă, hemograma completă, radiografia toracică, tomografia computerizată toracică
(pag. 606)
M2339094. Care sunt contraindicatiile majore de interventie chirurgicală sau radioterapie unică?
A. Metastazele extratoracice la distantă, sindromul de cavă superioară, paralizia nervului frenic
B. Durerea foarte intensă, hemoptizia, tusea productivă
C. Tumora situată la mai putin de 2 cm de carină, metastaza în plămânul opus, metastaze în ganglionii
supraclaviculari
D. Vârsta de peste 75 de ani, scăderea ponderală > 10% din greutatea initială
E. Paralizia corzilor vocale, revărsatul malign pleural, tamponada cardiacă
(pag. 607- 608)
M2339095. Care sunt alte contraindicati majore de interventie chirurgicală toracică?

A. Capacităti respiratorii maximale mai mari de 40%
B. Aritmii majore necontrolate, infarct miocardic în ultimile trei luni
C. Capacităti respiratorii maxime mai mici de 40% din valorile prezise, VEMS < 1L
D. Suspiciunea de hipetensiune pulmonară
E. Valori ale VEMS > 1 L
(pag. 608)
M2339096. Care este tratamentul cancerului pulmonar cu alte tipuri celulare decât cel cu celule mici în
stadiul I si II ?
A. Radioterapia preoperatorie, rezectia chirurgicală
B. Rezectia chirurgicală
C. Chimioterapia asociată cu radioterapia
D. Rezectia chirurgicală si radioterapia postoperatorie la pacientii descoperiti cu N2
E. Radioterapia singură
(pag. 608)
M2339097. Care este abordarea terapeutică la pacientii cu cancer pulmonar altul decât cel cu celule
mici în stadiile avansate IIIB si IV?
A. Radioterapia la nivelul sediilor metatatice
B. Chimioterapia pentru pacientii cu stare generală bună si leziuni evaluabile
C. De considerat rezectia tumorii primare si metastazelor pentru metastazele izolate în creier sau suprarenale
D. Chimioterapie preoperatorie si rezectia tumorii primare urmată de eventual, radioterapie
E. Radioterapia si chimioterapia cu potential curativ dacă starea generală este acceptabilă
(pag. 608)
M2339098. Care sunt noile medicamente citostatice cu activitate dovedită în cancerul pulmonar cu alt
tip de celule decât cel cu celule mici ?
A. ciclofosfamida, doxorubicin, cisplatin
B. etoposid, cisplatin, vinblastin
C. paclitaxel, vinorelbin
D. 5-fluorouracil, cisplatin
E. gemcitabina
(pag. 611)
M2339099. Care este tratamentul carcinoamelor pulmonare care produc sindromul Pancoast ?
A. Chimioterapie singură
B. Tratament chirurgical urmat de radioterapie
C. Radioterapia preoperatorie urmată de rezectia în bloc a tumorii
D. Numai radioterapie în doze curative
E. Tratament simptomatic exclusiv
(pag. 610)
M2339100. Care sunt simptomele care se ameliorează în urma radioterapiei la pacientii cu cancer
pulmonar diseminat cu alte tipuri de celule decât mici ?
A. Astenia, febra, sindroamele paraneoplazice
B. Durerea, scăderea ponderală, astenia
C. Esofagita acută, tahicardia, pneumonita de iradiere
D. Tusea, atelectazia, paralizia corzilor vocale
E. Hemoptizia, sindromul de cavă superioară, dispneea
(pag. 610)
M2339101. Care este tratamentul majoritătii pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici în stadiu
limitat ?
A. Interventie chirurgicală si radioterapie
B. Radiotrapie singură
C. Chimioterapie cu cisplatin si etoposid
D. Chimioterapie si radioterapie
E. Terapie combinată cu etoposid si cisplatin si radioterapie concomitentă
(pag. 611)
M2539102. Care dintre tipurile histologice de cancer pulmonar dezvolta tumori periferice sau noduli:
A. carcinomul cu celule mari
B. carcinoidul
C. adenocarcinomul
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 602)
M2539103. Care dintre sindroamele paraneoplazice neurologice si miopatice sunt caracteristice

carcinomului cu celule mici:
A. polimiozita
B. neuropatiile periferice
C. cecitatea retiniana
D. sindromul Eaton-Lambert
E. miotonia
(pag. 605)
M2539104. Care sunt manifestarile extensiei transbronsice ale carcinomului bronhioloalveolar:

A. hemoptizia
B. dispneea
C. cantitati mari de sputa
D. insuficienta respiratorie
E. revarsatele pleurale
(pag. 605)
M2539105. In stadializarea TNM a cancerului pulmonar, descriptorii interesarii ganglionare de tip N3

sunt:
A. metastaze in ganglionii mediastinali controlaterali
B. metastaze in oricare ganglion scalenic
C. metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
D. metastaze in oricare ganglion supraclavicular
E. metastaze in ganglionii subcarinali
(pag. 606)
M2539106. Indicatia de radioterapie cu intentie curativa este rezervata pacientilor:

A. cu revarsat pleural
B. in stadiul II care refuza interventia chirurgicala
C. cu invazia vaselor mari si cordului
D. in stadiul III cu risc operator mare
E. cu nodul pulmonar solitar
(pag. 609)
M2539107. Pentru tratamentul unei tumori cu sindrom Pancoast sunt recomandabile:

A. iradiere preoperatorie
B. chimioterapie pre si postoperatorie
C. rezectie in bloc a tumorii si a peretelui toracic afectat
D. radioterapie in doze curative
E. tratament combinat
(pag. 610)
M2539108. Tratamentul tumorilor intrabronsice simptomatice cu recaderi dupa radioterapie si rezectii

consta in:
A. aplicarea de stenturi endobronsice
B. laser YAG prin bronhoscop
C. radioterapie locala prin brahiterapie
D. chimioterapie
E. terapie fotodinamica
(pag. 611)
M2539109. Remisiunea clinica completa dupa chimioterapie consta in disparitia:

A. sindroamelor paraneoplazice
B. radiologica a tumorii
C. tuturor leziunilor clinice
D. hemoptiziilor
E. paraliziei de nerv recurent
(pag. 611)
M2539110. Cancerul pulmonar cu celule mici se trateaza prin:

A. chimioterapie
B. chimioterapie si radioterapie
C. radioterapie
D. radioterapie si rezectie
E. chimioterapie si rezectie
(pag. 611)
M2539111. Chimioterapia in ambulator in cancerul pulmonar cu celule mici este recomandata

pacientilor cu:
A. retentie de CO2
B. functie cardiaca normala
C. PO2 arterial peste 50 mm Hg
D. functie medulara adecvata
E. functii hepatica si renala normale
(pag. 611)
M2539112. Procedurile de stadializare preterapeutica la toti pacientii cu cancer pulmonar sunt:

A. radiografie toracica
B. mediastinoscopie
C. tomografie computerizata toracica si abdominala
D. gazometrie arteriala si probe ventilatorii
E. hemoleucograma completa
(pag. 606)
M2539113. Semnificatia stadiului T2N0M0 in cancerul pulmonar este:

A. tumora >3 cm, fara interesare ganglionara si fara metastaza cunoscuta la distanta
B. tumora cu extensie directa la peretele toracic, la mai putin de 2 cm de carina traheala
C. tumora cu invazia esofagului, fara interesare ganglionara
D. tumora cu atelectazie distala extinsa pina la hil, fara interesare ganglionara si fara metastaza cunoscuta la
distanta
E. tumora sub 3 cm cu revarsat pleural malign, fara interesare ganglionara si fara metastaza la distanta
(pag. 606)
M2539114. Stadializarea preterapeutica a pacientilor cu cancer pulmonar cu celule mici necesita:

A. bronhoscopie cu biopsie si lavaj
B. TC toracica si abdominala
C. TC cerebrala
D. toracocenteza diagnostica
E. RMN cind sunt semne de leptomeningita
(pag. 607)
M2539115. Care sunt cele mai frecvente oncogene recesive in cancerul pulmonar cu celule mici:
A. mutatii p53
B. mutatii p16/CDKN2
C. supraexpresia bcl-2
D. deletii 3p
E. mutatii ras
(pag. 604)
M2539116. Care sunt semnele si simptomele secundare cresterii periferice a tumorii pulmonare
primare:
A. durerea toracica
B. stridorul
C. dispneea de tip restrictiv
D. wheezing-ul
E. cele date de abcedare
(pag. 605)
M2539117. Diagnosticul histologic al nodulului pulmonar solitar este obligatoriu:

A. la nefumatorii sub 35 de ani
B. cind exista crestere semnificativa a leziunii
C. cind exista calcificari in "ochi de bou"
D. la toti fumatorii
E. la pacientii peste 35 de ani
(pag. 609)
M2539118. Care sunt metodele de tratament ale carcinoamelor pulmonare oculte si in stadiul 0:
A. rezectia chirurgicala conservativa
B. radioterapia preoperatorie
C. fototerapia bronhoscopica
D. chimioterapia
E. terapia combinata
(pag. 609)
M2539119. Care sunt metodele de convertire din stadiul nerezecabil in cel rezecabil a pacientilor cu
cancer pulmonar:
A. chimioterapia neoadjuvanta
B. lobectomia pe planul de clivaj
C. pneumectomia pe planul de clivaj traheal
D. chirurgia toracica videoasistata
E. rezectia peretelui toracic
(pag. 609)
M2539120. Contraindicatiile majore ale interventiei chirurgicale sau radioterapiei unice in cancerul
pulmonar cu celule de alt tip decit cele mici sunt:
A. sindromul de vena cava superioara
B. tumora endobronsica unilaterala
C. revarsatul pleural malign
D. metastaza in plaminul opus
E. interesarea trunchiului principal al arterei pulmonare
(pag. 610)
M2539121. Tratamentul revarsatelor pleurale maligne in cancerul pulmonar consta in:

A. toracoscopia videoasistata
B. drenaj toracic
C. instilare de doxiciclina in cavitatea pleurala
D. radioterapie
E. chimioterapie
(pag. 610)
M2539122. In cancerul pulmonar cu celule mici, boala in stadiul incipient este definita de:
A. limitare la un singur hemitorace
B. posibilitate de cuprindere a tumorii in cimpul de radioterapie
C. limitare la ganglionii regionali
D. revarsate pleurale maligne
E. obstructie de vena cava superioara
(pag. 607)
M2539123. Care din urmatoarele manifestari hematologice sunt sindroame paraneoplazice in cancerul
pulmonar:
A. coagularea intravasculara diseminata
B. pancitopenie
C. sindrom Trousseau
D. poliglobulie
E. leucoeritroblastoza
(pag. 605)
M2539124. Caracteristicile histologice ale cancerului pulmonar cu celule mici sunt:

A. nucleoli proeminenti
B. citoplasma in cantitate mica
C. nuclei pleomorfi
D. pattern fin al cromatinei
E. arhitectura glandulara
(pag. 604)
M2539125. Metodele de screening pentru cancerul pulmonar la persoanele cu risc ridicat include:
A. bronhoscopia cu fibre optice
B. radiografia toracica
C. citologia sputei
D. bronhoscopia cu fluorescenta
E. tomografia computerizata toracica
(pag. 606)
M2539126. Diagnosticul metastazelor medulare sau leptomeningeale in cancerukl pulmonar necesita

efectuarea:
A. mielogramei
B. citologiei lichidului cerebrospinal
C. examenului RMN
D. tomografiei computerizate cerebrale
E. biopsiei meningeale
(pag. 607)
M2539127. Radioterapia in cancerul pulmonar diseminat cu alte tipuri de celule decit cele mici are
indicatii:
A. sindromul de vena cava superioara
B. interesarea plexului brahial
C. compresiile cerebrale
D. sindroamele paraneoplazice
E. tamponada cardiaca
(pag. 610)
M2639128. Sindroame paraneoplazice in neoplasmul bronsic:

A. Hipercalcemie
B. Hipocalcemie
C. Osteoartropatie pulmonara hipertrofica
D. Sindrom Eaton-Lambert
E. C.I.D
(pag. 605)
M2639129. Cancerul pulmonar cu celule mici:

A. Este folosit un sistem cu doua stadii: boala in stadiul incipient si boala in stadiul avansat
B. Boala in stadiul incipient este limitata la un singur hemitorace si la ganglionii limfatici regionali
C. Tamponada cardiaca, revarsatele pleurale maligne apartin stadiului incipient
D. In stadiul avansat, tumora cunoscuta este cuprinsa intr-un singur camp de radioterapie
E. Boala in stadiul avansat reprezinta aproximativ 70% din pacienti
(pag. 607)
M2639130. Oncogene dominante in neoplasmul bronhopulmonar sunt de tip:

A. ras
B. rb
C. p53
D. myc
E. p16
(pag. 603)
M2639131. Contraindicatiile majore de interventii chirurgicale in neoplasmul bronsic sunt:

A. Metastaze extratoracice la distanta
B. Interesarea trunchiului principal al arterei pulmonare
C. Carcinom in situ
D. Cancer pulmonar cu celule mici
E. Fara evidentierea unei tumoriprimare
(pag. 606, 608)
M2639132. Criterii radiologice de baza pentru benignitatea unui nodul pulmonar solitar:
A. Dinamica vie radiologica
B. Lipsa de crestere pe o perioada de cel putin 2 ani
C. Calcificari cu nucleu central dens, focare multiple punctiforme
D. Calcificari in "ochi de bou”
E. Ascensionarea hemidiafragmului prin pareza de nerv frenic
(pag. 609)
M2639133. Mortalitatea spitaliceasca la 30 de zile dupa interventie chirurgicala pentru neoplasm

bronhopulmonar este:
A. 10% pentru lobectomie
B. 6% pentru pneumectomie
C. 2% pentru lobectomie
D. 3% pentru lobectomie
E. 30% pentru lobectomie
(pag. 609)
M2639134. Sindromul Pancoast se caracterizeaza prin:

A. Coexista cu sindromul Horner
B. Se dezvolta in apexul pulmonar
C. Se dezvolta in lobul inferior

D. Dureri in umar
E. Distructia radiologica a coastelor VII-VIII
(pag. 605)
M2639135. Urmatoarele tipuri histologice apartin neoplasmului pulmonar:

A. Carcinom cu celule mici
B. Carcinom epidermoid
C. Carcinom cu celule mari
D. Adenocarcinom
E. Hamartom
(pag. 603, 612)
M2639136. Simptomele care se amelioreaza dupa radioterapie:

A. Hemoptizia
B. Dispneea
C. Tulburari de ritm
D. Atelectazia
E. Mialgii
(pag. 610)
M2839137. Despre diagnosticul precoce al cancerului pulmonar sunt adevarate urmatoarele:

A. cancerele pulmonare sunt depistate in doar 30% din cazuri radiologic
B. cancerele pulmonare sunt depistate in 72% din cazuri radiologic
C. cancerele pulmonare sunt depistate in doar 20% din cazuri prin citologie
D. procedurile de screening arata o prevalenta a cancerului de 4-8 cazuri la 1000 de persoane
E. 5% din cazuri au un cancer in stadiu rezecabiL
(pag. 605)
M2839138. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre nodulul pulmonar solitar:

A. este definit ca opacitate cu margini bine delimitate cu diametrul de 1-6 cm
B. depistarea lui impune tratament obligatoriu de rezectie
C. 60% sunt maligne
D. lipsa calcificarii impune rezectia
E. numai calcificarile nu exclud caracterul malign
(pag. 609)
Tema nr. 40
Cardiopatia ischemica dureroasa
BIBLIOGRAFIE:
M1140001. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in angina pectorala instabila, cu EXCEPTIA:

A. este angina pectorala cu debut > 6 luni, cu aproximativ 3 episoade dureroase pe saptamana
B. este angina pectorala cronica cu crize mai frecvente, mai severe, mai prelungite
C. este angina pectorala de repaus
D. este angina pectorala care apare la scurt timp dupa infarctul miocardic
E. poate fi precipitata de febra, anemie, tahiaritmii
(pag. 1515)
M1140002. In care din urmatoarele situatii angioplastia percutana este o contraindicatie absoluta in
cardiopatia ischemica:
A. Stenoza coronariana cu trombus
B. Asocierea disfunctiei ventriculare stangi
C. Stenoza trunchiului arterei coronare stangi
D. Stenoza excentrice, neregulate, lungi
E. Dilatarea grefelor de by-pass obstruate
(pag. 1514)
M1140003. Urmatoarele afirmatii sunt false legate de tratamentul anginei pectorale, cu EXCEPTIA:
A. nitratii cu actiune prelungita sunt la fel de eficienti ca si nitroglicerina sublingual in ameliorarea rapida a
crizei anginoase
B. toleranta la nitratii cu actiune prelungita apare sub 12 ore de administrare continua
C. intervalul liber intre prizele de nitrati retard trebuie sa fie de maxim 8 ore
D. in tratamentul anginei variante se pot asocia nitratii cu actiune prelungita cu antagonistii de canale de calciu
E. nitratii sunt contraindicati in angina pectorala asociata cu insuficienta cardiaca
(pag. 1513)
M1140004. Care este modificarea ECG in leziunea transmurala?

A. unde T negative
B. subdenivelare de segment ST
C. supradenivelare de segment ST
D. Unde T pozitive
E. Extrasistole ventriculare
(pag. 1509)
M1140005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de ateroscleroza coronariana, cu EXCEPTIA:

A. Stenoza aterosclerotica a coronarelor epicardice este segmentara
B. Placa aterosclerotica este expusa la fisurare, hemoragie, tromboza
C. Localizarea obstructiei influenteaza zona de miocard ischemic
D. Vasele colaterale se dezvolta cand obstructia se dezvolta progresiv
E. Vasele colaterale mentin viabilitatea miocardului in situatiile care necesita flux crescut
(pag. 1507)
M1140006. Testul de efort ECG are un prognostic nefavorabil in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. durere la efort mic

B. subdenivelare de ST> 0.2 mV la efort mic
C. subdenivelare ST persistenta > 5 minute dupa incetarea efortului
D. hipotensiune arteriala asociata semnelor de ischemie
E. cresterea progresiva a frecventei cardiace
(pag. 1509)
M1140007. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de by-pass-ul coronarian cu grefon in

cardiopatia ischemica, cu EXCEPTIA:
A. durerea este abolita sau ameliorata dupa interventie
B. este interventia de preferat la diabetici cu afectarea a cel putin doua artere coronare
C. ocluzia grefonului arterial este mai frecventa decat a celui venos
D. interventia scade mortalitatea in stenoza trunchiului coronarei stangi
E. interventia scade mortalitatea in boala trivasculara si disfunctia ventriculului stang
(pag. 1515)
M1240008. Dupa infarctul miocardic, nivelul de troponina I cardiac-specifica (cTnI) poate ramane
crescut
A. maximum 24 h dupa IMA
B. maximum 48 h dupa IMA
C. timp de 7 – 10 zile dupa IMA
D. peste 14 zile dupa IMA
E. indefinit
(pag. 1494)
M1240009. In diagnosticul IMA raportul CK-MB 2: CK- MB1 este inalt specific daca
A. CK-MB 2 : CK- MB1 < 2,5
B. CK-MB 2 : CK- MB1 < 1,5
C. CK-MB 2 : CK- MB1 = 1
D. CK-MB 2 : CK- MB1 > 1,5
E. CK-MB 2 : CK- MB1 nu are nici o utilitate
(pag. 1494)
M1240010. Pacientii cu IMA in clasa Killip I:

A. prezinta insuficienta cardiaca moderata, cu raluri la baza plamanilor
B. nu au semne de congestie pulmonara sau venoasa
C. prezinta insuficienta cardiaca severa
D. prezinta edem pulmonar acut
E. prezinta soc cardiogen
(pag. 1501)
M1240011. Dopamina prezinta efecte cronotrop si inotrop positive la doze de:

A. < 2 microg/ kg/ min
B. 2 – 10 microg /kg/ min
C. > 10 microg /kg/ min
D. > 20 microg /kg/ min
E. > 50 microg/kg/min
(pag. 1502)
M1240012. Contrapulsatia aortica este contraindicata in IMA cu:

A. soc cardiogen
B. localizare inferioara
C. disectie de aorta asociata

D. ruptura de sept interventricular
E. tamponada
(pag. 1502)
M1240013. Infarctul miocadic acut de ventricul drept se asociaza mai frecvent cu: °
A. IMA anteroseptal
B. IMA antero lateral
C. IMA anterior intins
D. IMA lateral inalt
E. IMA inferoposterior
(pag. 1502)
M1240014. Un test de efort pozitiv la pacientul coronarian se caracterizeaza prin:

A. subdenivelare semnificativa a segmentului ST
B. anomalii ale undei T
C. aparitia oricarei tulburari de conducere
D. aritmii ventriculare
E. modificari ale undei P
(pag. 1509)
M1440015. Angina pectorala este caracterizata prin:

A. localizare in mod tipic precordiala
B. este de natura crescendo
C. pragul de aparitie poate varia considerabil in aceeasi zi
D. angina nocturna este produsa prin diminuarea volumului sanguin intratoracic in clinostatism
E. este strict legata de factorii declansatori
(pag. 1508)
M1440016. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt urmatorii, cu

EXCEPTIA:
A. localizarea stenozelor coronariene
B. starea functionala a ventriculului stang
C. severitatea ischemiei miocardice
D. sexul feminin
E. severitatea stenozelor coronariene
(pag. 1510)
M1440017. Care din urmatoarele semne la testele neinvazive nu indica un risc crescut de evenimente
coronariene la pacientii cu cardiopatie ischemica:
A. cresterea tensiunii arteriale sistolice peste 220 mmHg la effort
B. subdenivelarea ST peste 0,2 mV
C. captare pulmonara crescuta la scintigrafia de perfuzie cu radioizotopi
D. scaderea fractiei de ejectie in timpul efortului
E. subdenivelare ST mai mult de 5 minute de la incetarea efortului
(pag. 1510)
M1440018. Pacientii cu boala coronariana simptomatica ce necesita revascularizare pot fi tratati prin
angioplastie coronariana transluminala percutana intr-o proportie de:
A. 10-20%
B. 20-40%
C. 30-50%
D. 40-60%
E. 50-70%
(pag. 1515)
M1440019. Care din urmatoarele medicamente nu este indicat in angina instabila:

A. nitroglicerina intravenos
B. aspirina
C. streptokinaza
D. heparina intravenos
E. betablocantele
(pag. 1516)
M1440020. In tratamentul cronic al anginei Prinzmetal sunt utilizati:

A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. ticlopidina
C. betablocantele neselective
D. hidralazina
E. antagonistii de calciu
(pag. 1516-1517)
M1540021. Angina Prinzmetal se caracterizeaza electrocardiografic prin:

A. aparitia undei Q
B. complex QRS largit peste 0,13 secunde
C. subdenivelarea segmentului ST
D. supradenivelarea segmentului ST
E. aparitia undei u
(pag. 1509,1516)
M1540022. Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei:
A. palpitatiile
B. cefaleea
C. durerea retrosternala
D. varsaturile
E. constipatia
(pag. 1513)
M1540023. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o contraindicatie absoluta de angioplastie

coronariana transluminala percutana la pacientii cu cardiopatie ischemica:
A. stenoza trunchiului arterei coronare stangi
B. stenoza arterei coronare circumflexe stangi
C. stenoza arterei coronare descendente anterioare stangi
D. stenozele grefelor de by-pass la pacientii care prezinta angina recurenta
E. diabetul zaharat
(pag. 1514)
M1540024. Care clasa de medicamente este utilizata in terapia initiala a anginei Prinzmetal:
A. antagonistii canalelor de calciu
B. blocantele beta-adrenergice
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. aminele simpatomimetice
E. diureticele de ansa
(pag. 1514,1516-17)
M1540025. Care este durata durerii in angina pectorala stabila:

A. 5-10 secunde
B. 10-30 secunde
C. 1-5 minute
D. 15-30 minute
E. 4-6 ore
(pag. 1508)
M1540026. Care este doza de atenolol care se administreaza in tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2mg/zi
B. 5-10mg/zi
C. 50-150mg/zi
D. 0,5-1g/zi
E. 1-3g/zi
(pag. 1512)
M1640027. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este:

A. 80 – 120 mg
B. 0,3 – 0,6 mg
C. 0,4 – 1, 2 mg
D. 20 - 30 mg
E. 60 – 240 mg
(pag. 1512)
M1640028. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu:

A. Nitrati
B. Betablocante
C. Diuretice
D. Inhibitori ECA
E. Antiagregante
(pag. 1513)
M1640029. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la:

A. Betablocante
B. Calciublocante
C. Inhibitori ECA
D. Diuretice
E. Anticoagulante
(pag. 1513)
M1640030. Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II:

A. Nicardipina
B. Amlodipina
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Isradipina
(pag. 1513)
M1640031. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Scad necesarul de oxigen al miocardului
B. Scad frecventa cardiaca
C. Scad contractilitatea miocardica
D. Au efect vasodilatator periferic

E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie
(pag. 1513)
M1640032. Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include:

A. intirzierea conducerii AV
B. Hipotensiune
C. Congestia fetei
D. Edeme
E. Agravarea anginei
(pag. 1512)
M2240033. Regimul de administrare al metoprololului in angina pectorala stabila este:

A. 50 mg de 4 ori pe zi
B. 100 mg de 4 ori pe zi
C. 25-200 mg de 2 ori pe zi
D. 25-200 mg de 4 ori pe zi
E. 200-400 mg o data pe zi
(pag. 1512)
M2240034. Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatii majore ale PTCA?

A. disectie cu obstructie vacsulara
B. ischemie/infarct miocardic
C. tromboza cu obstructie vasculara
D. insuficienta ventriculara stanga
E. complicatiile cateterismului cardiac
(pag. 1514)
M2240035. Dilatarea adecvata initiala cu ameliorarea anginei se realizeaza dupa PTCA in:
A. aproximativ 90% din cazuri
B. aproximativ 50% din cazuri
C. aproximativ 30% din cazuri
D. 100% din cazuri
E. aproximativ 60% din cazuri
(pag. 1514)
M2240036. Stenoza coronariana recurenta dupa angioplastia cu balon apare in primele 6 luni la:
A. 50% din cazuri
B. 10% din cazuri
C. 30-45% din cazuri
D. 75% din cazuri
E. 90% din cazuri
(pag. 1514)
M2240037. Cati dintre pacientii cu boala coronariana simptomatica ce necesita revascularizare pot fi
tratati prin PTCA si nu au nevoie de by-pass coronarian?
A. 80%
B. 10%
C. 25%
D. 75%
E. 30-50%
(pag. 1515)
M2240038. Arteriografia coronariana nu are indicatie in urmatoarele circumstante:

A. pacientii cu stenoza aortica si angina
B. pacientii cu cardiomiopatie hipertrofice si angina
C. pacientii cu angina cronica stabila controlata medicamentos
D. pacientii cu angina pectorala la care testele neinvazive evidenteaza semne de ischemie severa
E. pacientii care dupa infarct miocardic prezinta semne de ischemie la testul de effort
(pag. 1510)
M2240039. La bolnavii cu boala coronariana constituita se recomanda tratamentul hipolipemiant la

valori ale LDL-colesterolului ce depasesc:
A. 100 mg/dl
B. 125 mg/dl
C. 75 mg/dl
D. 150 mg/dl
E. 200 mg/dl
(pag. 1512)
M2240040. Care dintre medicamentele folosite in tratamentul anginei pectorale pot produce o
accentuare a hipoglicemiei produse de hipoglicemiantele orale si insulina?
A. isosorbitdinitrat
B. propanolol
C. amlodipina
D. nifedipina
E. diltiazem
(pag. 1513)
M2240041. Cea mai obisnuita cauza a ischemiei miocardice este:

A. tromboza arterelor coronariene
B. hipertrofia ventriculara stanga
C. ateroscleroza arterelor coronare epicardice
D. embolia coronariana
E. ateroscleroza arteriolelor intramiocardice
(pag. 1507)
M2240042. Stenoza coronariana severa care determina ischemie miocardica apare atunci cand aria
vasculara de sectiune este redusa cu mai mult de:
A. 30%
B. 45%
C. 60%
D. 70%
E. 90%
(pag. 1507)
M2240043. Angina pectorala stabila:

A. este instala mai putin de 2 luni si apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate
B. apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate, dar si in repaus
C. apare la eforturi din ce in ce mai mici
D. apare de regula la eforturi de aceeasi intensitate
E. apare in repaus, de regula noaptea
(pag. 1508)
M2240044. Urmatoarele afectiuni pot determina angina pectorala in absenta bolii coronariene, cu
exceptia:
A. insuficienta aortica
B. insuficienta mitrala
C. stenoza aortica
D. hipertensiunea pulmonara
E. cardiomiopatia hipertrofica
(pag. 1509)
M2240045. Arteriografia coronariana este indicata urmatoarelor categorii de pacienti, cu exceptia:

A. pacienti cu simptomatologie severa care prezinta dificultati de diagnostic
B. pacienti cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical si care sunt luati in considerare pentru
revascularizare
C. pacienti cu semne de ischemie severa la testele noninvazive, numai daca au simptomatologie severa
D. pacientii cu disconfort toracic sugestiv pentru angina pectorala, dar cu test de efort negativ
E. pacientii cu angina pectorala, indiferent de severitate, la care testele noninvazive evidenteaza semne de
ischemie severa
(pag. 1510)
M2240046. In tratamentul anginei asociata cu insuficineta cardiaca se contraindica:

A. nitratii
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
C. amlodipina
D. verapamilul asociat cu metoprololul
E. tehnicile de revascularizatie
(pag. 1513/1514)
M2240047. Care dintre modificarile electrocardiografice atesta un test de efort pozitiv?

A. modificarile ascendente ale segmentului ST
B. subdenivelarea orizontala cu mai mult de 0,1 mV sub linia izioelectrica, cu durata peste 0,08 secunde a
segmentului ST
C. supradenivelarea orizontala cu mai mult de 0,1 mV peste linia izioelectrica, cu durata peste 0,08 secunde
a segmentului ST
D. aritmiile ventriculare
E. anomalii ale undei T
(pag. 1509)
M2240048. Care dintre afirmatiile privind ateroscleroza coronariana la femei sunt adevarate?
A. incidenta bolii in premenopauza este foarte scazuta
B. abandonarea fumatului are eficienta similara la cele doua sexe in privinta reducerii riscului cardiovascular
C. dupa menopauza rata evenimentelor coronariene ramane mult mai mica fata de cea observata la barbati
D. terapie de substitutie hormonala nu reduce rata evenimentelor coronariene
E. dupa menopauza se produce cresterea LDL si scaderea HDL plasmatic
(pag. 1512)
M2240049. Toleranta si pierderea eficacitatii la nitratii cu actiune prelungita apare dupa administrare
prelungita timp de:
A. 96 ore
B. 6-12 ore
C. 72 ore
D. 48 ore
E. 12-24 ore
(pag. 1513)
M2240050. Care dintre afirmatiile privind administrarea de verapamil nu sunt adevarate?

A. poate produce bradiaritmii
B. exercita actiune inotrop negativa
C. poate agrava insuficienta ventriculara stanga
D. se utilizeaza in asociere cu beta-blocantele mai ales la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga
E. produce scaderea presiunii arteriale
(pag. 1513)
M2240051. Regimul de administrare al diltiazemului cu eliberare lenta in angina pectorala stabila este:
A. 30 mg de 4 ori pe zi
B. 60 mg de 4 ori pe zi
C. 90 mg de 4 ori pe zi
D. 60-120 mg de 2 ori pe zi
E. 240 mg o data pe zi
(pag. 1513)
M2240052. Care dintre urmatoarele nu reprezinta reactii adverse ale blocantelor canalelor de calciu?
A. agravarea anginei
B. impotenta
C. edemul
D. agravarea insuficientei cardiace
E. hipotensiunea arteriala
(pag. 1513)
M2240053. Urmatorii factori indica riscul crescut pentru complicatii ale PTCA, cu exceptia:
A. stenoza coronariene cu trombus
B. stenoze coronariene excentrice lungi
C. stenoze coronariene cu placi calcifiate
D. insufucienta ventriculara stanga
E. sexul masculin
(pag. 1514)
M2240054. Tratamentul anginei Printzmetal include urmatoarele medicamente, cu exceptia:

A. nitrati
B. blocante de calciu
C. beta-blocante
D. blocanti selectivi alfa-adrenergici
E. aspirina
(pag. 1517)
M2340055. Infarctul miocardic se produce prin scaderea brusca a fluxului coronarian ca urmare a:
A. ocluziei trombotice a unei artere coronare stenozate anterior aterosclerotie
B. stenozei de grad inalt a arterei coronare cu dezvoltare lenta
C. dezvoltarii unei bogate retele colaterale arterei coronare aterosclerotice
D. fumatului
E. evolutiei HTA necontrolata terapeutic
(pag. 1492)
M2340056. In tratamentul initial al infarctului miocardic acut, nitroglicerina:

A. este contraindicata
B. se administreaza indiferent de valorile tensiunii arteriale
C. se recomanda in infarctul miocardic ventricular drept
D. se recomanda in infarctul miocardic ventricular stang

E. nu se mai administreaza daca durerea toracica si modificarile electrocardiografice persista
(pag. 1496)
M2340057. Terapia trombolitica nu se practica:

A. dupa 3 ore de la debutul simptomelor coronariene
B. dupa 6 ore de la debutul simptomelor coronariene
C. intre 6-12 ore de la debutul simptomelor coronariene
D. la pacienti care prezinta pe electrocardiograma supradenivelarea segmentului ST cel putin 1 mm in cel
putin 2 derivatii
E. la pacienti cu subdenivelare a segmentului ST si/sau inversarea undei T
(pag. 1497)
M2540058. Angina microvasculară se produce datorită:

A. stenozării aterosclerotice a arterelor coronare epicardice mari
B. fisurarea, hemoragia sau tromboza plăcii aterosclerotice
C. constricţia anormală sau insuficienta dilatare normală a vaselor coronare de rezistenţă
D. spasmul vaselor coronare de conductanţă
E. originii anormale a arterei coronare descendente anterioare din artera pulmonară
(pag. 1507)
M2540059. Ischemia asimptomatică a miocardului ventricular stâng ce determină cardiomegalie şi

insuficienţă cardiacă defineşte:
A. angina pectorală stabilă
B. angina pectorală instabilă
C. angina microvasculară
D. cardiomiopatia ischemică
E. sindromul X coronarian
(pag. 1508)
M2540060. Care este durata durerii în angina pectorală stabilă:

A. 5-10 secunde
B. 10-30 secunde
C. 1-5minute
D. 15-30 minute
E. 4-6 ore
(pag. 1508)
M2540061. Modificările cele mai specifice electrocardiografice pentru diagnosticul de angină pectorală
sunt:
A. tulburările de ritm, în special cele ventriculare
B. tulburări ale conducerii intraventriculare în repaus
C. modificări permanente ale undei T şi segmentului ST
D. modificări ale undei T şi segmentului ST care însoţesc episoadele de angină pectorală şi dispar după
aceea
E. apariţia undei Q
(pag. 1509)
M2540062. Risc mai mare prezintă pacienţii cu angină pectorală determinată de leziunile
aterosclerotice localizate pe:
A. artera coronară atrială stîngă anterioară
B. artera coronară circumflexă stângă
C. artera coronară descendentă anterioară stângă
D. artera coronară dreaptă

E. arterele intramiocardice
(pag. 1511)
M2540063. Care este cea mai obişnuită reacţie adversă la administrarea nitroglicerinei:
A. palpitaţiile
B. cefaleea
C. durerea retrosternală
D. vărsăturile
E. bronhospasmul
(pag. 1513)
M2540064. Care este doza de atenolol care se administrează în tratamentul anginei pectorale stabile:
A. 1-2 mg/zi
B. 5-10 mg/zi
C. 50-150 mg/zi
D. 0,5-1 g/zi
E. 1-3 g/zi
(pag. 1512)
M2540065. Care clasă de medicamente este utilizată în terapia iniţială a anginei Prinzmetal:
A. blocantele beta-adrenergice
B. antagoniştii canalelor de calciu
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. tonicardiacele digitalice
E. diureticele de ansă
(pag. 1514,1516-17)
M2540066. Doza zilnică de aspirină administrată în tratamentul cardiopatiei ischemice este de:
A. 10-35 mg
B. 100-325 mg
C. 725-750 mg
D. 1-1,5 g
E. 2-4 g
(pag. 1514)
M2540067. Care dintre următoarele situaţii reprezintă o contraindicaţie absolută de angioplastie

coronariană transluminală percutană la pacienţii cu cardiopatie ischemică:
A. stenoza trunchiului arterei coronare stângi
B. stenoza arterei circumflexe stângi
C. stenoza arterei coronare descendente anterioare stângi
D. stenoza arterei coronare drepte
E. stenoza grefelor de by-pass la pacienţii care prezintă angină recurentă
(pag. 1514)
M2540068. Angioplastia coronariană transluminală percutană cu implantare de stent metalic se

practică în stenozele medii ce afectează arterele epicardice ce au un diametru de minim:
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 2 mm
D. 3 mm
E. 5 mm
(pag. 1514)
M2540069. Angina Prinzmetal se caracterizează electrocardiografic prin:

A. apariţia undei Q
B. complex QRS lărgit peste 0,13 secunde
C. subdenivelarea segmentului ST
D. supradenivelarea segmentului ST
E. apariţia undei u
(pag. 1509,1516)
M2540070. Care dintre următoarele medicamente necesită a fi administrat în plus la pacienţii cu angină
instabilă faţă de cei cu angină stabilă:
A. beta-blocantele
B. antagoniştii canalelor de calciu
C. nitraţii
D. heparina
E. aspirina
(pag. 1512-16)
M2540071. Un test de efort efectuat pentru diagnosticul de cardiopatie ischemică poate fi fals negativ
cel mai frecvent în localizarea limitată a leziunii pe:
A. trunchiul arterei coronare stângi
B. artera coronară descendentă anterioară stângă
C. artera coronară circumflexă stângă
D. artera coronară dreaptă
E. boala trivasculară
(pag. 1509)
M2640072. Urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila cu
exceptia:
A. Angina cu debut recent sub 2 luni
B. Angina de efort
C. Angina agravata
D. Angina de repaus
E. Angina nocturna
(pag. 1515)
M2640073. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu:

A. Nitrati
B. Diuretice
C. Inhibitori ECA
D. Betablocante
E. Antibiotice
(pag. 1513)
M2640074. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA cu exceptia:

A. Virsta inaintata
B. Stenoza cu trombus
C. Stenoze excentrice si neregulate
D. Placile calcificate
E. Stenoza trunchiului arterei coronare stangi
(pag. 1514)
M2640075. Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ:

A. Depresie
B. Tahicardie
C. Bronhospasm
D. Constipatie
E. Impotenta
(pag. 1512)
M2640076. Doza uzuala de isosorbid dinitrat administrata in angina pectorala este:

A. 80 – 120 mg
B. 0,3 – 0,6 mg
C. 0,4 – 1, 2 mg
D. 20 - 30 mg
E. 60 – 240 mg
(pag. 1512)
M2640077. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine in special la:

A. Betablocante
B. Inhibitori ECA
C. Nitrati
D. Antiagregante plachetare
E. Cablocante
(pag. 1513)
M1140078. Iradierea tipica a durerii din angina pectorala poate fi

A. in epigastru
B. in ambele brate
C. in maxilar
D. in spate
E. in hipocondrul drept
(pag. 1508)
M1140079. Care afirmatii sunt adevarate legate se ischemia silentioasa (IS)?

A. aspirina administrata cronic in ischemia asimptomatica dupa infarct miocardic scade numarul
evenimentelor coronariene
B. tratamentul cu antagonisti ai canalelor de calciu scade incidenta IS
C. betablocantele scad incidenta IS dupa infarctul miocardic, dar nu amelioreaza supravietuirea
D. nitratii cu actiune prelungita scad incidenta IS
E. in IS si boala coronariana trivasculara este indicata revascularizatia chirurgicala
(pag. 1517)
M1140080. Care afirmatii sunt adevarate legate de factori de risc (FR) ai cardiopatiei ischemice?
A. Tratamentul FR previne aparitia infarctului si decesului numai la pacientii fara angina pectorala
B. Hipertrofia ventriculara stanga din HTA agraveaza ischemia miocardica
C. statinele reduc LDL colesterolul
D. nivelul scazut de HDL colesterol nu necesita tratament
E. diabetul zaharat accelereaza ateroscleroza coronariana si periferica
(pag. 1511)
M1140081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu examenul fizic la pacientii cu angina
pectorala:
A. poate apare zgomot trei in timpul crizei
B. poate apare zgomot patru in timpul crizei
C. poate apare insuficienta mitrala tranzitorie in timpul crizei
D. poate apare dischinezie apexiana in timpul crizei
E. niciodata nu este normal in afara crizelor anginoase
(pag. 1508)
M1140082. Care afirmatii sunt adevarate privind tratamentul medicamentos in cardiopatia ischemica?
A. betablocantele controleaza mai bine frecventa cardiaca si tensiunea arteriala la efort decat in repaus
B. betablocantele pot masca manifestarile hipoglicemice produse de insulina si hipoglicemiante orale
C. betablocantele nu scad reinfarctarea postinfarct miocardic
D. aspirina administrata cronic scade evenimentele coronariene in toate formele de ischemie
E. aspirina administrata cronic nu reduce evenimentele coronariene la barbati cu ischemie asimptomatica
(pag. 1513)
M1140083. Angina microvasculara se poate produce prin:

A. constrictia anormala a vaselor de conductanta
B. vasodilatatia ineficienta a vaselor de conductanta
C. constrictia anormala a vaselor coronare de rezistenta
D. vasodilatatia insuficienta a vaselor coronare de rezistenta
E. dezvoltarea vaselor colaterale in stenoze coronariene severe
(pag. 1507)
M1140084. Testul de efort ECG se intrerupe in urmatoarele situatii:

A. subdenivelare de ST< 1mm
B. discomfort toracic
C. dispnee
D. tahiaritmii ventriculare
E. hipotensiune arteriala
(pag. 1509)
M1140085. Incidenta testului de efort ECG fals pozitiv este crescuta in urmatoarele situatii:
A. tratament digitalic
B. tulburare de conducere intraventriculara
C. hipertrofie miocardica
D. femei in premenopauza, fara factori de risc
E. barbati > 50 ani cu factori de risc si cu angina tipica in timpul efortului
(pag. 1509)
M1140086. In care din urmatoarele situatii exista risc crescut de evenimente coronariene in cardiopatia
ischemica?
A. stenoza critica a trunchiului coronarei stangi
B. leziuni obstructive proximale critice ale coronarei descendente anterioare
C. boala coronariana trivasculara
D. angina cu coronare normale si functie normala ventriculara stanga
E. ateroscleroza coronariana cu disfunctie ventriculara stanga
(pag. 1511)
M1240087. Rata mortalitatii prin IMA la varstnici este de:

A. 10% la 1 luna post IMA
B. 20% la 1 luna post IMA

C. 35% la 1 an post IMA
D. 50 % la 1 an post IMA
E. peste 50% la 1 an post IMA
(pag. 1492)
M1240088. La nivelul placii de aterom rupte urmatoarele substante promoveaza activarea plachetara
A. bradikinina
B. colagenul
C. ADP
D. epinefrina
E. serotonina
(pag. 1492)
M1240089. La pacientul cu IMA reprezinta semne de disfunctie ventriculara

A. prezenta zgomotului IV
B. prezenta zgomotului III
C. intensitatea diminuata a zgomotelor cardiace
D. dedublarea paradoxala a zgomotului II
E. frecatura pericardica
(pag. 1493)
M1240090. Terapia cu nitrati trebuie evitata la pacientii cu IMA cu:

A. TA sistolica scazuta ( < 100 mm Hg)
B. infarct de ventricul drept
C. idiosincrazie la nitrati
D. infarct miocardic inferior
E. pericadita asociata
(pag. 1494*)
M1240091. IEC trebuie prescrisi in primele 24h

A. absolut la toti pacientii cu infarct miocardic
B. pacientilor cu IMA cu insuficienta cardiaca dovedita
C. pacientilor echilibrati hemodinamic cu supradenivelarea segmentului ST
D. pacientilor echilibrati hemodinamic cu bloc de ramura stanga
E. pacientilor cu fractie de ejectie scazuta ( < 40%)
(pag. 1500)
M1240092. Factorii de risc pentru aparitia socului cardiogen in IMA includ:

A. varsta inaintata
B. fractia de ejectie ventriculara scazuta
C. infarct miocardic in antecedente
D. diabet zaharat asociat
E. asocierea unei pericardite
(pag. 1501)
M1240093. Arteriografia coronariana este indicata la:

A. toti pacientii cu angina pectorala cronica stabila
B. pacientii cu angina instabila, luati in considerare pentru revascularizare
C. pacienti cu simptome severe care prezinte dificultati de diagnostic, la care este necesara confirmarea sau
excluderea diagnosticului de boala coronariana
D. pacienti cu angina pectorala la care testele neinvazive evidentiaza ischemie severa
E. pacienti cu stenoza aortica si angina, la care durerea ar putea fi determinate de boala coronariana
(pag. 1510)
M1340094. Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt:

A. LDL plasmatic scazut
B. fumatul
C. HDL plasmatic crescut
D. diabetul zaharat
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1507)
M1340095. Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca:

A. o greutate
B. o intepatura
C. presiune
D. strivire
E. rareori ca durere franca
(pag. 1508)
M1340096. In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute
B. episoadele de angina pot aparea noaptea, in timp ce pacientul este culcat
C. pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau
starea emotionala
D. poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig
E. poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factorii declansatori
(pag. 1508)
M1340097. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala:

A. nu este niciodata normal
B. poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana:xantelasma, xantomul,
leziuni cutanate diabetice
C. poate arata semne de marire a cordului si contractia anormala a inimii
D. poate evidentia semne de anemie sau boala tiroidiana
E. in timpul unui acces anginos poate evidentia aparitia tranzitorie a unui zgomot III la nivelul cordului
(pag. 1509)
M1340098. Electrocardiograma de repaus in angina pectorala tipica:

A. include subdenivelarea segmentului ST in criza anginoasa
B. nu este niciodata normala
C. poate arata semne ale unui infarct miocardic vechi
D. arata modificari ale undei T si segmentului ST care nu sunt specifice cardiopatiei ischemice
E. arata in mod specific pentru cardiopatia ischemica tulburari de ritm ventricular (extrasistole ventriculare)
(pag. 1509)
M1340099. In legatura cu testul de efort in angina pectorala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. testul implica inregistrarea ECG cu 12 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe un covor rulant sau
utilizand o bicicleta ergonomica
B. testul se intrerupe daca apar semne de discomfort toracic
C. modificarile ECG ascendente sau jonctionale ale segmentului ST constituie un test pozitiv
D. tulburarile de ritm si conducere au valoare diagnostica
E. nu au valoare diagnostica testele negative in care frecventa cardiaca tinta nu este atinsa
(pag. 1509)
M1340100. Au risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile:

A. angina pectorala cu debut recent
B. angina instabila
C. angina pectorala de efort, stabila
D. angina care raspunde slab la tratamentul medical
E. angina insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1510)
M1340101. Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde:

A. informarea si linistirea pacientilor
B. identificarea si tratarea conditiilor agravante
C. adaptarea activitatii
D. evaluarea functiei ventriculare stangi
E. terapie medicamentoasa
(pag. 1511)
M1340102. Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt:

A. blocantele receptorilor alfa-adrenergici
B. nitrati
C. blocantele receptorilor beta-adrenergici
D. antagonistii calciului
E. simpaticomimeticele
(pag. 1512-1513)
M1340103. Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:

A. angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ventriculare
C. edeme la membrele inferioare
D. angina Prinzmetal
E. boala vasculara periferica simptomatica
(pag. 1514)
M1340104. Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii:

A. pacientii nu necesita calmante si sedative
B. se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325
mg/zi
C. nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual
D. nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/min
E. se pot administra beta-blocante
(pag. 1516)
M1340105. Restenozarea dupa angioplastie coronariana transluminala percutana este mai frecventa la
pacientii cu
A. diabet zaharat
B. hipertensiune arteriala
C. angina instabila
D. dilatare incompleta a stenozei
E. dilatare a arterei coronare descendente anterioare stangi
(pag. 1514)
M1340106. Referitor la angina varianta Prinzmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. este o forma de angina stabila

B. apare de obicei in repaus sau trezeste pacientul din somn
C. este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice
D. se caractertizeaza prin supradenivelare de segment ST in multe derivatii
E. tratamentul atacului acut consta in nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta
(pag. 1516)
M1440107. Factorii de risc majori ai aterosclerozei cuprind:

A. hipertensiunea
B. LDL plasmatic crescut
D. Obezitatea
E. Hiperuricemia
(pag. 1507)
M1440108. Urmatoarele afectiuni pot determina angina in absenta bolii coronariene:

A. hipertensiunea pulmonara
B. hipotensiunea arteriala
C. insuficienta aortica
D. stenoza aortica
E. cardiomiopatia dilatativa
(pag. 1509)
M1440109. Care din afirmatiile privitoare la ECG si testul de efort in cardiopatia ischemica sunt
adevarate:
A. ECG de repaus este normal la aproximativ o treime din pacientii cu angina tipica
B. Modificarile ECG cele mai caracteristice pentru cardiopatia ischemica sunt undele T inalte si simetrice
C. Sensibilitatea testului de efort este de 90%
D. Subdenivelarea ST > 0,1 mV si cu durata mai mare de 0,08 s la testul de efort este considerata de natura
ischemica
E. Testul de efort limitat de frecventa cardiaca poate fi practicat la 7 zile dupa un infarct miocardic
(pag. 1509)
M1440110. Modificarile undei T si segmentului ST in repaus pot apare in:

A. cardiopatia ischemica
B. boli pericardice
C. anxietate
D. boli cerebrale
E. boli esofagiene
(pag. 1509)

A. angina si istoric de astm bronsic sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. angina Prinzmetal
C. angina si insuficienta cardiaca congestiva
D. angina si boala vasculara periferica simptomatica
E. angina si diabet zaharat
(pag. 1514)
M1440112. Indicatiile angioplastiei coronariene transluminale percutane sunt:

A. angina pectorala stabila sau instabila cu test de efort pozitiv
B. angina pectorala stabila cronica
C. angina recurenta dupa bypass aortocoronarian

D. angina determinata de setnoza trunchiului arterei coronare stangi
E. boala coronariana trivasculara asociata cu alterarea functiei ventriculului stang
(pag. 1514)
M1440113. Restenoza si reaparitia simptomelor dupa angioplastie coronariana transluminala

percutana sunt mai frecvente la pacientii cu:
A. diabet zaharat
B. dilatare incompleta a stenozei
C. dilatare a arterei coronare drepte
D. angina instabila
E. dilatarea unei stenoze ce contine trombi
(pag. 1514)
M1440114. Avantajele angioplastiei coronariene transluminale percutane sunt:

A. e mai putin invaziva
B. necesita de obicei 2 zile de spitalizare
C. rezultate bune pe termen lung (peste 10 ani)
D. permite revenirea mai devreme la profesie
E. costuri reduse
(pag. 1515)
M1440115. Mortalitatea intra si postoperatorie in cazul bypass-ului aortocoronarian este crescuta la:
A. pacientii cu asocieri morbide
B. pacientii peste 80 de ani
C. pacientii cu disfunctie ventriculara usoara
D. pacientii de sex feminin
E. pacientii cu hipercolesterolemie
(pag. 1515)
M1440116. Angina instabila poate fi precipitata de:

A. poliglobulie
B. bradiaritmii
C. infectii
D. un pranz bogat
E. stresul emotional
(pag. 1516)
M1440117. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la angina Prinzmetal sunt adevarate:
A. este caracterizata prin atacuri de ischemie severa, prelungita
B. pacientii sunt mai varstnici
C. durerea apare in somn
D. supravietuirea pe termen lung este excelenta
E. aproximativ trei sferturi din pacienti nu au obstructii coronariene fixe in zona spasmului
(pag. 1516)
M1540118. Care dintre urmatoarele trasaturi sunt tipice pentru durerea anginoasa din angina pectorala
stabila:
A. durere retrosternala ca o senzatie de constrictie
B. durere precordiala sub forma de intepatura
C. durata de 5-10 secunde
D. iradiere spre umarul stang, fata ulnara a antebratului si mainii
E. declansata de efort sau emotie

(pag. 1508)
M1540119. Durerea anginoasa in absenta bolii coronariene poate aparea in urmatoarele situatii:
A. insuficienta mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. defectul septal interatrial
(pag. 1509)
M1540120. Un test de efort pozitiv pentru diagnosticul de cardiopatie ischemica corespunde

urmatoarelor modificari electrocardiografice:
A. subdenivelare orizontala sau descendenta a segmentului ST
B. modificari ascendente sau jonctionale ale segmentului ST
C. subdenivelare a segmentului ST cu mai mult de 0,1mV
D. aparitia de tulburari de conducere
E. aparitia de aritmii ventriculare
(pag. 1509)
M1540121. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul anginei
pectorale:
A. nitratii
B. biguanidele
D. blocantele canalelor de calciu
E. aminele simpatomimetice
(pag. 1512-13)
M1540122. Beta-blocantele scad necesarul de oxigen al miocardului prin urmatoarele mecanisme:

A. inhibarea cresterii frecventei cardiace
B. inhibarea cresterii contractilitatii miocardice produse de stimularea adrenergica
C. venodilatatia sistemica
D. dilatarea arterelor coronare epicardice
E. bronhodilatatie
(pag. 1513)
M1540123. Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii:

A. angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade pe zi)
B. angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de
eforturi mai mici decat anterior
C. angina de repaus
D. angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort
E. angina varianta Prinzmetal
(pag. 1515-16)
M1540124. Ascultatia cordului in timpul unui acces anginos poate decela:

A. zgomot III sau IV
B. clacment de deschidere al mitralei
C. suflu sistolic apical de insuficienta mitrala
D. suflu diastolic de regurgitatie Graham-Steel
(pag. 1508-09)
M1540125. Combaterea urmatorilor factori de risc reduce circumstantele de aparitie ale infarctului
miocardic si ale decesului la subiectii cu angina cronica:
A. hipertensiunea arteriala
B. diabetul zaharat
C. nivelul crescut al LDL-colesterolului
D. nivelul crescut al HDL-colesterolului
E. fumatul
(pag. 1511-12)
M1540126. Angina pectorala instabila poate fi consecinta urmatoarelor aspecte morfopatologice:

A. leziuni aterosclerotice cu tromboza supraadaugata
B. spasm segmentar in vecinatatea placilor de ateroscleroza
C. ocluzia persistenta a unei artere coronare epicardice
D. striuri lipidice multiple
E. dilatarea sinusului coronar
(pag. 1516)
M1640127. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei:
A. Vertijul
B. Cefaleea
C. Lipotimia
D. Senzatia de pulsatie in cap
E. Parestezii
(pag. 1513)
M1640128. Arteriografia coronariana este indicata la:

A. Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa in ciuda tratamentului medical
B. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic
C. in toate cazurile de hipercolesterolemie
D. Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost
stabilit
E. Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina
(pag. 1510)

A. Angina si istoric de astm
B. Combinatie intre angina pectorala si insuficienta cardiaca
C. Sindromul sinusului bolnav
D. Angina Prinzmetal
E. Reactii alergice cunoscute la calciublocante
(pag. 1514)
M1640130. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA:

A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi
B. Virsta inaintata
C. Stenoze excentrice si neregulate
D. Placile calcificate
E. Stenoza cu trombus
(pag. 1515)
M2240131. Care dintre urmatoarele nu reprezinta factori majori de risc pentru ateroscleroza?
A. fumatul
B. hipertensiunea arteriala
D. hipofibrinogenemia
E. diabetul zaharat
(pag. 1507)
M2240132. Care dintre afirmatiile privind stenoza coronariana aterosclerotica sunt adevarate?
A. este produsa cel mai frecvent de catre o placa aterosclerotica
B. nu se insoteste de formarea circulatiei colaterale
C. este segmentara
D. este fixa
E. stenoza severa a arterelor coronare epicardice mari (cu reducerea ariei de sectiune peste 70%) se
insoteste de constrictia vaselor de rezistenta distale
(pag. 1507)
M2240133. Dezvoltarea placii aterosclerotice presupune:

A. nivel scazut al LDL plasmatic
B. disfunctia endoteliului vascular
C. interactiune anormala intre endoteliu si hematiile circulante
D. acumulare subendoteliala de celule si resturi celulare
E. acumulare subendoteliala de lipide anormale
(pag. 1507)
M2240134. Fluxul sanguin coronarian poate fi redus in urmatoarele conditii:

A. spasm coronarian
B. trombi coronarieni
C. stenozare ostiala coronariana
D. hipertrofie ventriculara
E. ateroscleroza coronariana
(pag. 1507)
M2240135. Care dintre urmatoarele pot insoti episoadele de ischemie miocardica tranzitorie?
A. insuficienta mitrala
B. insuficienta aortica
C. angina pectorala
D. insuficienta arterei pulmonare
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1507)
M2240136. Care dintre afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

A. ateroscleroza coronariana este un proces difuz
B. dezvoltarea brusca a ischemiei severe se asociaza cu pierderea relaxarii miocardice normale
C. ateroscleroza coronariana determina ischemie miocardica difuza, omogena
D. necroza miocardica ischemica poate evolua si fara tabloul clinic de infarct miocardic acut
E. perturbarile ischemice regionale ale contractilitatii miocardului nu sunt in masura sas altereze functia de
pompa a miocardului
(pag. 1507)
M2240137. Care dintre anomaliile metabolice celulare sunt secundare ischemiei miocardice?
A. scaderea pH-ului intracelular
B. scaderea rezervelor de fosfati macroergici (ATP)
C. influx miocitar de potasiu

D. eflux al natriului miocitar
E. descompunerea glucozei pana la lactat
(pag. 1508)
M2240138. Care dintre afirmatiile privind cardiopatia ischemica nu sunt adevarate?

A. evolutia cardiopatiei ischemice simptomatice este invarabil progresiva
B. moartea subita este o modalitate frecventa de debut a cardiopatiei ischemice
C. insuficienta cardiaca secundara alterarilor ischemice ale miocardului ventricular este precedata
intotdeauna de angina pectorala si/sau infarct miocardic
D. cardiopatia ischemica reprezinta o cauza rara de deces la femei (toate grupele de varsta)
E. cardiopatia ischemica reprezinta cea mai frecventa cauza de deces la barbati (toate grupele de varsta)
(pag. 1508)
M2240139. Care dintre caracteristicile durerii sustin diagnosticul de angina pectorala?

A. durere retrosternala cu caracter de presiune/strivire
B. durere toracica ascutita, de scurta durata
C. iradiere spre gat, dinti, maxilar
D. iradieer spre epigastru
E. durere surda, prelungita, in regiunea submamara stanga
(pag. 1508)
M2240140. Care dintre medicamentele folosite in tratamentul anginei pectorale se administreaza in

doza zilnica unica?
A. amlodipina
B. metoprololul
C. atenololul
D. propanololul
E. nadololul
(pag. 1512/1513)
M2240141. In care din urmatoarele situatii este utila practicarea PTCA?

A. cardiopatia ischemica asimptomatica
B. stenoza trunchiului arterei coronare stangi
C. cardiopatia ischemica simptomatica
D. boala coronariana bivasculara
E. boala coronariana trivasculara asociata cu alterarea functiei ventricului stang
(pag. 1514)
M2240142. Factorii care cresc probabilitatea aparitiei complicatiilor post-PTCA sunt:

A. sexul masculin
B. sexul feminin
C. disfunctia ventricului stang
D. stenozele coronariene excentrice
E. stenozele coronariene lungi
(pag. 1514)
M2240143. Urmatoarele situatii reprezinta complicatii minore ale PTCA:

A. disectie cu obstructie vasculara
B. eliberare de CK-MB in circulatie
C. insuficienta ventriculara stanga
D. obstructia unei ramuri colaterale ale unei artere coronare
E. infarctul miocardic
(pag. 1514)
M2240144. Restenozarea coronarelor dilatate prin PTCA apare mai frecvent in urmatoarele
circumstante:
A. la pacientii cu diabet zaharat
B. dupa dilatarea arterei coronare drepte
C. la pacientii cu angina instabila
D. dupa dilatarea stenozelor cu trombi
E. dupa dilatarea arterei coronare descendente anterioare stangi
(pag. 1514)
M2240145. Care dintre afirmatiile privitoare la administrarea aspirinei la pacientii cu PTCA nu sunt
adevarate?
A. nu se administreaza in timpul si imediat dupa PTCA datorita riscului de hemoragie
B. administrarea poate ajuta la prevenirea trombozei coronariene acute in timpul PTCA
C. administrarea poate ajuta la prevenirea trombozei coronariene acute imediat dupa PTCA
D. administrarea este necesara inainte de implantarea unui stent metalic coronarian
E. administrarea reduce in mod evident incidenta restonazarii
(pag. 1514)
M2240146. Care dintre afirmatiile privind restenozarea dupa PTCA sunt adevarate?
A. in caz de restenozare, PTCA nu mai poate fi repetata
B. in caz de restenozare, se poate repeta PTCA
C. in caz de restenozare, PTCA poate fi repetata, iar probabilitatea restenozarii ulterioare ramane
nemodificata
D. in caz de restenozare, PTCA poate fi repetata, dar probabilitatea restenozarii ulterioare creste odata cu
cea de-a doua sau a treia incercare
E. daca restenozarea, respectiv angina, nu apar in primul an dupa angioplastie, prognosticul privind
mentinerea in stare asimptomatica pentru urmatorii 4 ani este excelent
(pag. 1514)
M2240147. Care dintre afirmatiile privind by-passul coronarian sunt adevarate?

A. oricand este posibil se prefera anastomoza arterei coronare cu artera/arterele mamare interne
B. oricand este posibil se prefera utilizarea unui segment de vena safena pentru realizarea anastomozei
aorto-coronariene
C. anastomoza arterei mamare interne cu artera coronara se realizeaza proximal de leziunea obstructiva
D. anastomoza aorto-coronariana folosind grefon devena safena se realizeaza proximal de leziunea
obstructiva
E. anastomoza arterei mamare interne cu artera coronara se realizeaza distal de leziunea obstructiva
(pag. 1515)
M2240148. Urmatoarele afirmatii privind procedeul de revascularizatie prin by-pass coronarian sunt
adevarate:
A. mortalitatea intra si postoperatorie creste odata cu gradul disfunctiei ventriculare stangi
B. rata de mortalitate este de 20% cand procedeul se aplica corect, la pacienti fara boli severe asociate si cu
functie ventriculara stanga normala
C. pe termen lung patenta este considerabil mai mare in cazul anastomozelor cu artera mamara interna
D. pe termen lung patenta este considerabil mai mare in cazul grefoanelor venoase
E. procedeul nu pare sa scada incidenta infarcului miocardic la pacientii cu cardiopatie ischemica cronica
(pag. 1515)
M2240149. Folosirea by-passului coronarian scade mortalitatea in urmatoarele situatii:

A. la pacientii cu boala coronariana bivasculara, cu angina cronica stabila si functie ventriculara normala
B. la pacientii cu stenoza a trunchiului coronarei stangi

C. la pacientii cu boala coronariana univasculara si functie ventriculara stanga alterata
D. la pacientii cu boala coronariana trivasculara si functie ventriculara stanga alterata
E. la pacientii cu diabet zaharat si afectarea a doua sau mai multe artere coronare
(pag. 1515)
M2240150. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze extracardiace de accentuare a ischemiei

miocardice?
A. hiperuricemia
B. anemia
C. hipoxemia
D. febra
E. hipercolesterolemie
(pag. 1516)
M2240151. Care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatii ale anginei Printzmetal?

A. accidente vasculare cerebrale
B. infarct miocardic
C. bloc atrioventricular
D. trombembolism
E. moarte subita
(pag. 1516)
M2240152. Angina varianta Prinzmetal se caracterizeaza prin:

A. spasm episodic focal al unei artere epicardice
B. atacuri de ischemie miocardica severe, recurente, prelungite
C. spasm coronarian episodic difuz
D. varsta mai tanara de aparitie comparatic cu angina secundara aterosclerozei coronariene
E. subdenivelare a segmentului ST in mai multe derivatii
(pag. 1516)
M2240153. Tratamentul atacului acut in angina Printzmetal consta in administrarea de:

A. atenolol 50-150 mg
B. metoprolol 25-200 mg
C. nitroglicerina sublingual in doze multiple
D. isosorbit-5-mononitrat 20-30 mg
E. nifedipina cu actiune scurta 30 mg
(pag. 1516)
M2240154. Angina instabila aparuta in perioada postinfarct se asociaza cu:

A. cresterea riscului de deces
B. reducerea riscului de deces
C. risc crescut de angina refractara cu necesitatea revascularizatiei
D. risc crescut de (re)infarct miocardic
E. reducerea riscului de (re)infarct miocardic
(pag. 1516)
M2240155. La pacientii cu angina pectorala instabila se recomanda efectuarea arteriografiei

coronariene in cazul in care:
A. angina nu diminua dupa 24-48 de ore de tratament medicamentos complet
B. angina diminua dupa 72-96 de ore de tratament medicamentos complet
C. pacientii prezinta contraindicatii majore pentru procedeele de revascularizatie coronariana
D. semnele electrocardiografice de ischemie nu diminua dupa 24-48 de ore de tratament medicamentos

complet
E. semnele electrocardiografice de ischemie dispar in 24-48 de ore de tratament medicamentos complet
(pag. 1516)
M2240156. Riscul crecut de evenimente coronariene nefavorabile este asociat cu:

B. angina pectorala care raspunde bine la tratamentul medicamentos
C. angina pectorala insotita de insuficienta cardiaca congestiva
D. angina pectorala instabila
E. sexul masculin
(pag. 1510)
M2240157. Urmatoarele situatii nu reprezinta un risc cresut pentru aparitia evenimentelor coronariene
nefavorabile:
A. semne ecocardiografice de marire a cordului
B. angina pectorala stabila
C. angina pectorala care raspunde favorabil la tratamentul medicamentos
D. semne pozitive de ischemie miocardica la testul de efort
E. episoadele de edem pulmonar acut
(pag. 1510)
M2240158. Cauzele frecvente ale ischemiei miocardice la adult sunt:

A. ateroscleroza arterelor coronare epicardice
B. embolia coronariana
C. tromboza coronariana
D. anomalii congenitale
E. anemia severa
(pag. 1507)
M2240159. Ischemia miocardica poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme:

A. scaderea fluxului sanguin miocardic prin ingustarea lumenului arterelor coronariene
B. cresterea anormala a necesarului de oxigen miocardic
C. scaderea necesarului de oxigen miocardic
D. spasmul arteriolelor intramiocardice
E. scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul
(pag. 1507)
M2240160. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de producere al ischemiei miocardice nu

sunt corecte:
A. ischemia miocardice rezulta din dezechilibrul dintre aportul si necesarul de oxigen
B. ingustarea lumenului arterelor coronariene produce scaderea fluxului sanguin in repaus
C. ingustarea lumenului arterelor coronariene determina cresterea anormala a necesitatilor de oxigen ale
miocardului
D. hipertensiunea arteriala poate determina ischemie miocardica prin insuficienta dilatare a vaselor
coronariene de rezistenta
E. hipertrofia ventriculara severa determina ischemie miocardica prin cresterea ecesitatilor de oxigen ale
miocardului
(pag. 1507)
M2240161. Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt:

A. fumatul
B. HDL plasmatic crescut
C. diabetul zaharat
D. hipertensiunea arteriala
E. LDL plasmatic crescut
(pag. 1507)
M2240162. Urmatoarele afirmatii despre angina pectorala stabila sunt adevarate:

A. apare mai frecvent la barbati sub 50 de ani
B. este determinata de ischenia miocardica tranzitorie
C. durerea coronariana dureaza peste 15 minute
D. pragul de efort care deterimna aparitia anginei pectorale poate varia cu momentul din zi si cu starea
emotionala
E. durerea este tipic localizata in regiunea submamara stanga
(pag. 1508)
M2240163. Urmatoarele afirmatii referitoare la angina pectorala stabila nu sunt adevarate:

A. este tipic localizata retrosternal
B. poate aparea si in repaus sau noaptea
C. cel mai frecvent are caracterul unei dureri toracice ascutite
D. dureaza de regula 1-5 minute
E. poate iradia spre spate, gat, maxilar, dinti si epigastru
(pag. 1508)
M2240164. Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile sunt:

A. efortul fizic
B. marirea volumului sanguin intratoracic in clinostatism
C. expunerea la frig
D. activitatea sexuala
E. stresul emotional
(pag. 1508)
M2240165. Urmatoarele afirmatii despre examenul fizic al pacientului cu angina pectorala stabila nu
sunt adevarate:
A. nu are relevanta clinica deoarece este adesea normal
B. poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana
C. este important pentru excluderea valvulopatiilor aortice, anemiei, afectiunilor tiroidiene
D. este util numai in timpul unui acces anginos
E. auscultatia cordului poate evidentia semne ale ischemie acute
(pag. 1508/1509)
M2240166. Examenul obiectiv al cordului in timpul unui acces anginos poate evidentia urmatoarele
modificari patologice:
A. suflu sistolic apexian
B. suflu diastolic apexian
C. zgomotul III patologic
D. accentuarea zgomotului II in zona aortica
E. diskinezi ventriculara stanga
(pag. 1509)
M2240167. Urmatoarele manifestari aparute in cursul testului de efort indica ischemie severa si impun
oprirea testului:
A. durerea toracica
B. dispneea
C. subdenivelarea ST mai mare de 0,1 mV (1 mm)
D. cresterea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg

E. scaderea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg
(pag. 1509)
M2240168. Semne de prognostic nefavorabil aparute la testul de efort

A. aparitia durerilor toracice la un efort mic
B. cresterea TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg
C. subdenivelarea segmentului ST mai mare de 0,2 mV, aparuta la un efort mic
D. subdenivelarea segmentului ST care persista mai mult de 5 minute dupa oprirea testului
E. cresterea insuficienta a TA sistolica in timpul testului de efort
(pag. 1510)
M2240169. Urmatoarele afirmatii referitoare la semnificatia clinica a testului de efort in cardiopatia

ischemica sunt false:
A. sensibilitatea electrocardiogramei de efort este de 100%
B. rezultatul negativ al testului de efort exclude boala coronariana
C. sensibilitatea electrocardiogramei de efort este de aproximativ 75%
D. incidenta testelor de efort fals pozitive este crescuta la persoane asimptomatice sau cu durere toracica
atipica
E. specificitatea unui test pozitiv este de 98% la barbatii peste 50 de ani, cu angina pectorala tipica
(pag. 1509)
M2240170. Urmatoarele afirmatii referitoare la testele de investigatie ale anginei pectorale sunt
adevarate:
A. o electrocardiograma de efort normala exclude angina pectorala
B. electrocardiograma de repaus este normala la aproximativ jumatate din pacientii cu angina pectorala tipica
C. reducerea fractiei de ejectie in impul efortului indica ischemie severa
D. angiografia radioizotopica si ecocardiografia de stres indentifica pacientii cu risc crescut de evenimente
coronariene
E. arteriografia coronariana se indica numai daca testele noninvazive de stres arata modificari patologice
(pag. 1509/1510)
M2240171. Urmatoarele investigatii referitoare la testele de investigatie ale anginei pectorale sunt false:
A. ecocardiografia de stres este mai putin sensibila decat electrocardiograma de stres in diagnosticul
cardiopatiei ischemice
B. o electrocardiograma de efort negativa exclude boala coronariana trivasculara
C. testul cu dipiridamol se indica la pacientii cu test de efort negativ
D. angiografia radioizotopica de stres poate vizualiza regiunile de a/diskinezie ale ventriculului stang care nu
sunt prezente in repaus
E. angiografia coronariana permite aprecierea severitatii leziunii obstructive coronariene
(pag. 1509/1510)
M2240172. Factorii de risc pentru evenimente coronariene nefavorabile sunt:

A. angina pectorala stabila
B. angina pectorala care nu raspunde la tratamentul medical
C. angina pectorala cu debut recent
D. angina pectorala insotita de insuficienta cardiaca congestiva
E. angina pectorala instabila
(pag. 1510)
M2240173. Factorii de prognostic negativ la testarea cardiaca noninvaziva sunt:

A. subdenivelarea segmentului ST mai mare de 0,2 mV, aparuta la efort mic
B. incapacitatea atingerii frecventei cardiace tinta in timpul testului de efort
C. cresterea tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 10 mmHg

D. captare pulmonara crescuta in timpul scintigramei de perfuzie de stres
E. defecte de perfuzie mari sau multiple la scintigrama de perfuzie de stres
(pag. 1510/1511)
M2240174. Factorii de prognostic nefavorabil la testarea cardiaca invaziva sunt:

A. scaderea presiunii telediastolice a ventricului stang
B. scaderea fractiei de ejectie evaluata prin cateterism cardiac
C. stenoza critica a trunchiului coronarei stangi
D. stenoza critica a arterei coronare circumflexe stangi
E. stenoza critica a doua sau trei artere coronare epicardice
(pag. 1511)
M2240175. Riscul de aparitie a evenimentelor coronariene nefavorabile la pacientii cu cardiopatie

ischemica este:
A. scazut de incetarea fumatului
B. crescut de consumul moderat de alcool
C. crescut de hipercolesterolemie dar nu si de hipertrigliceridemie
D. scazut de tratamentul eficient pe termen lung al hipertensiuni arteriale
E. scazut de controlul strict al diabetului zaharat
(pag. 1512)
M2240176. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala coronariana la femei sunt false:

A. rata evenimentelor clinice coronariene la femeile in postmenopauza este similara cu cea observata la
barbati
B. femeile in premenopauza au o incidenta redusa a bolii coronariene
C. abandanarea fumatului nu este asa de eficienta la femei ca si la barbati
D. tratamerntul cu progesteron la femeile in postmenopauza creste riscul evenimentelor coronariene
E. revascularizatia coronariana este mai putin eficienta la femei fata de barbati
(pag. 1512)
M2240177. Beta blocantele in tratamentul anginei pectorale:

A. sunt mai eficiente decat alte clase de tratamente antianginoase
B. au efect inotrop si cronotrop negativ
C. scad mortalitatea atunci cand sunt administrate la pacientii care au suferit un infarct miocardic
D. produc o scadere a frecventei cardiace mai mare in repaus decat in timpul efortului
E. scad mortalitatea la pacientii cu angina pectorala stabila
(pag. 1513)
M2240178. Beta-blocantele sunt contraindicate in:

A. hipotensiunea arteriala
B. disectia acuta de aorta
C. blocuri atriventriculare
D. hipertiroidism
E. astmul bronsic
(pag. 1512)
M2240179. Efectele secundare ale beta-blocantelor includ:

A. hiperglicemia
B. congestia fetei
C. bronhospasmul
D. depresia
E. agravarea anginei
(pag. 1512)
M2240180. Antagonistii de calciu in tratamentul cardiopatiei ischemice:

A. sunt mai putin eficienti decat alte clase de tratamente antianginoase
B. sunt mai eficienti in angina vasospastica decat beta-blocantele
C. sunt mai eficienti in infarctul miocardi acut decat beta-blocantele
D. produc scaderi variabile si dependente de doza ale nevoilor de oxigen ale miocardului
E. se asociaza intotdeauna cu beta-blocantele pentru un efect terapeutic maxin
(pag. 1513)
M2240181. Dihidropiridinele de generatia a doua:

A. sunt blocante de calciu mai vasoselective
B. se utilizeaza in tratamentul anginei asociata cu hipertensiunea arteriala
C. se utilizeaza in tratamentul stadiului acut al infarctului miocardic
D. se utilizeaza in tratamentul anginei asociata cu insuficienta cardiaca
E. au actiuni complementare cu beta-blocantele asupra nevoilor de oxigen ale miocardului
(pag. 1513/1514)
M2240182. Verapamilul:
A. are actiune inotrop negativa
B. se asociaza cu beta-blocantele pentru obtinerea unui efect terapeutic maxim in angina pectorala
C. poate agrava insuficienta ventriculara stanga
D. poate agrava angina
E. este contraindicat in blocurile atrioventriculare
(pag. 1512/1513)
M2240183. Antagonistii canalelor de calciu sunt contraindicati la pacientii cu:

A. angina Printzmetal
B. angina asociata cu astm bronsic
C. angina si boala vasculara periferica simptomatica
D. angina si blocuri atrioventriculare
E. infarct miocardic acut
(pag. 1514)
M2240184. Care dintre urmatoarele boli pot determina angina pectorala in absenta bolii coronariene?
A. hipertensiunea pulmonara
B. insuficienta aortica
C. stenoza aortica
D. cardiomiopatia dilatativa
E. cardiomiopatia hipertrofica
(pag. 1509)
M2240185. Examenul fizic poate evidentia in cursul unui acces anginos:

A. suflu sistolic apical
B. suflu diastolic apical
C. zgomot III
D. zgomot IV
E. suflu sistolic la baza inimii
(pag. 1509)
M2240186. In care dintre urmatoarele situatii se indica intreruperea testului de efort?
A. aparitia senzatiei de oboseala, sufocare si/sau ameteala

B. aparitia unei subdenivelari a segmentului ST mai mica de 0,2 mV
C. aparitia unui disconfort toracic
D. aparitia unei tahiaritmii ventriculare
E. cresterea presiunii arteriale sistolice
(pag. 1509)
M2240187. Incidenta testelor de efort fals pozitive este mai mare la:
A. pacientii tratati cu digitalice
B. pacientii cu nivel seric anormal al potasiului
C. barbatii peste 50 de ani cu istoric de angina pectorala
D. pacientii cu anomalii ale segmentului ST si undei T in repaus
E. femeile in premenopauza fara factori de risc pentru ateroscleroza prematura
(pag. 1509)
M2240188. Care dintre urmatoarele conditii nu reprezinta circumstante agravante ale anginei pectorale?
A. obezitate
B. pancreatita cronica
C. anemie
D. litiaza renala
(pag. 1511)
M2240189. Medicamentele utilizate in mod obisnuit in angina pectorala stabila sunt:

A. blocante ale canalelor de calciu
B. nitrati
C. blocante ale receptorilor alfa-adrenergici
D. blocante ale receptorilor beta-adrenergici
E. diuretice
(pag. 1512)
M2240190. Mecanismele de actiune ale nitratilor sunt:

A. cresterea fluxului sanguin prin vasele colaterale
B. venoconstrictie sistemica
C. reducerea tensiunii peretelui miocardic
D. scaderea fluxului sanguin prin vasele colaterale
E. dilatarea arterelor coronare epicardice
(pag. 1512)
M2240191. Reactiile adverse la nitrati sunt reprezentate de:

A. bradicardie
B. cefalee
C. depresie
D. congestia fetei
E. edem
(pag. 1512)
M2240192. Care dintre afirmatiile privind nitratii cu actiune prelungita nu sunt adevarate?
A. sunt la fel de eficienti ca nitroglicerina sublingual in ameliorarea rapida a anginei
B. pot realiza niveluri plasmatice eficiente pentru maxim 12 ore
C. pot produce ameteala
D. nu pot fi utilizate in asociere cu nitroglicerina sublingual
E. determina relaxarea muschiului neted vascular

(pag. 1513)
M2240193. Urmatoarele conditii reprezinta contraindicatii pentru administrarea nitratilor:

A. hipotensiunea arteriala
B. intarzierea conducerii atrio-ventriculare
C. intoleranta la efectele adverse
D. agravarea ischemiei la intreruperea medicamentului
E. astmul bronsic
(pag. 1513)
M2240194. Care dintre afirmatiile privind betablocantele nu sunt adevarate?

A. scad necesarul de oxigen la miocardului
B. cresc mortalitatea cand sunt administrate pacientilor care au avut un infarct miocardic
C. cresc riscul de reinfarctizarea cand sunt administrate pacientilor care au avut un infarct miocardic
D. inhiba cresterea frecventei cardiace produsa de stimularea adrenergica
E. inhiba cresterea contractilitatii miocardice produsa de stimularea adrenergica
(pag. 1513)
M2240195. Efectele secundare ale administrarii de beta-blocante sunt:

A. claudicatie intermitenta
B. tahicardie
C. diaree
D. congestia fetei
E. bronhospasm
(pag. 1512/1513)
M2240196. Care dintre afirmatiile referiotare la aspirina sunt adevarate?

A. produce inhibarea reversibila a ciclooxigenazei plachetare
B. interfera cu activitatea plachetelor sanguine
C. administrata indelungat dupa un infarct miocardic nu reduce numarul evenimentelor coronariene ulterioare
D. doza pentru administrarea indelungata este de 100-325 mg/zi
E. doza pentru administrarea indelungata este de 5000-1000 mg/zi
(pag. 1514)
M2240197. Urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu:
A. verapamil
B. atenolol
C. nicardipina
D. diltiazem
E. felodipina
(pag. 1513)
M2240198. Care dintre urmatoarele medicamete fac parte din generatia a doua de antagonisti de
calciu?
A. verapamil
B. felodipina
C. nicardipina
D. nifedipina
E. amlodipina
(pag. 1513)
M2240199. Care dintre urmatoarele reprezinte reactii adverse ale blocantelor de calciu?
A. bronhospasm
B. blocuri atrio-ventriculare
C. depresie
D. hipotensiune arteriala
E. edem
(pag. 1512)
M2240200. PTCA este indicata in:

A. angina pectorala stabila insotita de semne de ischemie la testul de efort
B. ocluzia unei artere coronare mai vechi de trei luni
C. angina recenta dupa chirurgie coronariana
D. stenoza critica a trunchiului arterei coronare stangi
E. stenoza moderata a arterei coronare drepte
(pag. 1514)
M2240201. PTCA este contraindicat in:

A. stenoza trunchiului arterei coronare stangi
B. ocluzia unei artere coronare mai vechi de 3 saptamani
C. stenoza critica arterei coronare drepte
D. angina recurenta dupa chirurgie corornariana
E. angina recuranta, usoara, fara semne de ischemie la testul de efort
(pag. 1514)
M2240202. Complicatiile majore ale PTCA sunt:

A. disectia coronariana
B. obstructia unei ramuri a unei artere coronare
C. eliberare CK-MB in circulatie
D. insuficienta ventriculara stanga
E. infarct miocardic
(pag. 1514)
M2240203. By-passul coronarian se indica ca metoda initiala de revascularizare la pacientii cu:

A. boala bi sau trivasculara cu fractia de ejectie a ventriculului stang sub 45%
B. boala uni sau bivasculara cu fractia de ejectie a ventriculului stang normala
C. diabet zaharat si boala bicoronariana
D. stenoza critica a trunchiului arterei coronare stangi
E. stenoze coronariene excentrice sau neregulate lungi
(pag. 1514/1515)
M2240204. Urmatoarele afirmatii referitoare la PTCA sunt adevarate:

A. amelioreaza simptomele si imbunatateste supravietuirea
B. restenozarea apare la 30-45% din cazuri in primele 6 luin
C. este mai eficace in ameliorarea simptomelor decat tratamentul medicamentos
D. nu poate fi aplicata pentru dilatarea grefelor de by-pass stenozate
E. utilizarea unui stent metalic scade rata restenozarii
(pag. 1514)
M2240205. Urmatoarele afirmatii referitoare la by-passul coronarian sunt adevarate:

A. imbunatateste prognoisticul la pacientii cu stenoza truchiului coronarei stangi
B. scade incidenta infarctului miocardic acut la pacientii cu cardiopatie ischemica cronica
C. recurenta anginei si restenozarea sunt la fel de frecvente ca si la pacienyii tratati prin angioplastie
coronariana
D. patenta grefonului venos este mai mare in cazul anastomozelor cu artera mamara interna
E. imbunatateste prognoisticul la pacientii cu diabet zaharat si boala bicoronariana
(pag. 1515)
M2240206. Tratamentul anginei pectorale instabile include:

A. heparina intravenos
B. nitroglicerina in perfizie intravenoasa
C. beta-blocante ca monoterapie initiala
D. dopamina
E. aspirina
(pag. 1516)
M2240207. Angina Printzmetal:

A. apare in repaus sau noaptea
B. este cauzata de spasmul coronarian tranzitor
C. apare la pacientii fara obstructie coronariana fixa
D. afecteaza pacientii peste 50 de ani
E. este caracterizata prin supradenivelarea segmentuluui ST in multe derivatii
(pag. 1516)
M2240208. Medicamentele care imbunatatesc prognosticul la pacientii cu boala coronariana sunt:

A. aspirina
B. nitratii
C. blocantele de calciu
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. beta-blocantele
(pag. 1517)
M2340209. La nivelul placii de aterom rupte, acoperita cu plachete activate se produce tromboxanul A2
care determina:
A. vasodilatatie
B. activare plachetara suplimentara
C. tromboliza
D. vasoconstrictie
E. rezistenta potentiala la tromboliza
(pag. 1492)
M2340210. Rar, infarctul miocardic se produce prin ocluzia arterei coronare secundar:
A. emboliilor coronariene
B. spasmului coronarian
C. anomalii congenitale coronariene
D. ruptura si trombozarea placii de aterom
E. vasculitelor inflamatorii din boli sistemice
(pag. 1493)
M2340211. Durerea din infarcul miocardic este cauzata de obicei prin:

A. intensitate mare
B. localizare in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru
C. iradiere abdominala subombilicala
D. durata variabila
E. asociere cu transpiratii, graturi, varsaturi, anxietate
(pag. 1493)
M2340212. Simptomele clinice ale debutului infarctului miocardic pot fi:

A. dispnee brusc instalata, tuse, hemoptizie
B. astenie profunda
C. embolie periferica
D. scaderea inexplicabila a tensiunii arteriale
E. durere interscapulovertebrala
(pag. 1493)
M2340213. La examenul fizic pacientii cu infarct miocardic inferior pot prezenta la debut:
A. suflu sistolic apical tranzitor
B. cresterea temperaturii peste 38°C
C. tahicardie si/sau hipertensiune
D. bradicardie si/sau hipotensiune
E. frecatura pericardica persistenta rugoasa
(pag. 1493)
M2340214. Ocluzia totala a unei artere coronare produce in evolutie aspecte electrocardiografice de tip:
A. supradenivelare segment ST
B. unde Q patologice
C. subdenivelare segment ST
D. nu modifica segmentul ST
E. unda T pozitiva, asimetrica
(pag. 1493)
M2340215. Creatinfosfokinaza se mentine crescuta 48-72 ore:

A. in traumatisme musculare
B. in explorarea cordului radiologic
C. in cardioversia electrica
D. in necroza miocardica din infarct
E. in examinarea ecocardiografica
(pag. 1494)
M2340216. Cei mai utili markeri serici cardiaci de rutina in infarctul miocardic acut sunt:
A. creatinfosfokinaza
B. izoenzima MB a creatinfosfokinazei
C. troponina T sai I
D. lactatdehidrogenaza
E. mioglobina
(pag. 1494)
M2340217. Explorarea ecocardiografica in infarctul miocardic acut poate preciza:

A. disfunctia ventriculara stanga
B. diferentierea infarctului miocardic vechi de ischemia acuta severa
C. prezenta trombilor intraventriculari
D. prezenta pleuro-pericarditei hemoragice
E. prezenta regurgitarii mitrale
(pag. 1495)
M2340218. Tratamentul cu metoprolol in infarctul miocardic acut se administreaza:

A. la o frecventa cardiaca peste 60 batai/min
B. la o tensiune arteriala sistolica peste 100 mmHg

C. la un interval PR peste 0,24 secunde
D. pentru controlul durerii
E. la pacienti cu edem pulmonar acut
(pag. 1496)
M2340219. Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt:

A. LDL plasmatic scazut
B. fumatul
D. diabetul zaharat
(pag. 1507)
M2340220. Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca:

A. o greutate
B. o intepatura
C. presiune
D. strivire
E. rareori ca durere franca
(pag. 1508)
M2340221. In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute
B. episoadele de angina pot aparea noaptea in timp ce pacientul este culcat
C. pragul de effort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau
starea emotionala
D. poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig
E. poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factori declansatori
(pag. 1508)
M2340222. Examenul fizic la pacientii cu angina pectorala:

A. nu este niciodata normal
B. poate evidentia semne ale factorilor de risc asociati cu ateroscleroza coronariana: xantelasma, xantomul,
leziuni cutanate diabetice
C. poate arata semne de marire a cordului si contractia anormala a inimii
D. poate evidentia semne de anemie sau boala tiroidiana
E. in timpul unui acces anginos poate evidentia aparitia tranzitorie a unui zgomot III la nivelul cordului
(pag. 1509)
M2340223. Electrocardiograma de repaus in angina pectorala tipica:

A. include subdenivelarea segmentului ST in criza anginoasa
B. nu este niciodata normala
C. poate arata semne ale unui infarct miocardic vechi
D. arata modificari ale undei T si segmentului ST care nu sunt specifice cardiopatiei ischemice
E. arata in mod specific pentru cardiopatia ischemica tulburari de ritm ventricular (extrasistole ventriculare)
(pag. 1509)
M2340224. In legatura cu testul de efort in angina pectorala urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. testul implica inregistrarea ECG cu 12 derivatii inainte, in timpul si dupa efortul fizic pe un covor rulant sau
utilizand o bicicleta ergonomica
B. testul se intrerupe daca apar semne de discomfort toracic
C. modificarile ECG ascendente sau jonctionale ale segmentului ST constituie un test pozitiv
D. tulburarile de ritm si conducere au valoare diagnostica

E. nu au valoare diagnostica testele negative in care frecventa cardiaca tinta nu este atinsa
(pag. 1509)
M2340225. Arteriografia coronariana este indicata:

A. la pacientii cu angina pectorala stabila sau care sunt luati in considerare pentru revascularizare (PTCA sau
by-pass aortocoronarian)
B. la pacientii cu simptome tipice de angina de effort, cu raspuns bun la tratament medicamentos
C. la pacientii cu simptome severe la care este necesara confirmarea sau excluderea diagnosticului de boala
coronariana
D. la pacientii care pe baza semnelor de ischemie severa furnizate de testele noninvazive sunt suspectati a
avea risc crescut de evenimente coronariene sustinute
E. la pacientii cu stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica si angina la care durerea ar putea fi
determinata de boala coronariana
(pag. 1510)
M2340226. Au risc crescut pentru evenimente coronariene nefavorabile:

B. angina instabila
C. angina pectorala de efort stabila
D. angina care raspunde slab la tratament medical
E. angina insotita de simptome de insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1510)
M2340227. Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde:

A. informarea si linistirea pacientilor
B. identificarea si tratarea conditiilor agravante
C. adaptarea activitatii
D. evaluarea functiei ventriculare stangi
E. terapie medicamentoasa
(pag. 1511)
M2340228. Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt:

A. blocantele receptorilor alfa-adrenergici
B. nitrati
D. antagonistii calciului
E. simpaticomimetice
(pag. 1512-1513)

A. angina si istoric de astm sau boala cronica obstructiva pulmonara
B. sindromul sinusului bolnav sau afectare importanta a conducerii atrio-ventriculare
C. edeme la membrele inferioare
D. angina Prizmetal
E. boala vasculara periferica simptomatica
(pag. 1514)
M2340230. Urmatoarele afirmatii referitoare la angina instabila sunt adevarate:

A. angina instabila se poate dezvolta la scurt timp dupa infarctul miocardic
B. angina instabila poate fi precipitata de o afectiune extrinseca patului vascular coronarian care a intensificat
ischemia miocardica (anemie, febra, infectii)
C. angina instabila se asociaza cu risc scazut de deces
D. pacientii cu durere in repaus dezvolta frecvent un zgomot cardiac III sau IV

E. in dezvoltarea anginei instabile un rol important il joaca spasmul segmentar din vecinatatea placilor de
ateroscleroza
(pag. 1515-1516)
M2340231. Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii:

A. pacientii nu necesita calmante si sedative
B. se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325
mg/zi
C. nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual
D. nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/minut
E. se pot administra beta-blocante
(pag. 1516)
M2340232. Restenozarea dupa angioplastie coronariana transluminala percutana este mai frecventa la
pacientii cu:
A. diabet zaharat
B. hipertensiune arteriala
C. angina instabila
D. dilatare incompleta a stenozei
E. dilatare a arterei coronare descendente anterioare stangi
(pag. 1514)
M2340233. Referitor la angina varianta Prizmetal urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. este o forma de angina stabila
B. apare de obicei in repaus sau trezeste pacientul din somn
C. este cauzata de spasmul focal episodic al unei artere coronare epicardice
D. se caracterizeaza prin supradenivelare de segment ST in multe derivatii
E. tratamentul atacului acut consta in nitroglicerina sublingual si nifedipina cu actiune scurta
(pag. 1516)
M2540234. Cauzele care reduc fluxul sanguin coronarian ducând la ischemie miocardică pot fi:
A. plăcile aterosclerotice
B. striurile lipidice
C. trombii arteriali
D. spasmul vascular
E. embolii coronari
(pag. 1507)
M2540235. Durerea anginoasă din angina pectorală stabilă se caracterizează prin:

A. durere retrosternală ca o senzaţie de constricţie
B. durere precordială sub formă de înţepătură
C. iradiere spre umărul stâng, faţa ulnară a antebraţului şi mâinii
D. declanşată de efort sau emoţie
E. durată de 5-10 secunde
(pag. 1508)
M2540236. La ascultaţia cordului în timpul unui acces anginos se poate decela:

A. zgomot III şi/sau IV
B. clacment de deschidere al mitralei
C. suflu sistolic apical de insuficienţă mitrală
D. suflu diastolic de regurgitaţie Graham-Steel
E. frecătură pericardică
(pag. 1508-09)
M2540237. Durerea anginoasă în absenţa bolii coronariene poate apărea în următoarele situaţii:
A. insuficienţă mitrală
B. stenoză tricuspidiană
C. insuficienţă aortică
D. stenoză aortică
E. cardiomiopatia hipertrofică
(pag. 1509)
M2540238. Răspunsul segmentului ST la ischemie în timpul testului de efort pentru un diagnostic

pozitiv de cardiopatie ischemică este definit astfel:
A. modificări ascendente sau joncţionale ale segmentului ST
B. subdenivelare orizontală sau descendentă a segmentului ST
C. subdenivelare a segmentului ST cu mai mult de 0,1 mV
D. durată mai mare de 0,08 secunde
E. dispariţia segmentului ST
(pag. 1509)
M2540239. Arteriografia coronariană este indicată în următoarele situaţii:

A. pacienţii de sex masculin în vârstă de peste 45 de ani sau de sex feminin în vârstă de peste 55 de ani,
chiar dacă nu au simptomatologie clinică şi testele neinvazive sunt negative
B. pacienţii cu cardiomiopatie restrictivă
C. pacienţii care pe baza semnelor de ischemie severă furnizate de testele noninvazive sunt suspectaţi de a
avea risc crescut de evenimente coronariene
D. pacienţii cu simptome severe care prezintă dificultăţi de diagnostic, la care este necesară confirmarea sau
excluderea diagnosticului de boală coronariană
E. pacienţii cu angină pectorală cu simptomatologie severă în pofida tratamentului medical şi care sunt luaţi
în considerare pentru revascularizare
(pag. 1510)
M2540240. Combaterea următorilor factori de risc reduce circumstanţele de apariţie ale infarctului
miocardic şi ale decesului la subiecţii cu angină cronică:
A. nivelul crescut al LDL-colesterolului
B. nivelul crescut al HDL-colesterolului
C. hipertensiunea arterială
D. diabetul zaharat
E. fumatul
(pag. 1511-12)
M2540241. În tratamentul anginei pectorale sunt utilizate obişnuit următoarele clase de medicamente:
A. aminele simpatomimetice
B. tonicardiacele digitalice
C. nitraţii
D. blocantele receptorilor beta-adrenergici
E. blocantele canalelor de calciu
(pag. 1512-13)
M2540242. Beta-blocantele scad necesarul de oxigen al miocardului prin următoarele mecanisme:

A. dilatarea arterelor coronare epicardice
B. venodilataţie sistemică
C. inhibarea creşterii frecvenţei cardiace
D. inhibarea creşterii contractilităţii produse de stimularea adrenergică
E. inhibarea producerii de oxid nitric

(pag. 1513)
M2540243. Nitraţii sunt utili în tratamentul anginei pectorale datorită următoarelor acţiuni:
A. dilatarea arterelor coronariene epicardice
B. creşterea fluxului sanguin coronar prin vasele colaterale
C. venodilataţie sistemică
D. scăderea frecvenţei cardiace
E. scăderea forţei de contracţie a miocardului
(pag. 1512)
M2540244. Diltiazemul şi verapamilul ca şi medicamente utilizate în tratamentul anginei pectorale pot

avea următoarele reacţii adverse:
A. edem
B. artimii supraventriculare
C. blocuri atrio-ventriculare
D. agravarea insuficienţei cardiace
E. bronhospasm
(pag. 1512-13)
M2540245. Angina pectorală instabilă cuprinde următoarele situaţii:

A. angina cu debut recent (<2 luni) care este severă şi frecventă (mai mult de 3 episoade pe zi)
B. angina stabilă cronică la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de
eforturi mai mici decât anterior
C. angina de repaus
D. angina cu prag fix de apariţie a durerii după un anumit efort
E. angina variantă Prinzmetal
(pag. 1515-16)
M2540246. Indicatori de prognostic nefavorabil la pacienţii cu cardiopatie ischemică sunt:

A. sexul feminin
B. cardiomegalia
C. episoade de edem pulmonar
D. ECG de repaus anormal
E. răspunsul slab la tratamentul medicamentos
(pag. 1510)
M2540247. Corecţia anumitor condiţii care pot să determine creşterea necesarului de oxigen al
miocardului poate reduce sau chiar elimina simptomele din angina pectorală:
A. hiperlipidemia
B. obezitatea
C. hipertensiunea arterială
D. hipertiroidismul
E. anemia
(pag. 1511)
M2540248. By pass-ul aorto-coronarian în tratamentul anginei pectorale prezintă anumite caracteristici:

A. rată de mortalitate intraoperatorie mai mare de 10%
B. ocluzia grefoanelor venoase în timpul primului an după operaţie este observată în 10-20% din cazuri
C. angina este abolită sau mult redusă la aproximativ 90% din pacienţi după revascularizare completă
D. nu pare să scadă incidenţa infarctului miocardic la pacienţii cu cardiopatie ischemică cronică
E. scade mortalitatea la pacienţii cu boală univasculară
(pag. 1515)
M2540249. Complicaţiile anginei Prinzmetal pot fi:

A. hipertensiunea arterială
B. aritmiile ventriculare severe
C. blocul atrioventricular
D. infarctul miocardic
E. moartea subită
(pag. 1516)
M2640250. Care din urmatorii antagonisti de Ca apartin generatiei II:

A. Nicardipina
B. Amlodipina
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Isradipina
(pag. 1513)
M2640251. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Scad necesarul de oxigen al miocardului
B. Scad frecventa cardiaca
C. Scad contractilitatea miocardica
D. Au efect vasodilatator periferic
E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie
(pag. 1513)
M2640252. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:

A. Starea functionala a ventriculului stang
B. Severitatea stenozarii arterelor coronare
C. Starea functionala a ventriculului drept
D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice
E. Raspunsul la tratamentul medicamentos
(pag. 1510)
M2640253. Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac:
A. Scaderea presiunii telediastolice a VS
B. Scaderea volumului ventricular
C. Cresterea volumului ventricular
D. Fractie de ejectie VS scazuta
E. Cresterea presiunii telediastolice a VS
(pag. 1511)
M2640254. Testul de efort este interupt in urmatoarele situatii.

A. Cind apar semne de discomfort toracic
B. Ameteala
C. Subdenivelare ST mai mare de 0,1 mV
D. Aparitia unei tahiaritmii ventriculare
E. Cresterea presiunii sanguine sistolice cu 10mm Hg
(pag. 1509)
M2640255. Avantajele angioplastiei coronariene percutane transluminale sunt:

A. Este putin invaziva
B. Se obtin rezultate bune la diabeticii cu boala bicoronariana

C. Este usor de repetat
D. Incidenta scazuta a revascularizarii incomplete
E. Necesita spitalizare scurta
(pag. 1516)
M2640256. Care din urmatoarele nu reprezinta contraindicatie absoluta pentru PTCA:

A. Stenoza trunchiului arterei coronare stingi
B. Disfunctia ventriculara stinga
C. Stenoza cu trombus
D. Stenozele excentrice
E. Virsta inaintata
(pag. 1514)
M2640257. Complicatiile majore ale PTCA sunt datorate:

A. Ischemiei necontrolate
B. Insuficientei ventriculare
C. Eliberarea CK-MB in circulatie
D. Trombozei cu obstructie vasculara
E. Complicatii ale cateterismului cardiac
(pag. 1514)
M2640258. Cresterea necesarului de oxigen al miocardului apare in:

A. Hipertiroidie
B. Anemie
C. Obezitate
D. Boala pulmonara
E. Hipertensiune
(pag. 1515)
Tema nr. 41
Reumatismul articular acut
BIBLIOGRAFIE:
M1241001. Criteriile majore Jones pentru diagnosticul reumatismului articular acut nu includ: °
A. nodulii subcutanati
B. cardita
C. artralgiile migratoare
D. coreea Sydenham
E. eritemul marginat
(pag. 1446)
M1241002. Poliartrita din reumatismul articular acut:

A. apare la cca 90% din cazuri
B. afecteaza preferential gleznele, pumnii, genunchi si coate
C. este persistenta
D. necesita introducerea imediata a salicilatilor
E. este simetrica
(pag. 1446)
M1241003. Alegeti varianta corecta de tratament antibiotic initial al infectiei streptococice în RAA:
A. penicilina V, 500 mg de 2 ori pe zi, 10 zile
B. eritromicina, 250 mg de 2 ori pe zi, 10 zile
C. cefuroxim 1gr de 2 ori pe zi, 5 zile
D. benzatinpenicilina G 1,2 milioane unitati saptamânal, o luna
E. sulfadiazina, 250 mg de 2 ori pe zi, 10 zile
(pag. 1447)
M1241004. Alegeti afirmatia falsa privind benzatinpenicilina G în RAA:

A. creste tranzitoriu VSH
B. previne recolonizarea streptococica a tractului respirator superior
C. determina rezistenta microbiana în administrari multiple
D. in doza unica de 1,2 milioane UI este curativa pentru infectia streptococica
E. se administreaza la 4 saptamâni în profilaxia secundara
(pag. 1447)
M1241005. Alegeti afirmatia falsa referitoare la terapia cortizonica în RAA:

A. are ca principala indicatie cardita
B. nu influenteaza dezvoltarea ulterioara a valvulopatiei
C. se poate asocia cu salicilati în cursul sevrajului
D. este indicata în artrita care nu raspunde la salicilati
E. scaderea dozei de cortizon poate necesita 4-6 saptamâni
(pag. 1447)
M1241006. Alegeti afirmatia falsa privind epidemiologia RAA:

A. 10% din cei netratati pentru faringita cu streptococ de grup A fac RAA
B. serotipurile 5, 6, 18 sunt frecvent implicate

C. vârful de incidenta este între 5 si 15 ani
D. piodermiile streptococice nu predispun la RAA
E. doar 25-40% din pacientii cu RAA au culturi pozitive din exudatul faringian
(pag. 1445 1446)
M1341007. Cardita din RAA realizeaza urmatoarele aspecte cu EXCEPTIA:

A. Manifestarile de cardita apar in 40-60% din cazuri
B. Valva mitrala este implicata cel mai frecvent
C. Ecocardiografic,20% din bolnavii care nu au suflu audibil, au modificari minore ale valvei mitrale
D. Pericardita constrictiva este evolutia obisnuita a interesarii pericardice
E. Afectari valvulare chiar minore pot determina susceptiblitatea la endocardita infectioasa
(pag. 1446)
M1341008. Precizati asociatia corecta pentru RAA:

A. 1 criteriu major si 1 criteriu minor
B. 1 criteriu major,plus dovada infectiei streptococice
C. 2 criterii majore plus dovada infectiei streptococice
D. 3 criterii minore
E. 2 criterii minore plus dovada infectiei streptococice in antecedente
(pag. 1446)
M1341009. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt exacte:

A. Procentul pacientilor care au dovada infectiei anterioare cu Streptococ este crescuta la 95% in prezenta
adoua teste pozitive pentru anticorpi antistreptococici
B. Numai 50% din pacientii cu RAA au titlul ASLO crescut la momentul prezentarii
C. Documentarea unei infectii recente este sustinuta de scaderea titrului initial al Ac antistreptococici in
perioada de convalescenta
D. Streptococii de grup A pot fi decelati in tractul respirator superior la 80%din pacientii cu RAA
E. Existenta piodermei streptococice in antecedente este patognomonica pentru diagnostic
(pag. 1446)
M1441010. Manifestarile clinice de cardita in reumatismul articular acut nu includ:

A. suflu de regurgitare mitrala
B. frecatura pericardica
C. zgomotul 3 de galop
D. tahicardia sinusala
E. zgomotul 4 de galop
(pag. 1446)
M1441011. Precizati care din urmatoarele afirmatii legate de poliartrita din RAA e falsa:
A. este prezenta la cel putin 75% din cazuri
B. cel mai frecvent afecteaza gleznele,articulatiile pumnului si genunchiului
C. salicilatii pot produce rezolutia prompta a simptomatologiei
D. este foarte dureroasa
E. artralgia este un criteriu minor de RAA
(pag. 1466)
M1541012. Agentul etiologic al reumatismului articular acut este:

A. stafilococul aureu
B. pneumococul
C. streptococul de grup A
D. streptococul viridans
E. candida albicans
(pag. 1445)
M1541013. Vârful de incidenta al reumatismului articular acut referitor la vârsta pacientului este între:
A. 1-5 ani
B. 5-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1445)
M1541014. Ce modificare electrocardiografica intra în criteriile minore Jones de diagnostic pentru

reumatismul articular acut:
A. alungirea intervalului PR
B. aparitia undei Q
C. largirea complexului QRS
D. subdenivelarea segmentului ST
E. aplatizarea undei T
(pag. 1446)
M1541015. Tratamentul cu glucocorticoizi în reumatismul articular acut are drept indicatie:

A. febra
B. poliartrita migratorie
C. cardita severa însotita de insuficienta cardiaca congestiva
D. cresterea reactantilor de faza acuta
E. culturi pozitive din exudatul faringian cu streptococ de grup B
(pag. 1447)
M1541016. Vindecarea valvulitei reumatismale poate conduce la stenoze sau insuficiente valvulare ce
implica cel mai frecvent una din urmatoarele valve:
A. valva mitrala
B. valva aortica
C. valva tricuspida
D. valva pulmonara
E. valvula sinusului coronar
(pag. 1446)
M1541017. Una din urmatoarele infectii cu streptococ de grup A nu predispune la aparitia

reumatismului articular acut:
A. faringita
B. amigdalita
C. abcesul peritonsilar
D. scarlatina
E. piodermita
(pag. 1446)
M1641018. Desi mecanismele responsabile de dezvoltarea RAA postinfectios, ramin neclare, cel mai
probabil pare a fi:
A. raspunsul imun anormal al gazdei fata de unul sau mai multe antigene streptococice
B. efectul toxic direct al streptococului asupra tesuturilor;
C. infectia directa a cordului cu Streptococ gr.A;
D. infectia directa a articulatiilor cu Streptococ gr.A;
E. efectul toxic direct al Streptococului gr.B asupra cordului.

(pag. 1445)
M1641019. Criteriile Jones minore pentru RAA sunt:

A. cardita;
B. eritemul marginat;
C. febra;
D. coreea Sydenham;
E. poliartrita migratorie.
(pag. 1446)
M1641020. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cardita din RAA sunt false:
A. este o pancardita;
B. vindecarea valvulitei reumatismale poate duce la ingrosari si aderente;
C. valva mitrala este implicata cel mai frecvent;
D. valva aortica este implicata cel mai frecvent;
E. pericardita reumatica nu conduce la pericardita constrictiva.
(pag. 1446)
M2341021. Vârful de incidenţă, legat de vârsta de apariţie, a RAA este între:

A. 1-5 ani
B. 5-15 ani
C. 15-25 ani
D. 35-45
E. 40-50
(pag. 1445)
M2341022. Localizarea predominantă a endocarditei în RAA este la nivelul valvei:

A. aortice
B. mitrale
C. tricuspide
D. pulmonare
E. indiferent de localizare
(pag. 1446)
M2341023. Care este schema de administrare a benzatinpenicilinei G în profilaxia secundară a RAA:

A. 1,2 milioane U i.m. la fiecare 4 săptămâni
B. 2 milioane U i.m. la fiecare 4 săptămâni
C. 1,2 milioane U i.m. la fiecare 8 săptămâni
D. 2 milioane U i.m. la fiecare 3 săptămâni
E. 600 mii U i.m. la fiecare 4 săptămâni
(pag. 1447)
M2341024. Care este doza maximă zilnică de salicilaţi folosită pentru tratarea artritei din RAA
A. 2 grame/zi
B. 3 grame/zi
C. 4 grame zi
D. 6 grame/zi
E. 8 grame/zi
(pag. 1447)
M2541025. Vârful de incidenţă al reumatismului articular acut referitor la vârsta pacientului este între:
A. 1-5 ani
B. 5-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1445)
M2541026. Anumite serotipuri ale streptococului de grup A sunt asociate epidemiologic mai frecvent
cu reumatismul articular acut:
A. A şi M
B. B, C şi D
C. 1, 2 şi 4
D. 5, 6 şi 18
E. IV, IX şi X
(pag. 1445)
M2541027. Ce modificări electrocardiografice intră în criteriile minore Jones pentru diagnosticul de

reumatism articular acut:
A. alungirea intervalului PR
B. apariţia undei Q
C. lărgirea complexului QRS
D. subdenivelarea segmentului ST
E. aplatizarea undei T
(pag. 1446)
M2541028. Vindecarea valvulitei reumatismale poate conduce la stenoze sau insuficienţe valvulare ce
implică cel mai frecvent una din următoarele valve:
A. valva mitrală
B. valva tricuspidă
C. valva aortică
D. valva pulmonară
E. valvula sinusului coronar
(pag. 1446)
M2541029. Una din următoarele infecţii cu streptococ de grup A nu predispune la apariţia

reumatismului articular acut:
A. faringita
B. amigdalita
C. abcesul peritonsilar
D. scarlatina
E. piodermita
(pag. 1446)
M2541030. Streptococii de grup A implicaţi în patogenia reumatismului articular acut pot fi decelaţi în
tractul respirator superior în procent de:
A. 100%
B. 75-80%
C. 50%
D. 25-40%
E. nu pot fi decelaţi
(pag. 1446)
M2541031. Pentru diagnosticul de reumatismului articular acut cel mai sigur aspect al titrului
anticorpilor antistreptococici pentru a documenta o infecţie recentă este reprezentat de:

A. titrul iniţial crescut şi persistent
B. titrul creşte de la faza acută spre convalescenţă
C. titrul scade de la faza acută spre convalescenţă
D. titrul iniţial scăzut şi persistent
E. titrul normal la trei testări succesive
(pag. 1446)
M2541032. Tratamentul cu glucocorticoizi în reumatismul articular acut are drept indicaţie:

A. febra
C. cardita severă însoţită de insuficienţă cardiacă congestivă
D. creşterea reactanţilor de fază acută
E. culturi pozitive din exudatul faringian cu streptococ
(pag. 1447)
M2541033. Ameliorarea clinică evidentă a artritei din reumatismul articular acut apare după
administrarea de salicilaţi în mai puţin de:
A. 12 ore
B. 24 ore
C. 3-5 zile
D. 7-14 zile
E. 4-6 săptămâni
(pag. 1447)
M2541034. Doza de eritromicină folosită în tratamentul antibiotic convenţional al reumatismului

articular acut este de:
A. 400 mii unităţi de 4 ori pe zi
B. 1 milion de unităţi de 4 ori pe zi
C. 250 mg de 4 ori pe zi
D. 1 g de 4 ori pe zi
E. nu se foloseşte în tratamentul reumatismului articular acut
(pag. 1447)
M2641035. Virful de incidenta al RAA, legat de virsta este:

A. intre 5 si 10 ani;
B. intre 10 si 15 ani;
C. intre 5 si 15 ani;
D. sub 5 ani;
E. peste 30 de ani.
(pag. 1445)
M2641036. Desi mecanismele responsabile de dezvoltarea RAA postinfectios, ramin neclare, cel mai
probabil pare a fi:
A. raspunsul imun anormal al gazdei fata de unul sau mai multe antigene streptococice;
B. efectul toxic direct al streptococului asupra tesuturilor;
C. infectia directa a cordului cu Streptococ gr.A;
D. infectia directa a articulatiilor cu Streptococ gr.A;
E. efectul toxic direct al Streptococului gr.B asupra cordului.
(pag. 1445)
M2641037. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii Jones majore in diagnosticarea RAA:
A. artralgii;
B. cresterea reactantilor de faza acuta;

C. febra;
D. cardita;
E. alungirea intervalului PR.
(pag. 1446)
M2641038. Care din urmatoarele reprezinta criterii Jones minore in diagnosticarea RAA:
A. cardita;
B. eritemul marginat;
C. febra;
D. coreea Sydenham;
E. poliartrita migratorie.
(pag. 1446)
M2641039. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cardita din RAA sunt false:
A. este o pancardita;
B. vindecarea valvulitei reumatismale poate duce la ingrosari si aderente;
C. valva mitrala este implicata cel mai frecvent;
D. valva aortica este implicata cel mai frecvent;
E. pericardita reumatismala evolueaza rar spre pericardita constrictiva.
(pag. 1446)
M2641040. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la RAA sunt adevarate:

A. coreea apare la mai putin de 50% din pacienti;
B. eritemul marginat este o eruptie veziculara fugace, localizata pe trunchi;
C. nodulii subcutanati sunt manifestari majore rare;
D. articulatia soldului este frecvent implicata;
E. durerea articulara poate fi controlata doar cu opiacee.
(pag. 1446)
M1241041. Pericardita reumatica se poate caracteriza prin:

A. depozite de fibrina
B. calcificari pericardice
C. pericardita constrictiva
D. efuziune seroasa
(pag. 1446)
M1241042. Nodulii subcutanati:

A. se gasesc pe suprafetele flexoare ale articulatiilor
B. sunt prezenti la mai putin de 10% din cazurile de reumatism articular acut
C. apar rareori în cursul primului atac
D. sunt histologic similari granuloamelor necazeoase
E. evolueaza spre necroza
(pag. 1446)
M1241043. Alegeti afirmatiile adevarate privind cardita reumatismala:

A. modificarile ecocardiografice ale valvei mitrale apar la 20% din pacientii fara suflu audibil
B. pancardita reumatica apare la aproximativ jumatate din cazuri
C. tratamentul de baza al insuficientei cardiace congestive este cel cortizonic

D. valvele afectate sunt, in ordine: mitrala si tricuspidiana
E. remodelarea valvulara este influentata favorabil de corticoterapia în doze mari
(pag. 1446 1447)
M1241044. Profilaxia secundara a RAA se face:

A. utilizînd Benzatin penicilina G 1,2 mil.U.I. la 4 saptamîni;
B. utilizînd Penicilina V per oral;
C. utilizînd Kanamicina;
D. folosind cefalosporine de generatia a treia;
E. toata viata.
(pag. 1447)
M1341045. Criteriile majore elaborate de Jones sunt urmatoarele:

A. Cardita
B. Poliartrita migratorie
C. Coreea Huntington
D. Noduli Osler
E. Edemul in Vespertillo
(pag. 1146)
M1341046. In criteriile minore elaborate de Jones sunt incluse:

A. Febra
B. Artrita
C. Cresterea VSH
D. Cresterea fibrinogenului
E. Alungirea QT
(pag. 1446)
M1341047. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coreea Sydenham sunt corecte:
A. Apare la peste 20% din pacientii cu RAA
B. Debutul coreei Sydenham poate fi la distanta de cateva luni de debutul infectiei streptococice
C. Valvulopatia reumatismala poate aparea dupa cateva decade de la aparitia coreei Sydenham
D. Diagnosticul de coree Sydenham este un diagnostic de excludere
E. Pacientii cu coree Sydenham nu necesita profilaxie secundara pentru prevenirea atacurilor recurente
(pag. 1446)
M1341048. Pentru profilaxia secundara,recomandarile Asociatiei Americane de Cardiologie sunt:

A. Penicilina V p.o. 250 mg x 4 /zi
B. Penivilina V p.o. 250 mg x 2 /zi
C. Benzatin penicilina G i.m. 1,2 mil u saptamanal
D. Benzatin penicilina G 600.000 u., i.m., la fiecare 6 saptamani
E. Benzatin penicilina G i.m. 1,2 milioane u la 4 saptamani
(pag. 1447)
M1341049. Referitor la profilaxia secundara a RAA selectati afirmatiile corecte:

A. Se poate realiz a cu sulfasalazina 250 mg x2 /zi
B. Pentru indivizii cu risc inalt de recurenta a RAA benzatin penicilina G,1,2 milioane unitati la fiecare 2
saptamani
C. In riscul inalt de recurenta a RAA benzatin penicilina va fi administrata in doza de 1,2 milioane unitati la un
interval de 3 saptamani
D. Preventia secundara nu se intrerupe la cei cu cardiopatie reumatismala
E. Preventia secundara dureaza 5 ani dupa atacul de RAA fara interesare cardiaca
(pag. 1447)
M1341050. Selectati afirmatiile corecte legate de epidemiologia RAA:

A. In tarile in curs de dezvoltare RAA ramane o problema de sanatate publica
B. Varful de incidenta al RAA este intre 16 si 25 ani
C. Aproximativ 30% din indivizi cu faringite streptococice de grup A fac RAA
D. Se asociaza frecvent cu RAA tipurile mucoide sau cele puternic incapsulate
E. Serotipurile 5,6 si 18 sunt frecvent asociate cu RAA
(pag. 1445)
M1441051. Pentru diagnosticul pozitiv al RAA sunt necesare urmatoarele:

A. prezenta a 2 criterii majore
B. prezenta a 3 criterii minore plus unul major
C. prezenta unui criteriu major plus 2 minore plus dovada infectiei streptococice recente
D. prezenta a 2 criterii majore plus dovada infectiei
E. prezenta a 3 criterii minore plus dovada a infectiei streptococice recente
(pag. 1446)
M1441052. Care din urmatoarele reprezinta criterii minore de RAA:

A. epistaxis
B. dureri abdominale
C. febra
D. coreea
E. cresterea reactantilor de faza acuta
(pag. 1466)
M1441053. Criteriile majore Johnes ale RAA nu includ:

A. nodulii subcutanati
B. eritemul marginat
C. artralgiile
D. febra
E. coreea
(pag. 1446)
M1441054. Despre manifestarile clinice ale carditei din RAA se pot afirma urmatoarele:
A. 40-60% din pacientii cu RAA au manifestari de cardita
B. valva aortica este implicata cel mai frecvent uramata de valva mitrala
C. afectarile valvulare minore nu determina endocardita
D. pericardita reumatica poate duce la pericardita constrictiva
E. În cardita poate apare prelungirea intervalului PR pe EKG
(pag. 1446)
M1441055. Precizati care din regimurile terapeutice urmatoare nu sunt indicate in RAA pentru tratarea
infectiei streptococice:
A. Penicilina V 500 mg de 2x/zi(10 zile)
B. Eritromicina 250 mg de 4x/zi(10 zile) la pacientii alergici la penicilina
C. Ampicilina 250 mg de 4x/zi(10 zile)
D. Benzatinpenicilina 1,2 mil.uinitati într-o singura doza
E. Benzatinpenicilina 1,2 mil.unitati(10 zile)
(pag. 1447)
M1441056. Profilaxia secundara a infectiei streptococice se face cu urmatoarele regimuri cu EXCEPTIA:

A. Penicilina V 250 mg de 2x/zi
B. Eritromicina 250 mg de 4x/zi
C. Benzatinpenicilina 1,2 mil.unitati la 4 saptamani
D. Amoxicilina 500 mg de 3x/zi
E. Sulfadiazina 1gram/zi
(pag. 1448)
M1541057. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii majore Jones pentru diagnosticul de reumatism
articular acut:
A. cardita
C. coreea Sydenham
D. rashul malar (în fluture)
E. purpura
(pag. 1446)
M1541058. Cardita din reumatismul articular acut poate fi caracterizata prin mai multe semne:
A. bradicardie sinusala
B. suflu de regurgitatie mitrala
C. zgomot III de galop
D. frecatura pericardica
E. cardiomegalie
(pag. 1446)
M1541059. Poliartrita migratorie din reumatismul articular acut afecteaza mai frecvent urmatoarele
articulatii:
A. articulatiile pumnilor
B. articulatiile mici ale mâinilor si picioarelor
C. gleznele
D. genunchii
E. coatele
(pag. 1446)
M1541060. Tratamentul antibiotic conventional în reumatismul articular acut se poate efectua cu unul
din urmatoarele antibiotice:
A. Penicilina V
B. Pirazinamida
C. Benzatinpenicilina G
D. Eritromicina
E. Acidul nalidixic
(pag. 1447)
M1541061. Care din urmatoarele semne clinice reprezinta criterii minore Jones de diagnostic pentru
reumatismul articular acut:
A. febra
B. poliartrita
C. artralgia
D. suflul de regurgitatie mitrala
(pag. 1446)
M1541062. Care din urmatoarele metode de laborator sunt utilizate pentru depistarea infectiei cu
streptococ de grup A în reumatismul articular acut:

A. culturile din exudatul faringian
B. hemoculturile
C. determinarea titrului anticorpilor antistreptococici
D. intradermoreactia la PPD
E. punctia pericardica
(pag. 1446)
M1541063. Poliartrita din reumatismul articular acut prezinta urmatoarele trasaturi:

A. este migratorie
B. este foarte dureroasa
C. afecteaza articulatiile mici ale mâinilor si picioarelor
D. cedeaza la administrarea de salicilati
E. este prezenta întotdeauna în reumatismul articular acut
(pag. 1446-47)
M1541064. Cardita din reumatismul articular acut prezinta urmatoarele trasaturi:

A. este o pancardita ce implica pericardul, miocardul si endocardul
B. vindecarea valvulitei reumatismale poate conduce la complicatii ca de exemplu stenoze si/sau insuficiente
valvulare
C. pericardita reumatismala poate conduce la pericardita constrictiva
D. toti pacientii cu reumatism articular acut au manifestari de cardita
E. pot fi prezente manifestari de insuficienta cardiaca
(pag. 1446)
M1541065. Profilaxia secundara a reumatismului articular acut cu benzatinpenicilina G nu trebuie

intrerupta in urmatoarele situatii:
A. pacientii cu cardita reumatismala
B. pacientii cu poliartrita
C. pacientii cu istoric de atacuri multiple de reumatism articular acut
D. pacientii care au mai putin de 10 ani de la atac
E. pacientii care nu raspund la terapia cu salicilati a poliartritei
(pag. 1447)
M1641066. Factorii de risc epidemiologici asociati cu ataculrile de RAA sunt:

A. standardul economic si social scazut;
B. gradul imunitatii individuale si comunitare la serotipurile prezente;
C. prezenta serotipurilor 5, 6, 18 a Streptococului gr.A in populatie;
D. prezenta serotipurilor 1,2,3,4 a Streptococului gr.A in populatie;
E. standardul intelectual scazut.
(pag. 1445)
M1641067. Urmatoarele afirmatii referitoare la RAA sunt adevarate, exceptind:

A. RAA este mult mai putin frecvent la sfirsitul secolului XX;
B. Agentul etiologic al RAA este Streptococul gr.A;
C. Aproximativ 3% din indivizii cu faringita cu Streptococ gr.B netratati fac RAA;
D. Tipurile mucoide sau puternic incapsulate ale Streptococului gr.A se asociaza cu RAA;
E. Serotipurile 5, 6, 18, 20 ale Streptococului gr.A sunt cele mai " reumatogene”.
(pag. 1445)
M1641068. Poliatrita migratorie din RAA:

A. afecteaza articulatiile mari;
B. afecteaza de regula articulatiile mici;

C. afecteaza cel mai des articulatia soldului;
D. este foarte dureroasa;
E. este nedureroasa si nu afecteaza articulatiile mici.
(pag. 1446)
M1641069. Diagnosticul pozitiv de RAA implica prezenta:

A. a trei criterii majore;
B. a doua criterii majore plus dovada unei infectii streptococice in antecedente;
C. a unui criteriu major si doua minore plus dovada unei infectii streptococice in antecedente;
D. a unei piodermite cu Streptococ gr.A;
E. a unor conditii socio-economice precare.
(pag. 1446)
M1641070. Terapia antistreptococica in RAA se face:

A. la toti pacientii in momentul diagnosticului;
B. numai la pacientii cu exudat faringian pozitiv;
C. folosind Penicilina V 10 zile;
D. folosind Eritromicina la cei alergici la Penicilina;
E. folosind salicilati.
(pag. 1447)

A. utilizind Benzatin penicilina G 1,2 mil.U.I. la 4 saptamini;
B. utilizind Penicilina V per oral;
C. utilizind Kanamicina;
E. toata viata.
(pag. 1447)
M1641072. Criteriile Jones de diagnostic al RAA sunt:

A. cardita;
B. coreea Sydenham;
C. alungirea intervalului QT;
D. febra;
E. noduli subcutanati.
(pag. 1446)
M2341073. Majoritatea atacurilor iniţiale la adulţi au loc:

A. la sfârşitul celei de a doua decade de viaţă
B. la începutul celei de a doua decade de viaţă
C. la începutul celei de a treia decade de viaţă
D. la sfârşitul celei de a treia decade de viaţă
E. în a patra decada de viaţă
(pag. 1445)
M2341074. Factorii de risc epidemiologici asociaţi cu atacurile individuale şi cu epidemiile de RAA

includ:
A. standardul scăzut de viaţă
B. aglomeraţia
C. gradul imunităţii individuale
D. vârsta înaintată
E. serotipurile Streptococului grup A prezente în populaţie

(pag. 1445)
M2341075. Care din următoarele mecanisme stau la baza înţelegerii patogeniei RAA:
A. infecţii directe cu Streptococi grup A
B. efect toxic al produşilor extracelulari ai Streptococului asupra ţesuturilor gazdei
C. răspuns imun anormal la antigene somatice sau extracelulare ale streptococilor de grup A
D. prezenţa terenului genetic predispozant
E. agregare familială
(pag. 1445)
M2341076. Care din următoarele manifestări clinice fac parte din criteriile majore ale lui Jones pentru
diagnosticul de RAA:
A. cardita
C. febra
D. nodulii subcutanaţi
E. eritemul marginat
(pag. 1446)
M2341077. Care din următoarele manifestări clinice fac parte din criteriile minore ale lui Jones pentru
diagnosticul de RAA
A. artralgia
B. Coreea Sydenham
C. febra
D. serozita
E. eritemul nodos
(pag. 1446)
M2341078. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la cardita din RAA:
A. este o pancardita
B. este prezentă la 40-60% din pacienţii cu RAA
C. este un criteriu major Jones pentru diagnosticul de RAA
D. poate fi însoţită de insuficienţă cardiacă
E. este o mio-pericardită
(pag. 1446)
M2341079. Care din următoarele semne clinice sunt caracteristice pentru cardita din RAA
A. tahicardia sinusală
B. bradicardia sinusală
C. suflu de regurgitaţie mitrală
D. zgomot 3 de galop
E. cardiomegalia
(pag. 1446)
M2341080. Care din următoarele trăsături sunt caracteristice pericarditei reumatice:

A. efuziunea seroasă
B. depozitele de fibrină
C. calcificările pericardice
D. constricţia cronică pericardică
E. efuziunea purulentă
(pag. 1446)
M2341081. Care din următoarele articulaţii sunt afectate cel mai frecvent în poliartrita din RAA
A. articulaţia coxo-femurală
B. glezne
C. pumni
D. articulaţiile interfalangiene proximale
E. genunchi
(pag. 1446)
M2341082. Care din următoarele afirmaţii cu privire la poliartrita din RAA sunt false:
A. este erozivă
B. este migratorie
C. face parte din criteriile minore Jones pentru diagnostic
D. este foarte dureroasă
E. este prezentă la 75% din cazuri
(pag. 1446)
M2341083. Pentru diagnosticul de RAA este nevoie de dovada unei infecţii streptococice în antecente
plus:
A. 5 criterii majore
B. 2 criterii majore
C. 1 criteriu major şi 2 criterii minore
D. 2 criterii majore şi 2 criterii minore
E. 1 criteriu major şi 1 criteriu minor
(pag. 1446)
M2341084. Care din următoarele antibiotice sunt folosite în tratamentul RAA

A. penicilina V
B. vibramicina
C. ampicilina
D. eritromicina
E. benzatinpenicilina G
(pag. 1447)
M2341085. Care din următoarele antibiotice sunt utilizate în profilaxia secundară a RAA
A. penicilina V
B. eritromicina
C. benzatinpenicilina G
D. oxacilina
E. sulfadiazine
(pag. 1447)
M2341086. Care din următoarele date paraclinice fac parte din criteriile minore Jones pentru
diagnosticul de RAA
A. factor reumatoid prezent
B. culturi pozitive din exudatul faringian
C. creşterea reactanţilor de fază acută
D. alungirea intervalului PR
E. unda T negativă şi simetrică în toate derivaţiile
(pag. 1446)
M2341087. Care din următoarele afirmaţii sunt false cu privire la eritemul marginat din RAA
A. este frecvent
B. este un criteriu major pentru diagnosticul de RAA

C. este fugace
D. localizat de obicei pe membre
E. este o erupţie maculară cu margini rotunde
(pag. 1446)
M2341088. Care din nurmătoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la nodulii subcutanaţi din RAA:
A. sunt situaţi pe suprafaţa de extensie ale articulaţiilor
B. reprezintă un criteriu minor de diagnostic
C. sunt situaţi pe suprafaţa de flexie ale articulaţiilor
D. sunt foarte frecvenţi la pacienţii aflaţi la primul atac
E. sunt cel mai frecvent întâlniţi la pacienţii cu cardiopatie reumatismală îndelungată
(pag. 1446)
M2541089. Ipoteza "similitudinii antigenice" dintre antigenele bacteriene şi cele umane în patogenia
reumatismului articular acut se referă la:
A. similitudinea dintre streptolizina O şi S streptococice şi enzimele celulei miocardice
B. similitudinea dintre exotoxinele pirogene A, B şi C streptococice şi miozina celulei miocardice
C. similitudinea dintre carbohidraţii specifici de grup ai streptococilor şi glicoproteinele valvelor cardiace
D. similitudinea moleculară dintre proteina M streptococică şi sarcolema celulelor miocardice
E. similitudinea dintre ADN-ul streptococic şi cel uman
(pag. 1445-46)
M2541090. Criteriile majore Jones pentru diagnosticul reumatismului articular acut cuprind:
A. cardita
C. coreea Sydenham
D. rashul malar (în fluture)
E. purpura
(pag. 1446)
M2541091. Criteriile minore Jones pentru diagnosticul de reumatism articular acut cuprind:
A. poliartrita migratorie
B. artralgia
C. coreea Sydenham
D. febra
E. alungirea intervalului PR
(pag. 1446)
M2541092. Cardita din reumatismul articular acut poate fi caracterizată prin mai multe semne:
A. bradicardie sinusală
B. suflu de regurgitaţie mitrală
C. zgomot III de galop
D. frecătură pericardică
E. cardiomegalie
(pag. 1446)
M2541093. Pericardita din reumatismul articular acut are următoarele trăsături:

A. poate realiza efuziune seroasă
B. determină frecvent tamponadă cardiacă
C. uneori determină calcificări pericardice
D. conduce la pericardită constrictivă
E. intră în criteriile minore Jones de diagnostic

(pag. 1446)
M2541094. Poliartrita migratorie din reumatismul articular acut afectează mai frecvent următoarele
articulaţii:
A. articulaţiile pumnilor
B. articulaţiile mici ale mâinilor
C. gleznele
D. genunchii
E. coatele
(pag. 1446)
M2541095. Pentru a îndeplinii criteriile Jones de diagnostic pentru reumatismul articular acut este
nevoie în plus faţă de dovada unei infecţii streptococice de:
A. un criteriu major
B. două criterii majore
C. un criteriu major plus unul minor
D. un criteriu major plus două minore
E. trei criterii minore
(pag. 1446)
M2541096. Care din următoarele metode de laborator sunt utilizate pentru depistarea infecţiei cu
streptococ de grup A în reumatismul articular acut:
A. culturi din exudatul faringian
B. hemoculturi
C. determinarea titrului anticorpilor antistreptococici
D. intradermoreacţia la PPD
E. urocultura
(pag. 1446)
M2541097. Poliartrita din reumatismul articular acut prezintă următoarele trăsături:

A. este migratorie
B. este foarte dureroasă
C. afectează articulaţiile mici ale mâinilor
D. cedează la administrarea de salicilaţi
E. este prezentă întotdeauna în reumatismul articular acut
(pag. 1446-47)
M2541098. Cardita din reumatismul articular acut prezintă următoarele trăsături:

A. toţi pacienţii cu reumatism articular acut au manifestări de cardită
B. este o pancardită ce implică pericardul, miocardul şi endocardul
C. vindecarea valvulitei reumatismale poate conduce la complicaţii ca de exemplu stenoze şi/sau insuficienţe
valvulare
D. pericardita reumatismală conduce la pericardită constrictivă
E. pot fi prezente manifestări de insuficienţă cardiacă
(pag. 1446)
M2541099. Eritemul marginat ce apare în reumatismul articular acut se caracterizează prin:

A. erupţie maculară
B. are margini rotunde
C. este persistent
D. este localizat de obicei pe membre
E. este prezent la peste 10% din cazuri
(pag. 1446)
M2541100. Nodulii subcutanaţi ce apar în reumatismul articular acut se caracterizează prin:

A. apar pe suprafeţele de extensie ale articulaţiilor
B. apar frecvent la pacienţii aflaţi la primul atac
C. se întâlnesc la mai puţin de 10% din cazuri
D. fac parte din criteriile majore de diagnostic Jones
E. cultura luată din leziune poate decela streptococul de grup A
(pag. 1446)
M2541101. Coreea Sydenham din reumatismul articular acut se caracterizează prin:

A. apare la mai puţin de 10% dintre pacienţi
B. perioada de latenţă între debutul infecţiei streptococice cauzatoare şi debutul coreei poate avea o durată
de câteva luni
C. face parte din criteriile minore de diagnostic
D. diagnosticul de coree se pune pe aspectul electroencefalogramei
E. pacienţilor cu coree trebuie să li se facă profilaxia secundară
(pag. 1446)
M2541102. Tratamentul antibiotic convenţional în reumatismul articular acut se poate efectua cu

următoarele antibiotice:
A. Penicilina V
B. Pirazinamida
C. Benzatinpenicilina G
D. Eritromicina
E. Acidul nalidixic
(pag. 1447)
M2541103. Profilaxia secundară a reumatismului articular acut cu benzatinpenicilină G nu trebuie

întreruptă în următoarele situaţii:
A. pacienţii cu cardită reumatismală
B. pacienţii cu poliartrită
C. pacienţii cu istoric de atacuri multiple de reumatism articular acut
D. pacienţii care au mai puţin de 10 ani de la atac
E. pacienţii care nu răspund la terapia cu salicilaţi a poliartritei
(pag. 1447)
M2641104. Factorii de risc epidemiologici asociati cu ataculrile de RAA sunt:

A. standardul economic si social scazut;
B. gradul imunitatii individuale si comunitare la serotipurile prezente;
C. prezenta serotipurilor 5, 6, 18 a Streptococului gr.A in populatie;
D. prezenta serotipurilor 1,2,3,4 a Streptococului gr.A in populatie;
E. standardul intelectual scazut.
(pag. 1445)
M2641105. Urmatoarele afirmatii referitoare la RAA sunt false:

A. RAA este mult mai putin frecvent la sfirsitul secolului XX;
B. Agentul etiologic al RAA este Streptococul gr.A;
C. Aproximativ 3% din indivizii cu faringita cu Streptococ gr.B netratati fac RAA;
D. Tipurile mucoide sau puternic incapsulate ale Streptococului gr.A se asociaza cu RAA;
E. Serotipurile 5, 6, 18, 20 ale Streptococului gr.A sunt cele mai " reumatogene”.
(pag. 1445)
M2641106. Poliatrita migratorie din RAA:

A. afecteaza articulatiile mari;
B. afecteaza de regula articulatiile mici;
C. afecteaza cel mai des articulatia soldului;
D. este foarte dureroasa;
E. este nedureroasa si nu afecteaza articulatiile mici.
(pag. 1446)
M2641107. Diagnosticul pozitiv de RAA implica prezenta:

A. a trei criterii majore;
B. a doua criterii majore plus dovada unei infectii streptococice in antecedente;
C. a unui criteriu major si doua minore plus dovada unei infectii streptococice in antecedente;
D. a unei piodermite cu Streptococ gr.A;
E. a unor conditii socio-economice precare.
(pag. 1446)
M2641108. Terapia antistreptococica in RAA se face:

A. la toti pacientii in momentul diagnosticului;
B. numai la pacientii cu exudat faringian pozitiv;
C. folosind Penicilina V 10 zile;
D. folosind Eritromicina la cei alergici la Penicilina;
E. folosind salicilati.
(pag. 1447)

A. utilizind Benzatin penicilina G 1,2 mil.U.I. la 4 saptamini;
B. utilizind Penicilina V per oral;
C. utilizind Kanamicina;
E. toata viata la femei.
(pag. 1447)
M2641110. Artrita din RAA beneficiaza de tratament cu:

A. glucocorticoizi;
B. salicilati;
C. opiacee;
D. codeina;
E. punctie articulara.
(pag. 1446-1447)
M2641111. Tratamentul RAA cuprinde:

A. tratament antistreptococic cu Penicilina V;
B. salicilati si codeina pentru ameliorarea artritei;
C. glucocorticoizi in artrita severa;
D. glucocorticoizi in cardita severa;
E. repaus complet la pat mai multe luni.
(pag. 1447)
M2641112. Criteriile Jones majore de diagnostic ale RAA sunt:

A. cardita;
B. coreea Sydenham;
C. alungirea intervalului QT;
D. febra;
E. noduli subcutanati.
(pag. 1446)
Tema nr. 42
Endocardita infectioasa
BIBLIOGRAFIE:
M1142001. Principala cauza de deces in timpul sau dupa terapia antiinfectioasa in endocarditele
bacteriene este reprezentata de:
A. abcesele miocardice
B. abcesele inelului valvular
C. microemboliile septice
D. anevrismele micotice
E. insuficienta cardiaca
(pag. 869)
M1142002. Desi nu exista dovezi ale eficientei terapiei preventive, profilaxia cu antibiotice este
recomandata in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. pacientii cu leziuni cardiace predispozante supusi unor interventii despre care se stie ca determina
bacteriemie
B. pacientii cu valvulopatii
C. pacientii cu proteze valvulare
D. pacientii cu defect septal atrial necomplicat
E. pacientii cu cardiopatii congenitale cianogene
(pag. 869)
M1142003. Profilaxia pentru chirurgia cardiaca cu plasarea de proteze intracardiace, "petece" sau
suturi se directioneaza in principal impotriva:
A. bacteriilor Hacek
B. streptococului viridans
C. fungilor
D. stafilococilor
E. enterococului
(pag. 869)
M1142004. In endocardita cu bacterii Hacek terapia antimicrobiana se face cu:

A. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v.la 12 ore timp de 4 saptamani
B. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v.la 12 ore plus gentamicina 1mg/Kgc i.v.la 8 ore timp de 4-6 saptamani
C. Ceftriaxona 2g i.v. sau i.m. odata pe zi timp de 4 saptamani
D. Cefazolina 2g i.v.la 8 ore timp de 4-6 saptamani cu sau fara gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v.la 8 ore acelasi
interval de timp
E. Penicilina G 18 mil.UI/zi i.v.divizata la 4 ore timp de 4 saptamani
(pag. 867)
M1142005. Pentru urmarirea eficacitatii terapiei antibiotice in endocardita bacteriana, poate fi utila:
A. determinarea concentratiei maxime inhibitorii (CMI)
B. determinarea concentratiei minime bactericide (CMB)
C. masurarea activitatii bactericide a serului pacientului, impotriva propriului microbul izolat
D. efectuarea hemoculturilor de control la 3 si 7 zile de la initierea terapiei antibiotice
E. determinarea periodica a VSH-ului si a complexelor imune circulante
(pag. 866)
M1142006. In endocardita bacteriana manifestarea clinica cu frecventa cea mai mare este:
A. prezenta suflurilor cardiace
B. splenomegalia
C. leziunile Janeway
D. febra
E. hipocratismul digital
(pag. 865)
M1142007. In endocardita bacteriana cea mai frecventa si constanta modificare de laborator intilnita
este:
A. anemia
B. proteinuria
C. accelerarea VSH
D. leucocitoza cu neutrofilie
E. valori crescute ale complexelor imune circulante
(pag. 865)
M1142008. Trasatura diagnostica esentiala in endocardita bacteriana este:

A. aparitia de noi sufluri cardiace
B. schimbarea caracterului unor sufluri cardiace preexistente
C. bacteriemia continua
D. prezenta nodulilor Osler
E. febra persistenta
(pag. 865)
M1142009. In endocardita infectioasa hemoculturile pot fi negative in situatiile consemnate cu exceptia:

A. Candida albicans
B. Haemophilus parainfluenzae
C. Aspergillus spp.
D. stafilococi meticilinorezistenti
E. Coxiella burnetti
(pag. 865)
M1142010. Pentru demonstrarea bacteriemiei / fungemiei continue, recoltarea hemoculturilor trebuie

spatiata la cel putin:
A. 3-6 ore
B. 2-3 ore
C. in functie de valorile temperaturii
D. 30-60 minute
E. 4-6 ore
(pag. 866)
M1142011. Cea mai sensibila metoda de detectare a vegetatiilor mici, de 1-1,5 mm este:
A. cineradiografia
B. fonocardiografia seriata
C. ecocardiografia transtoracica (ETT)
D. ecocardiografia doppler
E. ecocardiografia transesofagiana (ETE)
(pag. 866)
M1242012. Cea mai frecventa manifestare clinica in endocardita infectioasa este:
A. artralgia
B. suflul cardiac
C. febra
D. splenomegalia
E. nodulul Osler
(pag. 865)
M1242013. Cea mai frecventa cauza de febra persistenta sau recurenta, in timpul tratamentului
endocarditei infectioase, este reprezentata de:
A. aparitia emboliilor
B. reactia la medicamente
C. persistenta splenomegaliei
D. anemie
E. dezvoltarea nodulilor Osler
(pag. 869)
M1242014. Embolia arterei femurale apare in special in endocardita produsa de:

A. streptococcus viridans
B. stafilococcus aureus
C. fungi
D. stafilococcus epidermidis
E. stafilococcus epidermidis
(pag. 863)
M1242015. Din grupul de bacterii HACEK face parte:

C. haemophilus
E. chlamydia pneumonie
(pag. 863)
M1242016. Cea mai frecventa cauza de endocardita subacuta este reprezentata de:
C. coxiella burnetii
D. streptococcus bovis
(pag. 863)
M1242017. Petele Rot, aparute in endocardita infectioasa, se localizeaza la nivelul:

A. pielii
B. unghiilor
C. splinei
D. tubului digestiv
E. retinei
(pag. 865)
M1342018. Endocardita infectioasa este o boala care produce pe endocard:

A. necroze
B. anaplazii
C. metaplazii
D. vegetatii
E. hemoragii
(pag. 863, col.1, rd.2,sus)
M1342019. Dintre bolile congenitale cardiace cea care nu predispune la endocardita infectioasa este:
A. tetralogia Fallot
B. defectul de sept ventricular
C. defectul septal atrial necomplicat
D. stenoza pulmonara
E. valva aortica bicuspida
(pag. 863, col.2, rd.11-16 de jos)
M1442020. Urmatoarele afirmatii legate de enterococi in endocardita valvulara primitiva sunt adevarate
cu EXCEPTIA:
A. reprezinta aproximativ 6% din cazuri
B. sunt germeni habituali ai tractului gastrointestinal
C. ocazional pot exista si in cavitatea bucala
D. sunt relativ sensibili la penicilina G
E. endocardita enterococica este mai frecventa la barbati
(pag. 863)
M1442021. Care din urmatoarele este un criteriu major pentru endocardita infectioasa:
A. doua din trei hemoculturi pozitive pentru un microrganism compatibil cu endocardita infectioasa, prima si
ultima separate de cel putin 1 ora
B. febra >38 °C
C. glomerulonefrita
D. insuficienta valvulara cunoscuta, agravata
E. masa intracardiaca oscilanta demonstrata ecocardiografic
(pag. 866)
M1442022. In urmatoarele situatii se poate lua in considerare posibilitatea interventiei chirurgicale prin
inlocuire valvulara cu EXCEPTIA:
A. cind nu este disponibila o terapie microbiana curativa
B. frecvent la pacienti cu endocardita fungica
C. pacienti ce prezinta hemoculturi pozitive in timpul terapiei
D. pacienti cu hemoculturi pozitive pentru Streptococus viridans
E. recaderi dupa o terapie adecvata
(pag. 868)
M1442023. Precizati care este situatia in care este necesara masurarea titrului bactericid in tratamentul
endocarditei infectioase:
A. endocardita cu Stafilococus aureus
B. endocardita cu bacterii gram negative
C. pacienti tratati cu Vancomicina
D. pacienti tratati cu cefalosporine
E. pacienti tratati cu peniciline
(pag. 866)
M1542024. Endocardita infectioasa la persoanele care fac abuz de substante intravenoase afecteaza
cel mai frecvent:
A. valva mitrala
B. valva tricuspida
C. valva aortica
D. valva pulmonara
E. valvula sinusului coronarian
(pag. 864)
M1542025. Leziunile anatomo-patologice caracteristice endocarditei infectioase sunt:

A. calcificarile valvulare
B. vegetatiile
C. nodulii Aschoff
D. stenozele arterelor coronare
E. rupturile de perete liber ventricular
(pag. 864)
M1542026. Doza de Penicilina G necesara in tratamentul majoritatii endocarditelor infectioase cu

streptococ este:
A. 200-400 mg/zi
B. 4-6 g/zi
C. 400-800mii UI/zi
D. 2,4-4milioane UI/zi
E. 12-18milioane UI/zi
(pag. 867)
M1542027. Endocardita infectioasa subacuta prezinta una din urmatoarele trasaturi:

A. survine pe valve cu leziuni preexistente
B. este fatala in mai putin de 6 saptamani
C. apare numai la copii
D. nu necesita tratament antimicrobian
E. nu prezinta vegetatii
(pag. 863)
M1542028. Care din urmatoarele antibiotice este indicat in tratamentul endocarditei infectioase pe
valva nativa cu stafilococ rezistent la meticilina:
A. Penicilina G
B. Ampicilina
C. Eritromicina
D. Vancomicina
E. Amfotericina B
(pag. 867-68)
M1542029. Care dintre urmatoarele microorganisme prezinta frecventa cea mai mare in etiologia
endocarditei valvulare primitive la pacientii care nu abuzeaza de substante intravenoase:
A. streptococii
B. enterococii
C. microorganismele HACEK
D. fungii
E. chlamidiile
(pag. 863)
M1642030. Dupa interventiile de protezare valvulara, endocardita cu debut precoce apare:

A. in primele 6 saptamini;
B. in primele 60 de zile;
C. pina la 6 luni;
D. dupa 80 de zile;
E. intre 6- 9 zile;
(pag. 864)
M1642031. Marimea cea mai mica a vegetatiilor din endocardita, ce pot fi vizualizate prin examenul
ecografic transtoracic este de:
A. 1- 1,5 mm;
B. 1-2 mm;
C. 2-3 mm;
D. 2-3 cm;
E. 1- 2 cm;
(pag. 866)
M1642032. Incidenta anevrismelor micotice la bolnavii cu endocardita infectioasa este de:

A. 50%;
B. 10%;
C. 60-70%;
D. 90%;
E. 1-2%.
(pag. 865)
M1642033. Viteza de sedimentare a eritrocitelor la bolnavii cu endocardita infectioasa este normala

daca acestia prezinta:
A. insuficienta cardiaca;
B. evolutie acuta;
C. evolutie subacuta;
D. anemie;
E. heamaturie microscopica.
(pag. 865)
M1642034. Durata tratamentului cu Penicilina G pentru endocardita streptococica, este de:

A. 7-14 zile;
B. 4 saptamini;
C. 4 luni;
D. 4-6 luni;
E. pina la negativarea hemoculturilor.
(pag. 867)
M1642035. Urmatoarele manifestari clinice pot fi intilnite in endocardita infectioasa, cu EXCEPTIA:

A. eritemul marginat;
B. febra;
C. splenomegalia;
D. noduli Osler;
E. degete hipocratice.
(pag. 865)
M2242036. Principala cauza de deces în timpul sau dupa terapia antiinfectioasa în endocarditele
bacteriene este reprezentata de:
A. abcesele miocardice
B. abcesele inelului valvular
C. microemboliile septice
D. anevrismele micotice
(pag. 869)
M2242037. Desi nu exista dovezi ale eficientei terapiei preventive, profilaxia cu antibiotice este
recomandata în urmatoarele situatii cu exceptia:
A. pacientii cu leziuni cardiace predispozante supusi unor interventii despre care se stie ca determina
bacteriemie
B. pacientii cu valvulopatii
C. pacientii cu proteze valvulare
D. pacientii cu defect septal atrial necomplicat
E. pacientii cu cardiopatii congenitale cianogene
(pag. 869)
M2242038. Profilaxia pentru chirurgia cardiaca cu plasarea de proteze intracardiace, "petece" sau
suturi se directioneaza în principal împotriva:
A. bacteriilor Hacek
B. streptococului viridans
C. fungilor
D. stafilococilor
E. enterococului
(pag. 869)
M2242039. În endocardita cu bacterii Hacek terapia antimicrobiana se face cu:

A. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v.la 12 ore timp de 4 saptamâni
B. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v.la 12 ore plus gentamicina 1mg/Kgc i.v.la 8 ore timp de 4-6 saptamâni
C. Ceftriaxona 2g i.v. sau i.m. odata pe zi timp de 4 saptamâni
D. Cefazolina 2g i.v.la 8 ore timp de 4-6 saptamâni cu sau fara gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v.la 8 ore acelasi
interval de timp
E. Penicilina G 18 mil.UI/zi i.v.divizata la 4 ore timp de 4 saptamâni
(pag. 867)
M2242040. Pentru urmarirea eficacitatii terapiei antibiotice în endocardita bacteriana, poate fi utila:
A. determinarea concentratiei maxime inhibitorii (CMI)
B. determinarea concentratiei minime bactericide (CMB)
C. masurarea activitatii bactericide a serului pacientului, împotriva propriului microbul izolat
D. efectuarea hemoculturilor de control la 3 si 7 zile de la initierea terapiei antibiotice
E. determinarea periodica a VSH-ului si a complexelor imune circulante
(pag. 866)
M2242041. În endocardita bacteriana manifestarea clinica cu frecventa cea mai mare este:
A. prezenta suflurilor cardiace
B. splenomegalia
C. leziunile Janeway
D. febra
E. hipocratismul digital
(pag. 865)
M2242042. În endocardita bacteriana cea mai frecventa si constanta modificare de laborator întîlnita
este:
A. anemia
B. proteinuria
C. accelerarea VSH
D. leucocitoza cu neutrofilie
E. valori crescute ale complexelor imune circulante
(pag. 865)
M2242043. Trasatura diagnostica esentiala în endocardita bacteriana este:

A. aparitia de noi sufluri cardiace
B. schimbarea caracterului unor sufluri cardiace preexistente
C. bacteriemia continua
D. prezenta nodulilor Osler
E. febra persistenta
(pag. 865)
M2242044. În endocardita infectioasa hemoculturile pot fi negative în situatiile consemnate cu exceptia:

A. Candida albicans
B. Haemophilus parainfluenzae
C. Aspergillus spp
D. stafilococi meticilinorezistenti
(pag. 865)
M2242045. Pentru demonstrarea bacteriemiei / fungemiei continue, recoltarea hemoculturilor trebuie

spatiata la cel putin:
A. 3-6 ore
B. 2-3 ore
C. în functie de valorile temperaturii
D. 30-60 minute
E. 4-6 ore
(pag. 866)
M2242046. Cea mai sensibila metoda de detectare a vegetatiilor mici, de 1-1,5 mm este:
A. cineradiografia
B. fonocardiografia seriata
C. ecocardiografia transtoracica (ETT)
D. ecocardiografia doppler
E. ecocardiografia transesofagiana (ETE)
(pag. 866)
M2242047. Cea mai frecventa manifestare clinica in endocardita infectioasa este:

A. artralgia
B. suflul cardiac
C. febra
D. splenomegalia
E. nodulul Osler
(pag. 865)
M2242048. Cea mai frecventa cauza de febra persistenta sau recurenta, in timpul tratamentului
endocarditei infectioase, este reprezentata de:
A. aparitia emboliilor
B. reactia la medicamente
C. persistenta splenomegaliei
D. anemie
E. dezvoltarea nodulilor Osler
(pag. 869)
M2242049. Embolia arterei femurale apare in special in endocardita produsa de:

C. fungi
E. stafilococcus epidermidis
(pag. 863)
M2242050. Din grupul de bacterii HACEK face parte:

C. haemophilus
(pag. 863)
M2242051. Cea mai frecventa cauza de endocardita subacuta este reprezentata de:
C. coxiella burnetii
D. streptococcus bovis
(pag. 863)
M2242052. Petele Rot, aparute in endocardita infectioasa, se localizeaza la nivelul:

A. pielii
B. unghiilor
C. splinei
D. tubului digestiv
E. retinei
(pag. 865)
M2242053. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la endocardita infectioasa sunt adevarate:
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul retinei
B. complementul seric este crescut
C. majoritatea abceselor micotice cerebrale sunt localizate in sistemul arterei cerebrale anterioare
D. abcesele miocardice pot favoriza aparitia insuficientei cardiace
E. profilaxia endocarditei, in cazul cistoscopiei, se indreapta impotriva stafilococilor
(pag. 869)

A. necroze
B. anaplazii
C. metaplazii
D. vegetatii
E. hemoragii
(pag. 863)
C. defectul septal atrial necomplicat
(pag. 863)
M2242056. Urmatoarele afirmatii legate de enterococi in endocardita valvulara primitiva sunt adevarate
cu EXCEPTIA:
A. reprezinta aproximativ 6% din cazuri
B. sunt germeni habituali ai tractului gastrointestinal
C. ocazional pot exista si in cavitatea bucala
D. sunt relativ sensibili la penicilina G
E. endocardita enterococica este mai frecventa la barbati
(pag. 863)
M2242057. Care din urmatoarele este un criteriu major pentru endocardita infectioasa:
A. doua din trei hemoculturi pozitive pentru un microrganism compatibil cu endocardita infectioasa, prima si
ultima separate de cel putin 1 ora
B. febra >38 °C
C. glomerulonefrita
D. insuficienta valvulara cunoscuta, agravata
E. masa intracardiaca oscilanta demonstrata ecocardiografic
(pag. 866)
M2242058. În urmatoarele situatii se poate lua in considerare posibilitatea interventiei chirurgicale prin
inlocuire valvulara cu EXCEPTIA:
A. cind nu este disponibila o terapie microbiana curativa
B. frecvent la pacienti cu endocardita fungica
C. pacienti ce prezinta hemoculturi pozitive in timpul terapiei
D. pacienti cu hemoculturi pozitive pentru Streptococus viridans
E. recaderi dupa o terapie adecvata
(pag. 868)
M2242059. Precizati care este situatia in care este necesara masurarea titrului bactericid in tratamentul
A. endocardita cu Stafilococus aureus
B. endocardita cu bacterii gram negative
C. pacienti tratati cu Vancomicina
D. pacienti tratati cu cefalosporine
E. pacienti tratati cu peniciline
(pag. 866)

A. necroze
B. anaplazii
C. metaplazii
D. vegetatii
E. hemoragii
(pag. 863, col.1,rd.2 sus)
C. defectul septal necomplicat
(pag. 863, col.2, rd.11-16 de jos)
M2342062. Viteza de sedimentare a eritrocitelor este aproape intotdeauna crescuta in endocardita

infectioasa (peste 90% din cazuri) exceptand situatia cand este prezenta:
A. anemia
B. insuficienta cardiaca
C. proteinuria
D. hematuria microscopica
E. leucocitoza
(pag. 865, col.2, rd.14-16 de jos)
M2342063. Cea mai comuna cauza de febra persistenta sau recurenta din timpul terapiei endocarditei
infectioase este:
A. declansata de gripa
B. o reactie la medicamente
C. expresia uremiei
D. determinata de un corp strain
E. debutului unui volvulus gastric
(pag. 869, col.1, rd.5-6 de sus)
M2542064. Cea mai frecventa etiologie a endocarditei valvelor native este:

A. stafilococul epidermidis
B. Proteus
C. enterococul grup D
D. streptococul viridans
E. Haemophilus
(pag. 863)
M2542065. Cea mai frecventa leziune cardiaca predispozanta pentru endocardita valvelor native este:
A. afectarea reumatica a valvei mitrale
B. prolapsul de valva mitrala
C. stenoza aortica calcificata
E. coarctatia de aorta
(pag. 863)
M2542066. Cea mai frecventa cauza de febra persistenta in timpul terapiei in endocardita infectioasa
este:
A. administrarea vancomicinei
B. formarea de abcese miocardice
C. etiologia fungica
D. o reactie la medicamente
(pag. 869)
M2542067. Profilaxia endocarditei infectioase la pacientii supusi cateterizarii cardiace este:

A. facultativa
B. realizata cu vancomicina
C. nejustificata
D. eficienta
E. obligatorie
(pag. 869)
M2642068. Dupa interventiile de protezare valvulara, endocardita cu debut precoce apare:
A. dupa 60 zile;
B. in primele 60 de zile;
C. in primele 6 saptamini;
D. pina la 6 luni
E. intre 6- 9 zile;
(pag. 864)
M2642069. Marimea cea mai mica a vegetatiilor din endocardita, ce pot fi vizualizate prin examenul
ecografic transtoracic este de:
A. 2-3 mm;
B. 1- 2 cm;
C. 1- 1,5 cm
D. 2-3 cm;
E. 1-2 mm;
(pag. 866)
M2642070. Incidenta anevrismelor micotice la bolnavii cu endocardita infectioasa este de:

A. 60-70%;
B. 1-2%.
C. 50%;
D. 15%
E. 10%;
(pag. 865)
M2642071. Viteza de sedimentare a eritrocitelor la bolnavii cu endocardita infectioasa este normala

daca acestia prezinta:
A. evolutie acuta
B. anemie;
C. evolutie subacuta;
D. insuficienta cardiaca
E. insuficienta renala
(pag. 865)
M2642072. Durata tratamentului cu Penicilina G pentru endocardita streptococica, este de:

A. 4 saptamini
B. 7-14 zile
C. 4 luni;
D. pina la negativarea hemoculturilor
E. 4-6 luni
(pag. 867)
M2642073. Urmatoarele manifestari clinice pot fi intilnite in endocardita infectioasa, cu exceptia:

A. febra;
B. splenomegalia;
C. eritemul marginat;
D. degete hipocratice.
E. noduli Osler;
(pag. 865)
M2842074. Tratamentul endocarditelor cu germeni din grupul HACEK trebuie sa fie:

A. vancomicina 15 mg/kg,i.v.,la 12 ore,4-6 sapt
B. penicilina g 12-18 mil.u.i./zi,i.v.,plus gentamicina 1mg/gk,i.v.,la 8 ore 2 sapt.
C. Ceftriaxona,2g i.v. sau i.m. o doza pe zi 4 sapt.

D. Amoxicilina 4-8 g/zi la 6 ore,i.v.,4-6 sapt.
E. Amikacina 3-5mg/kg/zi 4-6 sapt.
(pag. 868)
M2842075. Profilaxia endocarditei infectioase in caz de chirurgie cardiaca cu grefe arteriale pentru by-
pass se recomanda a se face cu:
A. Cefazolina i.v.2g inainte de operatie plus 1,5mg/kg Gentamicinai.v. plus doze la 8 si 16 ore repetat.
B. Amoxicilina 3 g.oral cu 1 ora inainte de interventie si 1,5 g la 6 ore dupa doza initiala
C. nu este necesara profilaxia endocarditei infectioase
D. clindamicina 300mg oral cu 1 ora inainte si 150 mg oral la 6 ore de la doza initiala
E. vancomicina 15mg/kg i.v. in 1 ora
(pag. 869)
M1142076. Criteriile majore de diagnostic ale endocarditei infectioase sunt:

A. febra peste 38°C
B. izolarea agentului infectios din hemoculturi separate, pentru streptococ viridans, microorganisme din
grupul Hacek, stafilococ auriu si enterococ
C. izolarea unui microroganism compatibil cu endocardita din hemoculturi separate la peste 12 ore
D. prezenta factorui reumatoid si a complexelor imune circulante
E. demonstrarea implicarii endocardului prin ecocardiorafie: vegetatii, insuficienta valvulara noua
(pag. 866)
M1142077. Pentru diagnosticul endocarditei infectioase definite sunt necesare:

A. doua criterii majore
B. un criteriu major si doua criterii minore
C. patru criterii minore
D. un criteriu major si trei criterii minore
E. cinci criterii minore
(pag. 866)
M1142078. Terapia antitinfectioasa pentru endocardita cu streptococi cu CMI < 0,1 micrograme/ml la
Penicilina G poate fi:
A. Penicilina G 12-18 mil.UI/zi divizate la 4 ore timp de 4 saptamani
B. Ampicilina 12g/zi i.v. in doze divizate la 4 ore plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore, ambele timp de 4-6
saptamani
C. Penicilina G 12-18 mil.UI/zi in doze divizate la 4 ore plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore, ambele timp
de 2 saptamani
D. Ceftriaxona 2g/zi i.v. sau i.m. odata pe zi timp de 4 saptamani
E. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. la 12 ore timp de 4 saptamani
(pag. 867)
M1142079. Endocardita cu stafilococi rezistenti la meticilina se trateaza cu:

A. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. la 12 ore timp de 4-6 saptamani
B. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. La 12 ore timp de 4-6 saptamani plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore in
primele 3-5 zile
C. Nafcilina 2g i.v. la 4-6 ore timp de 4-6 saptamani
D. Oxacilina 2g i.v. la 4 ore timp de 4-6 saptamani plus gentamicina 1mg/Kgc la 8 ore in primele 3-5 zile
E. Ampicilina 12g/zi i.v. in doze divizate la 4 ore timp de 4-6 saptamani plus gentamicina 1mg/Kgc i.v. la 8
ore, ambele 4-6 saptamani
(pag. 867)
M1142080. Criteriile ecocardiografice pentru afirmarea endocarditei infectioase sunt:

A. masa intracardiaca oscilanta
B. abces al inelului valvular sau miocardului adiacent
C. dehiscenta partiala recenta (noua) a protezei valvulare
D. insuficienta valvulara noua
E. prezenta de lichid pericardic
(pag. 866)
M1142081. Endocardita infectioasa pe proteza valvulara apare mai frecvent:

A. la femei tinere
B. la barbati peste 60 ani
C. in primul an dupa operatie (1-2%)
D. pe protezele plasate in pozitie aortica
E. pe protezele plasate in pozitie mitrala
(pag. 864)
M1142082. Endocardita infectioasa apare cu predilectie:

A. in zonele cu presiune crescuta
B. in locuri cu gradient de presiune mic
C. in aval de regiunea in care sangele curge printr-un orificiu ingustat
D. la pacientii cu insuficiente valvulare
E. pe fata ventriculara a valvei mitrale
(pag. 864)
M1142083. Cele mai frecvente semne clinice in endocardita infectioasa sunt:

A. febra
B. petele Rot la nivelul retinei
C. aparitia de noi sufluri cardiace
D. leziunile Janeway
E. splenomegalia
(pag. 865)
M1142084. Endocardita infectiosa pe valve native este provocata frecvent de:

A. streptococ viridans
B. enterococ
C. stafilococ auriu
D. stafilococ epidermidis
E. fungi
(pag. 863)
M1142085. Endocardita infectioasa la persoanele care fac abuz de droguri administrate intravenos este
mai frecventa:
A. la barbatii tineri
B. cu localizare tricuspidiana
C. cu debut acut
D. la persoanele varstnice de ambele sexe
E. cu bacili gram negativi, mai ales specii de pseudomonas
(pag. 864)
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul mucoasei bucale
B. cea mai frecventa manifestare clinica este splenomegalia

C. majoritatea pacientilor cu abcese cerebrale au endocardita cu stafilococ aureus
D. manifestarile neurologice sunt mai frecvent intalnite in endocardita stanga, comparativ cu cea dreapta
E. leucocitoza este intalnita la toti bolnavii cu endocardita
(pag. 865)
M1242087. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la endocardita infectioasa sunt false:
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul conjunctivei
B. cea mai frecventa manifestare clinica este febra
C. majoritatea pacientilor cu meningita purulenta au endocardita cu stafilococ aureus
D. manifestarile neurologice sunt mai frecvent intalnite in endocardita dreapta, comparativ cu cea stanga
E. leucocitoza si proteinuria sunt intalnite la toti bolnavii cu endocardita
(pag. 865)
A. insuficienta cardiaca nu apare dupa vindecarea endocarditei
B. abcesele miocardice apar numai in endocardita subacuta
C. splenomegalia se intalneste la toti pacientii cu endocardita
D. modificarea intensitatii suflurilor cardiace se poate explica prin afectarea valvulara progresiva
E. leucocitoza fara anemie apare in endocardita subacuta
(pag. 865)
M1242089. Gentamicina, asociata cu penicilina G, este indicata in tratamentul endocarditei produse de:
A. streptococi cu CMI sub 0,1 micrograme/ml la penicilina G
B. enterococi
C. streptococi cu CMI peste 0,5 micrograme/ml la penicilina G
D. stafilococi rezistenti la meticilina
E. streptococi cu CMI 0,1-0,5 micrograme/ml la penicilina G
(pag. 867)
M1242090. Endocardita produsa de streptococi cu CMI sub 0,1 micrograme/ml la Penicilina G poate fi
tratata cu:
A. gentamicina
B. penicilina G
C. rifampicina
D. penicilina V
E. vancomicina
(pag. 867)
M1242091. Tratamentul endocarditei produse de stafilococi rezistenti la meticilina se poate face cu:
A. gentamicina
B. penicilina G
C. rifampicina
D. ceftriaxona
E. vancomicina
(pag. 867)
M1242092. Profilaxia endocarditei la pacientii alergici la penicilina, se poate face, in cazul tratamentelor
stomatologice, cu:
A. gentamicina
B. clindamicina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. penicilina V
(pag. 869)
M1242093. Profilaxia endocarditei la pacientii alergici la penicilina, se poate face, in caz de cistoscopie,
cu:
A. gentamicina
B. clindamicina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. vancomicina
(pag. 869)
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul retinei
B. complementul seric este crescut
C. majoritatea abceselor micotice cerebrale sunt localizate in sistemul arterei cerebrale anterioare
D. abcesele miocardice pot favoriza aparitia insuficientei cardiace
E. profilaxia endocarditei, in cazul cistoscopiei, se indreapta impotriva stafilococilor
(pag. 865)
M1342095. Esecurile terapiei in endocarditele infectioase nu sunt cauzate de infectia necontrolata ci de

moartea prin:
A. insuficienta cardiaca
B. noduli Osler
C. embolism
D. ruptura de anevrism micotic
(pag. 869, col1,rd.33-35 de sus)
M1342096. Endocardita poate fi clasificata in:

A. endocardita a valvelor native
B. endocardita a frigore
C. endocardita la persoanele care abuzeaza de substante intravenoase
D. endocardita a protezei valvulare
E. endocardita dismetabolica
(pag. 863, col1, rd.11 sus)
M1342097. Marea majoritate a cazurilor de endocardita a valvelor native este produsa de urmatoarele
bacterii:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptococi
C. Clostridium tetani
D. Enterococi
E. Stafilococi
(pag. 863, rd.30-33 de sus)
M1342098. Endocardita infectioasa tinde sa apara in special pe zonele cardiace:

A. cu presiune crescuta (partea stanga a inimii)
B. in aval de regiunea unde sangele curge printr-un orificiu ingustat
C. cu viteza mare a sangelui
D. dintr-o camera cu presiune inalta in una cu presiune joasa
E. cu gradient de presiune mic (defectul septal atrial)
(pag. 864, col.2, rd.9-16 de sus)
M1342099. Endocardita infectioasa survine mai frecvent:

A. la pacientii cu insuficienta valvulara
B. la pacientii cu stenoza valvulara pura
C. pe fata atriala a valvei mitrale insuficiente
D. pe fata aortica a valvei aortice insuficiente
E. pe fata ventriculara a valvei aortice insuficiente
(pag. 864, col.2, rd.16-19 de sus)
M1342100. In endocardita infectioasa anticorpii specifici formeaza cu microorganismul infectant

complexe imune circulante care secundar pot determina:
A. glomerulonefrita
B. artrita
C. vasculita
D. uretrita
E. vaginita
M1342101. Febra este prezenta la aproape toti pacientii cu endocardita infectioasa (peste 95% din
cazuri) exceptand uneori:
A. batranii
B. insuficienta renala
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. ulcerul gastroduodenal
E. debilitatea severa
(pag. 865, col.1, rd.16-19 de sus)
M1342102. Modificarea intensitatii suflurilor in cursul evolutiei unei endocardite infectioase se

datoreaza:
A. schimbarii frecventei cardiace
B. prezentei petelor Rot
C. aparitiei leziunilor Janeway
D. evolutiei nodulilor Osler
E. schimbarii debitului cardiac
(pag. 865, col.1, rd.29-30 de sus)
M1342103. In endocarditele infectioase hemoculturile sunt pozitive la peste 95% din cazuri.
Hemoculturile pot fi negative in endocarditele infectioase cu:
A. Aspergillus
B. Histoplasma
C. Stafilococi
D. Coxiella burnetii
E. Haemophilus parainfluenzae
(pag. 866, col1, rd.17-20 de sus)
M1342104. Factorii care contribuie la aparitia posibila a insuficientei cardiace in cursul evolutiei sau la
mult timp dupa vindecarea unei endocardite infectioase sunt:
A. bradicardia sinusala
B. distructia valvulara
C. miocardita
D. embolia arterelor coronare cu infarctizare
E. abcesele miocardice
(pag. 865, col.2, rd.26-29 de sus)
M1342105. Pentru diagnosticul pozitiv de endocardita infectioasa definita sunt valabile prezenta
variantelor de criterii:
B. doua criterii majore
C. un criteriu major + trei criterii minore
D. trei criterii mionore
M1342106. Tratamentul chirurgical in endocarditele infectioase (constand in inlocuirea valvei cardiace

afectata) este indicat la cazurile cu:
A. endocardita fungica
B. persistenta hemoculturilor pozitive in timpul terapiei
C. persistenta hematuriilor microscopice
D. persistenta proteinuriei
E. recadere dupa o terapie adecvata
(pag. 868, col2, rd.32-37 de sus)
M1442107. Care din urmatoarele reprezinta manifestari ce pot apare in endocardita infectioasa:
A. poliartrite
C. nodulii Osler
D. insuficienta renala
E. pericardita
(pag. 864)
M1442108. Care din urmatoarele elemente pot apare in tabloul biologic al endocarditei infectioase:
A. hematurie macroscopica
B. proteinurie
C. factor reumatoid
D. nivel scazut al complementului
E. anemie macrocitara
(pag. 865)
M1442109. In ce cazuri hemoculturile pot fi negative in endocardita infectioasa:

A. jumatate din pacientii ce prezinta infectie cu Candida
B. infectie cu enterococi in 30% din cazuri
C. 50% din cazurile cu Aspergillus
D. infectiile cu Histoplasma
E. infectiile cu Coxiella
(pag. 866)
M1442110. Care din urmatoarele reprezinta criterii minore de endocardita infectioasa:

A. leziunile Janeway
B. doua din trei hemoculturi pozitive pentru microorganisme compatibile cu endocardita infectioasa
C. insuficienta valvulara noua, demonstrata ecocardiografic
D. hemoculturi pozitive pentru Stafilococus aureus
E. izolarea stafilococului epidermidis din hemoculturi separate la >12 h
(pag. 864-866)
M1442111. Endocardita acuta se caracterizeaza prin:
A. este produsa de regula de Streptococus viridans

B. survine pe o valva normala
C. produce focare metastatice
D. poate fi fatala in 6 luni
E. este rapid distructiva
(pag. 863)
M1442112. Precizati care din urmatoarele afirmatii legate de endocardita protezelor valvulare sunt
adevarate:
A. reprezinta 10-20% din cazurile de endocardita
B. protezele valvei mitrale sunt mai frecvent implicate
C. endocardita precoce reprezinta endocardita aparuta la 6 luni de la interventia chirurgicala
D. stafilococus aureus este mai frecvent implicat decat Stafilococus epidermidis
E. streptococii sunt implicati cel mai frecvent(40% din cazuri) in endocardita cu debut tardiv
(pag. 864)
M1542113. Endocardita infectioasa apare in general in anumite zone si anume:

A. zonele cu presiune crescuta (partea stanga a inimii)
B. in amonte de regiunea unde sangele curge printr-un orificiu ingustat, dintr-o camera cu presiune inalta in
una cu presiune joasa (ex. proximal de constrictie in coarctatia de aorta)
C. frecvent in locuri cu gradient de presiune mic (ex. defectul septal atrial)
D. mai frecvent la pacientii cu insuficienta valvulara decat la cei cu stenoza pura
E. pe fata atriala a valvei mitrale insuficiente si pe suprafata ventriculara a valvei aortice insuficiente
(pag. 864)
M1542114. Formarea de complexe imune circulante in endocardita infectioasa poate conduce la

urmatoarele manifestari clinice:
A. glomerulonefrita
B. artrita
C. abcese cerebrale
D. anevrisme micotice
E. manifestari mucocutanate
(pag. 864-65)
M1542115. Manifestarile clinice ale endocarditei infectioase cuprind urmatoarele semne:

A. febra
B. artralgii si mialgii
C. sufluri cardiace
D. hepatomegalie
E. splenomegalie
(pag. 865)
M1542116. Fragmentele de vegetatii rupte in endocardita infectioasa localizata pe valva mitrala pot
determina embolii in urmatoarele organe:
A. creier
B. rinichi
C. plamani
D. splina
E. cord
(pag. 864)
M1542117. Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice aduc o mare contributie la diagnosticul
A. exudatul faringian
B. hemocultura
C. electrocardiografia
D. ecocardiografia
E. coronarografia
(pag. 865-66)
M1542118. Terapia chirurgicala de inlocuire a valvei in endocardita infectioasa trebuie luata in

considerare in urmatoarele situatii:
A. cand nu este disponibila o terapie antimicrobiana curativa (ex. cele mai multe cazuri de endocardita
fungica)
B. hemoculturi pozitive persistente in timpul terapiei antimicrobiene
C. recadere dupa o terapie adecvata
D. aparitia unei glomerulonefrite cu complexe imune
E. instalarea insuficientei cardiace secundara insuficientei valvulare severe
(pag. 868)
M1542119. Endocardita fungica prezinta urmatoarele trasaturi:

A. survine la pacientii cu catetere intravasculare
B. survine la pacientii care au primit frecvent glucocorticoizi, medicamente antimicrobiene cu spectru larg sau
agenti citotoxici
C. prezinta vegetatii mari si friabile
D. nu da nastere la embolii
E. evolutia este de regula subacuta
(pag. 863)
M1542120. Care din urmatoarele circumstante patologice necesita profilaxia antimicrobiana a

endocarditei:
A. valvulopatiile
B. cardiopatiile congenitale (cu exceptia defectului septal atrial necomplicat)
C. hipertrofia septala asimetrica
D. cardiopatia ischemica
E. protezele intracardiace
(pag. 869)
M1542121. In endocardita infectioasa insuficienta cardiaca poate surveni in timpul evolutiei datorita
urmatorilor factori:
C. miocardita
D. abcesele miocardice
E. embolia arterelor coronare cu infarctizare
(pag. 865)
M1642122. Nu necesita profilaxie pentru endocardita, pacientii cu:

A. grefe arteriale pentru by-pass;
B. inlocuire valvulara cu valve biologice;
C. pace-makeri amplasati transvenos;
D. supusi cateterismului cardiac;
E. suturi sau aplicarea de " petece” pentru corectia defectelor septale.
(pag. 869)
M1642123. In cazul bolnavilor cu endocardita infectioasa, prognosticul este rezervat daca acestia
prezinta:
A. infectie streptococica;
B. infectie nestreptococica;
C. insuficienta cardiaca asociata;
D. infectia pe o proteza valvulara;
E. implicarea valvei aortice.
(pag. 869)
M1642124. Principiile terapiei antimicrobiene in endocardita infectioasa cuprind:

A. determinarea concentratiei minime inhibitorii si a concentratiei minime bactericide;
B. masurarea activitatii bactericide a serului;
C. utilizarea de bacteriostatice in doze suficient de mari;
D. utilizarea de bacteriostatice in concentratii inalte, pe perioade suficient de lungi pentru sterilizarea
vegetatiilor;
E. administarea antibioticelor este exclusiv parenterala.
(pag. 866)
M1642125. Diagnosticul de endocardita infectioasa este cert, daca sunt indeplinite:

A. doua criterii majore;
B. un criteriu major si doua criterii minore;
C. trei criterii minore;
D. un criteriu major si trei criterii minore;
E. patru criterii minore.
(pag. 866)
M1642126. Cu referire la petele Rot, urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. sunt hemoragii retiniene ovale, cu centru clar;
B. sunt patognomonice pentru diagnosticul de endocardita infectioasa, neintilnindu-se in alte afectari;
C. apar numai la bolnavii cu forme grave de endocardita infectioasa;
D. pot sa survina si in bolile de tesut conjunctiv si in anemia severa;
E. apar cel mai frecvent la bolnavii cu endocardita fungica.
(pag. 865)
M1642127. Formarea de complexe imune circulante la bolnavii cu endocardita infectioasa determina:

A. aparitia unor sufluri cardiace noi;
B. pielonefrita difuza;
C. glomerulonefrita difuza;
D. artrita;
E. glomerulonefrita in focar.
(pag. 865)
M1642128. Profilaxia endocarditei la un bolnav cu prolaps de valva mitrala este indicata daca:
A. ecocardiografic ambele valve prolabeaza in atriu;
B. este prezenta insuficienta mitrala;
C. ecocardiografic se constata prezenta unei foite mitrale ingrosate si redundante;
D. asociaza tulburari de ritm;
E. asociaza tulburari neurologice.
(pag. 869)
M1642129. Circumstantele pentru care se recomanda profilaxia endocarditei sunt:

A. defectul septal atrial necomplicat;
B. defectul septal ventricular necomplicat;
C. hipertrofia ventriculara concentrica;

D. hipertrofia septala asimetrica;
E. existenta unui singur episod anterior de endocardita.
(pag. 869)
M1642130. Pentru evaluarea unui bolnav suspect de endocardita infectioasa, examenul

ecocardiografic transesofagian se efectueaza obligatoriu daca:
A. bolnavul are o proteza valvulara;
B. bolnavul are o interventie de revascularizare miocardica;
C. examenul transtoracic este nesatisfacator din punct de vedere tehnic;
D. bolnavul este candidat la chirurgie cardiaca;
E. la examenul transtoracic se vizualizeaza vegetatii multiple.
(pag. 866)
M2242131. Endocardita infectiosa pe valve native este provocata frecvent de:

A. streptococ viridans
B. enterococ
C. stafilococ auriu
D. stafilococ epidermidis
E. fungi
(pag. 863)
M2242132. Endocardita infectioasa la persoanele care fac abuz de droguri administrate intravenos este
mai frecventa:
A. la barbatii tineri
B. cu localizare tricuspidiana
C. cu debut acut
D. la persoanele vârstnice de ambele sexe
E. cu bacili gram negativi, mai ales specii de pseudomonas
(pag. 864)
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul mucoasei bucale
B. cea mai frecventa manifestare clinica este splenomegalia
C. majoritatea pacientilor cu abcese cerebrale au endocardita cu stafilococ aureus
D. manifestarile neurologice sunt mai frecvent intalnite in endocardita stanga, comparativ cu cea dreapta
E. leucocitoza este intalnita la toti bolnavii cu endocardita
(pag. 865)
A. petele Rot sunt hemoragii ovale, localizate la nivelul conjunctivei
B. cea mai frecventa manifestare clinica este febra
C. majoritatea pacientilor cu meningita purulenta au endocardita cu stafilococ aureus
D. manifestarile neurologice sunt mai frecvent intalnite in endocardita dreapta, comparativ cu cea stanga
E. leucocitoza si proteinuria sunt intalnite la toti bolnavii cu endocardita
(pag. 865)
A. insuficienta cardiaca nu apare dupa vindecarea endocarditei
B. abcesele miocardice apar numai in endocardita subacuta
C. splenomegalia se intalneste la toti pacientii cu endocardita
D. modificarea intensitatii suflurilor cardiace se poate explica prin afectarea valvulara progresiva
E. leucocitoza fara anemie apare in endocardita subacuta

(pag. 865)
M2242136. Gentamicina, asociata cu penicilina G, este indicata in tratamentul endocarditei produse de:
A. streptococi cu CMI sub 0,1 micrograme/ml la penicilina G
B. enterococi
C. streptococi cu CMI peste 0,5 micrograme/ml la penicilina G
D. stafilococi rezistenti la meticilina
E. streptococi cu CMI 0,1-0,5 micrograme/ml la penicilina G
(pag. 867)
M2242137. Endocardita produsa de streptococi cu CMI sub 0,1 micrograme/ml la Penicilina G poate fi
tratata cu:
A. gentamicina
B. penicilina G
C. rifampicina
D. penicilina V
E. vancomicina
(pag. 867)
M2242138. Tratamentul endocarditei produse de stafilococi rezistenti la meticilina se poate face cu:
A. gentamicina
B. penicilina G
C. rifampicina
D. ceftriaxona
E. vancomicina
(pag. 867)
M2242139. Profilaxia endocarditei la pacientii alergici la penicilina, se poate face, in cazul tratamentelor
stomatologice, cu:
A. gentamicina
B. clindamicina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. penicilina V
(pag. 869)
M2242140. Profilaxia endocarditei la pacientii alergici la penicilina, se poate face, in caz de cistoscopie,
cu:
A. gentamicina
B. clindamicina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. vancomicina
(pag. 869)
M2242141. Esecurile terapiei în endocarditele infectioase nu sunt cauzate de infectia necontrolata ci de

moartea prin:
B. noduli Osler
C. embolism
(pag. 869)
M2242142. Endocardita poate fi clasificata în:

(pag. 863)
bacterii:
B. Streptococi
D. Enterococi
E. Stafilococi
(pag. 863)
M2242144. Criteriile majore de diagnostic ale endocarditei infectioase sunt:

A. febra peste 38
B. izolarea agentului infectios din hemoculturi separate, pentru streptococ viridans, microorganisme din
grupul Hacek, stafilococ auriu si enterococ
C. izolarea unui microroganism compatibil cu endocardita din hemoculturi separate la peste 12 ore
D. prezenta factorui reumatoid si a complexelor imune circulante
E. demonstrarea implicarii endocardului prin ecocardiorafie: vegetatii, insuficienta valvulara noua
(pag. 866)
M2242145. Pentru diagnosticul endocarditei infectioase definite sunt necesare:

A. doua criterii majore
B. un criteriu major si doua criterii minore
D. un criteriu major si trei criterii minore
(pag. 866)
M2242146. Terapia antitinfectioasa pentru endocardita cu streptococi cu CMI < 0,1 micrograme/ml la
Penicilina G poate fi:
A. Penicilina G 12-18 mil.UI/zi divizate la 4 ore timp de 4 saptamâni
B. Ampicilina 12g/zi i.v. în doze divizate la 4 ore plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore, ambele timp de 4-6
saptamâni
C. Penicilina G 12-18 mil.UI/zi în doze divizate la 4 ore plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore, ambele timp
de 2 saptamâni
D. Ceftriaxona 2g/zi i.v. sau i.m. odata pe zi timp de 4 saptamâni
E. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. la 12 ore timp de 4 saptamâni
(pag. 867)
M2242147. Endocardita cu stafilococi rezistenti la meticilina se trateaza cu:

A. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. la 12 ore timp de 4-6 saptamâni
B. Vancomicina 15mg/Kgc.zi i.v. La 12 ore timp de 4-6 saptamâni plus gentamicina 1mg/Kgc.zi i.v. la 8 ore în
primele 3-5 zile
C. Nafcilina 2g i.v. la 4-6 ore timp de 4-6 saptamâni
D. Oxacilina 2g i.v. la 4 ore timp de 4-6 saptamâni plus gentamicina 1mg/Kgc la 8 ore în primele 3-5 zile
E. Ampicilina 12g/zi i.v. în doze divizate la 4 ore timp de 4-6 saptamâni plus gentamicina 1mg/Kgc i.v. la 8
ore, ambele 4-6 saptamâni
(pag. 867)
M2242148. Criteriile ecocardiografice pentru afirmarea endocarditei infectioase sunt:

A. masa intracardiaca oscilanta
B. abces al inelului valvular sau miocardului adiacent
C. dehiscenta partiala recenta (noua) a protezei
D. insuficienta valvulara noua
E. abces al inelului valvular sau miocardului adiacent
(pag. 866)
M2242149. Endocardita infectioasa pe proteza valvulara apare mai frecvent:

A. la femei tinere
B. la barbati peste 60 ani
C. în primul an dupa operatie (1-2%)
D. pe protezele plasate în pozitie aortica
E. pe protezele plasate în pozitie mitrala
(pag. 864)
M2242150. Endocardita infectioasa apare cu predilectie:

A. în zonele cu presiune crescuta
B. în locuri cu gradient de presiune mic
C. în aval de regiunea în care sângele curge printr-un orificiu îngustat
D. la pacientii cu insuficiente valvulare
E. pe fata ventriculara a valvei mitrale
(pag. 864)
M2242151. Cele mai frecvente semne clinice în endocardita infectioasa sunt:

A. febra
B. petele Rot la nivelul retinei
C. aparitia de noi sufluri cardiace
D. leziunile Janeway
E. splenomegalia
(pag. 865)
M2242152. Endocardita infectioasa tinde sa apara în special pe zonele cardiace:

A. cu presiune crescuta (partea stânga a inimii)
B. în aval de regiunea unde sângele curge printr-un orificiu îngustat
C. cu viteza mare a sângelui
D. dintr-o camera cu presiune înalta în una cu presiune joasa
(pag. 864)

(pag. 864)
M2242154. În endocardita infectioasa anticorpii specifici formeaza cu microorganismul infectant

A. glomerulonefrita
B. artrita
C. vasculita
D. uretrita
E. vaginita
(pag. 865)
cazuri) exceptând uneori:
A. batrânii
(pag. 865)
M2242156. Modificarea intensitatii suflurilor în cursul evolutiei unei endocardite infectioase se

datoreaza:
B. prezentei petelor Rot
(pag. 865)
M2242157. În endocarditele infectioase hemoculturile sunt pozitive la peste 95% din cazuri.
Hemoculturile pot fi negative în endocarditele infectioase cu:
A. Aspergillus
B. Histoplasma
C. Stafilococi
(pag. 865)
M2242158. Factorii care contribuie la aparitia posibila a insuficientei cardiace în cursul evolutiei sau la
C. miocardita
(pag. 865)
D. trei criterii mionore
(pag. 866)
M2242160. Tratamentul chirurgical în endocarditele infectioase (constând în înlocuirea valvei cardiace

B. persistenta hemoculturilor pozitive în timpul terapiei
(pag. 868)
M2242161. Endocardita acuta se caracterizeaza prin:

A. este produsa de regula de Streptococus viridans
B. survine pe o valva normala
C. produce focare metastatice
D. poate fi fatala in 6 luni
E. este rapid distructiva
(pag. 863)
M2242162. Precizati care din urmatoarele afirmatii legate de endocardita protezelor valvulare sunt
adevarate:
A. reprezinta 10-20% din cazurile de endocardita
B. protezele valvei mitrale sunt mai frecvent implicate
C. endocardita precoce reprezinta endocardita aparuta la 6 luni de la interventia chirurgicala
D. stafilococus aureus este mai frecvent implicat decat Stafilococus epidermidis
E. streptococii sunt implicati cel mai frecvent(40% din cazuri) in endocardita cu debut tardiv
(pag. 864)
M2242163. Care din urmatoarele reprezinta manifestari ce pot apare in endocardita infectioasa:
A. poliartrite
C. nodulii Osler
D. insuficienta renala
E. pericardita
(pag. 864)
M2242164. Care din urmatoarele elemente pot apare in tabloul biologic al endocarditei infectioase:
A. hematurie macroscopica
B. proteinurie
C. factor reumatoid
D. nivel scazut al complementului
E. anemie macrocitara
(pag. 865)
M2242165. In ce cazuri hemoculturile pot fi negative in endocardita infectioasa:

A. jumatate din pacientii ce prezinta infectie cu Candida
B. infectie cu enterococi in 30% din cazuri
C. 50% din cazurile cu Aspergillus
D. infectiile cu Histoplasma
E. infectiile cu Coxiella
(pag. 866)
M2242166. Care din urmatoarele reprezinta criterii minore de endocardita infectioasa:

B. doua din trei hemoculturi pozitive pentru microorganisme compatibile cu endocardita infectioasa`
C. insuficienta valvulara noua, demonstrata ecocardiografic
D. hemoculturi pozitive pentru Stafilococus aureus
E. izolarea stafilococului epidermidis din hemoculturi separate la >12 h
(pag. 864-866)
M2342167. Endocardita poate fi clasificata in:

(pag. 863, col.1,rd.11.sus)
bacterii:
B. Streptococi
D. Enterococi
E. Stafilococi
(pag. 863, rd.30-33 de sus)
M2342169. Endocardita infectioasa tinde sa apara in special pe zonele cardiace:

A. cu presiune crescuta (partea stanga a inimii)
B. in aval de regiunea unde sangele curge printr-un orificiu ingustat
C. cu viteza mare a sangelui
D. dintr-o camera cu presiune inalta in una cu presiune joasa
(pag. 864, col.2, rd.9-16 de sus)

(pag. 864, col2, rd. 16-19 de sus)
M2342171. In endocardita infectioasa anticorpii specifici formeaza cu microorganismul infectat

A. glomerulonefrita
B. artrita
C. vasculita
D. uretrita
E. vaginita
cazuri) exceptand uneori:
A. batrani
(pag. 865, col.1, rd.16-19 de sus)
M2342173. Modificarea intensitatii suflurilor in cursul evolutiei unei endocardite infectioase se

datoreaza:
B. prezentei petelor Roth
(pag. 865, col.1, rd.29-30 de sus)
M2342174. In endocarditele infectioase hemoculturile sunt pozitive la peste 95% din cazuri.
Hemoculturile pot fi negative in endocarditele infectioase cu:
A. Aspergillus
B. Histoplasma
C. Stafilococi
(pag. 866, col.1, rd.17-20 de sus)
M2342175. Factorii care contribuie la aparitia posibila a insuficientei cardiace in cursul evolutiei sau la
C. miocardita
(pag. 865, col.2, rd.26-29 de sus)
D. trei criterii minore
M2342177. Tratamentul chirurgical in endocarditele infectioase (constand in inlocuirea valvei cardiace

B. persistenta hemoculturilor pozitive in timpul terapiei
(pag. 868, col.2, rd.32-37 de sus)
M2342178. Esecurile terapiei in endocarditele infectioase nu sunt cauzate de infectia necontrolata ci de

moartea prin:
B. noduli Osler
C. embolism
(pag. 869, col.1, rd.33-35 de sus)
M2342179. Factorii care predispun la un prognostic rezervat in endocardita infectioasa sunt:

A. dezvoltarea insuficientei cardiace
B. aparitia glaucomului
C. infectia pe o proteza valvulara
D. varsta inaintata a pacientului
E. abcesele inelului valvei sau a miocardului
(pag. 869, col.1, rd.28-31 de sus)
M2342180. Vegetatiile mari (detectate ecocardiografic) pot indica un prognostic mai rezervat decat la
pacientii cu:
A. vegetatii vezicale
B. vegetatii mici valvulare cardiace
C. vegetatii tegumentare
D. absenta vegetatiilor valvulare cardiace
E. vegetatii adenoidiene
(pag. 869, col.1, rd.22-25 de jos)
M2342181. Circumstantele pentru care se recomanda masuri de profilaxie a endocarditei infectioase

sunt:
A. bolile cardiace valvulare
B. bolile cardiace congenitale (cu exceptia defectului septal atrial necomplicat)
C. protezele intracardiace
D. hipertrofia septala asimetrica
E. existenta episoadelor anterioare de endocardita infectioasa
(pag. 869, col.1, rd.8-11 de jos)
M2342182. Nu necesita masuri de profilaxie a endocarditei infectioase la pacientii carora se efectueaza:

A. grefe arteriale pentru by-pass
B. pacemakeri amplasati transvenos
C. cateterizari cardiace
D. tratamente stomatologice (la valvulari)
E. protezari intracardiace
(pag. 869, col.2, rd.15-17 de jos)
M2542183. Caracteristici ale endocarditei infectioase acute sunt:

A. evolutie rapida distructiva
B. dezvoltare pe valve anterior lezate
C. producerea de focare metastatice
D. etiologia frecvent streptococica
E. evolutie fatala in mai putin de 6 saptamini, in absenta terapiei
(pag. 863)
M2542184. Care din caracteristicile infectiei cu fungi sunt valabile in endocardita valvulara primitiva:
A. evolutia subacuta
B. potentialul emboligen ridicat
C. prognosticul bun
D. raspuns terapeutic favorabil
E. potentialul de abcedare
(pag. 863)
M2542185. Endocardita valvei tricuspide este:

A. frecventa pe proteza valvulara
B. caracteristica virstnicilor
C. produsa frecvent de stafilococul aureu
D. insotita de embolie pulmonara
E. frecventa la cei ce abuzeaza de droguri
(pag. 864)
M2542186. Endocardita protezelor valvulare este:

A. mai frecventa la tineri
B. determinata de infectia suturilor
C. produsa frecvent de stafilococi
D. cu debut tardiv - dupa 60 zile postoperator
E. mai rar localizata mitral
(pag. 864)
M2542187. Endocardita cu debut precoce a protezelor valvulare este asociata cu:

A. infectia cu bacili gram-negativi
B. disfunctia valvei
C. evoluie subacuta
D. dehiscenta valvei
E. debutul simptomelor in primele 60 zile postoperator
(pag. 864)

A. in stenozele valvulare
B. in defectul septal atrial
C. in zone cu presiune crescuta
D. pe fata atriala a valvei mitrale insuficiente
E. in zonele de turbulenta
(pag. 864)
M2542189. Anevrismele micotice se dezvolta:

A. prin invazia directa a peretelui arterial
B. frecvent pe arterele renale
C. prin embolizarea septica a vasa vasorum
D. frecvent pe sinusurile Valsalva
E. rareori pe aorta
(pag. 864)
M2542190. Formarea de complexe imune circulante in endocardita infectioasa determina:

A. glomerulonefrita difuza
B. anemie hemolitica
C. vasculita
D. abcese cerebrale
E. artrita
(pag. 865)
M2542191. Cele mai frecvente manifestari clinice ale endocarditei infectioase sunt:
A. febra
B. degete hipocratice
C. noduli Osler
D. suflu
E. hemoragii in aschie
(pag. 865)
M2542192. Care sunt cele mai frecvente manifestari de laborator in endocardita infectioasa:
A. complexele imune circulante
B. leucocitoza
C. factor reumatoid prezent
D. anemie
E. creatinina crescuta
(pag. 865)
M2542193. Bacteriemia in endocardita infectioasa este:

A. intermitenta
B. obligatorie
C. continua
D. obiectivata de hemoculturi
E. caracteristica formei acute
(pag. 865)
M2542194. Hemoculturile pot fi negative in endocardita infectioasa in infectiile cu:

A. Histoplasma
B. Streptococeus bovis
C. Candida
D. Haemophilus parainfluenzae
(pag. 866)
M2542195. Care sunt indicatiile ecocardiografiei transesofagiene:

A. suspiciunea de endocardita a protezelor valvulare
B. evaluarea preoperatorie in chirurgia cardiaca
C. in cazul vegetatiilor de peste 3 mm
D. in cazurile cu hemoculturi negative
E. suspiciunea de abces miocardic
(pag. 866)
M2542196. Care din urmatoarele afectiunii pot mima endocardita infectioasa:

A. endocardita trombotica abacteriana
B. endocardita lupica
C. starile septicemice
D. mixomul atrial
E. siclemia
(pag. 866)
M2542197. Pentru endocardita infectioasa definita sunt obligatorii:

A. un criteriu major I unul minor
B. un criteriu major I trei criterii minore
D. doua criterii majore

(pag. 866)
M2542198. Care din urmatoarele modificari sunt criterii minore de endocardita infectioasa:
A. emboli arteriali majori
B. hemoculturi negative
C. noduli Osler, pete Rot, glomerulonefrita
D. leziuni predispozante
E. febra >= 38,8 °C
(pag. 866)
M2542199. Indicatiile utilizarii vancomicinei in tratamentul endocarditei infectioase sunt:

A. valvele protezete
B. infectiile cu stafilococi meticilino-rezistenti
C. anafilaxia la penicilina
D. infectii cu streptococi cu CMI<=0,1 micrograme/ml la penicilina G
E. infectii cu bacterii HACEK
(pag. 867)
M2542200. In endocardita cu enterococi sunt indicate asocieri ca:

A. penicilina G si gentamicina
B. oxacilina si gentamicina
C. ampicilina si gentamicina
D. vancomicina si gentamicina
E. ceftriaxon si gentamicina
(pag. 867)
M2542201. Durata terapiei antibacteriene in endocardita infectioasa este:

A. 4-6 saptamini in cazul valvelor native
B. 8-10 saptamini in cazul hemoculturilor negative
C. 6-8 saptamini in cazul valvelor protezate
D. 10 saptamini in infectia fungica
E. 4 saptamini in infectii cu streptococi cu CMI<0,5 micrograme/ml la penicilina G
(pag. 867)
M2542202. Indicatii chirurgiei in terapia endocarditei sunt:

A. insuficienta cardiaca secundara insuficientei valvulare
B. endocardita fungica
C. recaderile dupa o terapie adecvata
D. endocardita stafilococica
E. emboliile repetate
(pag. 868)
M2542203. Care sunt cauzele mortalitatii in endocardita infectioasa:

A. rupturile anevrismelor micotice
B. abcesele splenice
C. insuficienta cardiaca
D. emboliile
E. infectia valvei protezate
(pag. 869)
M2542204. Care sunt indicatiile profilaxiei antimicrobiene a endocarditelor:
A. defectul septal atrial necomplicat

B. existenta episoadelor anterioare sau congenitale
C. bolile cardiace valvulare sau congenitale
D. hipertrofia septala asimetrica
E. protezele valvulare
(pag. 869)
M2542205. Profilaxia endocarditei infectioase pentru interventiile cu risc pe tractul genito-urinar este:
A. obligatorie
B. orientata impotriva enterococilor
C. efectuata parenteral
D. realizata doar postinterventie
E. realizata cu cefazolina
(pag. 869)
M2642206. Necesita profilaxie pentru endocardita, pacientii cu:

A. inlocuire valvulara cu valve biologice
B. grefe arteriale pentru by-pass;
C. pace-makeri amplasati transvenos;
D. supusi cateterismului cardiac;
E. suturi sau aplicarea de " petece” pentru corectia defectelor septale.
(pag. 869)
M2642207. In cazul bolnavilor cu endocardita infectioasa, prognosticul este rezervat daca acestia
prezinta:
A. infectia pe o proteza valvulara;
B. insuficienta cardiaca asociata
C. infectie nestreptococica
D. infectie streptococica
E. implicarea valvei tricuspide
(pag. 869)
M2642208. Principiile terapiei antimicrobiene in endocardita infectioasa sunt urmatoarele, cu

EXCEPTIA:
A. determinarea concentratiei minime inhibitorii si a concentratiei minime bactericide;
B. administarea antibioticelor este exclusiv parenterala
C. utilizarea de bacteriostatice in doze suficient de mari;
D. masurarea activitatii bactericide a serului;
E. utilizarea de bacteriostatice in concentratii inalte, pe perioade suficient de lungi pentru sterilizarea
vegetatiilor
(pag. 866)
M2642209. Diagnosticul de endocardita infectioasa este cert, daca sunt indeplinite:

A. un criteriu major si doua criterii minore;
B. doua criterii majore;
C. trei criterii majore
D. trei criterii minore
E. un criteriu major si trei criterii minore
(pag. 866)
M2642210. Cu referire la petele Roţ, urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

A. sunt hemoragii retiniene ovale, cu centru clar;
B. sunt patognomonice pentru diagnosticul de endocardita infectioasa, neintilnindu-se in alte afectari;
C. apar numai la bolnavii cu forme grave de endocardita infectioasa;

D. apar cel mai frecvent la bolnavii cu endocardita fungica
E. pot sa survina si in bolile de tesut conjunctiv si in anemia severa
(pag. 865)
M2642211. Formarea de complexe imune circulante la bolnavii cu endocardita infectioasa determina:

A. pielonefrita difuza;
B. glomerulonefrita in focar
C. glomerulonefrita difuza;
D. artrita;
E. aparitia unor sufluri cardiace noi
(pag. 865)
M2642212. Profilaxia endocarditei la un bolnav cu prolaps de valva mitrala este indicata daca:
A. este prezenta insuficienta mitrala
B. ecocardiografic ambele valve prolabeaza in atriu
C. asociaza tulburari de ritm
D. ecocardiografic se constata prezenta unei foite mitrale ingrosate si redundante
E. asociaza tulburari de conducere
(pag. 869)
M2642213. Circumstantele pentru care se recomanda profilaxia endocarditei sunt:

A. defectul septal atrial necomplicat;
B. hipertrofia ventriculara concentrica;
C. hipertrofia septala asimetrica
D. defectul septal ventricular necomplicat
E. prezenta unui pace- maker.
(pag. 869)
M2642214. Pentru evaluarea unui bolnav suspect de endocardita infectioasa, examenul

ecocardiografic transesofagian se efectueaza obligatoriu in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. bolnavul are o interventie de revascularizare miocardica
B. bolnavul are o proteza valvulara
C. examenul transtoracic este nesatisfacator din punct de vedere tehnic;
D. la examenul transtoracic se vizualizeaza vegetatii multiple
E. bolnavul este candidat la chirurgie cardiaca;
(pag. 866)
M2842215. Etiologia endocarditei pe valve native cuprinde;

A. stafilococii
B. microorganismele HACEK
C. enterococii
D. virusuri
E. listeria monocytogenes
(pag. 863)
M2842216. Urmatoarele afirmatii sint adevarate;

A. proportia barbatilor este mai mare decit a femeilor intre pacientii cu endocardita valvulara primitiva
B. varsta tanara predispune la endocardita infectioasa
C. 60- 80% din pacientii cu endocardita au o leziune predispozanta identificabila
D. bolile degenerative cardiace predispun la endocardita
E. valva aortica este cel mai frecvent implicata
(pag. 863)
M2842217. Cele mai frecvente manifestari clinice ale endocarditei sint:

A. suflurile cardiace
B. degetele hipocratice
C. petele Roth
D. febra
E. leziunile Janeway
(pag. 865)
M2842218. Factorii care contribuie la aparitia insuficientei cardiace in endocardita infectioasa sint:
A. miocardita
C. cronicizarea endocarditei
D. embolia in arterele coronare cu infarctizare
E. anevrismul micotic
(pag. 865)
M2842219. Criteriile minore in diagnosticul endocarditei infectioase definite cuprind:

A. febra peste 38 grd.C
B. leziune predispozanta sau droguri intravenos
C. demonstrarea afectarii hepatice
D. hemoculturi negative
E. ecocardiograma caracteristica pentru endocardita dar neintrunind criteriile majore
(pag. 866)
M2842220. Tratamentul endocarditei cu stafilococi rezistenti la Meticilina pe valva native se face cu:
A. Vancomicina 15 mg/kg i.v.,la 12 ore,4-6 sapt.cu sauf ara gentamicina
B. Penicilina G,12-18 mil.u.i./zi i.v.,in doze divizate la 4 ore, 4 sapt.
C. Ciprofloxacina 2 tb/zi 4-6 sapt.
D. Ampicilina 4-8 g/zi i.v. la 4-6 ore divizat. 4 sapt.
E. Nafcilina sau Oxacilina 2 gi.v.,la 4 ore, 4-6 sapt,cu sau faraGentamicina 1mg/kg,i.v.,la 8 ore in primele 3-5
zile
(pag. 867)
M2842221. Prognosticul rezervat al endocarditei infectioase este dat de:

A. implicarea valvei mitrale
B. dezvoltarea insuficientei cardiace
C. infectia pe valva nativa
D. infectia nesrteptococica
E. abcesele miocardica
(pag. 869)
M2842222. Urmatoarele afirmatii legate de endocardita infectioasa sunt false:

A. embolia pulmonara in endocardita infectioasa este mai frecventa la narcomani
B. afectarea renala este rara la pacientii cu endocardita infectioasa
C. emboliile in arterele mari sint legate de infectia cu bacilli gram negativi
D. petesiile sint frecvente la nivelul toracelui membrelor inferioare
E. anevrismele micotice sint mai frecvente in cazul infectiilor fungice
(pag. 865)
Tema nr. 43
Valvulopatii mitrale si aortice
BIBLIOGRAFIE:
M1143001. O stenoza semnificativa se intilneste in caz de reducere a suprafetii orificiului mitral la

A. <3 cm2
B. <2.5 cm2
C. <2 cm2
D. <1 cm2
E. <0.5 cm2
(pag. 1447)
M1143002. Care din urmatoarele nu este cauza de insuficienta mitrala:

A. a. Ischemia acuta miocardica (angina pectorala)
B. b. Miocardiopatia hipertrofica
C. c. Miocardiopatia restrictiva
D. d. Calcificare inelului mitral
E. e. Fibroza unui muschi papilar
(pag. 1451)
M1143003. Stenoza aortica este critica la un orificiu:

A. < 0,1 cm2/m2
B. < 0,5 cm2/m2
C. < 0,7 cm2/m2
D. <1 cm2/m2
E. <1,5 cm2/m2
(pag. 1454)
M1243004. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in stenoza mitrala:

A. la palpare se gaseste un freamat sistolic la apex
B. intervalul Q-Zg.I pe fonocardiograma este prelungit
C. intervalul dintre componenta aortica a zg.II si clacmentul de deschidere mitral variaza direct proportional cu
severitatea stenozei mitrale
D. uruitura diastolica se accentueaza in cursul manevrei Valsalva
E. durata uruiturii diastolice nu se coreleaza cu severitatea stenozei mitrale.
(pag. 1449)
M1243005. Care dintre urmatoarele afirmatii privind stenoza aortica sunt adevarate:
A. stenoza aortica are importanta hemodinamica cand orificiul valvular stenozat este sub 1cm2/m2
B. manifestarile clinice cele mai importante sunt cele de debit cardiac mic: astenie musculara, fatigabilitate,
slabiciune
C. simptomele de insuficienta ventriculara stanga apar precoce, din stadii timpurii
D. coexistanta stenozei mitrale intensifica manifestarile clinice ale stenozei aortice
E. prezenta pulsului bisferiens exclude o stenoza aortica pura
(pag. 1454-1455)
M1243006. Care dintre urmatoarele elemente privind stenoza aortica sunt adevarate:
A. in stenoza aortica se poate constata un soc apexian dublu

B. in stenoza aortica se poate constata un freamat diastolic la baza cordului
C. prezenta unui zgomot protosistolic de ejectie semnifica stenoza aortica valvulara calcifica
D. in stenoza aortica poate fi ascultat un suflu du-te vino (semnul Duroziez) pe artera femurala
E. suflul sistolic in stenoza aortica este in mod caracteristic de regurgitare, de tonalitate joasa
(pag. 1455)
M1243007. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza aortica sunt adevarate:
A. tratamentul cu vasodilatatoare are mare eficienta la bolnavii cu stenoza aortica
B. decesul la pacientii cu stenoza aortica severa se intalneste cel mai frecvent in deceniul 5-6 de viata
C. cauza decesului la peste jumatate din bolnavi este moartea subita
D. interventia chirurgicala este indicata in stenoza aortica severa si disfunctie a ventricolului stang, dupa
aparitia simptomatologiei
E. odata cu aparitia insuficientei ventriculare stangi riscul operator este de 15-20%
(pag. 1456-1457)
M1243008. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta aortica este adevarata:
A. primele semne clinice de insuficienta aortica sunt cele de debit cardiac mic: slabiciune, astenie musculara
B. durerea toracica la pacientii tineri cu insuficienta aortica, indica prezenta bolii coronariene
C. episoadele de angor nocturn din insuficienta aortica raspund bine la nitroglicerina
D. in insuficienta aortica se poate palpa in fosa suprasternala un freamat sistolic intens ce se transmite in sus
de-a lungul arterelor carotide
E. suflul de insuficienta aortica se intensifica la inhalarea de nitrit de amil
(pag. 1458)
M1243009. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul insuficientei aortice este adevarata:
A. digitala se poate indica in insuficienta aortica severa fara simptome de insuficienta ventriculara stanga
franca
B. inhibitorii enzimei de conversie nu sunt bine tolerati de bolnavii cu insuficienta aortica
C. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu fractia de ejectie a
ventricolului stang< 60%
D. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu volumul telesistolic
ventricular stang>40ml/m2
E. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu diametrul telesistolic
ventricular stang >45mm
(pag. 1459)
M1343010. Care dintre factorii de mai jos determina in mod direct aparitia dispneei la pacientul cu
stenoza aortica valvulara?
A. Hipertrofia ventriculara stanga severa.
B. Compresia vaselor coronariene de catre miocardul hipertrofiat.
C. Cresterea presiunii capilare pulmonare.
D. Vasoconstrictia inadecvata din muschii scheletici in repaus.
E. Imposibilitatea cresterii debitului cardiac la efort.
(pag. 1455)
M1343011. La pacientul cu stenoza aortica valvulara, aparitia galopului ventricular stang exprima:
A. O presiune telediastolica crescuta in ventriculul stang.
B. Dilatarea si insuficienta ventriculara stanga.
C. Prezenta hipertrofiei ventriculare stangi.
D. O golire sistolica dificila, din cauza compliantei reduse a ventriculului stang hipertrofiat.
E. Coexistenta unei stenoze mitrale.
(pag. 1455)
M1343012. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice poate agrava tabloul clinic al bolnavului cu
stenoza aortica valvulara decompensata?
A. inlocuirea valvei aortice cu o proteza.
B. Administrarea digoxinei.
C. Tratamentul cu vasodilatatoare.
D. Administrarea prudenta a diureticelor.
E. Restrictia de sodiu in alimentatie.
(pag. 1456)
M1343013. In stenoza mitrala tratamentul chirurgical este indicat:

A. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 0,6 cm2/m2 in clasa NYHA I.
B. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 1,5 cm2/m2 si care au si insuficienta mitrala usoara.
C. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 0,6 cm2/m2 in clasa NYHA III.
D. La pacientii cu suprafata orificiului mitral 0,6 – 1 cm2/m2 in clasa NYHA II.
E. La pacientii cu suprafata orificiului mitral > 0,6 cm2/m2 si cu fibrilatie atriala paroxistica.
(pag. 1451)
M1343014. La pacientul cu insuficienta aortica cronica interventia chirurgicala de protezare valvulara

poate fi amanata daca:
A. Pacientul este in ritm sinusal.
B. Pacientul este asimptomatic si cu o functie sistolica normala a ventriculului stang la examene repetate.
C. Fractia de ejectie a ventriculului stang < 50%.
D. Volumul telesistolic al ventriculului stang > 50 ml/m2.
E. Diametrul telesistolic al ventriculului stang > 55 mm.
(pag. 1459)
M1343015. Tratamentul chirurgical este indicat in insuficienta mitrala in urmatoarele situatii:

A. La toti pacientii asimptomatici.
B. La pacientii cu volum telesistolic al ventriculului stang < 50 ml/m2.
C. La pacientii cu volum telesistolic al ventriculului stang > 50 ml/m2.
D. La pacientii cu insuficienta mitrala functionala usoara.
E. La pacientii cu diametru telediastolic al ventriculului stang < 45 mm/m2.
(pag. 1453)
M1443016. Urmatoarele afirmatii legate de prolapsul valvei mitrale sunt adevarate cu EXCEPTIA:
A. cei mai multi pacienti sunt asimptomatici
B. moartea subita este o complicatie frecventa
C. pacientii pot prezenta atacuri ischemice cerebrale tranzitorii
D. la cei mai multi pacienti cu prolaps de valva mitrala cauza este necunoscuta
E. endocardita infectioasa se poate constata la pacientii cu prolaps de valva mitrala ce asociaza si
insuficienta mitrala
(pag. 1453-1454)
M1443017. Care din urmatoarele reprezinta un simptom cardinal in stenoza aortica:

A. tuse
B. fatigabilitate
C. angina pectorala
D. palpitatii
E. cefalee
(pag. 1455)
M1443018. Care din urmatoarele afirmatii legate de examenul fizic in insuficienta aortica este falsa:
A. socul apexian este amplu si deplasat lateral

B. un zgomot 3 poate fi intalnit obisnuit
C. uneori poate fi ascultat si un zgomot 4
D. zgomotul .2 este de obicei accentuat
E. suflul de insuficienta aortica este cu suflu diastolic,aspirativ de tonalitate inalta
(pag. 1458)
M1543019. Care este valoarea orificiului valvei mitrale la un adult normal exprimata in centrimetri
patrati:
A. 0,1-0,5
B. 0,5-1
C. 1-2
D. 4-6
E. 6-10
(pag. 1447)
M1543020. Care dintre urmatoarele semne hemodinamice este caracteristic pentru stenoza mitrala cu
aria orificiului mai mica de 2 centrimetri patrati:
A. scaderea presiunii atriale stangi
B. presiunea diastolica ventriculara stanga crescuta in afara coexistentei altei afectiuni cardiovasculare
C. gradient presional atrioventricular stang crescut anormal
D. scaderea presiunii si volumului telediastolic al ventriculului drept
E. presiuni pulmonare scazute
(pag. 1447-48)
M1543021. Suflul sistolic apexian de insuficienta mitrala la pacientii cu ruptura de cordaje tendinoase
sau afectare predominanta a foitei mitrale posterioare are urmatoarea caracteristica:
A. iradiaza in axila
B. iradiaza catre baza cordului
C. iradiaza interscapulovertebral stang
D. iradiaza la nivelul apendicelui xifoid
E. nu iradiaza
(pag. 1452)
M1543022. Un semn ecografic util la ecocardiografia bidimensionala pentru diagnosticul prolapsului

de valva mitrala este:
A. deplasarea sistolica a foitelor valvei mitrale in atriul stang cu coaptare superior fata de planul inelului mitral
B. deplasarea sistolica a foitelor valvei mitrale in ventricului stang cu coaptare inferior fata de planul inelului
mitral
C. reducerea ariei de deschidere a orificiului mitral
D. calcificarea inelului mitral
E. excursia sistolica ampla a peretelui posterior al ventriculului stang
(pag. 1454)
M1543023. Uruitura mezodiastolica Austin Flint se asculta in urmatoarea valvulopatie:

A. stenoza mitrala
B. insuficienta mitrala
C. prolapsul de valva mitrala
D. stenoza aortica
E. insuficienta aortica
(pag. 1458)
M1543024. Care este cea mai importanta complicatie tardiva a bioprotezelor aortice:
A. insuficienta valvulara
B. complicatiile tromboembolice
C. complicatiile hemoragice ca urmare a tratamentului anticoagulant
D. tulburarile de ritm
E. hipertensiunea pulmonara
(pag. 1457)
M1643025. Despre stenoza mitrala este ADEVARATA afirmatia:

A. la adultul normal orificiul valvei mitrale este de 2-4 cm2
B. crestera presiunii telediastolice in ventriculul drept apare la cresteri ale presiunii sistolice in artera
pulmonara de peste 50 mmHg
C. aspectele clinice in stenoza mitrala nu sunt influentate de nivelul presiunii din artera pulmonara
D. latenta dintre atacul de cardita reumatismala si aparitia simptomatologiei este de aproximativ 10-20 luni
E. hemoptizia este cel mai adesea fatala
(pag. 1447,1448)
M1643026. Examenul clinic in stenoza mitrala poate identifica:

A. pulsul “celer et altus”
B. clacment de deschidere a mitralei la nivelul apexului, predominant in expir
C. suflu systolic de intensitate mare cu caracter aspirativ la focarul mitralei
D. suflu systolic cu caracter razator la focarul aortic
E. zgomot I diminuat
(pag. 1448)
M1643027. Despre insuficienta mitrala este FALSA afirmatia:

A. insuficienta mitrala acuta poate aparea secundar unei endocardite infectioase
B. hemoptizia si emboliile sistemice se intalnesc mai rar decat in stenoza mitrala
C. fibrilatia atriala este o asociere rarisima
D. suflu systolic cel putin de grad III/ VI este cel mai caracteristic semn in insuficienta mitrala severa
E. ECHO Doppler spectral si color apreciaza cel mai précis neinvaziv severitatea insuficientei mitrale
(pag. 1451,1452)
M2243028. Care dintre afirmatiile privind stenoza mitrala sunt false

A. 2/3 din totalul pacientilor sunt femei
B. 1/3 din totalul pacientilor sunt femei
C. cea mai frecventa etiologie este cea reumatismala
D. este de obicei de origine reumatismala
E. se întâlneste la aproximativ 40% din totalul pacientilor cu boala cardiaca reumatismala
(pag. 1447)
M2243029. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt false
A. tahicardia augmenteaza gradientul transvalvular
B. marimea fluxului depinde de debitul cardiac si frecventa cardiaca
C. presiunile pulmonare venoasa si capilare crescute, scad
D. la adultul normal orificiul valvei mitrale ete de 2-3 cm2
E. la adultul normal, orificiul valvei mitrale este de 4-6 cm2
(pag. 1448)
M2243030. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt false?
A. în stenoza mitrala pura se poate întâlni unda y descendenta
B. disfunctia ventriculara stânga se întâlneste la aproximativ 1/4 din pacientii cu stenoza mitrala cronica
severa
C. disfunctia ventriculara stânga se întâlneste la aproximativ 2/3 din paceintii cu stenoza mitrala cronica
severa
D. coexistenta hipertensiunii sistemice este responsabila uneori de cresteri ale presiunii diastolice din
ventriculul stâng
E. presiunea diastolica ventriculara stânga este normala în stenoza mitrala izolata
(pag. 1448)
M2243031. Hipertensiunea pulmonara în stenoza mitrala nu este determinata de:

A. transmiterea pasiva, retrograda, a presiunii crescute din atriul stâng
B. vasoconstrictia arteriolara pulmonara
C. edemul interstitial în peretii vaselor pulmonare mici
D. insuficienta tricuspidiana asociata
E. modificarile organice obliterative ale patului vascular pulmonar
(pag. 1448)
M2243032. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt false?
A. în stenoza mitrala strânsa, la trecerea în clinostatism se produce ortopneea
B. tireotoxicoza nu influenteaza simptomatoogia caracteristicia stenozei mitrale
C. anemia poate precipita cresteri ale presiunii capilare pulmonare
D. în stenoza mitrala usoara pot sa nu existe simptome
E. perioada de latenta dintre atacul initial de cardita reumatismala si dezvoltarea simptomelor induse de
stenoza mitrala este de 2 decenii
(pag. 1448)
M2243033. Care din afirmatiile privind stenoza mitrala sunt false?

A. flutter-ul atrial este întâlnit frecvent în stenoza mitrala severa
B. aritmia extrasistolica este rara în stenoza mitrala moderat severa
C. fibrialtai atriala este freventa în stenoza mitrala moderat severa
D. tahicardia paroxistica este frecventa în stenoza moderat severa
E. edemul pulmonar se dezvolta atunci când exista o crestere a fluxului ce trebuie sa treaca dintr-un orificiu
mitral sever îngustat
(pag. 1448)
M2243034. Care din urmatoarele afirmatii privind modificaril epulmonare din stenoza mitrala sunt false
A. complianta pulmonara este scazuta
B. capacitatea respiratorie maxima este scazuta
C. capacitatea vitala este normala
D. îngrosarea capilarelor pulmonare
E. îngrosarea fibroasa a peretilor alveolari
(pag. 1449)
M2243035. Care din afirmatiil eprivind trombii si embolii din stenoza mitrala sunt false?
A. embolia se face cel mai frecvent în membre
B. embolia se face cel mai frecvent în splina
C. embolia se face cel mai frecvent în plamâni
D. embolia se face cel mai frecvent în creier
E. tombii se pot forma în atriul stâng
(pag. 1449)
M2243036. La examenul fizic în stenoza mitrala nu se întâlnesc

A. presiune sistemica usor crescuta
B. presiune sistemica normala
C. presiune sistemica usor scazuta
D. facies ciupit
E. eritem malar
(pag. 1449)
M2243037. Care din urmatoarele afirmatii privind ECG în stenoza mitrala sunt false?
A. prezenta hipertrofiei ventriculare stângi pe ECG poate indic aprezenta unei valvulopatii aortice asociate
B. complexul QRS este întotdeauna modificata în stenoza mitrala strânsa
C. unda P poate deveni bifazica în V1
D. unda P poate deveni înalta si ascutita în D II
E. unda P indica dilatatia atriului stâng
(pag. 1450)
M2243038. Care din afirmatiile privind stenoza mitrala sunt false?

A. hipertensiunea pulmonara primitiva se întâlneste cel mai frecvent la femeile tinere
B. stenoza tricuspidiana poate masca aspectele clinice ale stenozei mitrale
C. la pacientii cu stenoza mitrala larga, cordul este mul marit
D. radiologic pot sa apara proeminenta arterelor pulmonare principale
E. ecocardiograma este cea mai sensibila metoda neinvaziva de diagnsotic al stenozei mitrale
(pag. 1450)
M2243039. O stenoza semnificativa se intilneste in caz de reducere a suprafetii orificiului mitral la

A. <3 cm2
B. <2.5 cm2
C. <2 cm2
D. <1 cm2
E. <0.5 cm2
(pag. 1447)
M2243040. Care din urmatoarele nu este cauza de insuficienta mitrala:

A. Ischemia acuta miocardica (angina pectorala)
B. Miocardiopatia hipertrofica
C. Miocardiopatia restrictiva
D. Calcificare inelului mitral
E. Fibroza unui muschi papilar
(pag. 1451)
M2243041. Auscultatia in insuficienta mitrala cuprinde de obicei:

A. Accentuarea zgomotului I
B. Zgomot III
C. Dedublare larga a zgomotului II in formele severe
D. Zgomot IV in formele acute, severe
E. Suflu descrescendo sistolic in formele severe
(pag. 1452)
M2243042. Stenoza aortica este critica la un orificiu:

A. < 0,1 cm2/m2
B. < 0,5 cm2/m2
C. < 0,7 cm2/m2
D. <1 cm2/m2
E. <1,5 cm2/m2
(pag. 1454)
M2243043. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza aortica sunt adevarate
A. tratamentul cu vasodilatatoare are mare eficienta la bolnavii cu stenoza aortica
B. decesul la pacientii cu stenoza aortica severa se intalneste cel mai frecvent in deceniul 5-6 de viata
C. cauza decesului la peste jumatate din bolnavi este moartea subita
D. interventia chirurgicala este indicata in stenoza aortica severa si disfunctie a ventricolului stang, dupa
aparitia simptomatologiei
E. odata cu aparitia insuficientei ventriculare stangi riscul operator este de 15-20%
(pag. 1456-1457)
M2243044. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta aortica este adevarata:
A. primele semne clinice de insuficienta aortica sunt cele de debit cardiac mic: slabiciune, astenie musculara
B. durerea toracica la pacientii tineri cu insuficienta aortica, indica prezenta bolii coronariene
C. episoadele de angor nocturn din insuficienta aortica raspund bine la nitroglicerina
D. in insuficienta aortica se poate palpa în fosa suprasternala un freamat sistolic intens ce se transmite in sus
de-a lungul arterelor carotide
E. suflul de insuficienta aortica se intensifica la inhalarea de nitrit de amil
(pag. 1458)
M2243045. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul insuficientei aortice este adevarata:
A. digitala se poate indica in insuficienta aortica severa fara simptome de insuficienta ventriculara stanga
franca
B. inhibitorii enzimei de conversie nu sunt bine tolerati de bolnavii cu insuficienta aortica
C. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu fractia de ejectie a
ventricolului stang< 60%
D. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu volumul telesistolic
ventricular stang>40ml/ m2
E. E. interventia chirurgicala se indica la bolnavii cu insuficienta aortica asimptomatici, cu diametrul
telesistolic ventricular stang >45mm
(pag. 1459)
M2243046. Care dintre factorii de mai jos determina în mod direct aparitia dispneei la pacientul cu
stenoza aortica valvulara?
A. Hipertrofia ventriculara stânga severa
B. Compresia vaselor coronariene de catre miocardul hipertrofiat.
C. Cresterea presiunii capilare pulmonare
D. Vasoconstrictia inadecvata din muschii scheletici în repaus.
E. Imposibilitatea cresterii debitului cardiac la effort
(pag. 1455)
M2243047. La pacientul cu stenoza aortica valvulara, aparitia galopului ventricular stâng exprima:
A. O presiune telediastolica crescuta în ventriculul stâng
B. Dilatarea si insuficienta ventriculara stânga.
C. Prezenta hipertrofiei ventriculare stângi
D. O golire sistolica dificila, din cauza compliantei reduse a ventriculului stâng hipertrofiat
E. Coexistenta unei stenoze mitrale
(pag. 1455)
M2243048. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice poate agrava tabloul clinic al bolnavului cu
stenoza aortica valvulara decompensata?
A. Înlocuirea valvei aortice cu o proteza
B. Administrarea digoxinei
C. Tratamentul cu vasodilatatoare
D. Administrarea prudenta a diureticelor
E. Restrictia de sodiu în alimentatie
(pag. 1456)
M2243049. În stenoza mitrala tratamentul chirurgical este indicat:

A. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 0,6 cm2/m2 în clasa NYHA I.
B. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 1,5 cm2/m2 si care au si insuficienta mitrala usoara
C. La pacientii cu suprafata orificiului mitral < 0,6 cm2/m2 în clasa NYHA III.
D. La pacientii cu suprafata orificiului mitral 0,6 – 1 cm2/m2 în clasa NYHA II.
E. La pacientii cu suprafata orificiului mitral > 0,6 cm2/m2 si cu fibrilatie atriala paroxistica
(pag. 1451)
M2243050. La pacientul cu insuficienta aortica cronica interventia chirurgicala de protezare valvulara

poate fi amânata daca:
A. Pacientul este în ritm sinusal
B. Pacientul este asimptomatic si cu o functie sistolica normala a ventriculului stâng la examene repetate
C. Fractia de ejectie a ventriculului stâng < 50%.
D. Volumul telesistolic al ventriculului stâng > 50 ml/m2
E. Diametrul telesistolic al ventriculului stâng > 55 mm
(pag. 1459)
M2243051. Tratamentul chirurgical este indicat în insuficienta mitrala în urmatoarele situatii:

A. La toti pacientii asimptomatici
B. La pacientii cu volum telesistolic al ventriculului stâng < 50 ml/m2.
C. C. La pacientii cu volum telesistolic al ventriculului stâng > 50 ml/m2.
D. La pacientii cu insuficienta mitrala functionala usoara
E. La pacientii cu diametru telediastolic al ventriculului stâng < 45 mm/m2.
(pag. 1453)
M2243052. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in stenoza mitrala:

A. la palpare se gaseste un freamat sistolic la apex
B. intervalul Q-Zg.I pe fonocardiograma este prelungit
C. intervalul dintre componenta aortica a zg.II si clacmentul de deschidere mitral variaza direct proportional cu
D. uruitura diastolica se accentueaza in cursul manevrei Valsalva
E. durata uruiturii diastolice nu se coreleaza cu severitatea stenozei mitrale
(pag. 1449)
M2243053. Care dintre urmatoarele afirmatii privind stenoza aortica sunt adevarate:
A. stenoza aortica are importanta hemodinamica cand orificiul valvular stenozat este sub 1cm2/m2
B. manifestarile clinice cele mai importante sunt cele de debit cardiac mic: astenie musculara, fatigabilitate,
slabiciune
C. simptomele de insuficienta ventriculara stanga apar precoce, din stadii timpurii
D. coexistanta stenozei mitrale intensifica manifestarile clinice ale stenozei aortice
E. prezenta pulsului bisferiens exclude o stenoza aortica pura
(pag. 1454-1455)
M2243054. Care dintre urmatoarele elemente privind stenoza aortica sunt adevarate:
A. in stenoza aortica se poate constata un soc apexian dublu
B. in stenoza aortica se poate constata un freamat diastolic la baza cordului
C. prezenta unui zgomot protosistolic de ejectie semnifica stenoza aortica valvulara calcifica
D. în stenoza aortica poate fi ascultat un suflu du-te vino (semnul Duroziez) pe artera femurala
E. suflul sistolic în stenoza aortica este în mod caracteristic de regurgitare, de tonalitate joasa
(pag. 1455)
M2243055. Urmatoarele afirmatii legate de prolapsul valvei mitrale sunt adevarate cu EXCEPTIA:
A. cei mai multi pacienti sunt asimptomatici
B. moartea subita este o complicatie frecventa
C. pacientii pot prezenta atacuri ischemice cerebrale tranzitorii
D. la cei mai multi pacienti cu prolaps de valva mitrala cauza este necunoscuta
E. endocardita infectioasa se poate constata la pacientii cu prolaps de valva mitrala ce asociaza si
insuficienta mitrala
(pag. 1453-1454)
M2243056. Care din urmatoarele reprezinta un simptom cardinal in stenoza aortica:

A. tuse
B. fatigabilitate
C. angina pectorala
D. palpitatii
E. cefalee
(pag. 1455)
M2243057. Despre valvuloplastia cu balon urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu EXCEPTIA:

A. alternativa a chirurgiei la copiii si adultii tineri cu stenoza aortica congenitala
B. pacientii care sunt prea tarati pentru a suporta o interventie chirurgicala
C. pacientii cu stenoza aortica amenintatoare de viata
D. ca o "punte catre chirurgie” la pacientii cu disfunctte ventriculara stanga
E. pacienti varstnici cu stenoza aortica calcificata
(pag. 1457)
M2243058. Care din urmatoarele afirmatii legate de examenul fizic in insuficienta aortica este falsa:
A. socul apexian este amplu si deplasat lateral
B. un zgomot 3 poate fi întalnit obisnuit
C. uneori poate fi ascultat si un zgomot 4
D. zgomotul .2 este de obicei accentuat
E. suflul de insuficienta aortica este cu suflu diastolic,aspirativ de tonalitate inalta
(pag. 1458)
M2343059. La pacientii cu insuficienta aortica acuta severa:

A. Ventriculul stang se dilata semnificativ.
B. Edemul pulmonar si/sau socul cardiogen se instaleaza brusc.
C. Presiunea telediastolica a ventriculului stang se reduce.
D. Debitul sistolic creste, in mod compensator.
E. Tratamentul chirurgical este contraindicat.
(pag. 1458)
M2343060. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza aortica valvulara este corecta?
A. Un gradient presional transvalvular mare intre ventriculul stang si aorta poate rezista timp de mai multi ani,
fara a produce simptome.
B. Obstructia caii de ejectie a ventriculului stang determina dilatarea acestuia, ca mecanism de compensare.
C. O presiune telediastolica crescuta in ventriculul stang se intalneste numai in dilatarea si insuficienta
acestuia.
D. La majoritatea pacientilor asimptomatici, debitul cardiac de repaus este scazut.
E. La pacientii compensati, tensiunea arteriala sistolica este anormal crescuta.
(pag. 1454, 1455)
M2343061. Speranta de viata a pacientilor cu stenoza aortica valvulara, dupa aparitia simptomelor,
este de:
A. 1,5 - 2 ani de la aparitia insuficientei cardiace congestive.

B. 4 ani de la primele palpitatii de efort.
C. 5 ani de la aparitia anginei pectorale.
D. 1 an de la prima sincopa.
E. 3 ani de la instalarea fibrilatiei atriale permanente.
(pag. 1456)
M2343062. Care dintre urmatoarele afectiuni nu se numara printre cauzele insuficientei mitrale?
A. Infarctul miocardic.
B. Defectul septal atrial.
C. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva.
D. Calcificarea de inel mitral.
E. Endocardita infectioasa.
(pag. 1451)
M2343063. In insuficienta mitrala cronica, sunt adevarate urmatoarele:

A. Unda v de pe curba de presiune inregistrata in atriul stang este amputata.
B. Atriul stang are complianta diminuata.
C. Zgomotul II este dedublat paradoxal.
D. Suflul de regurgitare abundenta este holosistolic.
E. Angina pectorala este un simptom frecvent.
(pag. 1452)
M2343064. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ascultatia cordului in leziunile asociate unei
stenoze mitrale nu este adevarata?
A. In hipertensiunea pulmonara severa, suflul pansistolic de insuficienta tricuspidiana functionala se asculta
parasternal stang si se amplifica in inspir.
B. Prezenta zgomotului 3 la apex, semnifica o insuficienta mitrala severa asociata.
C. Zgomotul 1 intarit si suflul presistolic apexian pledeaza puternic pentru o insuficienta mitrala asociata.
D. In stenoza mitrala cu debit cardiac mult scazut semnele ascultatorii, inclusiv uruitura diastolica, pot sa nu
fie perceptibile.
E. Suflul Graham Steell este un suflu diastolic descrescendo, de regurgitare, localizat parasternal stang si se
datoreaza insuficientei pulmonare.
(pag. 1449)
M2543065. La adultul normal orificiul valvei mitrale exprimat în centrimetri pătraţi este de:
A. 0,1-0,5
B. 0,5-1
C. 1-2
D. 4-6
E. 6-10
(pag. 1447)
M2543066. Semnul hemodinamic distinctiv al stenozei mitrale când aria orificiului este mai mică de 2
centrimetri pătraţi este:
A. scăderea presiunii atriale stângi
B. creşterea presiunii diastolice ventriculare stângi
C. scăderea presiunii şi volumului telediastolic al ventriculului stâng
D. gradient presional atrioventricular stâng crescut anormal
E. presiuni pulmonare scăzute
(pag. 1447-48)
M2543067. Suflul sistolic apexian de insuficienţă mitrală la pacienţii cu ruptură de cordaje tendinoase
sau afectare predominantă a foiţei mitrale posterioare are următoarea caracteristică:

A. iradiază în axilă
B. iradiază către baza cordului
C. iradiază interscapulovertebral stâng
D. iradiază la nivelul apendicelui xifoid
E. nu iradiază
(pag. 1452)
M2543068. Un semn ecografic util la ecocardiografia bidimensională pentru diagnosticul prolapsului

de valvă mitrală este:
A. reducerea ariei de deschidere a orificiului mitral
B. calcificarea inelului mitral
C. deplasarea sistolică a foiţelor valvei mitrale în atriul stâng cu coaptare superior faţă de planul inelului mitral
D. mişcarea paradoxală a septului interventricular
E. dilatarea cavităţilor drepte
(pag. 1454)
M2543069. Uruitura mezodiastolică Austin Flint apare în următoarea suferinţă cardiacă:

A. reumatismul articular acut
B. prolapsul de valvă mitrală
C. defectul septal interventricular
D. insuficienţa aortică
E. cardiomiopatia hipertrofică
(pag. 1458)
M2543070. Care este cea mai importantă complicaţie tardivă a bioprotezelor aortice:
A. tulburările de ritm
B. tromboembolismul sistemic
C. insuficienţa valvulară
D. hipertensiunea pulmonară
E. hemoragia ca urmare a tratamentului anticoagulant
(pag. 1457)
M2543071. Care este valoarea tensiunii arteriale sistolice bazale de la care se poate exclude practic o
stenoză aortică severă:
A. 140 mmHg
B. 160 mmHg
C. 180 mmHg
D. 200 mmHg
E. 220 mmHg
(pag. 1455)
M2643072. Despre stenoza mitrala este ADEVARATA afirmatia:

A. crestera presiunii telediastolice in ventriculul drept apare la cresteri ale presiunii sistolice in artera
pulmonara de peste 50 mmHg
B. hemoptizia este cel mai adesea fatala
C. latenta dintre atacul de cardita reumatismala si aparitia simptomatologiei este de aproximativ 10-20 luni
D. la adultul normal orificiul valvei mitrale este de 2-4 cm2
E. aspectele clinice in stenoza mitrala nu sunt influentate de nivelul presiunii din artera pulmonara
(pag. 1447-1448)
M2643073. Examenul clinic in stenoza mitrala poate identifica:

A. pulsul “parvus et tardus"
B. suflu diastolic cu caracter aspirativ la focarul aortic

C. suflu systolic de intensitate mare cu caracter aspirativ la focarul mitralei
D. clacment de deschidere a mitralei la nivelul apexului, predominant in expir
E. zgomot I diminuat
(pag. 1448)
M2643074. Despre insuficienta mitrala este FALSA afirmatia:

A. ECHO Doppler spectral si color apreciaza cel mai précis neinvaziv severitatea insuficientei mitrale
B. fibrilatia atriala este o asociere rarisima
C. hemoptizia si emboliile sistemice se intalnesc mai rar decat in stenoza mitrala
D. insuficienta mitrala acuta poate aparea secundar unei endocardite infectioase
E. suflu systolic cel putin de grad III/ VI este cel mai caracteristic semn in insuficienta mitrala severa
(pag. 1451-1452)
M2643075. Care din semnele si simptomele urmatoare NU se regasesc in stenoza aortica:

A. pulsul arterial “celer et altus”
B. suflu systolic de ejectie cu iradiere de-a lungul arterelor carotide
C. dedublarea “paradoxala” a zgomotului II
D. TA sistolica sub 100 mmHg
E. Sincopa de effort
(pag. 1454-1455)
M2643076. Dintre rezultatele examinarilor paraclinice in stenoza aortica, unul este absent:
A. dilatarea VS si scaderea fractiei de scurtare in faze avansate
B. pereti subtiri ai VS la examinarea echocardiografica
C. rotunjirea apexului cardiac in proiectie frontala pe radiografia toracica
D. fortare” a ventricolului stang pe ECG
E. gradient transvalvular aortic crescut la ECHO Doppler
(pag. 1456)
M2643077. Urmatoarele afirmatii referitoare la insuficienta aortica sunt adevarate, CU EXCEPTIA:

A. apare frecvent asociata cu sindromul Marfan
B. caracteristic este un suflu diastolic, aspirativ, descrescendo, in spatiul III intercostal stg.
C. aproximativ ¾ din pacientii cu insuf. aortica pura sunt femei
D. Suflul Austin Flint prezinta o accentuare presistolica la pacientii in ritm sinusal
E. TA sistolica poate ajunge la 300 mmHg
(pag. 1457-1458)
M2843078. In stenoza aortica calcificata zgomotul II este:

A. diminuat
B. dedublat
C. accentuat
D. de aceeasi intensitate cu zgomotul I
E. normal
(pag. 1455)
M2843079. Insuficienta tricuspidiana este cel mai frecvent:

A. reumatismala
B. produsa prin prolapsul valvei tricuspide
C. posttraumatica
D. asociata fibrozei endomiocardice
E. functionala
(pag. 1460)
M1143080. Care din urmatoarele modificari se intilnesc in stenoza mitrala reumatismala:

A. foite valvulare ingrosate
B. fuziune comisurala
C. foite valvulare scurtate
D. cordaje valvulare scurtate
E. cordaje calcificate
(pag. 1447)
M1143081. Leziunea valvulara din stenoza mitrala se datoreste:

A. leziunii reumatismale
B. dilatarii relative a cavitatilor cardiace
C. leziunii traumatice de flux
D. formarii trombilor pe valve
E. suprainfectiei valvulare
(pag. 1447)
M1143082. Care din urmatoarele NU se intilneste in stenoza mitrala izolata:

A. cresterea presiunii in artera pulmonara
B. cresterea presiunii diastolice ventriculare stingi
C. hemoptizia
D. insuficienta ventriculara stinga
E. infectiile pulmonare
(pag. 1448/9)
M1143083. Care din urmatoarele afirmatii privind examenul fizic in stenoza mitrala este adevarata:
A. Zgomotul I poate fi palpat la bolnavii cu foite valvulare mobile
B. Zgomotul I este intirziat in stenoza severa
C. Clacmentul de deschidere mitral nu iradiaza la baza
D. Uruitura se accentueaza la manevra Valsalva
E. Se pot frecvent ausculta sufluri sistolice de intensitate mica
(pag. 1449)
M1143084. Stenoza aortica poate recunoaste drept cauze:

A. Bicuspidia
B. Endocardita reumatismala
C. Calcificarea valvei
D. Endocardita bacteriana
E. Spondilita ankilopoietica
(pag. 1454)
M1143085. Simptomele cardinale ale stenozei aortice sunt:

A. Dispneea de effort
B. Tulburarile de ritm
C. Angina de piept
D. Sincopa de effort
E. Astenia
(pag. 1455)
M1143086. Care din urmatoarele NU este cauza de insuficienta aortica asociata cu stenoza aortica:
A. sifilisul
B. endocardita infectioasa
C. reumatismul articular acut
D. medionecroza chistica a aortei
E. bicuspidia de aorta
(pag. 1457)
M1143087. La examenul fizic al unui bolnav cu insuficienta aortica severa vom intilni:
A. Intarirea zgomotului II
B. Zgomot III
C. Presiunea pulsului redusa
D. Pulsatii capilare
E. Suflu mezosistolic
(pag. 1458)
M1143088. Examenul ecografic in insuficienta aortica asimptomatica arata:

A. diminuarea amplitudinii contractiei peretelui posterior
B. vibratie a foitei anterioare a mitralei
C. modificari ale valvei si inelului aortic
D. dimunuarea volumului bataie al ventriculului sting
E. marimea jetului regurgitant
(pag. 1459)
M1243089. La pacientii cu stenoza mitrala severa debitul cardiac scazut este corelat cu:
A. obstructia orificiului mitral
B. functia ventriculara stanga deteriorata
C. functia ventriculara dreapta deteriorata
D. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
E. prezenta hipercapneei
(pag. 1448)
M1243090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate:
A. in stenoza mitrala severa presiunea sistolica in artera pulmonara se poate apropia de cea sistemica
B. stenoza mitrala apare mai frecvent la femei comparativ cu barbatii
C. stenoza mitrala se manifesta la o suprafata a orificiului mitral de 4 cm2
D. coexistenta insuficientei mitrale cu stenoza mitrala scade presiunea diastolica in ventricolul stang
E. disfunctia ventriculara stanga in stenoza mitrala izolata severa este consecinta cresterii cronice a
postsarcinii
(pag. 1447-1448)
M1243091. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate.
A. aritmiile ventriculare se intalnesc cu frecventa crescuta in stenozele mitrale moderat – severe
B. in stenoza mitrala edemul pulmonar apare in cresterile bruste ale presiunii in ventricolul drept
C. in stenoza mitrala edemul pulmonar apare cand exista o crestere brusca a fluxului ce trebuie sa treaca
prin orificiul atrio-ventricular stramtat
D. zgomotul 1 este diminuat
E. in stenoza mitrala hemoptiziile se produc la pacientii cu presiunea in atriul stang crescut fara cresterea
pronuntata a rezistentei vasculare pulmonare
(pag. 1448)
M1243092. Care dintre urmatoarele modificari pulmonare se produc in stenoza mitrala:
A. capacitatea de difuziune a O2 per unitate ventilatorie scazuta

B. complianta pulmonara crescuta
C. volumul de rezerva crescut
D. rezistenta cailor aeriene la fluxul de aer crescuta
E. capacitatea respiratorie maxima scazuta
(pag. 1449)
M1243093. Care dintre urmatoarele afirmatii privind trombembolismul in stenoza mitrala sunt
adevarate:
A. embolizarile se produc mult mai frecvent la tineri
B. embolizarile se produc indiferent de gradul obstructiei mitrale
C. embolizarile se produc mai frecvent la cei care au mai prezentat embolii
D. in timpul operatiei trombii nu sunt descoperiti mai frecvent in atriul stang la cei care au mai prezentat
embolii decat la cei fara aceasta complicatie
E. emboliile se intalnesc mai frecvent la cei cu ritm sinusal decat la cei cu fibrilatie atriala
(pag. 1449)
M1243094. Care din urmatoarele afirmatii privind insuficienta mitrala sunt adevarate:
A. insuficienta mitrala poate aparea in cardiomiopatia hipertrofica
B. insuficienta mitrala reumatismala se intalneste mai frecvent la femei
C. in insuficienta mitrala pura poate aparea un gradient protodiastolic scurt
D. in insuficienta mitrala volumul regurgitat variaza invers proportional cu presiunea sistolica ventriculara
stanga
E. bolnavii cu insuficienta mitrala severa, atriul stang dilatat mult acuza oboseala si astenie, secundare
scaderii debitului cardiac
(pag. 1451-1452)
M1243095. Care dintre urmatoarele elemente stetacustice indica o insuficienta mitrala severa:
A. dedublarea zg.II prin inchiderea prematura a valvei aortice
B. clacmentul de deschidere mitral
C. prezenta Zg.III
D. zg.I accentuat
E. prezenta zg.IV
(pag. 1452)
M1243096. Tratamentul chirurgical in insuficenta mitrala se indica:

A. la pacientii simptomatici numai in cursul efortului fizic intens
B. in disfunctia ventriculara stanga progresiva cu volum telesistolic ventricular stang>50ml/m2
C. in disfunctia ventriculara stanga progresiva cu volum telesistolic ventricular stang<30ml/m2
D. cand dimensiunea telesistolica ventriculara stanga>45mm/m2
E. la pacientii asimptomatici
(pag. 1453)
M1243097. Care din urmatoarele modificari hemodinamice se intalnesc in insuficienta aortica:

A. compensarea hemodinamica majora o constituie presarcina crescuta
B. gradientul de presiune invers, dinspre aorta spre ventricolul stang creste progresiv in timpul diastolei
C. pe masura ce functia ventricolului stang se deterioreaza, volumul telediastolic scade
D. presiunea telediastolica ventriculara stanga poate creste uneori peste 40mmHg
E. in insuficienta aortica acuta severa poate aparea insuficienta mitrala diastolica
(pag. 1457)
M1343098. Mentionati care dintre urmatoarele conditii reprezinta cauze posibile de insuficienta mitrala:
A. Boala cardiaca reumatismala cronica.
B. Spondilita ankilopoietica.
C. Dilatarea marcata a ventriculului stang, de orice cauza.
D. Prolapsul patologic de valva mitrala.
E. Artrita reumatoida.
(pag. 1451)
M1343099. Cele mai frecvente cauze ale insuficientei aortice acute sunt:
A. Endocardita infectioasa.
B. Bicuspidia aortica.
C. Disectia aortica.
D. Ruptura traumatica a valvei aortice.
E. Prolapsul unei cuspe aortice, la pacientii cu defect septal ventricular.
(pag. 1457-1459)
M1343100. La pacientii cu insuficienta aortica cronica, ischemia miocardica este cauzata de:
A. Dilatarea ventriculului stang.
B. Cresterea tensiunii sistolice parietale a ventriculului stang.
C. Scaderea presiunii de perfuzie din arterele coronare.
D. Cresterea debitului sistolic total ejectat de ventriculul stang.
E. inchiderea prematura a valvei mitrale.
(pag. 1457)
M1343101. La examenul unui pacient cu insuficienta aortica se pot intalni urmatoarele semne:
A. Pulsul arterial "parvus et tardus”.
B. Miscarea ritmica a capului la fiecare sistola.
C. Pulsatii epigastrice ale ventriculului drept.
D. Cresterea tensiunii arteriale diferentiale.
E. Un soc apexian amplu, deplasat lateral si inferior.
(pag. 1458)
M1343102. Care din urmatoarele categorii de pacienti cu stenoza mitrala prezinta mai frecvent embolii
sistemice?
A. Pacientii cu fibrilatie atriala.
B. Pacientii varstnici.
C. Pacientii care asociaza stenoza tricuspidiana.
D. Pacientii cu varice ale membrelor inferioare.
E. Pacientii cu debit cardiac scazut.
(pag. 1449)
M1343103. Care dintre urmatoarele elemente permit suspectarea etiologiei reumatismale a stenozei
aortice valvulare?
A. Calcificarea cuspelor aortice.
B. Insuficienta aortica severa asociata.
C. Imobilitatea cuspelor aortice.
D. Asocierea unei stenoze mitrale.
E. Hipertrofia ventriculara stanga importanta.
(pag. 1454)
M1343104. Care dintre urmatorii factori scad presiunea arteriala, putand astfel determina aparitia
sincopei la pacientul cu stenoza aortica valvulara?
A. Staza venoasa pulmonara.
B. Vasodilatatia arteriala din muschii scheletici, indusa de efort.
C. Staza venoasa sistemica.
D. Vasoconstrictia din circulatia sistemica.

E. Instalarea unor tahi sau bradiaritmii.
(pag. 1455)
M1343105. La care dintre urmatoarele categorii de pacienti cu stenoza aortica valvulara, raportul intre
riscul si beneficiul inlocuirii valvei aortice este favorabil?
A. Pacientul asimptomatic, cu stenoza calcificata severa si disfunctie sistolica progresiva a ventriculului stang.
B. Pacientul asimptomatic, cu stenoza calcificata severa si hipertrofie ventriculara stanga importanta.
C. Pacientul cu angina pectorala, sincopa sau insuficienta cardiaca congestiva.
D. Pacientul tanar si asimptomatic, cu stenoza severa si functie sistolica normala a ventriculului stang.
E. Copilul cu bicuspidie aortica si cu stenoza larga.
(pag. 1456)
M1443106. Hipertensiunea pulmonara din stenoza mitrala recunoaste urmatoarele cauze:

A. reducerea patului vascular pulmonar
B. transmiterea retrograda pasiva a presiunii crescute din atriul stang
C. modificari organice obliterative ale patului vascular pulmonar
D. vasoconstrictie arteriolara pulmonara indusa de presiunea crescuta din atriul stang
E. edemul interstitial
(pag. 1448)
M1443107. Despre simptomatologia stenozei mitrale urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. hemoptizia rezulta din ruperea anastomozelor venoase pulmonare-bronsice
B. hemoptizia apare la pacientii cu crestere pronuntata a rezistentei vasculare pulmonare
C. endocardita infectioasa este destul de frecventa in stenoza mitrala pura
D. durerea toracica apare la 10% din pacientii cu stenoza mitrala severa
E. embolia pulmonara recurenta poate fi prezenta in evolutia stenozei mitrale
(pag. 1448-1449)
M1443108. Care din urmatoarele afirmatii legate de auscultatia din stenoza mitrala sunt adevarate:
A. zgomotul 1 cardiac este diminuat
B. clacmentul de deschidere al mitralei se aude cel mai bine in inspir la apex
C. intevalul dintre componenta A2 si clacmentul de deschidere al mitralei variaza direct proportional cu
D. sufluri sistolice gradul 1-2/6 sunt obisnuit ascultate la apex la pacientii cu stenoza mitrala pura
E. uruitura diastolica este diminuata de manevra Valsalva
(pag. 1449)
M1443109. Precizati care din urmatoarele elemente legate de fiziopatologia insuficientei mitrale sunt
adevarate:
A. in insuficienta mitrala acuta complianta atriului stang este crescuta
B. pacientii cu insuficienta mitrala acuta fac frecvent edem pulmonar
C. pacientii cu insuficienta mitrala veche prezinta presiuni in atriul stang si capilarul pulmonar mult crescute
D. bolnavii cu insuficienta mitrala veche prezinta astenie secundara unui debit cardiac scazut
E. rezistenta la golirea ventriculului stang este crescuta la pacientii cu insuficienta mitrala
(pag. 1452)
M1443110. Identificati grupele de pacienti care au indicatie de tratament chirurgical in insuficienta

mitrala:
A. pacienti simptomatici in timpul efortului intens
B. pacienti cu simptome usoare cu volum telesistolic al ventricolului stang crescut cu peste 50 ml/m.p estimat
ecografic
C. pacienti cu insuficienta mitrala ce nu pot efectua activitati casnice
D. pacienti aflati intr-un stadiu avnsat al bolii

E. pacienti care prezinta ecografic un diametru telesistolic de 45 mm/m.p
(pag. 1453)
M1443111. Cateterismul sI angiocardiografia au urmatoarele indicatii si scopuri in stenoza aortica:

A. pacienti tineri asimptomatici cu stenoza aortica congenitala necalcificata
B. evaluarea functiei ventricolului stang
C. pacienti asimptomatici cu stenoza aortica calcificata severa
D. localizarea obstructiilor ejectiei ventricolului stang
E. pacienti cu afectare multivalvulara inainte de tratamentul chirurgical
(pag. 1456)
M1543112. La ascultatia cordului in stenoza mitrala pura putem decela:

A. zgomotul I intarit
B. clic sistolic de ejectie aortica
C. clacment de deschidere a mitralei
D. uruitura diastolica
E. zgomot II de intensitate mica
(pag. 1449)
M1543113. Care din urmatoarele semne ascultatorii pledeaza impotriva prezentei unei insuficiente
mitrale severe asociata stenozei mitrale:
A. zgomot I intarit
B. suflu holosistolic apical
C. uruitura diastolica
D. suflul Graham Steel de insuficienta pulmonara
E. suflu presistolic
(pag. 1449-50)
M1543114. In stenoza mitrala pura apar urmatoarele modificari radiologice:

A. conturul stang al cordului rectiliniu
B. arcul inferior stang al cordului reprezentat de ventricului stang este marit
C. aorta dilatata
D. proeminenta arterelor pulmonare principale
E. deplasarea spre posterior a esofagului de catre atriul stang dilatat
(pag. 1450)
M1543115. Insuficienta mitrala acuta poate aparea in urmatoarele circumstante:

A. cardiomiopatia hipertrofica
B. prolapsul de valva mitrala
C. endocardita infectioasa
D. infarctul miocardic acut cu ruptura unui muschi papilar
E. ruptura unui cordaj al valvei
(pag. 1451)
M1543116. Care sunt simptomele cardinale din stenoza aortica cu orificiul valvular sub 0,5 centrimetri
patrati:
A. dispnea de efort
B. hemoptizia
C. cefaleea
D. angina pectorala
E. sincopa de efort
(pag. 1455)
M1543117. Suflul din stenoza aortica prezinta urmatoarele trasaturi:

A. are intensitate maxima la baza cordului, cel mai frecvent in spatiul II intercostal drept
B. iradiaza in fosa suprasternala si de-a lungul arterelor carotide
C. este un suflu descrescendo, aspirativ, de tonalitate inalta
D. este un suflu sistolic de ejectie, care incepe la scurt timp dupa zgomotul I, creste in intensitate, atinge un
varf catre mijlocul ejectiei si se sfarseste inaintea inchiderii valvei aortice
E. este un suflu holosistolic care acopera zgomotul I
(pag. 1455)
M1543118. Etiologia insuficientei aortice curpinde:

A. reumatismul articular acut
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. disectia retrograda a aortei
D. sifilisul
E. spondilita anchilopoietica
(pag. 1457)
M1543119. Agravarea rapida a simptomatologiei in stenoza aortica poate fi determinata de:

A. instalarea fibrilatiei atriale
B. hipertrofia ventriculului stang
C. disociatia atrio-ventriculara
D. gradientul presional transvalvular mare intre ventriculul stang si aorta
E. localizarea subvalvulara a obstructiei ejectiei ventriculului stang
(pag. 1454-55)
M1643120. Urmatoarele afirmatii referitoare la insuficienta aortica sunt adevarate, cu EXCEPTIA:

A. aproximativ ¾ din pacientii cu insuf. aortica pura sunt femei
B. apare frecvent asociata cu sindromul Marfan
C. caracteristic este un suflu diastolic, aspirativ, descrescendo, in spatiul III intercostal stg.
D. Suflul Austin Flint prezinta o accentuare presistolica la pacientii in ritm sinusal
E. TA sistolica poate ajunge la 300 mmHg
(pag. 1457,1458)
M1643121. Hipertensiunea pulmonara din stenoza mitrala este determinate de:

A. transmiterea retrograda a presiunii crescute din atriul stang
B. vasoconstrictie arteriolara pulmonara
C. vasodilatatie arteriolara pulmonara
D. edem interstitial in peretii vaselor pulmonare mici
E. stenoza valvulelor pulmonare
(pag. 1448)
M1643122. Examenul clinic in stenoza mitrala deceleaza:

A. zgomotul I intarit
B. clacment de deschidere a mitralei
C. componenta pulmonara a zgomotului II intarita
D. uruitura diastolica se accentueaza la manevra Valsalva
E. accentuare presistolica a uruiturii diastolice la pacienti in fibrilatie atriala
(pag. 1449)
M1643123. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE cu privire la insuficienta mitrala:

A. hemoptizia si emboliile sistemice apar mai rar decat in stenoza mitrala
B. zgomotul IV se asculta frecvent la pacienti cu insuficienta mitrala acuta severa, in ritm sinusal
C. atriul stang are de obicei dimensiuni normale
D. examenul Doppler spectral are o importanta redusa
E. edemul pulmonary acut apare frecvent la pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa
(pag. 1451,1452)
M1643124. In insuficienta mitrala nu apar:

A. dispnee de efort si ortopnee
B. suflu sistolic cu iradiere pe carotide
C. prolaps de valva mitrala
D. edem pulmonary acut
E. sincopa de effort
(pag. 1452)
M1643125. Scopurile cateterismului cardiac stang si a coronarografiei in stenoza aortica sunt:

A. determinarea severitatii obstructiei aortice
B. evaluarea starii functionale a ventricolului stang
C. evaluarea dilatatiei aortice poststenotice
D. evaluarea presiunilor in circulatia pulmonara
E. localizarea obstructiei ejectiei ventricolului stang
(pag. 1456)
M1643126. Examenul fizic in insuficienta aortica poate evidential urmatoarele:

A. puls “in ciocan de apa” (Corrigan)
B. cresterea presiunii sistolice pana la 300 mmHg
C. uruitura mezodiastolica Austin Flint
D. suflu systolic aspirativ mezocardiac si la apex, cu iradiere in axial
E. zgomot III si zgomot systolic de ejectie
(pag. 1458)
M1643127. Examenele paraclinice (ECG si ECHO cardiac) in insuficienta aortica pot decela:
A. suprasolicitare de ventricul stang pe ECG
B. frecvent fibrilatie atriala
C. vibratii cu frecventa inalta a foitei mitrale anterioare in diastola
D. deviatie atriala stanga si alungirea complexului QRS
E. disociatie atrio- ventriculara
(pag. 1458,1459)
M1643128. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul stenozei mitrale sunt FALSE:

A. glicozizii digitalici sunt necesari la pacienti in ritm sinusal
B. anticoagulantele vor fi administrate cel putin un an la pacientii cu embolii sistemice
C. valvulotomia mitrala este indicata la pacientii cu aria orificiului valvei mitrale peste 1 cm2
D. valvuloplastia cu balon este indicata in special la tineri fara remanieri valvulare importante
E. inlocuirea valvulara se practica la pacientii la care se asociaza o insuficienta mitrala importanta
(pag. 1450,1451)
M2243129. Care dintre afirmatiile privind stenoza mitrala sunt adevarate?

A. 2/3 din totalul pacientilor cu stenoza mitrala sunt femei
B. 1/3 din totalul pacientilor sunt femei
C. este de obicei de origine reumatismala
D. cea mai frecventa etiologie este cea reumatismala
E. se întâlneste la aproximativ 40% din totalul pacientilor cu boala cardiaca reumatismala
(pag. 1447)
M2243130. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt adevarate
A. la adultul normal orificiul valvei mitrale este de 4-6 cm2
B. la adultul normal orificiul valvei mitrale este de 2 cm2
C. presiunile pulmonare venoasa si capilare crescute scad complianta pulmonara determinând dispnee de
efort
D. marimea fluxului depinde de debitul cardiac si frecventa cardiaca
E. tahicardia augmenteaza gradientul transvalvular
(pag. 1448)
M2243131. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt adevarate?
A. o crestere a frecventei cardiace scurteaza proportional diastola
B. tahicardia augmenteaza gradientul transvalvular
C. tahicardia creste presiunea atriala stânga
D. tahicardia scade gradientul transvalvular
E. tahicardia scade presiunea artriala stânga
(pag. 1448)
M2243132. Care dintre afirmatiile privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt false?
A. tahicardia scade presiunea atriala stânga
B. tahicardia scade gradientul transvalvular
C. tahicardia creste presiunea atriala stânga
D. tahicardia augmenteaza grandientul transvalvular
E. o crestere a frecventei cardiace scurteaza diastola
(pag. 1448)
M2243133. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia stenozei mitrale sunt adevarate?
A. presiunea diastolica ventriculara stânga este normala în stenoza mitrala izolata
B. coexistenta hipertensiunii sistemice este responsabila uneori de cresterea presiunii diastolice din
ventriculul stâng
C. disfunctia ventriculara stânga se întâlneste la aproximativ 1/4 din pacientii cu stenoza mitrala cronica
severa
D. disfunctia ventriculara stânga se întâlneste la aproximativ 2/3 din pacientii cu stenoza mitrala severa
E. în stenoza mitrala pura se poate întlni unda y descendenta
(pag. 1448)
M2243134. Care din afirmatiile privind stenoza mitrala sunt adevarate?

A. în stenoza mitrala moderata debitul cardiac este normal în repaus
B. în stenzua mitrala moderata debitul cardiac este aproape normal în repaus
C. hipertensiunea pulmonara în stenoza mitrala este determinata de vasoconstrictia arteriolara pulmonara
D. debitul cardiac scade mult în stenoza mitrala moderata
E. fractia de ejectie ramâne nemodificata în stenoza mitrala moderata
(pag. 1448)
M2243135. Care din afirmatiile privind stenoza mitrala sunt false

A. fractia de ejectie ramâne nemodificata în stenoza mitrala moderata
B. debitul cardiac scade mult în stenoza moderata
C. hipertensiunea pulmonara în stenoza mitrala este determinata de vasoconstrictia arteriolara pulmonara
D. în stenoza mitrala moderata debitul cardiac este normal în repaus
E. în stenoza mitrala moderata debitul cardiac este aproape normal în repaus
(pag. 1448)
M2243136. Hipertensiunea pulmonara în stenoza mitrala este detrerminata de

A. transmiterea pasiva, retrograda a presiunii crescute din atriul stâng
B. vasoconstrictia arteriolara pulmonara
C. edemul interstitial în peretii vaselor pulmonare mici
D. insificienta tricuscpidiana asociata
(pag. 1448)
M2243137. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate?
A. perioada de latenta dintre atacul initial de cardita reumatismala si dezvoltarea simptomelor induse de
stenoza mitrala este de 2 decenii
B. în stenoza mitrala usoara pot sa nu existe simptome
C. anemia poate precipita cresteri ale presiunii capilare pulmonare
D. tireotoxicoza nu influenteaza simptomatologia caracteristica stenozei mitrale
E. în stenoza mitrala stânsa, la trecerea în clinostatism se produce otropnee
(pag. 1448)
M2243138. Care dintre afirmatiile privind stenoza mitrala sunt adevarate?

A. edemul pulmonar se dezvolta atunci când exista o crestere a fluxului ce trebuie sa treaca printr-un orificiu
mitral sever îngustat
B. tahicardia paroxistica este frecventa în stenoza mitrala severa
C. fibrialtai atriala este frecventa în stenoza mitrala moderat severa
D. aritmia extrasistolica este rara în stenoza mitrala moderat severa
E. flutter-ul atrial este întâlnit frecvent în stenoza mitrala severa
(pag. 1448)
M2243139. Care din afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate?

A. hemoptizia se întâlneste la pacientii care prezinta presiune atriala stânga crescuta
B. când apare insuficienta tricuspidiana, simptomele secundare congestiei pulmonare diminua uneori
C. embolia pulmonara recurenta apare rar în stenoza mitrala
D. infectiile pulmonare complica stenoza mitrala netratata
E. endocardiata acuta apare frecvent în stenoza mitrala pura
(pag. 1448-1449)
A. endocardita acuta apare frecvent în stenoza mitrala pura
B. infectiile pulmonare complica stenoza mitrala netratata
C. embolia pulmonara recurenta apare rar în stenoza mitrala
D. când apare insuficienta tricuspidiana, simptomele secudnare congestiei pumonare diminua uneori
E. hemoptizia se întâlneste la pacientii care prezinta presiune atriala stânga crescuta
(pag. 1448-1449)
M2243141. În stenoza mitrala pot sa apara urmatoarele modificari pulmonare

A. îngrosarea firboasa aperetilor alveolari
B. îngrosarea capilarelor pulmonare
C. capacitatea vitala este normala
D. capacitatea respiratorie maxima este scazuta
E. complianta pulmonara este scazuta
(pag. 1449)
M2243142. Care din afirmatiile privind trombii si embolii din stenoza mitrala sunt adevarate
A. trombii se pot forma în atriul stâng
B. embolizarea se face cel mai frevent în creier

C. embolizarea se face cel mai frecvent în plamâni
D. embolizarea se face cel mai frecvent în splina
E. embolizarea se face cel mai frecvent în membre
(pag. 1449)
M2243143. La examenul fizic în stenoza mitrala pot sa apara:

A. eritem malar
B. facies ciupit
C. presiunea sistemica este usor scazuta
D. presiunea sitemica este normala
E. presiunea sistemica este usor crescuta
(pag. 1449)
A. ventriculul drept poate fi marit
B. zgomotul I poate fi palpat la pacientii cu foite valvulare mobile
C. poate fi palpat zgomotul de închidere a sigmoideloor pulmonare
D. un freamat diastolic este frecvent prezent la baza
E. zgomotul II este frecvent dedublat la apex
(pag. 1449)
A. zgomotul II este frecvent dedublat în apex
B. un freamat diastolic este frecvent la baza
C. poate fi palpat zgomotul de închidere a sigmoidelor pulmonare
D. zgomotul I poate fi palpat la pacientii cu foite valvulare mobile
E. ventricolul drept poate fi marit
(pag. 1449)
M2243146. Ascultatia cordului în stenoza mitrala poate evidentia:

A. zgomotul I întarit
B. componenta pulmonara a zgomotului II este adesea întârita
C. clacmentul de deschidere a mitralei este mai usor ascultat în expir
D. intensitatea zgomotelor CDM si Z1 se coreleaza cu mobilitatea foitei mitrale anterioare
E. zgomotul I dedublat la apex
(pag. 1449)
M2243147. Ascultatia cordului în stenoza mitrala poate evidentia urmatoarele cu exceptia:

A. zgomotul I dedublat la apex
B. intensitatea zgomotelor CDM si Z1 se coreleaza cu mobilitatea foitei mitrale anterioare
C. clacmentul de deschidere al mitralei este mai usor ascultat în expir
D. componenta pulmonara a zgomotului II este adesea întârita
E. zgomotul I întarit
(pag. 1449)
A. uruitura diastolica precede CDM
B. uruitura diastolica este de tonalitate joasa
C. uruitura diastolica este diminuata de efort
D. uruitura diastolica este accentuata de manevra Valsalva
E. pot sa apara sufluri sistolice de intensitate mica
(pag. 1449)
A. uruitura diastolica este diminuata de efort
B. uruitura diastolica este accentuata de manevra Valsalva
C. uruitura diastolica este de tonalitate joasa
D. uruitura diatolica precede CDM
E. pot sa apara sufluri sistolice de intensitate mica
(pag. 1449)
M2243150. Care din urmatoarele afirmatii privind ECG în stenoza mitrala sunt adevarate?
A. unda P indica dilatatia atriului stâng
B. unda P poate deveni înalta si ascutita în D II
C. unda P poate deveni bifazica în V 1
D. complexul QRS este întotdeauna modificat în stenoza mitrala strânsa
E. prezenta hipertrofiei ventriculare stângi pe ECG poate indica prezenta unei insuficiente mitrale asociate
(pag. 1450)
M2243151. Care din afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate?

A. ecocardiograma este cea mai sensibila metoda neinvaziva de diagnostic al stenozei mitrale
B. radiologic pot sa apara proeminenta arterelor pulmonare principale
C. la pacientii cu stenoza mitrala larga cordul este mult marit
D. stenoza tricuspidiana poate masca aspectele clinice ale stenozei mitrale
E. hipertensiunea pulmonara primitiva se întâlneste cel mai frecvent la femeile tinere
(pag. 1450)
M2243152. Care din urmatoarele modificari se intilnesc in stenoza

A. foite valvulare ingrosate
B. fuziune comisurala
C. foite valvulare scurtate
D. cordaje valvulare scurtate
E. cordaje calcificate
(pag. 1447)
M2243153. Leziunea valvulara din stenoza mitrala se datoreste:

A. leziunii reumatismale
B. dilatarii relative a cavitatilor cardiace
C. leziunii traumatice de flux
D. formarii trombilor pe valve
E. suprainfectiei valvulare
(pag. 1447)
M2243154. Care din urmatoarele NU se intilneste in stenoza mitrala izolata:

A. cresterea presiunii in artera pulmonara
B. cresterea presiunii diastolice ventriculare stingi
C. hemoptizia
D. insuficienta ventriculara stinga
E. infectiile pulmonare
(pag. 1448-1449)
M2243155. Care din urmatoarele afirmatii privind examenul fizic in stenoza mitrala este adevarata:
A. Zgomotul I poate fi palpat la bolnavii cu foite valvulare mobile
B. Zgomotul I este intirziat in stenoza severa

C. Clacmentul de deschidere mitral nu iradiaza la baza
D. Uruitura se accentueaza la manevra Valsalva
E. Se pot frecvent ausculta sufluri sistolice de intensitate mica
(pag. 1449)
M2243156. Stenoza aortica poate recunoaste drept cauze:

A. Bicuspidia
B. Endocardita reumatismala
C. Calcificarea valvei
D. Endocardita bacteriana
E. Spondilita ankilopoietica
(pag. 1454)
M2243157. Simptomele cardinale ale stenozei aortice sunt:

A. Dispneea de effort
B. Tulburarile de ritm
C. Angina de piept
D. Sincopa de effort
E. Astenia
(pag. 1455)
M2243158. Cateterismul in stenoza aortica se indica

A. La tinerii cu stenoza necalcificata, asimptomatici
B. In caz de suspiciune de stenoza sub sau supravalvulara
C. La pacientii multivalvulari
D. La pacientii cu calcificare a valvei, asimptomatici
E. La pacientii cu semne de ischemie miocardica
(pag. 1456)
M2243159. Care din urmatoarele NU este cauza de insuficienta aortica asociata cu stenoza aortica:
A. sifilisul
B. endocardita infectioasa
C. reumatismul articular acut
D. medionecroza chistica a aortei
E. bicuspidia de aorta
(pag. 1457)
M2243160. La examenul fizic al unui bolnav cu insuficienta aortica severa vom intilni:
A. Intarirea zgomotului II
B. Zgomot III
C. Presiunea pulsului redusa
D. Pulsatii capilare
E. Suflu mezosistolic
(pag. 1458)
M2243161. Care din urmatoarele modificari hemodinamice se intalnesc in insuficienta aortica:

A. compensarea hemodinamica majora o constituie presarcina crescuta
B. gradientul de presiune invers, dinspre aorta spre ventricolul stang creste progresiv in timpul diastolei
C. pe masura ce functia ventricolului stang se deterioreaza, volumul telediastolic scade
D. presiunea telediastolica ventriculara stanga poate creste uneori peste 40mmHg
E. in insuficienta aortica acuta severa poate aparea insuficienta mitrala diastolica
(pag. 1457)
M2243162. Mentionati care dintre urmatoarele conditii reprezinta cauze posibile de insuficienta mitrala:
A. Boala cardiaca reumatismala cronica.
B. Spondilita ankilopoietica
C. Dilatarea marcata a ventriculului stâng, de orice cauza
D. Prolapsul patologic de valva mitrala
E. Artrita reumatoida
(pag. 1451)
M2243163. Cele mai frecvente cauze ale insuficientei aortice acute sunt:
A. Endocardita infectioasa
B. Bicuspidia aortica.
C. Disectia aortica
D. Ruptura traumatica a valvei aortice
E. Prolapsul unei cuspe aortice, la pacientii cu defect septal ventricular.
(pag. 1457-1459)
M2243164. La pacientii cu insuficienta aortica cronica, ischemia miocardica este cauzata de:
A. Dilatarea ventriculului stâng
B. B. Cresterea tensiunii sistolice parietale a ventriculului stâng.
C. Scaderea presiunii de perfuzie din arterele coronare
D. Cresterea debitului sistolic total ejectat de ventriculul stâng.
E. Închiderea prematura a valvei mitrale
(pag. 1457)
M2243165. Examenul ecografic in insuficienta aortica asimptomatica arata:

A. diminuarea amplitudinii contractiei peretelui posterior
B. vibratie a foitei anterioare a mitralei
C. modificari ale valvei si inelului aortic
D. dimunuarea volumului bataie al ventriculului sting
E. marimea jetului regurgitant
(pag. 1459)
M2243166. Interventia chirurgicala in insuficienta aortica se indica de preferinta:

A. La pacienti asimptomatic cu functie ventriculara normala
B. La pacienti asimptomatici cu fractie de ejectie sub 50 %
C. La pacientii asimptomatici cu diametrul sistolic al VS peste 55 mm
D. Numai la bolnavi simptomatici
E. La bolnavi la care a aparut insuficienta cardiaca
(pag. 1459)
M2243167. La pacientii cu stenoza mitrala severa debitul cardiac scazut este corelat cu:
A. obstructia orificiului mitral
B. functia ventriculara stanga deteriorata
C. functia ventriculara dreapta deteriorata
D. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
E. prezenta hipercapneei
(pag. 1448)
M2243168. Care dintre urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate:
A. in stenoza mitrala severa presiunea sistolica in artera pulmonara se poate apropia de cea sistemica
B. stenoza mitrala apare mai frecvent la femei comparativ cu barbatii

C. stenoza mitrala se manifesta la o suprafata a orificiului mitral de 4 cm2
D. coexistenta insuficientei mitrale cu stenoza mitrala scade presiunea diastolica in ventricolul stang
E. disfunctia ventriculara stanga in stenoza mitrala izolata severa este consecinta cresterii cronice a
postsarcinii
(pag. 1447-1448)
M2243169. Care din urmatoarele afirmatii privind stenoza mitrala sunt adevarate.
A. aritmiile ventriculare se intalnesc cu frecventa crescuta în stenozele mitrale moderat – severe
B. in stenoza mitrala edemul pulmonar apare in cresterile bruste ale presiunii in ventricolul drept
C. in stenoza mitrala edemul pulmonar apare cand exista o crestere brusca a fluxului ce trebuie sa treaca
prin orificiul atrioventricular stramtat
D. zgomotul 1 este diminuat
E. in stenoza mitrala hemoptiziile se produc la pacientii cu presiunea in atriul stang crescut fara cresterea
pronuntata a rezistentei vasculare pulmonare
(pag. 1448)
M2243170. Care dintre urmatoarele modificari pulmonare se produc in stenoza mitrala:

A. capacitatea de difuziune a O2 per unitate ventilatorie scazuta
B. complianta pulmonara crescuta
C. volumul de rezerva crescut
D. rezistenta cailor aeriene la fluxul de aer crescuta
E. capacitatea respiratorie maxima scazuta
(pag. 1449)
M2243171. Care dintre urmatoarele afirmatii privind trombembolismul in stenoza mitrala sunt
adevarate:
A. embolizarile se produc mult mai frecvent la tineri
B. embolizarile se produc indiferent de gradul obstructiei mitrale
C. embolizarile se produc mai frecvent la cei care au mai prezentat embolii
D. in timpul operatiei trombii nu sunt descoperiti mai frecvent in atriul stang la cei care au mai prezentat
embolii decat la cei fara aceasta complicatie
E. emboliile se intalnesc mai frecvent la cei cu ritm sinusal decat la cei cu fibrilatie atriala
(pag. 1449)
M2243172. Care din urmatoarele afirmatii privind insuficienta mitrala sunt adevarate:
A. insuficienta mitrala poate aparea in cardiomiopatia hipertrofica
B. insuficienta mitrala reumatismala se intalneste mai frecvent la femei
C. in insuficienta mitrala pura poate aparea un gradient protodiastolic scurt
D. in insuficienta mitrala volumul regurgitat variaza invers proportional cu presiunea sistolica ventriculara
stanga
E. bolnavii cu insuficienta mitrala severa, atriul stang dilatat mult acuza oboseala si astenie, secundare
scaderii debitului cardiac
(pag. 1451-1452)
M2243173. Care dintre urmatoarele elemente stetacustice indica o insuficienta mitrala severa:
A. dedublarea zg.II prin inchiderea prematura a valvei aortice
B. clacmentul de deschidere mitral
C. prezenta Zg.III
D. zg.I accentuat
E. prezenta zg.IV
(pag. 1452)
M2243174. Tratamentul chirurgical in insuficenta mitrala se indica:

A. la pacientii simptomatici numai in cursul efortului fizic intens
B. B. in disfunctia ventriculara stanga progresiva cu volum telesistolic ventricular stang>50ml/m2
C. in disfunctia ventriculara stanga progresiva cu volum telesistolic ventricular stang<30ml/m2
D. cand dimensiunea telesistolica ventriculara stanga>45mm/m2
E. la pacientii asimptomatici
(pag. 1453)
M2243175. La examenul unui pacient cu insuficienta aortica se pot întâlni urmatoarele semne:
A. Pulsul arterial "parvus et tardus”.
B. Miscarea ritmica a capului la fiecare sistola
C. Pulsatii epigastrice ale ventriculului drept
D. Cresterea tensiunii arteriale diferentiale
E. Un soc apexian amplu, deplasat lateral si inferior
(pag. 1458)
M2243176. Care din urmatoarele categorii de pacienti cu stenoza mitrala prezinta mai frecvent embolii
sistemice?
A. Pacientii cu fibrilatie atriala.
B. Pacientii vârstnici
C. Pacientii care asociaza stenoza tricuspidiana
D. Pacientii cu varice ale membrelor inferioare
E. Pacientii cu debit cardiac scazut
(pag. 1449)
M2243177. Care dintre urmatoarele elemente permit suspectarea etiologiei reumatismale a stenozei
aortice valvulare?
A. Calcificarea cuspelor aortice
B. Insuficienta aortica severa asociata
C. Imobilitatea cuspelor aortice
D. Asocierea unei stenoze mitrale
E. Hipertrofia ventriculara stânga importanta
(pag. 1454)
M2243178. Care dintre urmatorii factori scad presiunea arteriala, putând astfel determina aparitia
sincopei la pacientul cu stenoza aortica valvulara?
A. Staza venoasa pulmonara
B. Vasodilatatia arteriala din muschii scheletici, indusa de efort.
C. Staza venoasa sistemica
D. Vasoconstrictia din circulatia sistemica
E. Instalarea unor tahi sau bradiaritmii
(pag. 1455)
M2243179. Care dintre urmatoarele elemente sugereaza o stenoza aortica larga?

A. Absenta semnelor electrocardiografice de hipertrofie ventriculara stânga
B. Dedublarea paradoxala a zgomotului II.
C. O tensiune arteriala sistolica de 200 mmHg
D. Absenta, la adult, a calcificarilor valvulare aortice, la examenul fluoroscopic sau ecocardiografic
E. Un suflu sistolic relativ scurt si putin intens, în focarul valvei aortice
(pag. 1455-1456)
M2243180. La care dintre urmatoarele categorii de pacienti cu stenoza aortica valvulara, raportul între
riscul si beneficiul înlocuirii valvei aortice este favorabil?
A. Pacientul asimptomatic, cu stenoza calcificata severa si disfunctie sistolica progresiva a ventriculului stâng
B. Pacientul asimptomatic, cu stenoza calcificata severa si hipertrofie ventriculara stânga importanta.
C. Pacientul cu angina pectorala, sincopa sau insuficienta cardiaca congestiva.
D. Pacientul tânar si asimptomatic, cu stenoza severa si functie sistolica normala a ventriculului stâng.
E. Copilul cu bicuspidie aortica si cu stenoza larga
(pag. 1456)
M2243181. Hipertensiunea pulmonara din stenoza mitrala recunoaste urmatoarele cauze:

A. reducerea patului vascular pulmonar
B. transmiterea retrograda pasiva a presiunii crescute din atriul stang
C. modificari organice obliterative ale patului vascular pulmonar
D. vasoconstrictie arteriolara pulmonara indusa de presiunea crescuta din atriul stang
E. edemul interstitial
(pag. 1448)
M2243182. Despre simptomatologia stenozei mitrale urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. hemoptizia rezulta din ruperea anastomozelor venoase pulmonare-bronsice
B. hemoptizia apare la pacientii cu crestere pronuntata a rezistentei vasculare pulmonare
C. endocardita infectioasa este destul de frecventa in stenoza mitrala pura
D. durerea toracica apare la 10% din pacientii cu stenoza mitrala severa
E. embolia pulmonara recurenta poate fi prezenta in evolutia stenozei mitrale
(pag. 1448-1449)
M2243183. Care din urmatoarele afirmatii legate de auscultatia din stenoza mitrala sunt adevarate:
A. zgomotul 1 cardiac este diminuat
B. clacmentul de deschidere al mitralei se aude cel mai bine in inspir la apex
C. intevalul dintre componenta A2 si clacmentul de deschidere al mitralei variaza direct proportional cu
D. sufluri sistolice gradul 1-2/6 sunt obisnuit ascultate la apex la pacientii cu stenoza mitrala pura
E. uruitura diastolica este diminuata de manevra Valsalva
(pag. 1449)
M2343184. Clicul si suflul sistolic din prolapsul de valva mitrala isi deplaseaza aparitia mai precoce in
sistola in urmatoarele situatii:
A. In ortostatism.
B. In pozitia "pe vine".
C. In timpul efortului izometric.
D. La manevra Valsalva.
E. La inhalarea de nitrit de amil.
(pag. 1454)
M2343185. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ascultatia stenozei mitrale sunt adevarate?
A. Zgomotul I este, de regula, intarit.
B. Componenta pulmonara a zgomotului II este intarita la pacientii cu hipertensiune pulmonara.
C. Clacmentul de deschidere a mitralei se asculta mai bine in expir si la apex, sau endoapexian, dupa
zgomotul de inchidere a valvei aortice.
D. Intensitatea zgomotului I si a clacmentului de deschidere a valvei mitrale nu se coreleaza in nici un fel cu
mobilitatea valvei mitrale anterioare.
E. Uruitura diastolica se asculta mai bine parasternal stang, in decubit dorsal.
(pag. 1449)
M2343186. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ecocardiografia in stenoza mitrala sunt adevarate?
A. Este o investigatie neobligatorie in diagnosticul stenozei mitrale.
B. Permite estimarea suprafetei orificiului mitral si a gradientului transvalvular mitral.

C. Evidentiaza prezenta unei insuficiente mitrale asociate si o cuantifica.
D. Poate obiectiva prezenta si severitatea insuficientelor tricuspidiana si pulmonara asociate, numai prin
examinare transesofagiana.
E. Permite masurarea presiunii din artera pulmonara.
(pag. 1449)
M2343187. Care dintre urmatoarele afirmatii privind gradientul de presiune transvalvular in stenoza
mitrala sunt adevarate?
A. Cand suprafata orificiului mitral se reduce sub 1 cmp, pentru a mentine un debit cardiac normal, este
necesara o presiune atriala stanga de aproximativ 25 mmHg..
B. Marimea gradientului mitral depinde numai de aria valvei mitrale stenozate dar nu si de fluxul sanguin
transmitral.
C. Cresterea fluxului sanguin transmitral produce o crestere suplimentara a presiunii din atriul stang.
D. Gradientul transvalvular mitral nu este un semn hemodinamic caracteristic.
E. Tahicardia induce cresterea gradientului transvalvular mitral si a presiunii din atriul stang.
(pag. 1447, 1448)
M2343188. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul medical al stenozei mitrale sunt
adevarate?
A. La pacientii simptomatici, prin restrictie de sodiu si cu diuretice administrate pe cale orala se obtine o
ameliorare a dispneei.
B. Glicozizii digitalici sunt indicati numai la pacientii cu stenoza mitrala pura si in ritm sinusal.
C. Glicozizii digitalici sunt utili pentru rarirea ritmului ventricular la pacientii cu fibrilatie atriala.
D. La pacientii cu fibrilatie sau fluter atrial dozele mici de betablocant se asociaza cu digitala atunci cand
digitalizarea nu controleaza suficient de bine ritmul ventricular.
E. Anticoagulantele se administreaza timp de cel putin un an la pacientii in ritm sinusal daca au prezentat
embolii sistemice si/sau pulmonare, si in permanenta la bolnavii cu fibrilatie atriala.
(pag. 1450)
M2343189. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical in stenoza mitrala sunt
adevarate?
A. Valvulotomia mitrala este indicata la pacientul simptomatic, cu o stenoza mitrala pura al carei orificiu are
suprafata sub 1 cmp.
B. Valvulotomia mitrala determina o ameliorare simptomatica si hemodinamica semnificativa si prelungirea
vietii.
C. La pacienta gravida tratamentul chirurgical este contraindicat, chiar daca staza pulmonara se mentine, in
ciuda tratamentului medical intensiv.
D. Recurenta simptomelor la cativa ani dupa valvulotomie se datoreaza in exclusivitate restenozarii valvei
mitrale.
E. Mortalitatea operatorie este mai mica de 2%.
(pag. 1451)
M2343190. La pacientii cu insuficienta aortica cronica severa:

A. Zgomotul de inchidere a valvei este de obicei diminuat sau absent.
B. Suflul aortic de regurgitare este scurt, protodiastolic.
C. Pe radiografia toracica frontala, apexul cardiac este deplasat in jos si spre stanga.
D. Apar semne electrocardiografice ale hipertrofiei ventriculare stangi.
E. Cateterismul cardiac si angiografia nu sunt de mare utilitate in decizia privind tratamentul chirurgical.
(pag. 1458, 1459)
M2343191. Intre cauzele cele mai frecvente ale insuficientei aortice acute se includ:
A. Endocardita infectioasa.
B. Reumatismul articular acut.
C. Bicuspidia aortica.
D. Disectia de aorta.
E. Hipertensiunea arteriala.
(pag. 1459)
M2343192. Pe masura ce functia ventriculara stanga a unui pacient cu insuficienta aortica severa se
deterioreaza:
A. Creste volumul telediastolic al ventriculului stang.
B. Creste fractia de ejectie a ventriculului stang.
C. Scade fractia de scurtare sistolica a ventriculului stang.
D. Scade volumul bataie eficace catre aorta.
E. Scade presiunea atriala stanga.
(pag. 1457)
M2343193. Etiologia reumatismala a stenozei aortice valvulare poate fi sugerata de:

A. Anamneza cu episoade de angina streptococica si poliartrita febrila.
B. Prezenta unui clic protosistolic de ejectie in focarul aortei.
C. Insuficienta aortica asociata.
D. Stenoza mitrala coexistenta.
E. Prezenta unui bloc atrioventricular de gradul I.
(pag. 1454)
M2343194. Leziunile care pot cauza obstructia cronica a caii de ejectie ventriculare stangi sunt:
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Hipertensiunea arteriala esentiala.
C. Hipertrofia, excesiva si nejustificata de o cauza evidenta, a septului interventricular.
D. Un diafragm membranos situat sub valva aortica.
E. Coarctatia de aorta.
(pag. 1454)
M2343195. Intre simptomele majore si caracteristice ale stenozei aortice valvulare se includ:
A. Palpitatiile.
B. Dispneea de efort.
C. Hepatalgia.
D. Sincopa de efort.
E. Angina pectorala stabila.
(pag. 1455)
M2343196. Care dintre urmatoarele semne fizice apartin stenozei aortice valvulare?
A. Pulsul tardus et parvus.
B. Pulsul bisferiens.
C. Zgomotul II diminuat.
D. Suflu holosistolic apexoaxilar.
E. Hipertensiune arteriala sistolica.
(pag. 1455)
M2343197. In insuficienta mitrala volumul de sange regurgitat in atriul stang variaza direct proportional
cu:
A. Presiunea sistolica din ventriculul stang.
B. Complianta atriului stang.
C. Suprafata orificiului de regurgitare.
D. Rezistentele vasculare pulmonare.
E. Volumul telediastolic al ventriculului drept.
(pag. 1451)
M2343198. Tratamentul chirurgical al insuficientei mitrale cronice se indica in urmatoarele situatii:

A. Pacient asimptomatic, cu volumul telesistolic al ventriculului stang sub 30 ml/mp suprafata corporala.
B. Pacient cu simptome usoare, cu diametrul telesistolic al ventriculului stang sub 45 mm.
C. Pacient cu simptome usoare, cu volumul telesistolic al ventriculului stang peste 50 ml/mp suprafata
corporala.
D. Pacient simptomatic, cu volumul telesistolic al ventriculului stang peste 50 ml/mp suprafata corporala.
E. Pacient simptomatic cu diametrul telesistolic al ventriculului stang peste 45 mm.
(pag. 1453)
M2543199. Din punct de vedere etiopatogenic stenoza mitrală prezintă următoarele trăsături:
A. se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
B. de obicei este de origine reumatismală
C. este întâlnită la aproximativ 40% din pacienţii cu boală cardiacă reumatismală
D. morfopatologic are aspect de pâlnie cu îngustarea spre apex a valvelor
E. valvele mitrale stenozate se pot calcifica
(pag. 1447)
M2543200. Hipertensiunea pulmonară din stenoza mitrală este determinată de:

A. transmiterea pasivă, retrogradă, a presiunii crescute din atriul stâng
B. emboliile provenite din trombii formaţi în atriul stâng
C. vasoconstricţie arteriolară pulmonară
D. edemul interstiţial din pereţii vaselor pulmonare mici
E. modificările organice obliterative ale patului vascular pulmonar
(pag. 1448)
M2543201. Exacerbările acute ale dispneei într-o stenoză mitrală pot fi determinate de:
A. febră
B. efortul fizic intens
C. extrasistolele atriale
D. fibrilaţia atrială cu ritm ventricular rapid
E. instalarea insuficienţei tricuspidiene
(pag. 1448)
M2543202. Embolizarea trombilor formaţi în atriul stâng la pacienţii cu stenoză mitrală poate avea
următoarele trăsături:
A. emboliile se produc cel mai adesea în creier, rinichi, splină şi membre
B. se întâlnesc mult mai frecvent la pacienţii în ritm sinusal
C. se întâlnesc mai frecvent la pacienţii mai vârstnici
D. pot fi modalitate de prezentare la pacienţii cu stenoză mitrală altfel asimptomatici
E. pacienţii care au prezentat una sau mai multe embolii sistemice au o predilecţie crescută pentru noi
episoade de embolie
(pag. 1449)
M2543203. La ascultaţia cordului în stenoza mitrală pură putem decela:

A. zgomot I întărit
B. clic de ejecţie aortic
C. zgomot II absent sau diminuat
D. clacment de deschidere a mitralei
E. uruitură diastolică
(pag. 1449)
M2543204. Uruitura diastolică din stenoza mitrală are următoarele caracteristici:

A. are tonalitate înaltă
B. se ascultă cel mai bine la apex
C. se ascultă cel mai bine cu pacientul în decubit lateral stâng
D. este accentuată de efortul practicat chiar înaintea ascultaţiei
E. este accentuată în timpul solicitării din manevra Valsalva
(pag. 1449)
M2543205. Care din următoarele semne ascultatorii pledează împotriva unei insuficienţe mitrale severe
asociată stenozei mitrale:
A. zgomotul I întărit
B. suflul holosistolic apical
C. uruitura diastolică
D. suflul Graham Steel de insuficienţă pulmonară
E. suflul presistolic
(pag. 1449-50)
M2543206. În stenoza mitrală pură apar următoarele modificări radiologice:

A. arcul inferior stâng al cordului mărit
B. conturul stâng al cordului rectiliniu
C. proeminenţa arterelor pulmonare principale
D. aorta dilatată
E. deplasarea spre posterior a esofagului de către atriul stâng dilatat
(pag. 1450)
M2543207. Conversia în ritm sinusal a unei fibrilaţii atriale la un pacient cu stenoză mitrală este utilă în
următoarele situaţii:
A. stenoza mitrală nu este severă
B. atriul stâng este mult mărit
C. fibrilaţia atrială este de dată relativ recentă
D. stenoza mitrală are indicaţie de tratament chirurgical
E. reintră frecvent în fibrilaţie atrială
(pag. 1451)
M2543208. Etiologia insuficienţei mitrale cuprinde:

A. boala cardiacă reumatismală
B. congenitală
C. luesul şi spondilita anchilopoetică
D. ischemia ce afectează muşchii papilari
E. dilatarea ventriculului stâng cu dilatarea inelului mitral
(pag. 1451)
M2543209. Cauzele care pot conduce la o insuficienţă mitrală acută sunt:

B. cardiomiopatia hipertrofică
C. infarctul miocardic acut cu ruptura unui muşchi papilar
D. ruptura unui cordaj al valvei
E. endocardita infecţioasă
(pag. 1451)
M2543210. Pacienţii cu insuficienţă mitrală şi creşterea marcată a complianţei atriale stângi prezintă
următoarele trăsături:
A. dilatare importantă a atriului stâng
B. presiune atrială stângă normală sau puţin crescută

C. prezenţa frecventă a fibrilaţiei atriale
D. prezenţa frecventă a edemului pulmonar
E. debit cardiac scăzut
(pag. 1452)
M2543211. Ascultaţia la pacienţii cu insuficienţă mitrală poate decela frecvent:

A. zgomot I absent sau diminuat
B. clic de ejecţie aortic
C. suflu holosistolic
E. suflu mezodiastolic apical Austin-Flint
(pag. 1452)
M2543212. Ascultaţia la pacienţii cu prolaps de valvă mitrală poate releva:

A. zgomot I accentuat
B. clic mezo sau telesistolic
C. suflu telesistolic
E. suflu presistolic
(pag. 1454)
M2543213. Etiologia stenozei aortice cuprinde:

B. congenitală
C. ischemia miocardică
D. disecţia retrogradă a aortei
E. calcificări degenerative
(pag. 1454)
M2543214. Tabloul clinic al stenozei aortice poate cuprinde următoarele simptome:

A. cefaleea
B. dispneea de efort
C. angina pectorală
D. sincopa de efort
E. hemoptizia
(pag. 1455)
M2543215. Suflul din stenoza aortică prezintă următoarele caracteristici:

A. are intensitate maximă la baza cordului, cel mai frecvent în spaţiul II intercostal drept
B. iradiază în fosa suprasternală şi pe arterele carotide
C. este un suflu descrescendo, aspirativ, de tonalitate înaltă
D. este un suflu sistolic de ejecţie, care începe la scurt timp după zgomotulI, creşte în intensitate, atinge un
vârf către mijlocul ejecţiei şi se sfârşeşte înaintea închiderii valvei aortice
E. este un suflu holosistolic care acoperă zgomotul I
(pag. 1455)
M2543216. Etiologia insuficienţei aortice cuprinde:

B. sifilisul şi spondilita anchilopoetică
C. cardiomiopatia hipertrofică
D. disecţia retrogradă a aortei
E. ischemia miocardică
(pag. 1457)
M2543217. Agravarea rapidă a simptomatologiei în stenoza aortică poate fi determinată de:

A. localizarea subvalvulară a obstrucţiei ventriculului stâng
B. hipertrofia ventriculară stângă
C. instalarea fibrilaţiei atriale
D. formarea de trombi în atriul stâng
E. disociaţia atrio-ventriculară
(pag. 1454-55)
M2543218. În afară de stenoza aortică valvulară alte leziuni pot fi responsabile de obstrucţia ejecţiei
ventriculului stâng:
A. cardiomiopatia hipertrofică
B. cardiomiopatia dilatativă
C. cardiomiopatia restrictivă
D. stenoza aortică subvalvulară congenitală
E. stenoza aortică supravalvulară congenitală
(pag. 1454)
M2543219. Aspectul radiologic în incidenţa frontală al insuficienţei aortice cuprinde:

A. marginea stângă a cordului rectilinie
B. mărirea arcului inferior stâng al cordului
C. dublu contur al arcului inferior drept
D. buton aortic dilatat
E. aspect de "carafă" al siluetei cardiace
(pag. 1459)
M2543220. La examenul fizic al unui pacient cu insuficienţă aortică putem decela:

A. facies cu eritem malar şi culoare roşie-vânătă
B. mişcarea ritmică a capului cu fiecare sistolă
C. un puls care se deprimă brusc pe măsură ce presiunea arterială scade rapid în timpul telesistolei şi
diastolei
D. un suflu du-te-vino la ascultaţia arterei femurale
E. pulsaţii presistolice proeminente la nivelul ficatului
(pag. 1458)
M2543221. Suflul de insuficienţă aortică prezintă următoarele caracteristici:

A. se ascultă cel mai bine în spaţiul III intercostal stâng
B. iradiază spre carotide
C. este holosistolic
D. este descrescendo şi aspirativ
E. este de tonalitate joasă
(pag. 1458)
M2643222. Hipertensiunea pulmonara din stenoza mitrala are urmatoarele cauze:

A. transmiterea retrograda a presiunii crescute din atriul stang
B. vasodilatatie arteriolara pulmonara
C. vasoconstrictie arteriolara pulmonara
D. edem interstitial in peretii vaselor pulmonare mici
E. stenoza valvulelor pulmonare
(pag. 1448)
M2643223. Urmatoarele aspecte se intalnesc in stenoza mitrala, cu EXCEPTIA:

A. componenta pulmonara a zgomotului II intarita
B. uruitura diastolica se accentueaza la manevra Valsalva
C. zgomotul I intarit
E. accentuare presistolica a uruiturii diastolice la pacienti in fibrilatie atriala
(pag. 1449)
M2643224. Urmatoarele afirmatii sunt FALSE cu privire la insuficienta mitrala:

A. zgomotul IV se asculta frecvent la pacienti cu insuficienta mitrala acuta severa, in ritm sinusal
B. hemoptizia si emboliile sistemice apar mai rar decat in stenoza mitrala
C. examenul Doppler spectral are o importanta redusa
D. edemul pulmonary acut apare frecvent la pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa
E. atriul stang are de obicei dimensiuni normale
(pag. 1451- 1452)
M2643225. In insuficienta mitrala apar urmatoarele:

A. suflu sistolic cu iradiere pe carotide
B. prolaps de valva mitrala
C. dispnee de efort si ortopnee
D. sincopa de efort
E. edem pulmonary acut
(pag. 1452)
M2643226. Scopurile cateterismului cardiac stang si a coronarografiei in stenoza aortica sunt

A. evaluarea dilatatiei aortice poststenotice
B. determinarea severitatii obstructiei aortice
C. evaluarea starii functionale a ventricolului stang
D. localizarea obstructiei ejectiei ventricolului stang
E. evaluarea presiunilor in circulatia pulmonara
(pag. 1456)
M2643227. Indicatiile cateterismului stang si a coronarografiei in stenoza aortica sunt:

A. pacienti tineri, asimptomatici, cu stenoza aortica congenitala
B. suspiciune de stenoza supra sau subvalvulara
C. pacienti cu semne de stenoza aortica, cu suspiciune de boala coronariana asociata
D. pacienti cu afectare multivalvulara
E. pacienti varstnici, cu stenoza aortica degenerative
(pag. 1456)
M2643228. Examenul fizic in insuficienta aortica poate evidential urmatoarele:

A. suflu sistolic razator, dur, la focarul aortei, cu iradiere pe carotide
B. cresterea presiunii sistolice pana la 300 mmHg
C. suflu systolic aspirativ mezocardiac si la apex, cu iradiere in axial
D. uruitura mezodiastolica Austin Flint
E. puls “in ciocan de apa” (Corrigan)
(pag. 1458)
M2643229. Examenele paraclinice (ECG si ECHO cardiac) in insuficienta aortica pot decela
A. suprasolicitare de ventricul stang pe ECG
B. frecvent fibrilatie atriala

C. vibratii cu frecventa inalta a foitei mitrale anterioare in diastola
D. deviatie atriala stanga si alungirea complexului QRS
E. disociatie atrio- ventriculara
(pag. 1458-1459)
M2643230. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul stenozei mitrale sunt ADEVARATE:

A. inlocuirea valvulara se practica la pacientii la care se asociaza o insuficienta mitrala importanta
B. glicozizii digitalici sunt necesari la pacienti in ritm sinusal
C. valvulotomia mitrala este indicata la pacientii cu aria orificiului valvei mitrale peste 1 cm2
D. valvuloplastia cu balon este indicata in special la tineri fara remanieri valvulare importante
E. anticoagulantele vor fi administrate cel putin un an la pacientii cu embolii sistemice
(pag. 1450-1451)
M2843231. Criteriile minore(Jones modificate in 1992) pentru diagnosticul reumatismului articular acut
sunt:
A. febra
B. artralgia
C. cresterea reactantilor de faza acuta
D. alungirea intervalului PR
E. tahicardia
(pag. 1446)
M2843232. Hipertensiunea pulmonara din stenoza mitrala este determinata de:

A. gradientul dintre atriul tang si venele pulmonare
B. transmiterea pasiva retrograda a preiunii crescute din atriul stang
C. vasoconstrictiaarteriolara pulmonara reactiva
D. edemul interstitial in peretii vaselor pulmonare mici
(pag. 1448)
M2843233. La femeile gravide cu stenoza mitrala stransa si congestie pulmonara in ciuda

tratamentului medical intensiv,se recomanda:
A. avort terapeutic
B. valvulotomie mitrala
C. valvuloplastie mitrala percutanata cu balon
D. proteza mitrala metalica
E. proteza mitrala biologica
(pag. 1450)
M2843234. Valvulotomia mitrala are urmatoarele indicatii:

A. pacienti asimptomatici cu orificiu eficient sub 1 cm2
B. pacienti asimptomatici cu embolie sistemica recurenta
C. pacient simptomatic cu orificiu mitral sub 1 cm2
D. pacienti asimptomatici cu HTP venocapilara (depistata radiologic)
E. prezenta insuficientei mitrale semnificative asociate
(pag. 1451)
M2843235. Interventia chirurgicala cu inlocuire valvulara in stenoza aortica are urmatoarele indicatii:
A. pacienti cu stenoza medie,asimptomatici
B. orificiu aortic mai mic de 0,5cm2/m2 suprafata corporala
C. pacienti cu stenoza severa si disfunctie ventriculara stanga,numai daca sunt simptomatici
D. pacienti tarati cu boala extracardiaca avansata

E. pacienti cu stenoza severa si sincope
(pag. 1456)
M2843236. Insuficienta aortica datorata dilatarii aortice poate sa apara in urmatoarele circumstante:
A. hipertensiunea severa
B. sindromul Marfan
C. coexistenta stenozei aortice semnificative hemodinamic
D. origine reumatismala
E. disectia de aorta
(pag. 1457)
M2843237. Insuficienta aortica are indicatie chirurgicala la:

A. pacienti cu regurgitare acuta severa
B. pacienti cu disfunctie ventriculara stanga progresiva si fractie de ejectie sub 50%
C. pacienti asimptomatici cu insuficienta aortica cronica
D. disectie de aorta progresiva
E. endocardita infectiosa cu ruptura de valva
(pag. 1459)

7

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1379 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1137001. Urmatoarele forme de epilepsie se transmit dupa modelul autozomal dominant, cu

M1137004. Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile, cu EXCEPTIA:

M1137006. Urmatoarele convulsii febrile pot fi considerate “complexe”, cu EXCEPTIA:

M1137007. Urmatoarele date sunt corecte in convulsii, cu exceptia:

M1137009. Principalele cauze endogene de convulsii ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:

M1137010. Urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile generalizate sunt adevarate, cu exceptia:

M1137011. In categoria epilepsiilor partiale intra urmatoarele entitati, cu exceptia:

C. Factorul declansator al crizei este totdeauna febra inalta

M1237022. Evolutia favorabila a epilepsiei poate fi observata in:

M1237023. Antiepilepticele in asociere cu ACt sau corticoterapie se utilizeaza in tratamentul:

M1237025. La initierea tratamentului, doza de acid valproic va fi de:

M1237026. Efectul anticonvulsivant neinsotit de sedare este marele avantaj al:

M1237027. Pentru cuparea crizei convulsive, Desitinul se va administra la copii pe cale:

M1337028. Autenticitatea manifestarilor de tip convulsiv la copil este data de:

M1337029. Caracteristicile convulsiilor febrile complexe:

M1337030. Epilepsia copilului este o boala:

M1537031. Cauza majora de convulsii ocazionale la copil este:

M1537032. Prima optiune terapeutica in tratamentul convulsiilor febrile la copil este:

M1537035. Urmatoarele sunt cauze endogene de convulsii ocazionale la copil, cu EXCEPTIA:

M2237037. In cursul sindromului convulsiv la copil, contractura musculara nu poate fi:

M2237038. La copil, convulsiile ocazionale nu pot fi declansate de:

M2237039. Urmatoarele afectiuni si modificari metabolice nu pot declansa convulsii la copil:

M2237040. La copil, nu pot apare convulsii dupa urmatoarele medicamente:

M2237042. Care este principala caracteristica a epilepsiei copilului:

M2237044. La copil, statusul epileptic nu apare in:

M2237047. Convulsiile partiale cu simptome vegetative la copil nu se manifesta prin:

M2237048. Copilul cu convulsii partiale complexe nu prezinta:

M2237049. In cadrul convulsiilor generalizate ale copilului nu se includ convulsiile:

B. crize scurte de pierdere a cunostintei

M2237051. In epilepsia simptomatica a copilului, examinarea creierului prin computer tomografie nu

M2237053. Dintre leziunile cerebrale enumerate, nu determina sindrom West la copil:

M2337054. Convulsiile partiale complexe ale copilului nu se caracterizeaza prin:

M2337055. Convulsiile tonico-clonice ale copilului

M2337056. Statusul epileptic al copilului

E. reprezinta o mare urgenta medicala

M2337057. Epilepsia cu crize tonico-clonice de tip " grand mal "

M2537059. Care este principala caracteristică a convulsiilor parţiale:

M2537060. Care dintre urmatoarele este caracteristica paraliziei tranzitorii Todd:

M2537062. Convulsiile atone se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

M2537063. Cauza majoră a convulsiilor ocazionale este:

M2537064. Cauzele endogene ale convulsiilor ocazionale sunt următoarele, cu excepţia:

M2537065. Care este cea mai frecventa cauza de convulsii ocazionale:

M2537066. Care este categoria in care se incadreaza convulsiile febrile?:

M2537067. Convulsiile febrile se caracterizează prin următoarele elemente, cu excepţia:

M2537068. Crizele convulsive febrile “complexe” se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:

M2537070. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele, cu exceptia:

M2637072. Convulsiile febrile:

M2637073. Crizele simple, “benigne” de convulsii febrile au urmatoarele caracteristici:

M2637075. Urmatoarele principii de tratament antiepileptic sunt adevarate, cu exceptia uneia:

M2637076. Anticonvulsivantul de prima alegere in convulsiile febrile este:

M2637077. Tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii febrile se face cu:

M2637078. Convulsiile sunt caracterizate prin:

M2637079. Convulsiile generalizate:

M2637080. Epilepsiile generalizate recunosc urmatoarele forme clinice, cu exceptia uneia:

A. Sechelele anoxiei la nastere;

M2637083. Medicatia entiepileptica cuprinde urmatoarele grupe de medicamente, cu exceptia uneia:

M2837084. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

M2937085. În criza convulsivă tonico-clonică generalizată, medicamentul de prima alegere este:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

A. Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsii

M1137089. Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:

M1137091. Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare: